USAMVB - DID

Cercetari operationale in agricultura

Referat

Manuel Mircea Vasile Anul II IE-ID

Teoria deciziei
Decizii optime dupa diferite reguli Un proces decizional este format din: 1. Multimea variantelor V1,...,Vm; . Multimea starilor !1,...,!n; ". Multimea valorilor economice ai# ale fiecarei variante V1 in raport cu fiecare stare !#. $. Multimea pro%a%ilitatilor p1,&,pn ale starilor !1,...,!n 'p1(...( pn ) 1*. !intetic, procesul decizional are forma de ta%el: !+A,I -!1 ..................... !n VA,IA.+E / V1 a11 .................................... a1n

Vm

am1..................... amn.

0ro%a%ilitati p1 ..................... pn

Decizii optime in conditii de incertitudine In acest caz pro%a%ilitatile p1,...,pn nu se cunosc. Ale1erea deciziei optime se ia dupa una din urmatoarele re1uli: 1* ,e1ula optimistului'ma2i-ma2* Varianta optima V3 este aceea dintre variantele pentru care avem: Ma2 i 'Ma2 # a i# * 'cea mai mare valoare din valorile economice ma2ime ale liniilor*. * ,e1ula pesimistului 'ma2i-min* Varianta optima V3 este aceea dintre variantele V1,....Vn, pentru care avem:

Ma2 i 'Min # a i# * 'cea mai mare valoare din valorile economice minime ale liniilor*. "* ,e1ula mi2ta '4ur5icz* 6ie 73; 18 coeficientul de optimism si 1- 73; 18 coeficientul de pesimism. Varianta optima V3 este aceea dintre variantele V1,&, Vm, pentru care avem: Ma2 i 7 9Ma2 # a i# ( '1: *9Min # a i# 8 'cea mai mare din valorile economice mi2te ale liniilor*. $* ,e1ula mediei ';aplace* Varianta optima V3 este aceea dintre variantele V1,&, Vm pentru care avem: Ma2''ai1(&aim*<m* 'cea mai mare dintre mediile valorilor economice ale liniilor*. =* ,e1ula re1retului'!ava1e* ,e1retul variantei Vi fata de starea !i este: %i# ) Ma2i# ai# - ai# Varianta optima V3 este aceea dintre variantele pentru care avem: Mini'Ma2# %i#* 'cel mai mic din re1retele ma2ime ale liniilor*.

Strategii optime
Strategii deterministe optime 6ie I o multime de #ucatori. 6iecare #ucator i strate1ii notate cu si
l

dispune de o multime ! i, de

Multimea strate1iilor alese cate una de fiecare #ucator, se numeste situatie si are forma s ) 'si* i l. Multimea tuturor situatiilor posi%ile este produsul cartezian ! ) > ! i, cu i l 6iecare #ucator i l are functia de casti1 4 i: ! - ,, definita astfel: in situatia s #ucatorul i realizeaza casti1ul 4i 's*. 4i 's*? 3 este casti1 iar 4i 's*@ 3 este pierdere.

!uma iocului este suma tuturor functiilor de casti1 ale tuturor #ucatorilor adica este A 4i 's* cu i B l si s B !. !ituatia s este favora%ila #ucatorului i l daca 4i 's* este ma2ima in raport cu toate strate1iile si Si alese de acest #ucator. !ituatia s favora%ila tuturor #ucatorilor se numeste situatie de ecCili%ru a #ocului. Drice #oc poate fi cu coalitie sau fare coalitie. Eoalitia este definita ca un 1rup de #ucatori F G I Ea poate fl privita ca un #ucator unic cu functia de casti1 4 H 's* ) A 4i 's* cu i F. Data I contine numai doi #ucatori, avem un #oc anta1onic si suma #ocului este nula: 41 's* ( 4 's* ) 3 !1 un #oc cu coalitie poate fi privit ca un #oc anta1onic cu #ucatorii unici F si I I F. Jocurile anta1onice cu coalitie modeleaza relatiile intre om si natura in asi1urarea conditiilor optime de ve1etatie a plantelor de cultura si respectiv de intretinere optima a animalelor domestice. !trate1iile nefavora%ile oferite de natura micsoreaza functia de casti1 a productiei ve1etale, respectiv zooteCnice; strate1iile compensatoare ale omului limiteaza aceasta. micsorare. Astfel, seceta este compensata de iri1atii, e2cesul de umiditate este compensat de indi1uiri si drena#e, scaderea fertilitatii solului este compensata de in1rasaminte, scaderea prolificitatii animalelor domestice este compensata prin insamantari artificiale, cresterea mortalitatil la animale este compensata prin masuri sanitar-veterinare etc. Jocul anta1onic in care fiecare din cei doi #ucatori are un numar finit de strate1ii, se numeste #oc matricial. 6ie !1 ) K1,...,mL multimea strate1iilor primului #ucator si ! ) K1,...,nL multimea strate1iilor celui de al doilea #ucator. Drice situatie va avea forma s ) 'i,#* cu i !1, # !2. .otand cu ai# ) 41's* ) - 4 's*, o%tinem matricea iocului M ) 'a i#* de tip m 2 n. ai# ? 3 este casti1 pentru primul #ucator si pierdere pentru al doilea #ucator, iar ai# @ 3 este pierdere pentru primul #ucator si casti1 pentru al doilea #ucator.

!ituatia sM ) 'iM,#M* este situatie de ecCili%ru sau punct-sa pentru #oc daca pentru orice strate1ie i B !1si pentru orice strate1ie a celui de al doilea #ucator # !2 avem ai#M G aiM#M G aiM# +eorema D conditie necesara si suficienta de e2istenta a unei situatii de ecCili%ru a unui #oc matricial este data de conditia minima2: ma2i min# ai# ) min# ma2i ai# Demonstratia se poate 1asi in lucrari de teoria #ocurilor din %i%lio1rafia 1enerala. Valoarea comuna a celor doi mem%ri ai e1alitatii se numeste valoarea #ocului si se noteza cu v'M*. ,ezolvarea unui #oc matricial consta in 1asirea situatiei situatiei de ecCili%ru si a valorii #ocului. In matricea #ocului M ) 'ai#* cu m linii si n coloane se determine elementele minime de pe fiecare din cele m linii. Eel mai mare din aceste elemente aflat pe linia iM defineste strate1ia optima iM a primului #ucator. In matricea #ocului M ) 'ai#* cu m linii si n coloane se determina elementele ma2ime de pe fiecare din cele n coloane. Eel mai mic din aceste elemente aflat pe coloana #M definete strate1ia optima #M a celui de al doilea #ucator. Valoarea #ocului este: v'M* ) min# aiM# )ma2i ai#M

Lanturi Mar o! finite D functie aleatoare este o functie de varia%ila nealeatoare t notata cu N't*, care pentru fiecare valoare fi2ata t3 a Iui t, este varia%ila aleatoare N't3*. E2emplu: N't* ) tN. 0entru t ) 1 avem varia%ila aleatoare N'1* ) N iar pentru t ) aleatoare N' * ) N. avem varia%ila

!ectiune a unei functii aleatoare N't* este varia%ila aleatoare N't 3* deci functia aleatoare este o multime KN't*L de varia%ile aleatoare care depind de parametrul t.

,ealizarea 'traiectoria, functia de sondai* a unei functii aleatoare N't* este functia nealeatoare de t in care varia%ila aleatoare N ia o valoare data intr-o e2perienta concreta. E2emplu: 0entru N't* ) tN daca in prima e2perienta. avem N ) = atunci prima realizare este 21't* ) =t iar daca in a II-a e2perienta avem N ) atunci a doua realizare este 2 't* ) t. Deci o functie aleatoare este multimea tuturor realizarilor sale posi%ile. Un proces aleator este o functie aleatoare N't* in care varia%ila t este timpul In acest sens, productia a1ricola ve1etala si zooteCnica sunt procese aleatoare. Daca t ia un sir de valori to,t1... tn,&atunci procesul aleator este un sir aleator KN't3*, N't1*,&N'tn*,...L numit si lant aleator. Un e2emplu remarca%il de sir aleator este lantul Markov finit. 6ie t B K3, 1, ..., nL si varia%ilele aleatoare N'3*, N'1*, ..., N'n*. !tarile lantului finit sunt numerele reale 2o, 21, & 2n. Daca realizarea evenimentului N'H* ) 2# nu depinde decat de realizarea evenimentului precedent N'H - 1* ) 2 i pentru orice i, #, H B K3,1,&nL lantul finit se nurneste Iant MarHov cu un numar,finit de stari. 0ro%a%ilitatea p'3*i ) 0'N'3*)2i* se numesc pro%a%ilitati initiale, iar pro%a%ilitatile pi#'H* ) 0'N'H* ) 2#<N'H - 1* ) 2 i * se numesc pro%a%ilitati de trecere din starea 2i in starea 2#. !e presupune ca. lantul MarHov este omo1en, adica pro%a%ilitatile de trecere nu depind de H deci pi#'H* ) pi#.

Bibliografie: Ene Dumitru - Eercetari operationale