STATUL DE DREPT, PRINCIPII DE BAZ . CONTEMPORANE PRIVIND STATUL DE DREPT.

DOCTRINE

POLITICE

O treapta noua, superioara a civilizatiei moderne o reprezinta afirmarea statului de drept, a statului care si exercita atributiile proprii pe temeiul legilor, folosind for&# 525g66f 355;a argumentului si nu argumentul fortei. Un stat de drept, n forma incipienta, a existat nca din antichitate. n forma clasica, l ntlnim odata cu epoca moderna, cnd s-au impus o serie de principii n viata sociala care asigurau functionalitatea societatilor democratice ca atare. nca de la nceputul existentei sale, statul de drept se bazeaza pe principiul separatiei puterilor. Statul de drept si exercita puterea n conformitate cu legea, si are la baza activitatii sale o serie de trasaturi precum: 1. un cadru legislativ adecvat, care sa reglementeze raporturile sociale dintre membrii societatii n totalitatea lor, iar toti cetatenii, indiferent de pozitia lor sociala sau politica, sa fie egali n fata legii, sa respecte legea ca element suprem n stat; legea este un principiu de baza (fundamental) al statului de drept; 2. organele puterii de stat, centrale si locale, sa fie alese de cetateni, prin vot universal, direct si secret, pe baza unor optiuni ale pluralismului politic; 3. separatia puterilor n stat: parlamentul sa constituie puterea legislativa, guvernul puterea executiva, iar puterea judecatoreasca sa vegheze la respectarea legilor si sanctionarea ncalcarii lor; 4. datoria guvernului si a autoritatii politice de a se conforma Constitutiei si de a actiona conform legii; 5. delimitarea clara, precisa ntre stat si partidele politice; 6. fortele militare si politia sa fie plasate sub controlul autoritatii civile, n fata careia sunt raspunzatoare; 7. circulatia libera a informatiei si persoanelor, dreptul la libera exprimare si organizare politica si profesionala a tuturor cetatenilor, n conformitate cu legea, care sa faca controlul puterii politice n societatea civila; 8. respectarea drepturilor internationale consacrate. omului n conformitate cu prevederile

Statul de drept, ca element esential al puterii politice, constituieun factor de baza al progresului general.

Cu privire la esenta, menirea si forma de manifestare a statului, n literatura de specialitate exista o multime de doctrine, dintre care retinem: 1.doctrina statului de drept, care a aparut la nceputul epocii moderne, n perioada iluminista, avnd ca principali reprezentanti pe Montesquieu si Rousseau, iar n contemporaneitate este mpartasita att de majoritatea politologilor, ct si de oameni politici. Pornind de la lege, statul de drept se bazeaza pe: - separarea puterilor n stat; - alegerea libera a organelor puterii politice n conditiile pluralismului politic; - libertatea de exprimare si organizare. 2.doctrina statului bunastarii generale (sau al "abundentei"), n care statul este plasat deasupra claselor sociale. Doctrina amintita sustine ca aparatul de stat din tarile dezvoltate ( SUA, Japonia, Europa Occidentala) si-ar fi asigurat potentialitatile stabilizatoare, care devin un factor al echilibrului si dezvoltarii ntregii societati, al reglementarii si organizarii sociale. Aparatul de stat apare ca fiind arbitru animator si integrator al vointelor de dezvoltare economica si sociala ale cetatenilor, arbitru nsusi al dezvoltarii. 3.doctrina marxista despre stat, n cadrul careia statul este privit ca un instrument de dominatie a unei clase sociale asupra altei sau altor clase sociale, fiind, n esenta o dictatura de clasa specifica ornduirii sociale respective, precum: statul sclavagist cu dictatura stapnilor de sclavi, statul feudal cu dictatura feudalilor, statul capitalist cu dictatura burgheziei, statul socialist cu dictatura proletariatului. Dictatura proletariatului este considerata ca fiind superioara celorlalte forme de dictatura, deoarece ea reprezinta dictatura majoritatii asupra minoritatii. De asemenea, se mai sustine ca, odata cu edificarea unei societati fara clase, n comunism, statul dispare definitiv. Aceasta forma de stat de dictatura a proletariatului s-a dovedit a fi falimentara istoric, ca reprezinta o forma de dictatura sui-generis care genereaza forme de alienare dintre cele mai pronuntate si este contrara n principiu statului de drept si oricarei forme de stat democratic - prin promovarea cultului personalitatii si a totalitarismului, prin adncirea opresiunii politice si juridice a cetatenilor, prin ngustarea programatica a nivelului de ntelegere si de constiinta al oamenilor. Fapt prin care s-a dovedit o data n plus rationalitatea statului de drept - forma de stat care asigura cel mai nalt nivel de vietuire sociala, democratica, avnd ca principii esentiale teza pluralismului politic, a libertatii individului si a drepturilor omului si, nu mai putin pe cea a controlului societatii civile asupra puterii politice.