Cap.

Generalitati Termeni utilizati GERONTOLOGIA stiinta care studiaza procesele de imbatrinire ( geron batran); termen introdus in 1903 de Mecinicov GERIATRIA ramura a medicinii care cerceteaza aspectele patologice ale imbatranirii; reprezinta o disciplina de granita, integrativa si sintetica. Ramura este denumita ast el din 1909 de catre !asc"er Periodizarea #resterea varstei medii de viata a impus o periodizare a varstei a treia, care se dovedeste a i utila atat sudiului cat si comunicarii intra si interpro esionale. 1. Varstnic intre !" #$ %# ani &. 'atran intre %# (#")!$ ani *. Lon+e,i, peste (#")!$ ani Modi icarile speci ice procesului de senescenta incep inca din perioada de adult, adica din perioada $%&%% ani, desemnata ca "middle age", iar apoi cea intre %0 '0 ani este numita presenescenta. (mbatranirea individuala realizeaza cateva tipuri de imbatranire in care se incadreaza toti indivizii, tipuri care trebuie cunoscute pentru a di erentia si optimiza obiectivele propuse atat pentru programul )inetic din cadrul recuperarii medicale, cat si pentru cel de intretinere a starii unctionale a individului. Tipuri de im-atranire (mbatranirea fiziologica armonioasa(varsta cronologica se identi ica cu varsta biologica) (mbatranirea prematura varsta biologica corespunde unei varste calendaristice mai mari decat cea reala (mbatranirea accelerata cand ritmul de imbatranire se accelereaza de la un moment dat (e*. dupa pensionare) (mbatranire asincrona in care diversele aparate si sisteme sunt anga+ate di erit (imbatranirea cu profil cardio-vascular, cu profil cerebral, cu profil cutanat, cu profil mioartrokinetic etc. ) Aspecte psi.o/sociale #unoasterea aspectelor psi"osociale ale imbatranirii permite de asemenea obtinerea unor rezultate mai bune in ceea ce priveste recuperarea medicala a pacientilor. ,rebuie avut in vedere aptul ca pacientul varstnic si&a incetat activitatea pro esionala, s&a indepartat de copii deveniti adulti, si&a pierdut partenerul de

viata sau este institutionalizat etc. -cestea pot i motive de insingurare si de depersonalizare a varstnicului ceea ce duce la o cooperare mai greoaie si lenta. .e impune )inetoterapeutului comunicarea completa si desc"isa cu pacientul, ast el incat sa se evalueze corect si obiectiv posibilitatile reale de participare si evolutie ale pacientului. /e de alta parte, psihoterapia anturajului reprezinta un domeniu necesar, integrat programului de recuperare. !u este su icient sa se stabileasca indicatiile medicale de recuperare motorie si nu numai ale pacientului geriatric, cat timp acesta re uza tratamentul, iar antura+ul nu intelege motivele si starile emotionale ale pacientului ca ast el sa poata sustine activitatea )inetoterapeutului, e icienta este practic nula. Caracteristicile polipatolo+iei +eriatrice 1. Tablouri clinice atipice cu simptomatologie neconforma este oarte recvent intalnita situatia in care pacientul se prezinta la medic cu o anumita motivatie si se constata de apt e*istenta unei alte a ectiuni care nu se incadreaza in baremurile de diagnosticare decat cu semne sau simptome minime, nespeci ice de cele mai multe ori. #el mai ades aceste situatii apar la pacienti cu mai multe boliasociate, neputandu&se di erentia e*act simptomele unor a ectiuni de ale celorlalte, sau, intensitatea unor mani estari clinice este atat de mare incat ace sa nu se mai observe alte simptome initial in descrierea bolii e*istente. -lt aspect care poate sa duca la aceasta situatie este aspectul cronic al simptomatologiei, care ace sa intervina obisnuinta si doar diminuarea independentei atrage un semnal de alarma si mobilizeaza pacientul sau apartinatorii spre a investiga situatia. 0. Frecventa ridicata a complicatiilor este o alta caracteristica a bolilor varstnicului, aparuta prin a ectarea mai multor organe simultan, apt ca poate sa scada rezistenta organismului o erind conditiile necesare pentru a aparea complicatiile. Ritmul organismului per ansamblu si al organelor si unctiilor acestora este incetinit, ast el si procesele de re acere si recuperare devin mai lente, creind teren propice dezvoltarii complicatiilor si prelungesc revenirea la normal. 3. Convalescenta prelungita apare tot datorita ritmului biologic scazut, resurselor de re acere si reinnoire celulara scazute, nivelului energetic si psi"o&emotional precar, lipsei increderii in ortele proprii de rederesare, precum si actiunii scazute a mi+loacelor medicamentoase. $. Disreactivitate farmacologica, de+a aproape o regula la pacientul geriatric cu multiple a ectiuni si medicamentatie abundenta. Riscul apare mai ales la medicatia care are de+a ca e ecte adverse unul distructiv, acest e ect iind cel mai adesea implicat, deoarece mi+loacele de aparare ale organismului sunt si ele mult diminuate si cu viteza de reactie scazuta.

(mplicarea )inetoterapeutului se ace tinand cont de toate aceste aspecte in mod special pentru siguranta pacientului si pentru a putea obtine rezultate multumitoare si concludente. (n acest scop se vor urmari mult mai atent pacientii in timpul programului )inetic si o perioada dupa incetarea acestuia, bineinteles dupa ce in prealabil s&au urmat regulile de prescriere a e*ercitiilor corespunzatoare varstei si a ectiunii sau a ectiunilor pacientului. Tipuri de recuperare medicala +eriatrica #um procesul de recuperare in general, iar la pacientul geriatric in special este unul comple*, incluzand o serie de mi+loace care pot i aplicate per se sau adaptate varstei si a ectiunilor, il putem clasi ica ast el1 1. Recuperare curativa .e adreseaza pacientului care a supravietuit unei boli acute si are nevoie de a+utor pentru a se reintoarce la modul lui obisnuit de viata. 2. Recuperarea conservativa .e aplica pacientului care poseda o a ectiune cronica sau un "andicap si poate sa obtina unele imbunatatiri ale capacitatiilor sale senzoriale si motorii sau poate sa previna degradarea sa in continuare. 3. Recuperarea preventiva -plicata pacientului a carui stare este pe cale de deteriorare(in mod special capacitatea sa de autoservire este periclitata) sau celui care constientizeaza procesul de imbatranire si poate prin mi+loace de recuperare sa opreasca procesul degenerativ. 0i1loace de recuperare medicala +eriatrica nu sunt deosebite de cele ale recuperarii medicale generale, ele se aleg sau asociaza in unctie de a ectiunea de recuperat, a ectiunile adiacente, varsta pacientului si starea izica si psi"ica a pacientului. 2intre acestea amintim1 3ducatia posturala 4imnastica respiratorie 5inetoterapia(mobilizari pasive, pasivo&active, active etc.) Reeducarea mersului /si"oterapie Masa+ul ,erapia ocupationala etc

/entru a putea des asura intreg programul )inetic propus si de asemenea pentru a aplica asocierea optima de proceduri )inetoterapeutul nu numai ca trebuie sa ie oarte bine pregatit pentru a surprinde aspectele de inete date de polipatologie, ci trebuie sa aibe o personalitate puternica. /acientul geriatric este un adult cu e*perienta de viata care de multe ori doreste sa si mani este acest aspect in ciuda - (ntre pacient si )inetoterapeut sa e*iste o relatie amicala, bazata pe incredere. 5inetoterapeutul trebuie sa alcatuiasca un program de recuperare adecvat pacientului in unctie de starea izica si psi"ica.

Cap indicatii si limite 6 contraindicatii Indicatiile de recuperare in geriatrie se deosebesc de cele ale celorlalte categorii de varsta deoarece scopul privind recuperarea capacitatii de munca devine unul secundar, principal iind cresterea capacitatii de a se a+uta pe el insusi. -ceasta se datoreaza aptului ca subiectii prezinta de iciente izice si psi"ice de un anumit tip si necesita dezvoltarea abilitatilor care sa&i permita independenta in primul rand pentru necesitatile vitale (mancat, baut, controlul de ecatiei si mictiunii, spalat) si mobilizarea(din pat in otoliu si invers, mersul a+utat sau nu cu car+e , cadru etc.). (n acest conte*t recuperarea se ace in interesul varstnicului, dar si al societatii care va i degrevata de e ortul asigurarii asistentei si ingri+irilor. .e poate sesiza ast el cum prelungirea vietii isi pastreaza importanta, insa cresterea calitatii vietii varstnicului o depaseste. -cest aspect a ost oarte elocvent e*primat de .ocietatea 7ritanica de 4eriatrie prin deviza sa 8Adauga viata anilor mult mai important decat a ramane la a adauga ani vietii. (ndicatiile recuperarii la varstnic trebuie sa ia in considerare eventualii actori limitativi dati de polipatologia acestuia si de caracteristicile ei. Rustenme9er descrie doua particularitati undamentale ale varstnicului, deosebit de importante in programul de recuperare al varstnicului, ce pot i considerate ca primi factori limitativi ai acestuia1 1. diminuarea capacitatii de adaptare 0. cresterea variatiilor individuale. #apacitatea de adaptare a organismului este de inita ca posibilitatea acestuia de a&si a+usta e icient unctiile mediului intern la solicitarile mediului e*tern. 2iminuarea capacitatii de adaptare se datoreaza involutiei biologice, :erzar(19'%) si 7ronis"(19;%) considerand&o de initorie pentru batranete. /e acest ond de involutie cu diminuarea progresiva a capacitatii de adaptare a organismului pot sa apara stari patologice care determina in irmitati atat din punctul de vedere general biologic, izic, cat si din cel psi"ic si intelectual. -cest

aspect prezinta o importanta deosebita in elaborarea si conducerea programului )inetic, limitarea iind data de capacitatea de lucru si de timpul pe care pacientul il are la dispozitie pentru a recupera in totalitate de icitele dobandite. -st el, 8restitutio ad optimum< devine de initoriu in cazul varstnicilor ata de 8restitutio ad integrum< al adultului si tanarului. = alta serie de factori limitativi ai recuperarii geriatrice, care deriva in mare parte din primii asemenea actori, este ormata din de icitele mari e*istente la orice varstnic1 3. de icitul pulmonar caracterizat de diminuarea ventilatiei pulmonare si de cresterea volumului rezidual; $. de icitul cardiac unctional di icultatea cordului varstnicului de a ace ata unei sarcini suplimentare ce se transpune, alaturi de de icitul anterior, in scaderea capacitatii de adaptare la e ort; %. scaderea conducerii nervoase cu apro*imativ 1%>, care determina un timp de reactie prelungit, o viteza de miscare semni icativ redusa si o scadere a ortei musculare; '. polimorbiditatea impune in plus limite unor sisteme si unctii ("ematologie, angiologie, pneumologie, endocrinologie, locomotie etc.) #a urmare a parcurgerii indicatiilor si limitelor recuperarii geriatrice putem descrie particularitatile acestor programe1 - se des asoara pe o perioada mai lunga; - desi este mai putin e icienta comparativ cu adultul tanar sau de varsta medie raportata la obiective, este indispensabila pe termen lung pentru a putea o eri independenta pacientului; - este mai putin reprezentata te"nic si mai ampla din punct de vedere psi"ologic, impunand c"iar ca psi"ologii sa ie integrati in ec"ipa generala de recuperare; - e icienta creste daca se respecta aspectul polivalent ()inetoterapeut, maseur, ergoterapeuti, psi"ologi, logopezi, asistente medicale si in irmiere, persoane care sa se ocupe de aspectul cultural si recreativ&in ormational in centrele de asistenta sociala si ingri+ire ) - programul nu urmareste recuperarea aptitudinilor de munca, ci a aptitudinilor de viata independenta, autonoma, a autoservirii adica utilizarea unor gesturi corecte apartinand acesteia. #ontraindicatii ale )inetoterapiei in geriatrie (e*cluderea de la recuperarea medicala) 1. modi icarile somatice ireversibile, stadiile terminale ale imbolnavirilor

0. modi icarile psi"ice irecuperabile care e*clud posibilitatea cooperarii, (recuperarea bazandu&se doar pe un proces de invatare, cum sunt dementele in stadiile avansate) 3. lipsa de motivatie a unor pacienti varstnici care re uza recuperarea observat ca orice incercare este sortita esecului si nu se obtine nici un progres, insa se poate lucra la stimularea motivatiei(e* participarea ca spectatori la recuperarea unor pacienti sau discutii cu cei ce au urmat un program de recuperare) $. tulburari psi"ice ma+ore Cap .Psi.oterapia -m sa incep discutia despre acest mi+loc de recuperare nu pentru ca ar i cel mai important, ci pentru a putea ace legatura dintre activitatea izica, unctiile intelectuale si tulburarile cognitive ale varstnicului, mai ales ca de+a am pomenit mai devreme despre aceste aspecte. = data cu imbatranirea populatiei si creasterea sperantei de viata tulburarile cognitive ale varstniculul, intre care pe primul loc se situeaza maladia -lz"eimer, sunt si ele in continua crestere. .ingurele tratamente pentru aceasta la ora actuala sunt simptomatice ceea ce nu ace decat sa intarzie cu 1&0 ani evolutia bolii. .&au acut o serie de studii re eritoare la e ectele di eritelor substante medicamentoase1 & substitutia "ormonala dupa menopauza e ectele nu sunt omogene , deci nu putem i siguri ca are in luenta in prevenirea bolii, iar la boala declansata nu are nici un e ect; & tratamentele cu antiin lamatoare nesteroidiene sau statine(anticolesterolice) diminua putin riscul doar daca sunt administrate pentru cativa ani, dar nici un e ect curativ; & anti"ipertensivele au un e ect de diminuare a riscului, dar mai mult la persoane cu o "ipertensiune arteriala nu oarte pronuntata. ,otusi putine studii intereseaza actori care ar putea modi ica stilul de viata, cum ar i activitatea izica. A,anta1ele activitatii izice la varstic1 & e ecte bene ice in diverse patologii cronice1 a ectiuni coronariene, boli cerebrovasculare, diabet noninsulinodependent, "ipertensiune arteriala, osteoporoza & incetinirea proceselor degenerative(acest apt ar putea sa sustina si diminuarea alterarii unctiilor cognitive) !umeroase studii au aratat ca activitatea izica este unul din actorii care moduleaza imbatranirea unctiilor cognitive 1 & viteza de prelucrare a in ormatiilor

& di erite tipuri de memorie 2e asemenea prin investigetii imagistice(RM!) s&a constatat relatia dintre acti,itatea 2izica si ,olumul corte3ului, varstnicii care practica regulat activitate izica de tip aerob(mars) prezinta o diminuare mult mai atenuata decat sedentarii(esantion %%&;% ani). -cest aspect ne sugereaza e ectul pe care activitatea izica aero-a constanta, e ectuata pe perioade lungi de timp poate sa diminueze degradarea unctiilor cognitive. -cesta a ost si punctul de pornire pentru a cerceta daca activitatea izica este un actor de a+utor in diminuarea riscului aparitiei maladiei Alz.eimer. 2esi inca nu este intru totul dovedita aceasta relatie e*ista 3 ipoteze care au ost demonstrate pe gupuri mari de populatie care a ost urmarita si evaluate pe perioade indelungate(ani) 1 &1. ipoteza plasticitatii co+niti,e & un mediu incon+urator imbogatit cu activitati izice si intelectuale si interactiuni sociale & au avut e ecte bene ice asupra memoriei, stiut iind aptul ca plasticitatea cerebrala este reglata de mecanisme de angiogeneza, sinaptogeneza si neurogeneza, toate dependente de actori de crestere sau neuromediatori a caror actiune depinde de aceasta bogatie a spatiului incon+urator &0. ipoteza ,asculara se aplica numai la de icitele cognitive patologice , ast el activitatea izica are e ecte bene ice prin e ectele pe care le e*ercita in patologia cardiovasculara si post-:#, "iperlipidemie, diabet, obezitate &3. ipoteza stresului activitatea izica reduce nivelul de stres, demonstrat mai ales in patologia tulburarilor de memorie. 2e asemenea, nivelurile crescute de cortizol din stress sunt cauza pierderilor masive de neuroni din "ipocamp rezultand demente, depresii, stres posttraumatic, #us"ing, .

Cap. 0odi2icari 2iziolo+ice in procesul de im-atranire. ?# de repaus ?# ma*imala ?lu* cardiac ma*im ,- de repaus si de e ort :=0 ma*(l6min) :olum rezidual #apacitate vitala !emodi icata scazuta .cazut !emodi icat sau#rescut .cazut #rescut .cazuta

,imp de reactie ,onus muscular ?le*ibilitate Masa osoasa (M# indicele de masa corporala (ndicele de tesut adipos ,oleranta la glucoza ,imp de re acere

/relungit .cazuta .cazuta .cazuta .cazuta crescut .cazuta /relungit

Cap. PRINCIPII 4E PRE5CRIERE A E6ERCITIILOR 3ste in cresterea acceptarea unanima a aptului ca termenul batran reprezinta o generalizare inadecvata care pierde din vedere variabilitatea acestei grupe de varsta. 3*aminati individual pacienti de aceeasi varsta se observa di erentele mari intre acestia si intre varsta cronologica, iziologica si raspunsul la e*ercitiul izic. 3ste di icil de di erentiat care sunt e ectele imbatranirii per se si e ectele imbatranirii cu deconditionare data de boala. (mbatranirea este inevitabila, insa atat rata cat si amplitudinea degradarii port i drastic scazute cu a+utorul e*ercitiului izic. .iguranta si bene iciile e ective ale acestuia precum si dezvoltarea capacitatii de presciere a e*ercitiilor necesita o oarte buna cunoastere a e ectelor imbatranirii asupra unctiilor organismului si a modi icarilor ce pot sa apara in timpul e*ercitiilor. ,rebuie sa mai precizam o data ca antrenamentul izic poate atenua unele sc"imbari datorate imbatranirii.

3 ectele imbatranirii asupra unor unctii iziologice si a unor variabile cardiace au ost discutate in capitolul destinat modo ocarilor iziologice ale imbatranirii.1 #a urmare protocoalele de testare si evaluare a varstnicilor olosesc o multitudine de varietati, unele standard, unele cu modi icari speci ice si sunt disponibile si celor care sunt oarte degradati sau limitati dpdvd izic. Testarea la e2ort a ,arstnicului 2esi in cea mai mare parte protocolul de lucru corespunde cu cel destinat adultului de varsta medie, pentru la testarea capacitatii de e ort la pacientii varstnici trebuie avute in vedere urmatoarele considerente1 incarcarea initiala trebuie sa ie redusa(0&3 M3, ec"ivalenti metabolici) iar aceasta tb crescuta oarte putin(cate 0,%&1 M3,)mai ales pentru cei cu capacitate de e ort redusa - un cicloergometru este pre erabil benzii rulante celor care prezinta un ec"ilibru precar, coordonare neuromusculare slaba, vedere redusa, limitari date de massa corporala, a ectiuni ale picioarelor - daca se utilizeza banda rulanta sunt necesare suporturi laterale datorita prezentei celor mai inainte amintite si datorita ricii - viteza benzii rulante trebuie adaptata abilitatilor de mers ale pacientului - pentru cei cu di icultati de adaptare la ec"ipamentul sportiv de testare se recomanda prelungirea primei etape dupa care testul se reia sau se repeta - e*ercitul izic poate induce mult mai recvent aritmii la varstnici - medicatia prescrisa poate induce modi icari de 354 si de raspuns "emodinamic la e ort - 354 de e ort are sensibilitate mai mare(@$>) si speci icitate mai mica(;0>) la varstnic comparativ cu adultul tanar !u e*ista criterii de inc"eiere a testului de e ort di erite pentru varstnic, insa un :=0ma* scazut, a ectiunile #:, metabolice sau ortopedice ac ca testul sa se termine mai repede decat in cazul tanarului. G.iduri de Prescriere a e3ercitiilor /rincipiile generale de prescriere nu sunt di erite ata de adult, insa capacitatea unctionala redusa, tonusul muscular redu si degradarea sunt mai recvente la aceasta categorie de varsta si atentie sportita in prescrierea e*ercitiilor.

#omponente imp olosite 1 & antrenament cardiorespirator, & antrenamentul rezistentei si & antrenamentul le*ibilitatii

Antrenament cardio :arstnicii trebuie incura+ati sa acumuleze apro* *! min de e ort de intensitate medie in 2iecare zi . -cestea pot cuprinde si activitati precum gradinarit, urcat scari, plimbari. /entru cei ce au a+uns in acest stadiu se recomanda completarea acestuia cu activitati izice aditionale de durata mai lunga si cu intensitate crescatoare 7rerc,enta1 & in iecare zi activitati de intensitate moderata & daca e*ercitiile nu pot i e ectuate la un nivel mai avansat, se recomanda a i aplicate de &/* ori 8sapt cu o zi pauza intre ele 4urata durata e*ercitiilor tb sa ie continua pentru a obtine bene icii, insa pt cei ce prezinta di icultati in a sustine un e ort de 30 minute vom opta pentru e*ercitii de 10 min cu pauze intre ele pana completam perioada. - pentru a lucra in siguranta si a evita accidente si eventualele leziuni mai intai va creste durata e*ercitiilor si abia apoi intensitatea lor Intensitatea (ntensitatea si precautiile stabilite pt adulti sunt valabile si pt varstnici in cazul e*ercitiilor aerobe /entru a promova complianta pe termen lung la e*ercitii se va incepe intr&un ritm propriu agreat al pacientului insa un program e ectuat la un :=0 ma* mai mic de $0> nu este e icient 3*ercitiile nu tb sa ie intense pentru a i e iciente o cumulare de 30 min de e* cu intensitate moderata poate genera bene icii sanogene

= durata mai lunga sau o intensitate mai crescuta poate o eri in plus bene icii insa cresc si riscul #: si musculosc"eletal si are o mai mica complianta pe termen lung 3ste de pre erat a cunoaste macar ?# a pacientului la inceputul lucrului pentru a putea monitoriza pacientul si pentru a putea prescrie e*ercitii , riscul crescut este in cazul a ectiunilor coronariene, insa trebuie avut in vedere aptul ca pacientii pot i sub in luenta medicatiei ce modi ica ritmul cardiac.

Antrenarea rezistentei ,onusul muscular la varstic scade in mare parte datorita scaderii masei musculare9 ceea ce duce si la scaderea capacitatii 2unctionale. -ntrenamentul rezistentei creste tonusul muscular, 2orta si anduranta la varstnic, scopul iind de a creste mobilitatea si a preveni caderile si racturile, de asemenea de a e ectua activitatile de zi cu zi cu mai mare usurinta, mai putin e ort si de a&si e*tinde independenta . /articularitati de prescriere comparativ cu adultul1 primele sedinte tb sa ie indeaproape supraveg"eate si monitorizate in acord cu nevoile speciale si capacitatile varstnicului primele ( saptamani se lucrea*a cu minima rezistenta pentru a adapta elementele de tesut con+unctiv (tend , ligam, capsula) se per ormeaza intr&un set (/1! e3ercitii care olosesc grupe mari musculare un set de e* presupune repetarea acestora de 10&1% ori pe parcurs se va creste mai intai numarul de repetari si abia apoi rezistenta opusa daca se ace pauza mai mare de 3 saptamani se reincep e* cu o rezist de pana la %0> din cea olosita ultima data si apoi se creste treptat se creaza obisnuinta pacientului de a urmari si respiratia in timpul e*ercitiilor e*ercitiile se ac pana la limita durerii nu se lucreaza in pusee in lamatorii acute anga+are in a lucra minim 1 an activitatile de rutina pot mentine rezultatele obtinute privind tonusul si orta musculara asa ca e bine sa ie incura+ate. ?ara momente e*plozive&periculoase.

Cap. Caderile ,arstnicului = incidenta crescuta in practica geriatrica o reprezinta caderile, a caror importanta este relevanta datorita etiologiei multi actoriale, a complicatiilor si a consecintelor psi"o&sociale. #aderile pot i de2inite ca1 regasirea la nivelul solului independent de vointa. /revalenta1 recventa mai crescuta la emei comparativ cu barbatii, di erenta care creste odata cu varsta, a+ungand la 1% >; recventa creste o data cu varsta(1%> la '% ani), cresterea iind semni icativa la cei cu varste peste ;%&@0 ani('0>) o cadere atrage dupa sine caderi repetate, care reprezinta unul din actorii care limiteaza mentinerea la domiciliu si grabesc institutionalizarea

#aderile sunt asociate cu o mor-iditate si mortalitate mai acelerata, unii autori a irmand c"iar ca mortalitatea celor care su era caderi este de $ ori mai mare decat la cei ara caderi. (n ce priveste morbiditatea caderea poate i urmata de1 & sec"ele invalidante, & imobilizare de initiva la pat, & complicatii care tin de patologia determinanta a caderilor, de patologia asociata sau de starea iziologica si psi"ologica a pacientului. #onsecintele caderilor sunt importante deoarece a ecteaza in mod serios atat starea izica si psi"ica a varstnicului, cat si autonomia sa, relatiile sociale si cele amiliale.

0ecanismul caderilor la ,arstnic /este '0> din caderile varstnicului survin in timpul activitatilor cotidiene care presupun ie asezarea ie ridicarea din pozitie asezat si inceperea mersului.

-ceste miscari presupun deplasarea centrului de greutate si tin de ec"ilibrul dinamic al varstnicului, un control de icitar al ec"ilibrului postural este de cele mai multe ori cauza caderilor, asociat imbatranirii iziologice si a ectiunilor cronice ale unor sisteme1 neuro&senzorial, mioartro)inetic si de asemenea, cognitiei. (denti icarea riscului caderii se bazeaza pe mecanismului sau, a carui comple*itate se datoreaza caracterului sau multi actorial. 7actori de risc: intrinseci care depind de starea de sanatate a varstnicului comportamentali depind de activitatea izica a subiectului in momentil caderii e*trinseci ambientali

Anii autori descriu pana la $00 de actori de risc pentru caderea varstnicului la domiciliu, ceea ce e*plica di icultatea de a identi ica riscul caderii la varstnic. -cestor actori li se adauga si a ectiunile acute. 7actori de risc intrinseci1 -. .enescenta unctiilor ce asigura postura si ec"ilibrul - modi icari de varsta a unctiei oculare presbiopia(ingustarea campului vizual), degenerescenta retiniana, opacitati retiniene si corneene, cristalin, interpretarea gresita a in ormatiilor legate de spatialitate si distanta, de icit in stabilitatea privirii, eroare in stabilirea verticalei si orizontalei - modi icari de varsta ale unctiei auditive "ipoacuzia, bolile aparatului vestibular - degenerescenta proprioreceptorilor, mai ales a celor de la nivelul coloanei vertebrale cervicale ceea ce duce la in ormatii gresite privind pozitia si miscarea capului - de ormarea membrelolor in (in valg) - slabiciunea musculaturii membrelor in cu erori de pozitionare a acestora '. Patolo+ia - de icitele de irigare temporara a structurilor cerebrale(embolii cerebrale tranzitorii)

"ipotensiunea tranzitorie scaderea capacitatii de mentinere a "omeostaziei a ectiuni ale tractului piramidal si e*trapiramidale a ectiuni cardiace(#(#2, cardiomiopatii obstructive, valvulopatii) embolii pulmonare a ectiuni musculare si osteoarticulare a ectiuni endocrine cu a ectare musculara anemii stari de des"idratatre sau de "ipoglicemie

7actori de risc comportamentali re uzul acceptarii nivelului scazut al posibilitatilor de miscare(activitati si e orturi inadecvate capacitatilor lor) statusul emotional declin intelectual cu lipsa discernamantului

7actori de risc e3trinseci & ingestia de medicamente(numar mare cu e ecte adverse diverse) & cadrul ambiental1 mobilier instabil, carpete uzate, pardoseala alunecoassa, scari, rampe , cabluri, incaltaminte inadecvata, iluminat insu ucient.

Identi2icarea riscului caderii pornind de la analiza mersului: mersul este un comportament motor ritmic automat care depinde de un control spinal si subcortical. -utomatismul mersului nu implica atentia, la subiectul tanar, dar s&a constatat ca la varstnic atentia prezinta un avanta+ aparand ast el si controlul cortical. 3*emplu1 varstnicul care incepe o conversatie in mers si se solicita mult atentia se va opri pentru a putea des asura aceasta conversatie. (n ce priveste ciclul de mers se constata o variabilitate mare a lungimii ciclului si vitezei de deplasare a acestuia la pacientul varstnic si intre azele unipodala si bipodala ale acestuia. .&a stabilit c"iar(in urma unor studii pe varstnici cu caderi si ara caderi) ca o variatie a pasului de 0 cm intre un ciclu de mers si urmatorul creste de & ori riscul de cadere

E3ercitii 2izice de pre,entie a caderilor -plicate sub orma de posturari e*ercitiile pot sa scada cu pana la 1'> riscul caderilor, re+ularitatea aplicarii e*ercitiilor iind elementul primordial pentru o preventie e icienta - 2e 0 ori 6sapt e* izice pt ec"ilibrul postural in +rup, pe o perioada de * luni. .&a constatat ca la o dist de 1 an dupa incetarea e*p. cei care au continuat e*ercitiile au avut oarte putine caderi, iar cei ce nu au urmat, oarte multe, dar mai putine decat cei ce nu au acut de loc e*ercitiu izic nici ca e*periment Ma+oritatea varstnicilor care nu practica e* izic, nu o ac pt ca nu au c"e , nu ii atrage, este important sa se dezvolte activitati izice care sa&i atraga, si sa contina si notiunea de placere, sa lucreze in grup si sa se insiste pe ec"ilibrul postural. 3*emple1 tai c.i adaptat miscari lente si armonioase, se descompune in numeroase posturi, contine elemente de isometrie si isotonie, lucru global, e* de respiratie, de rela3are este constienta ata de propriul corp si de mediul incon+urator. & 2e asemenea activitatea izica ritmica reduce variabilitatea pasului in mers adica dansul

#ap. Masa+ul in recuperarea geriatrica Masa+ul aplicat pacientului geriatric se poate clasi ica in unctie de tip si in unctie de scop. (n unctie de scop, masa+ul urmeaza clasi icarea recuperarii medicale a pacientului geriatric1 masa+ul a erent recuperarii curative masa+ul a erent recuperarii conservative masa+ul a erent recuperarii preventive

,ipuri de baza de masa+1 masa+ul somatic(corporal clasic) masa+ul re le*ogen(re le*oterapia) drena+ul lim atic manual masa+ul energetic si presopunctura

-lte tipuri de masa+ cum ar i cel osteopatic sau cel sportiv sunt contraindicate pacientului geriatric, mai ales prin pro unzime si intensitate, din cauza polipatologiei sale si mai ales a aceleia care vizeaza aparatul mioartro)inetic. ,ipurile de masa+ e*puse pot i aplicate de sine statator sau asociate in cadrul programelor de recuperare in unctie de indicatiile terapeutice. #aracterstici de aplicare ale masa+ului la pacientul geriatric1 /rimele sedinte au o intensitate scazuta oricare ar i indicatia ulterioara, pana cand se stabileste nivelul real al sensibilitatii pacientului si organismul acestuia se acomodeaza cu masa+ul si e ectele acestuia. -bordarea regiunii dureroase nu se ace direct, ci dupa abordarea prealabila a regiunilor invecinate, scazand ast el si nivelul sensibilitatii zonei de tratat, alt el putand ampli ica durerea sau alte enomene de la acest nivel. (n cadrul programelor terapeutice care includ masa+, )inetoterapie si izioterapie6electroterapie, masa+ul precede intotdeauna sedinta de )inetoterapie el avand rolul de a pregati musculatura(rela*eaza sau stimuleaza), structurile periarticulare (Bincalzeste< prin stimularea circulatiei locale) si receptorii nervosi din regiunile de lucru pentru ca miscarea sa se des asoare mult mai usor, cu cat mai putina durere. /rivind corpul in intregime, impactul masa+ului nu este acelasi pentru toate regiunile abordate. -st el masa+ul realizat la nivelul cotului nu are acelasi rasunet asupra organismului ca si cel al regiunii cervicale sau dorsale. 3 ectele aplicarii masa+ului la nivel loco&regional (c"iar daca implica o regiune mai putin reprezentativa) devin mai rasunatoare atunci cand manevrele acestuia sunt utilizate dupa anumite criterii speci ice te"nicilor complementare de masa+.

 /ozitia pacientului in cadrul sedintei de masa+ terapeutic se adapteaza nevoilor si a ectiunilor acestuia, neputandu&se generaliza, de aceea sala de masa+ nu va cuprinde doar masa de masa+(cu posibilitati de lectare) ci si taburete sau scaune cu speteaza, scaunele pentru accesul la masa de masa+ si nu vor lipsi pernele semicilindrice sau cilindrice sau de orice el, utilizate in scopul spri+inirii pacientului intr&o pozitie comoda si in acelasi timp accesibila maseurului. =rice sedinta de masa+ este urmata obligatoriu de mobilizarea articulatiilor invecinate regiunii abordate. -ceasta este situatia in care dupa sedinta de masa+ nu urmeaza una de )inetoterapie, mobilizarile amintite iind unele minime si de obicei pasive. Manevrele oarte puternice nu se recomanda in masa+ul terapeutic datorita numeroaselor microtraumatisme pe care le poate provoca la nivelul structurilor cutanate, subcutanate, vasculare, nervoase si musculare; ele raman apana+ul masa+ului sportiv care se adreseaza unui organism sanatos si mai ales antrenat. -cesta, c"iar daca pe moment su era, are Bantrenamentul< de a se redresa e*trem de rapid si a continua activitatea. 3*ista regiuni la nivelul carora anumite manevre sunt total interzise datorita structurilor ragile, dar de importanta ma*ima situate la aceste nivele, pe care masa+ul le&ar putea traumatiza(a*ila, spatiul popliteu, triung"iul .carpa, ata anterioara a cotului, regiunea lombara, etc 1. -titudinea terapeutului trebuie sa ie una de calm si buna dispozitie; el trebuie sa dea dovada de rabdare si intelegere ata de subiectul masat, de adaptabilitate la conditiile de lucru si la persoanele cu care vine in contact, la conditia lor sociala si gradul lor di erit de educatie si civilizatie. -titudinea terapeutului in raport cu cel masat trebuie ast el sa ie una de respect, seriozitate, intelegere si constiinciozitate, cu buna dispozitie si comunicativ, dar in acelasi timp discret. 0. pozitia pacientului trebuie sa ie con ortabila cu corpul rela*at, in special regiunile mai sensibile cum sunt regiunea lombara, genunc"ii si cea a; pentru a obtine rela*area acestor regiuni se pot olosi suluri si perne care sa le sustina. 2e asemenea, e bine ca pacientul sa ie imbracat le+er, sa ie acoperit daca e cazul, ramanand descoperita doar regiunea lucrata (e mai usor in cazul mainilor, urec"ii si scalpului).

3. mainile maseurului & sa ie calde, curate, cu ung"ii scurte, mobile mai ales policele care, intins sau lectat, sa poata apasa cu intensitatea dorita zona vizata. /riza trebuie sa ie erma si sigura, nu dura, dar nici timida, pentru

ca pacientul sa se simta rela*at si in siguranta, iar ritmul si intensitatea presiunii sa se adapteze sensibilitatii pacientului. Anii terapeuti considera ca o intensitate mai mare, c"iar daca produce o durere vie, ar i mai e icienta, insa trebuie sa tinem cont de legile organismului, o intensitate prea mare pe un organ prea dezec"ilibrat poate induce un dezec"ilibru si mai mare in locul redresarii. !u e*ista o regula pentru ritm si intensitatea aplicarii presiunii sau alunecarii mainii, ele trebuie adaptate sensibilitatii pacientului. -st el se pot obtine1 a.) activare, toni iere, stimulare prin manevre ritmice, posibil circulare, care transmit un lu* energetic zonelor masate si secundar ameliorarea uctiilor organelor ce se proiecteaza pe zona respectiva. b.) calmare, sedare printr&o presiune uni orma, statica 1&0C, cum se recomanda in cazul durerilor acute(colici, nevralgii, dureri de dinti, etc.)

$. comunicarea & trebuie sa se des asoare intr&un limba+ clar si concis. ,erapeutul isi s atuieste si a+uta pacientul pentru a putea adopta in timpul sedintei o pozitie comoda in care sa se poata rela*a si comunica cu acesta pe tot parcursul sedintei, pentru a putea adapta intensitatea aplicarii metodelor la sensibilitatea zonei lucrate. 2iscutiile cu pacientii sunt conduse si orientate in scopul obtinerii a cat mai multe in ormatii re eritoare la starea actuala de sanatate a acestora, precum si despre su erintele avute in decursul timpului. !u trebuie sa uitam ca pacientul care se adreseaza re le*oterapeutului este o persoana care incearca sa&si redreseze unele probleme de sanatate1 acuza dureri sau tulburari care nu au putut i rezolvate in alt mod, sau nu pot urma tratamentele medicale clasice. 3ste bine ca terapeutul sa&i comunice de la prima intalnire ca rezultatele nu apar intotdeauna imediat, in timpul sau dupa prima sedinta de re le*oterapie, decat in cazul unor su erinte oarte recente. 2e obicei ele apar dupa 3&; sedinte. 2e asemenea pacientul trebuie atentionat ca dupa primele sedinte de masa+ re le*ogen pot apare modi icari in sensul accentuarii tulburarilor de+a e*istente (durere mai intensa, ameteli mai pronuntate, etc.), abia dupa aceasta perioada observandu&se si e ectele avorabile.

%. isa pacientului reprezinta un element important al sedintei de masa+ re le*ogen, mai ales atunci cand pacientii sunt constanti si revin periodic pentru a&si mentine starea de sanatate. -ceasta contine1 a.) rezultatele e*aminarii initiale, vizuale si palpatorii a segmentului ce urmeaza a i masat b.) B"arta re le*odignostica a segmentului lucrat< cu punctele oarte dureroase cele mai putin dureroase, cristale si durioame(bataturi) Da iecare noua sedinta(sau cel putin la 0&3 sedinte) isa se completeaza cu starea segmentului la momentul respectiv, pentru a putea constata modi icarile avorabile sau ne avorabile aparute si in consecinta a stabili e icienta sau nu a metodei.

'. substante olosite1 se oloseste strictul necesar de ulei6talc numai in secventa de pregatire si rela*are a segmentului de lucru, in momentul in care se trece la masa+ re le*ogen nu se mai aplica in plus nimic. ;. unelte a+utatoare1 se utilizeaza pentru stimularea unei zone de di erite dimensiui prin mentinerea unei presiuni crescute si constante pentru mai mult timp. -plicarea acestora se ace numai dupa ce s&a inspectat zona, s& a stabilit punctul dureros cu a+utorul degetelor, si s&a stabilit necesitatea aplicarii unei presiuni crescute timp mai indelungat. -ceste unelte au supra ata de actiune mai mare sau mai mica (puncti orma), adaptata di eritelor zone re le*e si pot i con ectionate din diverse tipuri de materiale, cel mai ades naturale, cum ar i lemnul, osul, sticla, piatra sau c"iar unele metale nobile. Astensilele cu cap mobil sau cu bila se utilizeaza in situatia in care zonele re le*e au o pro unzime mai mare, accesul la acestea iind mai greoi , presiunea aplicata trebuie sa ie mai mare si asociata cu o miscare rotatorie. @. (nceputul tratamentului trebuie sa ie oarte bine conturat atat pentru terapeut, cat si pentru pacient1 terapeutul sa adopte o pozitie in care regiunea lucrata sa ie bine etalata, ast el incat sa o poata evalua corespunzator vizual si prin palpare, precum si sa poata aplica su icienta orta cu a+utorul mainilor, respectiv degetelor. 3valuarea va cuprinde aprecierea temperaturii cutanate, a structurii osoase, a

tonusului muscular, mobilitatea sau rigiditatea articulatiilor invecinate regiunii si aspectul pielii. pacientul sa se aseze intr&o pozitie rela*atoare atat izic cat si psi"ic, rica stressul, neincrederea, pozitia incomoda, incordata impiedica aparitia unor rezultate bene ice. Da s arsitul tratamentului regiunea lucrata trebuie sa ie calda si rela*ata; daca nu se obtine imbunatatirea temperaturii cutanate este posibil ie ca te"nica sa nu i ost bine aplicata, ie ca bloca+ul sa ie mult prea mare, in ultimul caz se va urmari cresterea temperaturii cutanate cu alte mi+loace(perna electrica de e*.). 9. Modi icari aparute in urma re le*oterapiei1 imbunatatirea proceselor metabolice evidentiata de accentuarea eliminarilor de substante to*ice(produsi de metabolism) din organism1 transpiratie mai abundenta, mictiuni mai recvente, Bbalonare<, cresc secretiile mucoase si uneori pot apare sub ebrilitati(3;&3@0#) imbunatatirea circulatiei mani estate prin modi icarile aspectului pielii(mai colorata, mai supla, mai calda, mai moale) si modi icari ale pulsului si tensiunii arteriale. modi icari in ceea ce priveste motilitatea organelor re lectate pe zona de lucru("iper&, "ipomotilitate) modi icari psi"ice(calm, optimism, sedare, etc.)

#a si e*ercitiul izic masa+ul trebuie prescris in con ormitate cu patologia pacientului. /entru aceasta este necesar sa cunoastem e ectele generale ale masa+ului, precum si cele generate de iecare manevra in parte.

e2ecte locale e ectul sedativ, calmant (asupra durerilor de tip nevralgic, musculare sau articulare) e ectul "iperemic(de inrosire a pielii prin activarea circulatiei capilare) e ectul rezorbtiv(de inlaturare a edemelor) e2ecte +enerale stimularea unctiei circulatorii si respiratorii cresterea metabolismului bazal(activarea arderilor) imbunatatirea starii generale a pacientului(psi"ica si izica)

?iecare dintre manevrele masa+ului are o anumita actiune asupra tesuturilor interesate si in unctie de aceasta si e ectele vor i di erite.

Particularitati de desfasurare ale masajului de relaxare si de tonifiere

0asa1ul de intretinere, asa cum ii spune si numele, se e ectueaza in scop de intretinere a calitatilor izice ale subiectului in cauza. /entru o des asurare corecta si e icienta a acestuia se e*ecuta toate manevrele undamentale de masa+ combinate cu manevre a+utatoare acolo unde este cazul, in ordinea enuntata anterior, ordine data de e ectele pe care aceste manevre le e*ercita asupra diverselor tesuturi si organe si asupra organismului in totalitate. 2e asemenea, intensitatea de aplicare a manevrelor precum si ritmul de e*ecutie al acestora trebuie sa ie unul mediu si relativ constant pe tot parcursul des asurarii masa+ului. (n cazul in care scopul propus al sedintei de masa+ este cel de relaxare, combatere a oboselii si recuperarii fortelor organismului , manevrele de masa+ aplicate vor i doar acelea care au ca e ect cel de rela*are, calmare, sedare a di eritelor structuri si a organismului in general .

0ANEVRELE C; E7ECT RELA6ANT 1. e2leura1ul"netezirea$ e*ecutat intr&un ritm lent, cu intensitate de aplicare crescuta progresiv in e leura+ul initial si scazuta progresiv in e leura+ul inal. 2intre tipurile de e leura+ cele mai e iciente in aceasta situatie sunt manevrele aplicate simultan cu ambele maini, si in mod special dupa a*ul lung al segmentului interesat. !u intra in categoria e leura+ului e*ecutat in scop rela*ant tipul 8mana dupa mana< care este prin e*celenta un e leura+ utilizat in scop de intretinere si mai ales de stimulare. 3 ectul sedativ si rela*ant se realizeazE prin scaderea sensibilitatii cutanate si a presiunii de la nivelul tesuturilor. &. presiunile9 mai ales statice, care prin recomandarea lor proprie de e*ecutie sunt lente, dar si cele alunecate, ritmul de alternare a aplicarii mainilor iind unul lent. !u e*ista nici o recomandare prin care ritmul de e*ecutie al presiunilor sa ie rapid. 3 ectul sedativ si rela*ant se realizeazE prin acFiunea decongestivE si de compresie nervoasE, la care se adaugE e ectul decontracturant&antispastic.

*. 2ramantatul9 desi la prima vedere apare ca o manevra stimulanta, atunci cand este e*ecutat super icial interesand doar tesutul cutanat si intr&o mai mica masura pe cel subcutanat, iar ritmul de e*ecutie este unul le+er, ara graba, e ectul indus de acesta este mai degraba rela*ant, in acelasi timp pentru tesuturile pe care se aplica direct, cat si pentru sistemul nervos (si ast el asupra intregului organism) datorita terminatiilor nervoase libere de la nivelul pielii prelucrate, decompresia acestora inducand prin acelasi mecanism si e ectul analgetic. .ingurul tip de ramantat care, desi e*ecutat in ritm rapid are e ect rela*ant asupra musculaturii este mangaluirea(cernut & rulat)

<. 2ric=iunile reprezinta manevra undamentala de masa+ care este prin e*celenta rela*anta si in mod special de ibrozanta si decontracturanta. 3*ecutata corect(G) manevra are actiune mecanica directa asupra tesutului cutanat si a tesuturilor de dedesubtul acestuia peste care este ortat sa alunece precedentul, acesta iind de apt si mecanismul prin care aceasta manevra produce inlaturarea ibrozitatilor si mentine elasticitatea si mobilitatea pielii. 3*ecutat in pro unzime, intereseaza musculatura, rela*and&o si decontracturand&o atunci cand este cazul, inducand ast el un e ect analgetic. !u trebuie sa uitam aptul ca aceasta manevra se e*ecuta pana la limita de elasticitate a pielii si este intotdeauna D3!, e ect analgetic&calmant cu mecanism re le* pro und.

#. ,i-ra=iile de asemenea manevra doar rela*anta, spre deosebire de rictiuni e ectul acestora se e*ercita in special asupra sistemului nervos, scazand e*citabilitatea acestuia si inducand ast el sedarea, producand destindere si inlaturand oboseala. -supra musculaturii are un e ect decontracturant si de aici deriva si e ectul analgetic.

. 2intre restul manevrelor a+utatoare, atat tractiunile/tensiunile, cat si scuturarile sunt considerate rela*ante, impunand pentru e*ecutia lor o pozitie cat mai le+era a segmentului interesat

0ANEVRELE C; E7ECT 5TI0;LANT/TONI7IANT 1. e2leura1ul"netezirea$ e*ecutat cu un ritm rapid si intensitate de aplicare accentuata(pro unda), dintre tipurile de e leura+ mai e iciente sunt cele alternative si mai ales tipul Bmana dupa mana<, crescand e*citabilitatea musculara si stimuland intens receptorii nervosi de la nivelul pielii, producand senzatie de revigorare si toni iere a musculaturii. &. 2ramantatul & este o manevra stimulanta atunci cand intereseaza planurile pro unde respectiv musculatura, si in cazul in care e*ista tesutul gras in e*ces. /entru a obtine acest e ect ramantatul trebuie sa ie pro und, e*ecutat cu putere si cu un ritm mai crescut iar contactul mainii maseurului cu tesuturile vizate sa ie unul cat se poate de amplu. 3 ectul mecanic direct este primordial in acest caz crescand elasticitatea, rezistenta, mobilitatea si tonusul musc"iului, stimuland eliberarea substantelor necesare contractiei (de aceea este considerat ca un e*celent mi+loc de pregatire a musculaturii in vederea e ectuarii e ortului izic). :asodilatatia activa indusa de manevra intensa de ramantat, asa cum am mai vazut amelioreaza nutritia tesuturilor prelucrate.

*. tapotamentul"-aterea$ reprezinta cea mai stimulanta manevra undamentala, c"iar tipurile cele mai ine (percutat, tangential) iind stimulante intr&o oarecare masura. 3 ectul e*citant&tonizant se realizeaza direct prin stimularea receptorilor nervosi de la nivelul pielii si a receptorilor din musc"i, crescand ast el e*citabilitatea nervoasa, respectiv tonusul muscular. 3ste manevra care prelucreaza musculatura atat de intens ca si cand aceasta ar i supusa unui e ort izic de intensitate medie.

#ap. 3valuarea varstnicului 3valuarea clinica, asa cum ne&am obisnuit la adult se ace in principal manual, cu dotare te"nica minimala, o erin rapid date utile asupra valorii unctionale.

(n ceea ce privetste varstnicul aceasta se adreseaza situatiilor in care e*ista patologie generatoare de dezalinieri, di ormitati, incapacitati, "andi*cap etc., dar si varstnicului cu degradare izica sau si psi"ica caracteristica varstei, in a ara patologiei de mai sus, dar a carui independenta este periclitata. (ndependenta varstnicului, cum am mai amintit, reprezinta unul din aspectele oarte importante, atat personal, cat si social, diminuarea sau lipsa ei generand in continuare un lant de evenimente si situati cu greutate sporita atat pentru amilie cat si pentru societate. (n aceste conditii putem vorbi despre evaluarea amplitudinii articulare, evaluarea musculara, evaluarea posturii si a aliniamentului, dar si de evluarea globala si evaluarea mersului. /rimele sunt metode analitice, care cuanti ica miscarea dar nu precizeaza e*act inalitatea situatiei analizateadica unctia articulara in sine. 3valuarea globala este cea care o era o imagine asupra gradului de a ectare unctionala si implicit sasupra gradului de autoservire si independenta. 3a se serveste de c"estionare elaborate special in acest scop, care se re era la activitati oarte bine precizate ale subiectului.evaluarea globala are in vedere incapacitatea si "andicapul, care in cazul varstnicului pot sa apara ca o consecinta a unor evenimente, accidente suprapuse peste involutia speci ica procesului de imbatranire sau doar ca o consecinta a accelerarii acestui proces pe un teren avorabil. 3valuarile analitice, mai ales cele articulare si musculare, cunoscute de+a si tratate amplu in manualele si volumele de specialitate se adreseaza punctual unei patologii generatoare de in irmitati, ele iind obligatorii tocmi prin prism motivatiilor de aplicare1 /entru diagnosticul unctional al bolilor aparatului locomotor; /entru standardizarea si cuanti icare gradului de dis unctionalitate si a ortei de miscare a unui segment; /entru alcatuirea unui progrm de lucru adecvat nivelului unctional determinat; /entru obiectivare si urmarire in dinamica a rezultatelor acestor programe aplicate;

/entru studii de ergonomie.

-ceste standarde au ost instaurate penrtu olosirea unui limba+ general comun, ast el incai , in situatia in care pacientul este reevaluat periodic sau ocazional de un alt )inetoterpeut, acesta poate sa se orienteze corect, c"iar in urma unei evaluari acute de alt )inetoterapeut.acesta este si unul din motivle pentru care evaluarea analitica, articulara si musculara trebuie oarte bine stapanita si e ectuata ara subiectivism, pentru a nu pierde din acuratete si a putea i de real olos celui ce urmeaza sa lucreze cu pacientul geriatric si pacientului insusi. 3valuarea aliniamentului si posturii este importanta in cazul varstnicului nu atat din punct de vedere estetic, cat al e icientei unctiei locomotorii datorita relatiei reciproce dintre aceasta si alinierea segmentelor corpului. -ceasta realitate trebuie depistata, evaluata ca dimensiune si importanta si corectata. 2aca la adultul tanar corectia se doreste a i totla, la pacientul geriatric, corectia consta in ameliorarea starilor patologice si inlturarea obisnuintelor, pentru a putea preveni dezalinierea in continuare, care duce inevitabil la alterarea posturii si la aparitia de invaliditati cu pierderea independentei. /ostura este in luentata de 3 actori a caror intensitate a impactului este di erita1 3reditatea cu dismor ismele ei, antreneaza mari asimetrii si dezalinieri care duc la deposturari .tarile patologice boli cronice sau sec"ele posttraumatice care lasa dezalinieri ce degradeaza in continuare sau agraveaza procesul dis unctional generat de bola in sine; =bisnuinta prin posturari inadecvate crestere(scoala) sau in timpul muncii. in perioada de

-spectul general al corpului este rezultanta a trei elemente care determina constitutia izica a pacientului, e*trem de di erita si particulara iecarui individ1 #resterea corpului, care nu se ia n considerare la varstnic decat ca inalitate a cresterii in inaltime si ca si crestere in greutate; 2ezvoltarea globala in raport cu varsta;

-titudinea corpului, data de raporturile dintre partile componente ale aparatului locomotor.

-m considerat util de prezentat modalitatile de evaluare a aliniamentului pentru ca dezalinierea aduce dupa sine dis unctionalitate, care la pacientul varstnic aduce greutate. -cesta este si motivul pentru care corectarea acestei dezalinieri, orice mic grad obtinut iind un castig pentru pacientul geriatric. 3valuarea verticalitatii se ace cu irul de plumb, care trebuie sa urmareasca anumite repere si se e*ecuta din ata sau din lateral, respectiv pentru inclinari laterale si din posterior1 a. /entru inclinari laterale1 protuberanta occipitala apo iza spinoasa a vertebrei #; pliul inter esier spatiul dintre condilii interni ai genunc"iului spatiul dintre calcaie.
b. /entru inclinari antero&posterioare lobul urec"ii mi+locul umarului

marele tro"anter posterior de rotula lateral de maleola e*terna. 3valuarea alinierii segmetelor (n plan rontal1 -. 2in ata1 & umerii se poate observa dnivelarea claviculelor ,orce mal ormatii de tipul in carena, in palnie, in undibuli orm, evazat la baza, in butoi etc. /elvis denivelarea anterosuperioare) liniei bispinoase(intre spinele iliace

Membre genu valgum(cu dimensiunea lui egala cu distanta intermaleolara), genu varum (cu dimensiunea lui egala cu distanta intre marginile mediale al genunc"ilor), torsiunea tibiala(daca rotulele privesc medial cand picioarele stau paralele si aliniate, inseamna ca tibia este rotata e*tern ata de emur, daca privesc inainte, picioarele au var urile deviate spre e*terior, deci tibia este rotata intern).

7. 2in posterior1

#apul linia bilobulara trebuie sa ie perpendiculara pe irul de plumb; Dinia bispinoasa posterosuperioare) nu e orizontala (inte spinele iliace

Dinia spinelor si a ung"iurilor omoplatilor nu e orizontala 2istanta dintre marginea vertebrala a omoplatului si coloana. .e apreciaza ca abductia omoplatului este usoara daca aceasta distanta are % cm, moderata daca este ;,%&@ cm si mare daca este de 10 cm. #oloana se pot observa deviatii laterale, adica scolioze /icioare in cazul piciorului plat linia tendoanelor -c"iliene uge lateral cu eversia calcaneelor

(n plan sagital #apul & poate devia anterior ata de irul de plumb; =moplatul proemina postrior ung"iul si marginea ei in rottie sau inclinarea acesteia; #oloana ci oza, spatele rotund, lordoza, ci olordoza -bdomenul protruzia lui prin atro ia musc"ilor abdominali si e*cesul de grasime; Membre in erioare genu recurvatum /icior bolta antero&posterioara pe ata interna a piciorului cobarata determina di erite grade de picior plat(apreciata prin linia ?eiss intre maleola interna, tuberculul navicularului su articulatia metatarso alangiana a "alucelui).

(mplicarea mare a sistemului muscular in deposturari si dezalinieri are doua consecinte(dupa .beng"e)1 a. 3valuare deposturarii cuprinde obligatoriu si evaluarea musculara b. /rogramul )inetic in dposturare se adreseaza in primul rand musculaturii

3valuarea controluui motor #ontrolul motor este un concept alcatuit din trei elemente control muscular, coordonare si ec"ilibru. -cestea sunt unele din aspectele care se pierd destul de usor la pacientul geriatric si la varstnic in general, prindezadaptarea motorie descrisaanterior in capitolul adresat modi icarilor iziologice la varstnici. 3valuarea controlului motor inseamna a evalua abilitatea unui subiect de a se misca de a activa. =rice abatere de la realizarea unei miscari corecte va determina o incapacitate motorie, adica o dizabilitate. (n pima parte a evaluarii controlului motor se ace anamneza pacientului si observarea posturii precum si controlul miscarilor. =bservatiile asupra miscari sunt urmatoarele1 /ozitia de start a corpului , postura si baza de sustinere (nitierea miscarii, directia miscari si sc"imbari in baza de sustiner Momentul de trecere de la o miscare la alta Momentul de terminare a miscarii -precierea amplitudinii miscarii #alitatea miscarii(viteza, ritm etc.)