Cele mai frecvente greseli in educarea copilului In general definim educatia ca pe un process de influentare pozitiva de catre ad ulti a copiilor.

Orice actiune a adultilor asupra copilului produce ecouri largi , puternice in personalitatea acestuia, generand si alte efecte decat cele scont ate de adulti. Influentarea educativa exercitata de adult este neunivoca. Ea poate duce la rezu ltatul dorit, cel urmarit de educator, dar poate avea si efect nul, sau poate pr ovoca efecte negative, contrare chiar celor scontate. Asa, de exemplu, pedepsire a severa a unor abateri fara gravitate, cu toate ca pe moment rezolva corectarea lor, poate statornici in copil teama de a recunoaste greseala comisa, stimuland tendinta de a ascunde greselile, de a minti, ca o reactie de aparare. Lipsa unor manifestari raspuns, la influenta educativa primita traduce numai in aparenta un efect nul. In realitate, nici o actiune educativa exercitata asupra copilului nu este lipsita de rezonanta psihica in individualitatea sa, fie ea si imperceptibila ori subliminala si greu de constientizat, dar care persista in t imp si conditioneaza alte manifestari observabile. Durata in timp si adancimea consecintelor unor influente asupre personalitatii c opilului sunt diferite. Unele au efecte psihice imediate, sau nu, dar sunt urmat e de o serie de consecinte in timp, cu manifestari cumulative in structura perso nalitatii si comportamentului. Uneori, insasi influenta in scop educativ de catre adulti poate fi o actiune ero nata, o masura sau o interventie gresita, ori corecta din punct de vedere psihop edagogic, dar aplicata intr-un mod eronat. Pe primul loc, intr-un sondaj de specialitate, s-au situat greselile facute de p arinti in educarea copilului, apoi de rude, mai ales bunici si abia dupa aceea d e catre invatatori sau profesori, ori de alte personae. Din studiul facut a reiesit ca aceste greseli sunt, de cele mai multe ori urmato arele: ??LIPSA UNUI REGIM DE VIATA ORDONAT, cu o impartiere adecvata varstei in p erioade de somn, hrana si veghe sau joaca. ??RASFATUL, satisfacerea tuturor capriciilor pe motiv ca e "mic si nu stie " si coborarea stachetei in ceea ce priveste modul de comportare al copilului fa ta de adulti, sau in general si fata de responsabilitatile acestuia, responsabil itati conforme cu perioada de varsta. In acest caz copilului nu i se refuza nimi c, ii sunt satisfacute toate capriciile, ii sunt permise gesturi deplasate cum a r fi lovirea adultului care il ingrijeste, bunica, mama etc, sau adresarea unor cuvinte urate care nu sunt permise nici unui adult educat, totul scuzat prin var sta frageda si nestiinta. ??MASURILE DE SEVERITATE EXCESIVA cu reprimarea oricarei libertati si init iative. Copilul nu are dreptul sa se joace cu ceea ce vrea sau sa se imbrace cu ceea ce doreste la un moment dat, ci trebuie sa accepte tot ce ii impune adultul fara obiectie; in caz contrar fiind pedepsit, initiativa sau manifestarea unei dorinte fiind catalogata drept "neascultare", "obraznicie", ??DEZINTERESUL TOTAL AL UNOR PARINTI FATA DE COPIL, totul reducandu-se la a-i satisface nevoile de hrana si adapost. Unii parinti considera ca daca copilu l are hrana, haine, jucarii si un loc de odihna, mai mult sau mai putin conforta bil, copilul are tot ce-i trebuie si in consecinta nu-i mai acorda nici o atenti e. ??DECIZII ARBITRARE si de neclintit in legatura cu activitati sau dorinte

ale copilului, pretextandu-se ca el nu stie ce e bine pentru el, adultul stiind mai bine. ??CURMAREA BRUTALA A UNOR DORINTE ARZATOARE ALE COPILULUI pentru ca adultu l are altceva in plan si din dorinta de a-si demonstra autoritatea asupra copilu lui. ??REPROSUL DE A SE FI NASCUT FATA SAU BAIAT, in timp ce parintii doreau un baiat, sau o fata si comparatii in defavoarea unui sex sau a altuia, cu exaltar ea virtutilor sexului opus. ??TRATAMENTUL PARTINITOR SI DISCRIMINATORIU in raport cu ceilalti frati sa u copii din anturaj, compararea copiilor intre ei si scoaterea in evidenta a min usurilor in evolutie a copilului in cauza. ??APLICAREA UNOR PEDEPSE IRATIONALE SI DISPROPORTIONATE pentru orice abate re de la imaginea-model dorita de parinti.. ??SUPRAESTIMAREA SAU SUBESTIMAREA POSIBILITATILOR REALE ALE COPILULUI dato rita necunoasterii etapelor de dezvoltare psihica si fizica in raport cu varsta. ??INTERZICEREA PRIETENIILOR SI A CONTACTELOR SOCIALE cu alti copii din vec inatate pe motivul ca ar fi nocivi, generatori de experiente negative, de obicei uri reprobabile, din familii cu statut social modest etc., ceea ce duce la izola rea copilului, la instalarea unor stari de timiditate, de insingurare sau la o a titudine discriminatorie fata de cei din jur. ??SUPRAINCARCAREA cu activitati dorite de parinti, dar care nu fac obiectu l interesului copilului, nu-i fac placere, ci il streseaza. ??ABANDONUL SOCIO-AFECTIV PARINTESC caracteristic cuplurilor tinere, angaj ate inca in studii de calificare profesionala, sau care doresc o cariera deosebi ta. Avand in vedere toate cele expuse mai inainte putem concluziona ca orice actiune de influentare educativa a copilului izvoraste dintr-o conceptie pedagogica a a dultului, implicita sau explicita, sau din ideea ca influenta pe care o exercita adultul este neaparat pozitiva si ca duce la efectul dorit. Erorile in influenta educativa a adultilor pot proveni de la principii necorespu nzatoare asupra educatiei, de la idei gresite, prejudecati ori o mentalitate inv echita, sau de la un modernism prost inteles. Urmarile greselilor "educative" ale adultilor in evolutia ulterioara a copilului sunt multiple si diverse, de la situatii de esec scolar si social, conflicte cu cei din jur, insatisfactii pe diverse planuri, multiple dificultati de adaptare sociala la un mediu schimbat, sentimente de insingurare, timiditate si multe al tele, pana la depresii, nevroze si alte tulburari psihice grave. De aceea, o modalitate eficienta in prevenirea acestor efecte nedorite este o in formare corecta si la timp a familiei ?extinse? atat asupra aspectelor important e referitoare la dezvoltarea normala a copilului cat si asupra atitudinilor ?cor espunzatoare? care trebuiesc avute/afisate fata de copil. Flori Tutulan, logoped MaterConsult.ro "Cele mai frecvente greseli in educarea copilului" | cont nou | 1 comentariu

Prag Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunz ator pentru continutul lor. Re: Cele mai frecvente greseli in educarea copilului 09.09.08 11:56: mimonna bine v-am gasiteu de fapt nu vreau sa comentez acest articolproblema mea este le gata de comportamentul fiului meu pe care nu reusesc sa-l intelegpe scurtare 24 ani anul acesta sa licentiat in marketing locuieste in romania singur doar ca ma ma mea merge zilnic la el (locuieste aproape)pentru ai face de mancare,spalat,cu ratenie e.t.c.,problema este ca eu si sotul meu suntem in strainatate de 7 ani ( o gersala din start pe care nu o sa mi-o pot ierta niciodata) am plecat ca sa pu tem oferi fiilor (doi 24 si respectiv 25 ani) nostri o viata mai buna, e drept c a au invatat chiar daca nu am fost langa ei au terminat facultatea amandoi cu re zultate buneacum relatia noastra cu fiul nostru de acasa este practic imposibila este rece si distant nu colaboreaza deloc vorbim cu el in fiecare seara dar el practic nu prea are ce sa ne spuna, orice consiliu ii dam nu-l ia in considerare , inca nu si-a gasit un loc de munca nu stie ce vrea sau daca stie nu ne spune n imic nu-l intereseaza problemele legate de familie, din ceea ce am inteles eu sa inchis in el,a avut de curand si o deceptie in dragoste dupa o relatie de trei ani nu stiu cum sa fac sa-l apropii din nou de noi as dori un consiliu daca stie cineva cum sa procedez in acest caz o sa detaliz daca e necesar