Lista de ntrebri din care vor fi selecionate subiectele la examenul de Psihologie militar Din aceste 30 de ntrebri, la examen vor

fi selecionate, n sal, 4 ntrebri, pentru care vei avea la dispoziie o or pentru a scrie esenialul. 1) Care sunt cele mai importante direcii aplicative ale psihologiei militare? Cele mai importante directii aplicative ale psihologiei militare sunt: selectia personalului, evaluarea, testarea si instruirea, evaluarea moralului, analizarea performantei profesionale, studiul interactiunilor sociale la nivelul trupelor si explorarea psihologica a situatiilor de lupta. Data fiind natura cvasimilitara a activitatilor de explorare a spatiului extraterestru, psihologia militara a fost implicata direct, cel putin la inceputurile erei spatiale, in selectia si instruirea astronautilor, in studierea efectelor conditiilor de mediu extreme si ale izolarii prelungite asupra psihologiei individuale si de grup, precum si in proiectarea vehiculelor si statiilor spatiale si a echipamentelor de lucru si de proiectie a echipajelor. 2) Care sunt stadiile i simptomele hipotermiei? In functie de localizarea efectelor, se face distincie intre hipotermia extremitatilor si hipotermia corporala. In cazul extremitatilor, hipotermia determina pierderea sensibilitatii, amortirea si, intr-un stradiu mai avansat, degeraturi temporare sau degradarea permanenta a tesuturilor, care impun amputarea partiala sau totala a membrelor. Stadiile hipotermiei sunt: Compensata temperatura interna 36, intensificarea metabolismului, pentru echilibrarea pierderii de caldura (tremur usor); Usoara temperatura interna 34-36, tremur accentuat, simptome individuale variate; Moderata temperatura interna 32-34, tremur paroxistic, diverse reactii individuale particulare; Severa temperatura interna 28-32, stare de confuzie, obnubilarea progresiva a constiintei, disparita tremuratului, cresterea rigiditatii musculare, diminuarea frecventei cardiace si respiratorii, artmie cardiaca, fibrilatie ventriculara; Critica temperatura interna sub 28, moarte aparenta, tulburari accentuate de ritm cardiac, fibrilatie ventriculara spontana, edem pulmonar. 3) Care sunt efectele zgomotului asupra calitii comunicrii? Efectele zgomotului asupra calitatii comunicarii sunt: influentarea cu precadere a sarcinilor de monitorizare si de vigilenta, mai ales atunci cand semnalele sunt dificil de perceput, iar situatiile presupun decizii riscante; afectarea puternica a performantei atunci cand sunt prezente semnale auditive din surse multiple; diminuarea corectitudinii, accelerand viteza de lucru, cand zgomotul afecteaza sarcini care presupun raspunsuri in serie. 4) Care sunt simptomele tipice ale sindromului de ru de micare? Raul de miscare, denumit si boala de miscare (kinetoza) sau sindrom vestibular, este o tulburare temporara a starii de sanatate, asociata unui anumit tip de miscare in spatiu. Fenomenul apare la deplasarea cu un vehicul terestru (raul de masina), cu o aeronava (raul de avion) sau cu un vas maritim (raul de mare). In mediul militar, raul de miscare afecteaza in special marinarii, pilotii si parasutistii, dar si pe cei care calatoresc cu diverse vehicule terestre (transportoare blindate, tancuri). 5) Care sunt stadiile hipoxiei hipobare?

Stadiul asimptomatic (0-3000m), in care nu se constata manifestari negative accentuate determinate de hipoxie. Se observa doar o usoara crestere a pulsului si diminuarea capacitatii de adaptare vizuala la intuneric. In acest stadiu este recomandabila alimentarea suplimentara cu oxigen in cazul pilotilor militari care executa misiuni de noapte. Stadiul compensat (3000-4500m) se caracterizeaza prin angajarea reflexa a unor mecanisme fiziologice defensive al caror efect se mentine pe timp relativ scurt. Simptome obisnuite sunt cresterea amplitudinii si frecventei respiratiei si a ritmului cardiac. Stadiul tulburarilor hipoxice (4500-6000m), care incepe din momentul in care mecanismele de compensare fiziologica devin ineficiente. Simptomele subiective sunt oboseala, somnolenta, ameteala, dureri de cap, senzatie de sufocare, euforie. Uneori este posibil ca trecerea la starea de inconstienta sa se produca brusc, fara manifestari subiective preliminare. In acest stadiu are loc o reducere a acuitatii vizuale, precum si a sensibilitatii tactile si la durere. Sunt afectate procesele mintale, se atenueaza spiritul critic si, drept urmare, si capacitatea de apreciere a situatiei de pericol. Stadiul critic (6000-7000m) marcheaza limita de intaltime la care are loc pierderea cunostintei. Durata dintre instalarea deficitului de oxigen si momentul pierderii cunostintei se numeste timp util de constiintasi variaza in functie de intaltime. Pentru o persoana aflata in stare de repaus, rezerva de timp in conditii de hipoxie merge de la 2-5 minute la 6-8000 m pana la 8-10 secunde mai sus de 15000m. Alimentarea cu oxigen dupa pierderea cunostintei are, intr-o prima faza, efecte negative (dezorientare, cefalee, erori de memorie si de rationament, actiuni necontrolate, urmate de recuperarea functiilor psihice. Prin antrenamente sistematice este posibila cresterea limitelor de adaptare la hipoxie, dar fara a se trece peste limitele fiziologice absolute. 6) Care sunt efectele fiziologice ale acceleraiilor? Tipurile de acceleratii sunt: radiale pozitive, radiale negative, liniare pozitive, liniare negative, unghiulare. Efectele fiziologice ale acestor acceleratii sunt: confuzie, limita de pierdere a cunostintei, aproape inconstient, pierderea vederii, dureri in brate, oboseala musculo-scheletala, dureri generale, ingustarea campului vederii, iluzii de rotatie disconfort, congestie faciala, bradicardie, durere de cap, dificultati de respiratie, dureri toracice, pierderea vederii, dureri in sinusurile frontale cu mucoasa sanguinolenta, distorsiunea perceptiei vizuale, senzatie de presiune, hemoragie externa, disconfort sever dupa 10 secunde, disconfort cu durere, dureri de gat. 7) Ce se nelege prin factorii umani n analiza sistemului om-main i care sunt obiectivele principale ale acestui model de analiz? Factorii umani se definesc prin totalitatea aspectelor care descriu starea si comportamentul uman in utilizarea oricarui tip de tehnologie militara. Datoram introducerea acestei expresii inginerilor, care descriau cu ajutorul ei orice situatie in care aparitia unei disfunctii nu putea fi explicata prin defectiuni de natura tehnica. Din acest motiv, expresia factor uman avea mai degraba un sens periorativ, referindu-se la natura imperfecta, nesigura si imprevizibila a operatorului uman, incapabil sa se ridice la nivelul de perfectiune impas de tehnologie. Originea expresiei ne sugereaza ca utilizarea ei se face in legatura directa a performanta umana si, mai ales, in contextul analizei si prevenirii accidentelor. In esenta, modelul factorilor umani are drept obiectiv fundamental explicarea capacitatii unui sistem om-masina de a-si atinge scopurile, iar acest obiectiv generic poate fi descriau prin doua aspecte fundamentale: Masura in care componenta tehnica, atat sub aspect hard (constructiv), cat si sub aspect soft (mod de operare), este concordata cu caracteristicile de baza ale operatorului uman. Masura in care componenta umana, cu referire la potentialul fizic, al aptitudinilor, cunostintelor, abilitatilor, este concordanta cu cerintele componentei tehnice si cu natura conditiilor de mediu.

8) Ce se nelege prin contientizarea situaiei? Conceptul de constientizare a situatiei (CS) acopera una dintre temele de interes major in domeniul factorilor umani. El face referire nu la o anumita functie sau un anumit proces psihic, si la capacitatea operatorului uman de a integra toate informatiile de care dispune intro imagine aparenta a mediului in care actioneaza si raportarea acestei imagini la obiectivele pe care le urmareste. CS este un fenomen extrem de important pentru procesul decizional si pentru performanta din multe domenii profesionale complexe, atat militare, cat si civile, motiv pentru care se bucura de un interes ridicat. 9) Ce se nelege prin managementul riscurilor? Riscul este o prezenta inerenta in activitatile militare, fie ca este vorba de situatii de antrenament, fie ca este vorba de situatii operationale reale. In ciuda faptului ca acceptarea riscului face parte din fisa postului fiecarui militar, iar pierderile umane si materiale sunt in principiu, asumate ca invitabile, armata are un interes major in reducerea acestor pierderi. Este imposibil de imaginat vreun tip de activitate militara in care atingerea obiectvelor sa nu implice un anumit nivel de risc. Ca urmare, deciziile de comanda trebuie sa puna in echilibru importanta misiunii si probabilitatea ei de indeplinire, pe de o parte, si riscurile pe care le implica, pe de alta parte. In estenta, managementul riscului reprezinta ansamblul mijloacelor utilizate de comandanti pentru reducerea sau limitarea pierderilor umane si materiale, prin identificarea sistemica, evaluarea si controlul factorilor de risc asociat activitatilor militare. 10) Ce este oboseala operaional n mediul militar? In mediul militar se vorbeste de oboseala operationala, in sens larg, pentru a descrie manifestarile care decurg in contextul unor misiuni de lupta, al antrenamentelor pentru lupta sau a altor activitati cu solicitari deosebite, chiar si in conditii de pace ( operator radar, paza obiectivelor militare etc. ). Cu sens mai specific, este utilizata si expresia oboseala de lupta, pentru a descrie doar manifestarile rezultate in contextul confruntarilor cu forte inamice. Unii autori folosesc aceste doua denumiri sinonime. Alte denumiri utilizare pentru a descrie acest tip de manifestari sunt nevroza de lupta, nevroza de razboi, sau socul de explozie. Oboseala este starea de diminuare a capacitatii de performanta umana cauzata de incapacitatea de a continua adaptarea la factori fiziologici de stres. 11) Care sunt indicatorii subiectivi ai oboselii; avantajele i dezavantajele lor? I. Componenta obiectiva, care se manifesta sib doua aspecte: Prin diminuarea reala a capacitatilor individuale, sub forma degradarii functiilor si proceselor psihice Prin diminuarea efectiva a performantei in activitate Aceste doua aspecte sunt corelate, dar, intr-o anumita masura, sunt si independente una fata de alta. In mod obisnuit, diminuarea capacitatilor conduce la diminuarea performantei. Totusi, intre anumite limite, mecanismele compensatorii impiedica efectele negative ale pierderii capacitatilor asupra performantei. II. Componenta subiectiva, care se manifesta prin modificari ale tonusului si dispozitiei afective, scaderea motivatiei, deteriorarea comportamentului de relatie si pe linie de comanda, dar si in planul relatiilor interpersonale. Toate aceste aspecte pot avea drept efect diminuarea eficitentei operationale si reprezinta una dintre cele mai directe cauza ale diferitelor accidente. Am evocat annterior faptul ca pierderile militare datorate accidentelor reprezinta un procent foarte mare, uneori chiar mai mare decat pierderile provocate de actiunile inamicului. Una dintre explicatiile acesti situatii consta, in mod indubitabil, si in efectul oboselii militarilor.

12) Care sunt manifestrile stresului de lupt? Siderarea se caracterizeaza prin imobilitate psihica si rigiditate motorie ce creeaza o imagine de impietrire, de statuie a luptatorului; Panica luptatorul nu-si mai poate exercita functiile de autocontrol si nu mai poate stabili relatii normale cu mediul. Tremurand, urland, ingrozit, militarul fuge dezordonat, neglijand cele mai elementare precautii de securitate pe care anterior le-a respectat. Aceste fugi haotice se termina adesea printr-o cadere in stare de epuizare, cu respiratie sacadata, tahicardie si mutism, sau printr-o descarcare excito-motorie foarte violenta; Formele delirante acute se definesc prin prezenta parazita in gandire luptatorului a unor idei sau nuclee delirante, obsesive, psihice sau maniacale (de la cateva ore la 2 - 3 zile). In aceste situatii apare bizareria preocuparilor subiectului; Formele isterice au o fenomenologie clinica, caleidoscopica si pot fi sugerate de catre propaganda inamica. Pe timpul luptei, manifestarile cele mai frecvente sunt surdo - mutitatea, tremuraturile si crizele isterice propriu-zise; Formele depresive au la origine o stare conflictuala interna acompaniata de un puternic sentiment de culpabilitate legata de anumite momente si situatii pe campul de lupta. Prin caracterul insidios al unor mesaje ale propagandei inamice se pot induce comportamente si stari depresive, veritabile consecinte ale santajului emotional si moral desfasurat de agresor prin actiunile sale psihologice; Formele caracteriale au manifestari polimorfe concretizate in indiferenta si dezinteres pentru soarta celorlalti membri ai subunitatii, iritabilitate si uneori placiditate. 13) Care este sunt factorii individuali n etiologia stresului de lupt? - caracteristicile de personalitate Predispoziie (abiliti, motivaie, personalitate, caracteristici neurofiziologice) Factori sociali i de dezvoltare (apartenen etnic, mediu familial i educaional) personalitatea nevrotic (Slater, 1943) Hadfield (1942) 34% factori predispozani 35% factori psihologici favorizani - nevroza de rzboi se explic majoritar pe criterii psihice personale nivelul abilitilor Inteligena, nivelul de educaie au legtur cu competena autoperceput i cu sentimentul controlului rolul pe care l are n lupt Gabriel i Gal (1984): Incidena RSL la comandani este mai mic, dei riscul de a fi ucii este mai mare expunerea anterioar la situaii de lupt Epstein i Fenz (1965): variaia tendinei de evitare a saltului la parautiti n funcie de experiena anterioar Factori constituionali neurologici Volumul hipocampului 14) Care sunt factorii moderatori n etiologia stresului de lupt? Moderator variabil independent de factorul cauzal Influeneaz relaia dintre cauz i efect relaia de comand coeziunea militarilor (+ rol mediator) moralul de lupt ( + rol mediator) ncrederea n posibilitatea de a nvinge

Raportul dintre RSL i RL redus pn la 1/10 n condiii de moral ridicat i relaie bun de comand 15) Care sunt principiile fundamentale n baza crora funcioneaz programele de prim ajutor psihologic n mediul operaional (BICEPS)? B brevity tratamentul este concis, durand intre 12-72 de ore, I immediacy interventie imediata, cat ma aproape de momentul instalarii simptomelor sau preventiva, inainte de instalarea lor, dupa un eveniment traumatic, ofera cel mai bine prognostic de recuperare, C centrality, E expectancy interventia va induce o asteptare pozitiva in realizarea unei recuperari rapide si pentru revenirea in unitate, P proximity interventia de suport trebuie sa aiba loc in apropierea unitatii, S simplicity procedurile de interventie vor avea un caracter direct, explicit si nesofisticat 16) Cum se organizeaz un program de management al incidentelor critice i stresului operaional? Participarea se bazeaza pe acceptarea voluntara si este supusa unor reguli stricte de confidentialitate. Explicarea scopului si regulilor de baza pcare vor fi utilizate pe durata analizei. Implicarea tuturor in reconstructia verbala a evenimentului, cat se poate de detaliat Atingerea unui consens de grup, prin rezolvarea perceptiilor individuale subiective si neintelegerilor, precum si restaurarea perspectivei asupra adevaratei responsabilitati. Validarea trairilor ca fiind normale si promovarea ideii de a fi acceptate si integrate. Prevenirea acuzatiilor reciproce, a jignirilor si a exceselor de limbaj. Evocarea manifestarilor si simptomelor emotionale care pot sa persiste pentru o vreme pentru ca acestea sa fie acceptate si percepute ca firesti si trecatoare. Sintetizarea invatamintelor care pot fi trase din situatia respectiva. 17) Care sunt etapele sesiunii de management al incidentelor traumatice? Introducere Coordonatorul echipei prezinta membrii si anunta scopurile si regulile de desfasurare. Fapte Coordonatorul discutiei cere fiecarui participant sa se prezinte si sa descrie rolul pe care l-a avut in raport cu evenimentul in cauza. Ganduri Fiecare participant prezinta modul in care a devenit constient de incidentul critic si primele ganduri pe care acesta i le-a trezit. Reactii Fiecare participant descrie modul in care a reactionat la eveniment. Simptome - In aceasta faza se va readuce incarcatura emotionala prin solicitarea de a evoca simptomele specifice de stres pe care le-au trait participantii imediat dupa eveniment si cele pe care le resimt in prezent. Invataminte Coordonatorul discutie prezinta o serie de recomandari si sfaturi cu efect pozitiv cu privire la depasirea momentelor si trairilor dificile. Insertie In aceasta faza se cere evocarea unor aspecte pozitive care pot fi extrase, sub aspectul experientei personala 18) Ce se nelege prin adaptare militar i care sunt componentele acesteia? Este proces dinamic i flexibil de mobilizare a resurselor individuale pentru a face fa ansamblului exigenelor i solicitrilor specifice armatei. Componenta externa, obiectiva, alcatuita dintr-o lusta de asteptari institutionale si de criteriile de performanta asociate acestora. Gradul de adaptare, calitatea si eficienta relatiei militarului cu mediul profesional sunt fixare prin norme exterioare. O componenta interna, subiectiva, alcatuita dintr-un sistem de resurse individuale si mecanismele de actualizare a acestora, cuplate cu un sistem de evaluare a rezultatelor in raport cu nivelul de aspiratii.

19) n ce const Teoria Minnesota a Adaptrii la Munc? Teoria Minnesota a Adaptarii la Munca se constituie dintr-un set de noua propozitii si o serie de corolare asociate unora dintre acestea. 20) Care este distincia dintre autoritate i putere? Autoritatea se distinge de putere pentru ca: Este perceputa ca fiind asociata intr-o mai mica masura cu forta decat notiunea de putere Presupune un anumit nivel de recunoastere si acceptare a comportamentului de influenta al agentului autoritatii din partea subiectului acesteia Are caracter mai personal decat puterea Nu reprezinta o calitate sau o proprietate a persoanei, ci o relatie interpersonala in care cineva vede si il accepta pe celalalt ca fiindu-i superior. 21) Care este structura general a modelului eficienei conducerii CTEF 2.0? Modelul CTEF 2.0 are o constructie de tip ierarhic, pe patru niveluri, fiind comusa din categorii principale, componente, aspecte si caracteristici. 22) n ce msur i sub ce aspecte se reflect prezena femeilor asupra capacitii de lupt a unitilor? Daca ar trebui sa facem o proiectie asupra prezentei femeilor in armata, atunci ne putem astepta in viitor la un proces de feminizare a armatelor moderne. La evolutia in aceasta directie vor contribui, in primul rand, persistenta si chiar accentuarea motivelor care au condus la actualul val de promovare a femeilor pe posturi militare. 23) Care sunt domeniile principale ale evalurii psihologice n armat? Se regaseste in 3 domenii principale: Evaluarea in beneficiul managementului de personal recrutarea, selectia si repartizarea pe specialitati sau misiuni Evaluarea psihosociologica evaluarea starii morale si a coeziunii unitatilor militare Evaluarea clinica evaluarea indivizilor cu probleme comportamentale sau care au fost victime ale stresului militar 24) Care sunt sursele obiective de evaluare a performanei? Surse obiective - Rezultate concrete ale activitatii profesionale si inregistrarile documentare ale acestora. Putem include aici o paleta foarte larga de indicatori de performanta. 25) Care sunt sursele subiective de evaluare a performanei? Surse subiective Sunt incluse aprecierile sefilor directi sau ale instructorilor, aprecierile colegilor si autoaprecierile. 26) Care sunt fundamentale teoretico-tiinifice ale seleciei psihologice? Proces decizional, bazat pe recoltarea unor informaii relevante cu ajutorul crora sunt comparate persoanele care doresc s exercite o anumit profesie. Ideea fundamental performana profesional depinde de un set de caracteristici individuale (aptitudini). 27) Ce se nelege prin validarea de criteriu predictiv?

Validitatea de criteriu predictiva exprima relatia dintre un predictor masurat la un moment dat si un criteriu de performanta masurat ulterior. 28) Ce este atenuarea de fidelitate? Orice msurare este afectat de eroare eroarea de msurare determin reducerea corelaiei atenuarea corelaiei (Spearman, 1904) 29) Ce este restricia de amplitudine? Restricia de amplitudine este determinat de orice factor care limiteaz n mod artificial dispersia variabilelor msurate la nivelul eantionului, n raport cu dispersia adevrat a populaiei. Identificarea prezenei fenomenului se face prin compararea celor dou dispersii 30) Care sunt strategiile decizionale de finalizare a seleciei? Decizie bazata pe predictor unic Decizie bazata pe predictori multipli Decizie secventiala, in stadii succesive Pre-respingere Pre-acceptare Sub aspectul factorilor de personalitate, candidatul va trebui s nu obin scoruri extreme n raport cu norma de grup la trsturile eseniale (motivaie, adaptare la stres, disponibilitate social, atitudine fa de munc)