FOTOGRAFIA JUDICIAR

Rou Loredana Grupa C4

Cuprins
Seciunea 1. Importana fotografiei judiciare Seciunea 2. Elemente legate de aparatura foto i video utilizat n criminalistic 2.1 Aparatul de fotografiat clasic 2.1.1 lasificarea aparatelor fotografice 2.1.2 !artile componente ale aparatului fotografic 2.2 Aparatul de fotografiat digital 2.2.1 !artile componente ale aparatului de fotografiat digital 2.2.2. !osi"ilitati si limite in utilizarea aparatului foto digital 2.#. Inregistrarea video a activitatilor de urmarire penala. Seciunea #. $otografia judiciar de e%aminare n radiaii vizi"ile #.1. $otografia de ilustrare #.2. $otografia de comparare #.2.1 $otografia de comparare prin confruntare #.2.2 $otografia de comparare prin suprapunere #.#. $otografia de um"re #.&. $otografia de refle%e #.'. $otografia separatoare de culori #.(. $otografia de contrast Seciunea &. $otografia judiciar de e%aminare n radiaii ultraviolete Seciunea '. $otografia judiciar de e%aminare n radiaii infraroii '.1. )omeniile de folosire a radiatiilor infrarosii in riminalistica.

Seciunea 1 . Importana fotografiei judiciare

$otografia1 n criminalistic *i ale acestora. Importanta fotografiei judiciare este dat de completarea nelegerii aspectelor cuprinse n procesele ver"ale de cercetare la fata locului. de reconstituire. de recunoastere. de perc,ezitie etc. $otografia judiciara reda si acele aspecte care. din diferite motive. nu au fost cuprinse n procesele ver"ale menionate. amil Suciu. n cursul sau de criminalistica2. vor"este despre nsemnatatea fotografiei judiciare/ 0Aplicarea metodelor fotografice n diferite activitati de cercetare criminalistica s1a impus datorita/ 1 rapiditatii cu care se pot fi%a imaginile diferitelor o"iecte sau persoane ce intereseaza cercetarea penala2 - exactitatii cu care sunt fi%ate detaliile2 1 obiectivitatii cu care este redata imaginea. e%cluz+nd eventualele interpretari su"iective2 1 oglindirii generale a tuturor o"iectelor cuprinse n c+mpul fotografierii. indiferent de gradul de importanta care li s1ar acorda pentru moment2 1 evidentei probatorii si caracterului demonstrativ al fiecarei imagini. )espre folosirea fotografiilor n timpul e%ecutarii actiunilor de anc,eta se face mentiunea respectiva n procesele ver"ale care se ntocmesc. sunt certificate de semnatura anc,etatorului. u fotografiile realizate se ntocmesc planse fotografice. iar su" fiecare fotografie se scriu e%plicatii cu privire la o"iectul fotografiat. e%plicatii care gse*te aplica"ilitatea at+t n munca de anc,etare a

infrac-iunilor. c+t *i n cea a e%per-ilor criminali*ti de a ilustra. demonstrativ. rapoartele de e%pertiz

1 2

Fotografia - cuv+nt compus. format din doua cuvinte grecesti/ fos. fotos 3 lumina 4 grafia 3 scriere. amil Suciu. 0Criminalistica, Editura )idactica si !edagogica. 5ucuresti. 1672. p. 2#.

Seciunea 2. Elemente legate de aparatura foto i video utilizat n criminalistic

2.1 Aparatul de fotografiat clasic Aparatul fotografic este format dintr1un comple% de mecanisme si dispozitive cu ajutorul carora se formeaza imaginile luminoase ale o"iectelor care impresioneaza materialele fotosensi"ile. In procesul de o"tinere a unei fotografii se pot distinge doua etape. si anume/ 1 etapa fi ica. in care se foloseste aparatul fotografic si in care actioneaza legile propagarii undelor electromagnetice ale luminii. precum si cele de formare a imaginii optice a su"iectului de fotografiat2 1 etapa c!i"ica. in care filmul e%pus este tratat c,imic pentru evidentierea imaginii latente aflata pe film sau pe ,artia fotografica. operatie denumita in sens generic developare. 2.1.1 Clasificarea aparatelor fotografice )upa dimensiunea imaginii negative aparatele fotografice pot fi/ 1 aparate cu placi. ce formeaza imagini negative de format mare 8e%emplu/ 9agnola. :rizont;2 1 aparate cu rol film 8film neperforat;. care realizeaza imagini negative de format mediu 8e%emplu/ !entacon. <iev =>;2 1 aparate cu film ingust 8perforat;. care realizeaza imagini de format mic 8e%emplu/ ?enit. ?or@i. E%a@ta;. )upa sistemul de vizare si punere la punct/ 1 aparate fotografice cu sistem de vizare indirecta 8e%emplu/ ?or@i. :rizont. Smena;2 1 aparate cu sistem de vizare mi%t 8e%emplu/ $le%aret. Aiu"itel 2;2 1 aparate fotografice cu vizare directa. prin o"iectiv 8?enit. <iev =>. E%a@ta;. )upa sistemul de constructie al mecanismului operator/ 1 aparate cu dispozitiv de o"turare central 8Smena. $le%aret;2 1 aparate cu dispozitiv de o"turare cu perdea 8?enit. ?or@i. E%a@ta;. 2.1.2 Partile componente ale aparatului fotografic :rice aparat fotografic are urmatoarele parti componente/ 1 o"iectivul2

1 corpul aparatului fotografic si camera o"scura2 1 dispozitivul de punere la punct2 1 diafragma2 1 mecanismul o"turator# O#iecti$ul aparatului fotografic este compus din una sau mai multe lentile de compozitie si formate diferite si are rolul de a forma imaginea optica a su"iectului de fotografiat pe materialul fotosensi"il. !rincipalele caracteristici ale unui o"iectiv fotografic sunt/ distanta focala principala. luminozitatea. profunzimea de camp. ung,iul imaginii. puterea separatoare& )istanta focala a unui o"iectiv reprezinta distanta de la centrul optic al o"iectivului pana la suprafata plana a materialului fotosensi"il cand aparatul este pus la punct pentru un plan situat la infinit. )istanta focala principala reprezinta distanta dintre centrul optic al o"iectivului si focarul principal. prin focar principal intelegandu1se punctul in care razele de lumina paralele. primite prin o"iectiv. se intersecteaza cu a%ul optic principal cand o"iectivul de la care pornesc aceste raze se afla situat la infinit. Auminozitatea este capacitatea o"iectivului de a lasa sa treaca prin el o cantitate de lumina. intr1un anumit timp dat. Auminozitatea este data de desc,iderea ma%ima a diafragmei 8desc,idere utila sau pupila de intrare; si de distanta focarului. !rofunzimea de camp este intervalul de distanta din spatiul cuprins in campul o"iectivului. in limitele caruia toate o"iectele cuprinse vor fi redate 8proiectate; clar pe materialul fotosensi"il. Bng,iul de camp al imaginii. imaginea pe care o proiecteaza o"iectivul avand o forma circulara. !artea centrala a acestui cerc in care imaginea o"iectivului apare clara se numeste campul imaginii. Bng,iul de camp al o"iectivului este determinat de distanta focala. fata de care este invers proportionala. Astfel. la un o"iectiv cu distanta focala mare vom avea un ung,i de camp mic si invers. !uterea separatoare este data de numarul ma%im de linii al"e si negre ec,idistante pe care un o"iectiv le poate reda pe un milimetru de lungime masurat pe suprafata unui anumit material fotosensi"il. Corpul aparatului fotografic este format din camera o"scura pe care sunt fi%ate celelalte parti si mecanisme. Colul camerei o"scure este acela de a proteja materialul fotosensi"il si imaginea formata pe
#

D. 5erc,esan. Dalorificarea stiintifica a urmelor infractiunii. vol. 1. Ed. Aittle Star. 5ucuresti. 2>>2. pag.12> & E. A. Selivanov. $otografia Fudiciara. Ed. Academiei Comane. 5ucuresti. 16(1. pag. '&

acesta fata de actiunile altor raze de lumina. altele decat cele care trec prin o"iectiv in momentul e%punerii. Dispo iti$ul de punere la punct are un rol du"lu/ acela de a face incadrarea su"iectului de fotografiat. precum si acela de a regla calitatea ma%ima a imaginii acestuia. Diafrag"a este un dispozitiv cu ajutorul caruia se regleaza cantitatea de lumina care patrunde in aparatul de fotografiat 8camera o"scura; pentru a impresiona emulsia fotosensi"ila. Dalorile diafragmei sunt 1.=2 22 2.=2 #.'2 &2 '.(2 =2 112 1(2 222 #22 &' si reprezinta un anumit raport intre distanta focala si diametrul irisului. %ecanis"ul o#turator are rolul de a permite patrunderea luminii prin o"iectiv in camera o"scura un anumit timp. numit timp de e%punere 8timp de poza; ' . )e mentionat este faptul ca lumina ce trece prin o"iectiv este su" forma unei imagini optice a su"iectului de fotografiat. imagine formata de lentilele o"iectivului si a carei intensitate luminoasa este reglata de diafragma. :"turatoarele aparatelor fotografice sunt prevazute cu un circuit electric si priza aflate pe corpul aparatului. prin intermediul prizei facandu1se legatura cu o lampa cu fulger electronic 8"litz;. Astfel. declansarea o"turatorului cauzeaza descarcarea electronica necesara producerii fulgerului de lumina. 2.2. Aparatul de fotografiat digital 2.2.1. Partile componente ale aparatului de fotografiat digital Aparatul digital are urmatoarele parti componente/ corpul aparatului. care are si functia de suport pentru celelalte parti componente ale acestuia 2 o"iectivul 2 sistemul de vizare si punere la punct 8vizor; 2 ecranul cu cristale 8A ); 2 lampa "litz 2 locasul pentru cardul de memorie 2 locasul pentru acumulatori 2cipul cu memoria interna. a si accesorii aparatul are / ca"luri pentru conectarea la calculator 2acumulator si ca"luri aferente 2 acumulatori1"aterii 2 cardul de memorie. !e ecranul cu cristale 8A ); vor putea fi vizualizate urmatoarele sim"oluri care indica functiile si facilitatile ce le ofera aparatul digital. dupa cum urmeaza /(
'
(

Ioan Eegrea. Aectie de fotografie. Ed. Al"atros. 5ucuresti. 16=&. pag. 2& Site GGG. <oda@.com

 numarul programului prereglat2 indicatorul pentru zoom2zoom numeric2 reglarea distantei2 indicator pentru data2 parametru pentru lampa "litz2 lampa de control pentru acumulator tip "aterie2 "alanta luminii2 sensi"ilitatea2 luminozitateaHcontrastul2 marimea imaginii 8masurata in pi%eli;2 calitatea2 numar de pozitii ramase2 corectia e%punerii2 diafragma2 viteza o"turatorului2 modul de e%punere2 modul de masurare a e%punerii2 modul de efectuare a fotografiilor in I rafale J2 fi%area "alantei luminii2 fi%area masurarii e%punerii2 indicator al convertorului optic2 intarzietor. 2.2.2. Posibilitati si limite in utili area aparatului foto digital $otografia digitala este o alternativa la procedeele clasice care folosesc pelicule fotosensi"ile "azate pe compusi ai argintului. Ea permite copierea maginilor pe ,artie. rapid si fara a apela la procedeele c,imice clasice care necesita lucrul in la"orator dupa e%punerea peliculei si prelucrarea acesteia. 5azat pe te,nologia electronica. sistemul de imagini cu inalta rezolutie ajuta organele de urmarire penala sa reduca timpul de prelucrare necesar ealizarii fotografiilor. precum si costurile. oferind si avantajul folosirii calculatorului pentru captarea. editarea. vizionarea si stocarea imaginilor. )aniel E. 5ra@e. managerul programului <oda@ pentru fortele de politie. a afirmat ca/ I fotografia digitala. stocarea si posi"ilitatile de printare duc la scurtarea timpului petrecut de criminalisti in la"oratorul fotografic. de cautare prin dosare si studiere repetata a pro"elor. $olosirea acestui sistem da posi"ilitatea procesarii imaginilor 8marire. contrast. ferestre etc.;. ceea ce permite anc,etatorilor sa ia decizii mai "une si in timp mai scurt J. u ajutorul unui adaptor sau pur si simplu a conectarii aparatului digital la o imprimanta performanta vom putea edita imaginile stocate in memoria sa sau a cardului fara a mai avea nevoie si de un calculator. intrucat e%ista imprimante dotate ele insele cu un microcip. )eci. pentru prelucrarea imaginilor digitale este necesara folosirea. pe langa un aparat de fotografiat. si a unui calculator si a unei imprimante. instrumente ce nu sunt necesare in cazul aparatului de fotografiat clasic. Kotodata. spre deose"ire de acesta din urma. aparatul foto digital tre"uie sa dispuna de o sursa de alimentare pentru a putea functiona. !osi"ilitatea prelucrarii imaginilor pe calculator prezinta si dezavantaje. Astfel. acestea pot fi modificate si c,iar trucate. E%ista. insa. programe speciale care pot detecta modificarile facute si le pot inlatura.

2.!. "nregistrarea video a activitatilor de urmarire penala. : modalitate te,nica superioara de fi%are a rezultatelor unor acte de urmarire 8 reconstituirea. dar mai ales cercetarea la fata locului ;. o reprezinta inregistrarea pe "anda videomagnetica. Aceasta are un grad sporit de o"iectivitate si e%actitate fata de fotografia judiciara. )e e%emplu. aca in selectia imaginilor. a ung,iurilor sau a pozitiilor de fotografiere intervine in mod firesc si elemental su"iectivitate. acest neajuns este mult redus in cazul filmarii sau inregistrarii videomagnetice. Cedarea in intregime a unei activitati de anc,eta de urmarire penala sau a partilor sale mai importante. in desfasurarea lor fireasca. in mod o"iectiv. cu rapiditate. pledeaza pentru intre"uintarea consecventa a acestor mijloace te,nice in activitatea organelor de cercetare si urmarire penala. Inregistrarea videomagnetica ofera in plus si avantaje. care nu sunt deloc de neglijat. Astfel. ea nu necesita o pregatire te,nica deose"ita si nu impune conditii aparte de iluminare. Kotodata. imaginea se o"tine instantaneu. fara prelucrare in la"orator. e%istand posi"ilitatea unui control si eventual a reluarii sau a completarii inregistrarii. Avantajele nu numai de ordin te,nic. ci si tactic operativ. au impus. in practica. folosirea inregistrarii videomagnetice pe scara larga. 9ajoritatea !arc,etelor judetene si unitatilor locale ale 9inisterului de Interne au la dispozitie aparatura video adecvata. utilizata cu rezultate nota"ile atat in com"aterea. cat si in prevenirea infractiunilor sau a altor fapte antisociale. In prezent. e%tinderea inregistrarilor video a condus la folosirea acestui procedeu in cele mai diverse imprejurari1inclusiv pentru specularea lor politica1 inregistrari marcate de diverse interese si prelucrate cu prea putina o"iectivitate. alta decat aceea care tre"uie sa fie definitorie pentru justitie. 9agistratul c,emat sa valorifice asemenea inregistrari. e"tinute pe cai e%trajudiciare. are la dispozitie metode criminalistice de depistare a manoperelor de contrafacere a "enzilor video.

Seciunea #. $otografia judiciar de e%aminare n imagini vizi"ile

$otografia judiciar de e%aminare reprezint un ansam"lu de procedee destinate cercetrii. n condiii de la"orator. a mjlocelor materiale de pro". precum i fi%rii rezultatelor investigrii te,nico 1

tinifiice a corpurilor delicte sau a urmelor ridicate de la faa locului. Su" raport tiin ific. pe l+ng rolul su preponderent aplicativ. fotografia judiciar de e%aminare se constituie i ca un domeniu de sta"ilire. promovare sau adaptare a celor mai adecvate metode fotografice de e%aminare a pro"elor materiale7. Ln funcie de natura procedeelor te,nice folosite. potrivit scopurilor urmrite. fotografia judiciar de e%aminare se poate clasifica astfel / ;a ;" $otografia de e%aminare n radiaii vizi"ile/ fotografia de ilustrare. de comparare. de um"re. de refle%e. de contrast. de separare a culorilor i microfotografia. $otografia de e%aminare n radiaii invizi"ile/ ultraviolete. infraroii.

!.1. Fotografia de ilustrare Scopul fotografiei de ilustrare const n fi%area imaginii iniiale a o"iectului ce urmeaza a fi e%aminat. a caracteristicilor i dimensiunilor sale. Acest procedeu se aplic n mod o"ligatoriu mijloacelor materiale de pro"a care vor suferi modificri prin e%aminare. )e aceea. se poate afirma c fotografia de ilustrare este mai cur+nd o fotografie n vederea e%aminrii. dec+t o fotografie de e%aminare propriu1zis. )omeniile n care se aplic frecvent procedeul fotografiei de ilustrare sunt/ cercetarea te,nic a nscrisurilor presupuse a fi falsificate sau contrafcute 8situaie n care procedeul mai poart denumirea de forografie de reproducere;. cercetarea unor mijloace materiale de pro" cu suprafa plan. e%pertiza unor corpuri delicte. de genul armelor sau instrumentelor de spargere etc. !entru e%acutarea fotografiei se folosete o mas special. care dispune de surse de iluminare laterale. pentru nlturarea um"relor. precum i un dispozitiv pentru fi%area aparatului de fotografiat ntr1o poziie plan paralel cu o"iectul de fotografiat. A+ng o"iect se aeaz i o rigl gradat. pentru ca fotografia de ilustrare s se coreleze cu o msurtoare fotografic. uni sau "idimensional. ori cu fotografia la scar. Aparatele de fotografiat sunt de tip o"inuit. cu posi"iliti de prelungire a titrajului camerei sau de introducere a inelelor intremediare n vederea fotografierii de la mic distan. 9aterialul fotosensi"il se alege potrivit caracteristicilor o"iectului fotografiat. fiind prefera"il pelicula color. a surse de lumin se folosesc "ecurile mate. care dau o lumin difuz. Ele sunt dispuse su" un ung,i de &'M. la circa '>cm de o"iect.

Lntr1un sens similar. a se vedea Fo,n A. CadleN. 0!,otografie in crime detection0

!.2. Fotografia de comparare $otografia de comparare este una dintre metodele cele mai importante si mai frecvent ntre"uin ate n e%aminrile de la"orator. n deose"i n traseologie. n "alistica judiciar. n e%pertiza nscrisurilor i. n gereral. n orice mprejurare care solicit efectuarea unui e%amen comparativ. de natur optic. !otrivit procedeelor ntre"uinate. se disting trei variante ale fotografiei de comparare/ fotografie de comparare prin confruntare. prin suprapuneara imaginilor i prin sta"ilirea continuitii liniare. !.2.1 Fotografia de comparare prin confruntare !rocedeul se "azeaz pe confruntarea a dou imagini. dintre care una reprezint urma sau mulajul ridicat de la locul faptei. iar alta impresiunea sau mulajul creat e%perimental n la"orator cu o"iectul cercetat. !rocedeul se apilc i n ipoteza identificrii persoanelor dup semnalmentele e%terioare. )e e%emplu. se compar fotografia suspectului cu fotografiile de pe fia de antecedente penale. sau fotografia cadavrului cu fotografia de pe fia persoanelor disprute. E%cept+nd cazurile n care nu este posi"il din punct de vedere te,nic. fotografiile se cer realizate. pe c+t se poate. n condiii similare 8aceeai scar. luminozitate. acelai ung,i i material fotosensi"il;. Ln ipoteza comparrii pe "aza unor fotografii e%ecutate ocazional. situaie nt+lnit frecvent n cazul persoanelor disprute. fotografia de e%aminare se realizeaz n condiii c+t mai apropiate de fotografia de referin.

!.2.2 Fotografia de comparare prin suprapunere Acest procedeu. calitativ superior comparrii prin confruntare. const n suprapunerea a dou imagini. dintre care cel puin una este fi%at pe un suport transparent. = Se determin. astfel. cu un grad mai mare de precizie. fie conincindena. fie divergena detaliilor ori trsturilor caracteristice. ceea ce conduce la sta"ilirea identitii sau la e%cluderea din sfera cercetrii a o"iectului suspect. 9etoda este mult utilizat n traseologie. pentru identificarea persoanei sau o"iectului creator de urm. Kotodat. n e%pertiza "ancnotelor. a stampilelor. compararea prin suprapunere este un mijloc important nu numai de e%aminare.dar i ilustrare convingtoare a falsului. 9etoda este valoroas i n descoperirea falsului n nscrisuri prin imitare servil. cum este. de e%emplu. copierea unei semturi.

9odalitile te,nice de suprapunere sunt diverse. )e e%emplu. se pot suprapune dou imagini. am"ele pe suport transparent. una fiind virat ntr1o culoare diferit. Ln acest sens .Suciu

Bn domeniu important al folosirii fotografiei de compare prin suprapunere l constituie identificarea cadavrelor necunoscute. !rocedeul este cunoscut i su" denumirea de metoda supraproieciei 8n varianta sa fotografic se "azeaz pe e%amenul comparativ dintre imaginea persoanei disprute i aceea a craniului;6 !.2.! Fotografia de comparare prin stabilirea continuit#ii liniare sau prin $uxtapunere Aceasta servete la sta"ilirea identitii unei persoane sau unui o"iect. ca urmare a determinrii continuitii elementelor caracteristice reflectate n urm i n modelul tip 8impresiune; o"inut pe cale e%perimental. Ke,nic. fotografia se realizeaz prin m"inarea unei seciuni din fotografia ce conine detaliile urmei cu o seciune din fotografia impresiunii. astfel nc+t s se o"in o imagine care reflect coincindea traseelor descrise de elementele caracteristice ale o"iectului. 1> Ln practic. metoda mai este denumit sugestiv la unele e%aminri. m"ucsare. )intre principalele domenii n care se aplic aceast metod amintim cercetarea dactiloscopic. identificarea armelor de foc dup urmele lsate pe proiectile i pe tu". identificarea instrumentelor de spargere. etc. : variant a fotografiei de comparare prin ju%tapunere este practicat n microfotografia realizat la microscopul comparator. destinat identificrii at+t a armelor sau instrumentelor de spargere. c+t i a unor urme su" form de resturi materiale.

!.!. Fotografia de umbre $otografia de um"re ests destinat scoaterii n eviden a caracteristicilor de relief. Ea se aplic inclusiv n fotografiile de detaliu e%ecutate la faa locului. de e%empu. n cazul urmelor de ad+ncime de m+ini i de picioare ori al urmelor unor instrumente de spargere. Acelai procedeu se folosete i n cazul refacerii unui te%t scris cu creionul sau stiloul cu "il care a ieit n relief pe versoul colii de ,+rtie ori pe filele urmtoare. situaie nt+lnite n ipoteza unor falsuri prin nlturare de te%t sau a distrugerii de nscrisuri.

1>

O. Asanac,e n Cev 0 Elemente de medicin "iocriminalistic. vol ID. seciunea DIII .167= .Sannie. 0Aa rec,erc,e scientifiPue du criminel. pag 7(177.

Aa realizarea fotografiei de um"re important este plasarea sursei de lumin su" un ung,i care s permit revelarea detaliilor. de regul. acestea situ+ndu1se ntre #>M i 7>M. : surs aezat su" un ung,i mai mic de #>M creeaz um"re ce acoper detalii mai mici. n timp ce un ung,i mare are ca rezultat lipsa um"relor. Ln aceeai idee. se impune alegerea unei surse care s asigure proiectarea unui fascicol compact de lumin pe suprafaa fotografiat. !.%. Fotografia de reflexe $otografia de refle%e are ca destinaie punerea n eviden a urmelor de suprafa greu sesiza"ile la o prim vedere. Ln principiu. o suprafa neted. strlucitoare. reflect uniform razele de lumin. n ung,iuri egale. )ac suprafaa are anumite diferene de netezime. cum ar fi. de e%empul. prezena unei urme papilare. aceasta devine vizi"il prin reflectarea su" ung,iuri diferite a fasciculului de lumin trimis asupra o"iectului. Aa se poate e%plica de ce o urm papilar latent. aflat pe un geam. poate fi o"servat numai dac privim geamul su" un anumit ung,i. : variant a acestui procedeu o nt+lnim n ipoteza fotografierii urmelor de m+ini de pe suprafee care nu permit revelarea cu mijloace clasice. Ceflectarea su" ung,iuri diferite a luminii determin diferene de stralucire. specifice nu numai o"iectelor opace. ci si celor transparente. unde diferenele sunt determinate de modificarea coeficintului de trecere a radiaei luminoase. $otografierea urmelor puse n eviden prin diferenele de strlucire necesit. de regul. aezarea o"iectului pe un suport cu cap mo"il. astfel nc+t s e%iste posi"ilitatea micrii lui su" ung,iuri diferite. p+n la gsirea poziiei din care urma se vede cel mai "ine. Iluminarea o"iectului se face cu un fascicul ngust de lumin. )intre procedeele te,nice de fotografiere este indicat s se recurg la cele de contrast. ceea ce presupune diafragmarea mai pronunat i folosirea de materiale fotosensi"ile adecvate. !.&. Fotografia separatoare de culori $otografia separatoare de culori servete la revelarea petelor. a urmelor. a modificrilor te%tului unui nscris etc. greu vizi"ile cu oc,iul li"er. datorit nuanelor de culoare apropiate de culoarea suportului. )e e%emplu. petele de s+nge pe care autorul unui omor a ncercat s le nlture de pe ,aine. sau modificrile aduse unui nscris prin adugarea sau nlturarea de te%t.

Separarea culorilor se realizeaz cu filtre care au capacitatea de a neutraliza culoare complementar lor. )e e%emplu. un filtru verde Q al"astru va reine culoarea roie. iar un filtru gal"en. culoarea al"astr. Ln alegele filtrului se va ine seama de nuana de culoare a urmei. neutralizarea acesteia o"in+ndu1se numai printr1o selecie riguroas a culorii contrare. el mai "un mijloc de selecie a culorii l reprezint monocromatorul. care poate fi folosit ns numai n condiii de la"orator. Cealizare fotografiei implic folosirea de materiale fotografice cu sensi"ilitate cromatic adecvat culorii filtrului. Kotodat. timpii de e%punere se aleg n funcie de sensi"ilitatea general a filmului i de lungimea de und a luminii folosite pentru fotografiere. !.'. Fotografia de contrast $otografia de contrast. dei nu reprezint o metod de cercetare n sine. este inclus n categoria fotografiilor de e%aminare. datorit posi"ilitilor de mrire a gamei mijloacelor de evideniere a unor urme sau detalii caracteristice. apte s fie folosite n procesul de identificare. !rocedeul i gsete utilitatea nu numai n evidenierea unor detalii. sau n folosirea lui conjugat cu procedeul fotografiei de um"re sau refle%e. ci i n m"untirea calitii unor imagini fotografice realizate cu prilejul desfurrii activitilor de urmrire penal. inclusiv pe fotografii e%ecutate ocazional. daca el prezint utilitate pentru clarificarea unor mprejurri ale cauzei. ontrastul unei imagini poate fi o"inut n primul r+nd prin materialele fotosensi"le cu coeficient mare de contrast. prin diafragmare i. desigur. prin prelucrri n "i de developare adecvate. Alte procedee se "azeaz pe modul de o"inere a pozitivului prin contratiparea negativului ori ntrirea c,imic etc.

Seciunea &. $otografia judiciar de e%aminare n radiaii ultraviolete

$ace parte din metodele stiintifice de investigare folosite curent in la"oratoarele criminalistice. dar si in cercetarile intreprinse la fata locului. cum ar fi. de e%emplu. descoperire urmelor de maini. a

urmelor "iologice. inclusiv in scopul tactico1operativ. !rin urmare. radiatiile ultraviolete au o intre"uintare larga in criminalistica. fotografia fiind numai mijlocul de fi%are a rezultatelor cercetarilor. Aungimile de unda ale radiatiilor ultraviolet se gasesc su" cele ale violetului vizi"il. situandu1se. cu apro%imatie. in intervalul &.>>> A si 1>> Aunde se interfereaza cu radiatiile roentgen. Sau. mai e%act. radiatia B.D. este cuprinsa intre #=> nanometri 8nm; si 1> nm. In cercetarile criminalistice se folosesc. in majoritatea cazurilor. radiatiile in zona ultravioletului apropiat. deci cele cu lungimi de unda intre circa #=> si #2> nm 8#=>>1#2>> A;. care nici nu prezinta un pericol imediat pentru organismele vii. spre deose"ire e radiatiile B.D. cu lungimi de unda mai mici, dar cu energie mai mare. !rocedeele de fotografiere tre"uie raportate la lungimile de unda B.D. folosite in e%aminare. Astfel. pentru B.D. apropiat 8pana la apro%imativ #1>> A; se poate folosi te,nica o"ijnuita. Intre #1>>21>>A se folosesc o"iective din cuart sau fluorine si placi de tip Sc,umann. )incolo de aceste lungimi de unda. in zona ultravioletului indepartat. fotografierea se face in vid. cu optica speciala. )intre proprietatile pe care le au aceste radiatii electomagnetice. in criminalistica se foloseste. cel mai adesea. proprietatea lor de a provoca fluorescenta unei categorii largi de elemente sau su"stante. fluorescenta cu lungimi de unda specifice fiecareia dintre ele. Asa se poate e%plica. printer altele. si de ce ultravioletele. isi gasesc utilizarea in identificarea componentilor unei pro"e. separate prin cromatografie. si e ce permit descoperirea urmelor de sperma sau a unui fals prin inlaturare de te%t.

Seciunea '. $otografia judiciar de e%aminare n radiaii infraroii

Btilizarea radiatiilor electromagnetice infrarosii in criminalistica. datorita proprietatilor lor. a largit considera"il posi"ilitatile de investigare stiintifica. in present e neconceput fara apelarea la acest tip de radiatie. Astfel. ca si in cazul radiatiilor ultraviolet. radiatiile infrarosii isi gasesc numeroase aplicatii in cadrul cercetarii infractiunilor. incepand cu fotografierea la locul faptei. sau cu aceea de urmarire. si terminand cu efectuarea unor investigatii de la"orator in cercetarea falsurilor ori in "alistica judiciara. Este de prisos sa mai reamintim rolul radiatiei infrarosii in efectuarea analizelor spectrului. precum si in alte domenii ale stiintei/ medicina. "iologie. "otanica. c,imie. astronomie. Oama spectrului infrarosu este de peste 2.>>> de ori mai mare ecat aceea a spectrului vizi"il. ea ocupand pe scara undelor electromagnetice un interval cuprins intre 7(>> A 8limita rosului vizi"il; si peste #>>.>>> A. u toata perfectionarea adusa metodelor de folosire a raiatiilor infrarosii. inclusive

procedeelor fotografice. in present se lucreaza cu radiatii din domeniul apropiat. pana la cca. 1'.>>> A. E%primat in nanometri. aceasta inseamna 7(>11'>> nm. !rintre proprietatile principale ale radiatiilor infrarosii se Eumara capacitatea de a strabate anumite corpuri si de a fi retinute altele. Kotodata. datorita modului de propagare si e refle%ive. ele nu sunt influentate de elementele poluante din atmosfera 8 fum. praf. ceata;. Aa acestea se adauga si posi"ilitatea pe care ne1o ofera de a realiza fotografii in conditii e intuneric. sporind puterea noastra de perceptive vizuala. fireste. su" raport te,nic. &.1. (omeniile de folosire a radiatiilor infrarosii in Criminalistica. Cadiatiile infrarosii isi gasesc o utilizare frecventa in multe irectii ale investigatiilor criminalistice. cum sunt. de e%emplu/ a. Cercetarea tehnica a inscrisurilor, indeose"i a celor falsificate prin inlaturarea sau acoperirea te%tului. precum si in cercetarea cernelulilor ori trasaturilor de creion folosite la falsul prin adaugare de te%t sau prin copiere. Kot in aceasta categorie intra si refacerea sau reconstituirea textului de pe inscrisurile arse. degradate prin trecerea timpului. #. Cercetarea unei valori sau opere de arta se constituie in prezent ca o categorie de e%pertiza de sine statatoare. dintre acestea distingandu1se e%pertiza destinata sta"ilirii autenticitatii unor picturi ori a tim"relor de valoare datorita capacitatii de penetrare. reflectare diferita. ori de formare a unei imagini color de tip infrarosu. )e e%emplu. pot fi descoperite semnaturi su" straturi de vopsea. ori diferente de calitate la pigmenti folositi in imitarea unei picturi. c. Descoperirea urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de foc. cum ar fi inelele de frecare. de metalizare. tatuajul. inelul de afumare. In aceleasi conditii pot fi folosite si in alte domenii ale traseologiei mai ales pentru descoperirea de urme metalice in e%plozii.spargeri etc. d. Efectuarea unor fotografii judiciare cu caracter operativ, cum sunt fotografiile de urmarire in conditii de intuneric. fotografii la fata locului in conditii de ceata sau fum. )e asemena. in fotografia de identificare a persoanelor, radiatia I.C. permite descoperirea tatuajelor inlaturate. a unor cicatrice. In aceasta categorie poate fi incadrata si organizarea supraveg,erii. in conitii de intuneric. a unor locuri sau o"iective. cu ajutorul dispozitivelor electronooptice. pentru asigurarea pazei lor si prevenirea unor infractiuni de genul sustragerilor.