Evaluarea si managementul riscului In industria bauturilor alcoolice

Capitolul 1. Introducere

Evaluarea riscului este o component de baz a managementului integrat al mediului i, mpreun cu managementul riscului, un proces fundamental care vine n ntmpinarea necesitii i obligaiilor de a oferi sisteme sigure de munc i un mediu n care angajaii, publicul i ecosistemele s nu fie expui hazardelor (pericolelor ! Elaborarea unui program eficient de management al riscului trebuie perceput ca o cale practic de angajare a unor responsabiliti, de mplinire a unor motivaii, a ndeplinirii unor criterii de nelegere a situaiilor ce implic orice fel de pericol (hazard pentru ntregul personal dintr"un amplasament n vederea creterii siguranei i pentru identificarea i controlul activ al riscului! #n conformitate cu $tandardul %ustralian %$&'($)*+,-.,,/ riscul este posibiliatea de materializare a unui eveniment care va induce un impact asupra unor obiective! Estimarea riscului este procesul utilizat pentru a determina prioritile managementului riscului prin estimarea i compararea nivelelor de risc cu standardele, intele, nivelele de risc sau alte criterii predeterminate n domeniul de risc! 0anagenmentul riscului reprezint aplicarea sistematic a politicilor de management, procedurilor i practicilor n scopul identificrii, analizei, evalurii, diminurii i controlului riscului! 1iscul n sistemele industriale generat de pierderile de producie sau de pericolul producerii unor accidente ca rezultat al unor evenimente tehnice neprevazute are o importan aparte!

Capitolul 2. Informatii generale despre S.C. Heineken Romania S.A.

2roductorul de bere 3eine4en 1omnia, parte a grupului olandez 3eine4en, a fost fondat n /556, purtnd numele de 7rau 8nion! #ncepnd din martie .,,9, i"a schimbat numele n 3eine4en 1omnia, iar n prezent portofoliul acoper branduri precum- 3eine4en, $ilva, :iuc 2remium, ;olden 7rau, 'eumar4t, 7ucegi, Edel<eiss (import , (ipfer (import , ;osser, $chlossgold, ;ambrinus, 3arghita i 3aegana! :ompania deine patru fabrici pe piaa local, situate n :onstana, :raiova, 0iercurea :iuc i =rgu 0ure i un personal format din /!/,, de oameni! >abrica de bere :raiova a nceput producia la / aprilie /59,, n /55) este privatizat i i schimb numele n $: 7ere :raiova $%! =rei ani mai tarziu, n /559, fabrica este preluat de grupul austriac 77%;! %mplasamentul $!:! 3eine4en 1omania $!%! , punct de lucru :raiova ocupa o suprafata de 6,/9+,555 m. din care suprafata construita .,./5,? m. si este situate pe platform industrial din zona de nord"vest a 0unicipiului :raiova pe str! :alea $everinului nr! ?, judetul @olj!

Capitolul 3. escrierea procesului industrial

0ateria prim pentru fabricare berii este format din apa, malt, mlai, hamei si drojdie de bere! 0altul este livrat din silozul de malt la sectia de fierbere cu ajutorul transportoarelor mecanice! %ici este supus unei operatii de polizare n urma careia se obtine subprodusul- pleava! Aperatiile de fabricare a berii sunt urmatoarele!acinarea maltului 0acinarea maltului este o operatiune pur mecanica si consta n sfrmarea bobului n particule de diferite marimi pentru a favoriza att difuzia diferitelor substante solubile n apa de plamadire ct si actiunea enzimelor asupra componentelor din bob! $e foloseste o macinare umeda pentru malt!

"rasa#ul Este procesul, n care are loc dezagregarea proteinelor, transformarea amidonului n maltoza si dextrine n prezena apei si sub actiunea enzimelor ce s"au format la germinarea orzului sau orzoaicei! 2rocesul se conduce automat cu un calculator de proces pe baza unor diagrame de brasaj prestabilite! Aperatia se realizeaza n cazane de plamadire si zaharificare, prevazute cu sisteme de ncalzire cu abur si agitare mecanica! #n urma operatiei de brasaj se obtine plamada de malt formata dintr"o faza solubila (must de malt si una insolubila (borhot ! @in punct de vedere al apelor uzate evacuate si a subproduselor rezultate, trebuie mentionat ca" se recupereaza total pleava si borhotul rezultat, n buncare de colectare si se valorifica ca furajB " se recupereaza total trubulB " se recupereaza ultima apa de spalare a borhotului si se reutilizeaza n procesul de brasajB " se retin suspensiile printr"o cuva cu site, . x . x /,? m, aflata pe conducta de canalizare evacuare ape uzateB " suspensiile colectate se ridica de firma autorizata

$iltrarea mustului $e face n cazane de filtrare n scopul separarii partii solubile de partea insolubila (borhotul obtinute n timpul plamadirii! 2rocesul filtrarii are loc n doua etape- mai nti are loc separarea mustului din borhot si apoi spalarea borhotului pentru a epuiza extractul ramas n el! $ierberea mustului cu %amei >ierberea mustului cu hamei se face n scopul solubilizarii si transformarii componentelor esentiale ale hameiului, de a coagula substantele proteice, de a steriliza mustul, de a distruge enzimele si de a concentra mustul! #n timpul fierberii se produce dizolvarea si transformarea componentelor din hamei, precum si o evaporare a apei pentru concentrarea mustului! >ierberea mustului se realizeaza normal fara presiune ntr"un cazan $teine4er $tromboli pe o perioada de timp ntre +," 5, minute! Separarea trubului format la cald $epararea trubului la cald (trub grosier se face cu ajutorul separatorului tip Chirlpool :alDpso care functioneaza pe principiul hidrociclonului! =rubul obtinut se foloseste ca adaos la borhot! Racirea mustului #nainte de a trece la faza de fermentare primara, mustul este racit la o temperatura cuprinsa 6"/., :! %ceasta racire se realizeaza ntr"un schimbator de caldura cu o treapta cu agent de racire numit apa subracita! @upa racire se face aerarea mustului de bere si transferul catre fermentare! $ermentarea mustului de bere >ermentarea primara si secundara a mustului de bere se realizeaza n tancuri cilindro" conice (=:: cu manta de racire, numite unitancuri! " Fermentarea primara consta n transformarea zaharurilor fermentescibile n alcool etilic si :A. cu degajare de caldura! 7ioxidul de carbon provenit din fermentare se recupereaza si se
4

foloseste n procesul tehnologic! @rojdia folosita provine din statia de culturi pure a fabricii, fiind obtinuta n urma unui process automatizat de propagare! @urata ciclului de fermentare primara este de +"6 zile, functie de diagram de fermentare! " Fermentarea secundara a berii are loc n acelasi tanc ca si fermentarea primara racind berea pna la temperatura de ,"/o :! 1acirea se realizeaza prin folosirea jachetelor de racire cu glicol! 2rocesul de fermentare este condus sub presiune de bioxid de carbon, presiune creata n tancurile de fermentare datorita eliberarii bioxidului n urma fermentatiei! 2resiunea de lucru care se mentine n fermentatia secundara n tancurile de bere este de ,,?",,9 atm! En timpul fermentatiei secundare, are loc si impregnarea berii cu bioxid de carbon, astfel nct n produsul finit continutul de bioxid de carbon sa fie de minim )g&l! @urata totala a ciclului de fermentare este n functie de sortimentul de bere si variaza de la /? zile la ./ zile! @in punct de vedere al evacuarii apelor uzate trebuie mentionat ca se recupereaza drojdia uzata rezultata din fermentatie n tancuri de recuperare si se valorifica!

$iltrarea berii 7erea dupa fermentare contine o suspensie aglomerata proteic, cele de drojdie si rasini de hamei care trebuiesc ndepartate pentru ca berea sa aiba un gust mai placut, un aspect comercial mai bun si un termen de valabilitatea mai mare! >iltrarea berii se face n trei trepte" treapta / " centrifugareB " treapta . " filtrare prin membraneB " treapta * F stabilizare coloidala!

&rocesul de blending $e impune deoarece n prezent se foloseste tehnologia obtinerii de musturi concentrate n vederea maririi capacitatii de productie! %cesta consta n dilutia automata a berii filtrate si carbonatarea acesteia conform specificatiei de sortiment! 'inistirea 7erea filtrata se depoziteaza n tancul de linistire, pentru ca dioxidul de carbon acumulat

n bere, n timpul fermentatiei secundare sa ramana legat n bere si berea filtrata sa se omogenizeze dupa operatia de blending! $iltrarea la rece a berii 7erea pregatita pentru mbuteliere se filtreaza la rece printr"o instalatie de filtrare cu membrane ce au o porozitate de ,,)? microni! Imbutelierea 7erea fabricata se mbuteliaza n recipiente de PET de capacitate .?,, ml, .,,, ml, /,,,ml, ?,, ml, doze cu volum de ?,, ml, sticla cu volum de **, ml, ?,, ml si ++, ml, folosind liniile Grones de mbuteliere! #nainte de mbuteliere, recipientele vor fi spalate si sterilizate! 8mplerea sticlelor se face dupa principiul nivelmetric si volumetric cu masini automate de mbuteliat ! Ambalarea @upa umplerea recipientilor, nchiderea se face cu capace specifice fiecarui sortiment de produs si tip de recipient, acestea fiind etichetate la masina de etichetat, asezate si ambalate n pachete din folie de plastic (baxuri , carton si cutii de carton&navete, iar apoi ambalajele sunt aranjate pe paleti si transportate la depozitul de produse finite! @in punct de vedere al evacuarii apelor uzate trebuie mentionat ca pierderile n procesul de productie si mbuteliere se ncadreaza n valorile stabilite de producatorul utilajelor! 'ivrarea Hivrarea se face nsotind produsul cu declaratie de conformitate, transportul realizndu"se cu mijloace de transport rutier! =ransportul ca activitate este realizat pe baza contractuala, cu firme specializate de transport! 2rocesul de fabricare a berii este monitorizat si controlat de laborator pe baza unui 2lan tehnologic de control!

Schema tehnologic de fabricare a berii

>igura nr! /" $chema tehnologic de fabricare a berii

Capitolul I(. Estimarea si managementul in riscului in cadrul unitatii S.C. Heineken Romania S.A. )!/! Edentificarea surselor potentiale de risc !A)ERII &RI!E SI A*+I'IARE =ab! 'r! / !A)ERII &RI!E C,-S*! S&ECI$IC I!&AC) AS*&RA !E I*'*I Arz&orzoaica 0alt 0alt caramel 0alai 3amei !A)ERII A*+I'IARE @rojdie Enzime Gieselgur 2olDgel 2$:3 :lorura de calciu @ioxid de carbon :lorura de zinc ,,,,5 4g&hl ,,,/*5 4g&hl ,,,. 4g&hl ,,,/.6 4g&hl ,,,./5 4g&hl ,,)99 4g&hl ,,,6 g&hl 2rodus vegetal, degradabil 2rodus degradabil 0aterial filtrant, degradabil 0aterial filtrant, degradabil 'epericulos 'epericulos 'epericulos /,*, t&t /+,,. 4g&t .,?, 4g&hl *,.+ 4g&hl ,,,,+ 4g&hl 2rodus vegetal, degradabil 2rodus vegetal, degradabil 2rodus vegetal, degradabil 2rodus vegetal, degradabil 2rodus vegetal, degradabil

C,-CE-)RA.II E &,'*A-.I A !ISE 'A E(AC*AREA /- !E I*' /-C,-0*RA),R1 -I(E' E 23,!,)

AER Emisii
8

=ab! 'r! . ('A5C!A conform ,! nr. 67251883 ?, mg&'m* ? mg&'m* /,, mg&'m* *? mg&'m* *?, mg&'m*

$a4a de proces >abricarea maltului

&unct de prelevare $ilozuri

Indicator pulberi pulberi

:entral termica

:os dispersie

:A. $AI 'AI

A&A :onditiile de evacuare a apelor uzate in reteaua de canalizare urbana sunt stabilite de detinatorul retelelor de canalizare :A02%'E% @E %2% AH=E'E% $% :raiova, conform contract si act additional si accord de racordare si deversare la sistemul public de canalizare al 0unicipiului :raiova nr! ,//1* din .9!//!.,,9! %cestea trebuie sa fie in conformitate cu prevederile 3; nr! *?.&.,,?, privind modificarea si completarea 3; nr! /66&.,,. pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate F '=2% ,,., Ard! nr! */&.,,+, precum si recomandarile 7%= pentru acest sector! S,' $upratafa de 5, din platform fabricii de bere este betonata! 23,!,) =oate activitatile de pe amplasament vor respecta valorile limita de zgomot conform A0 nr! /?.&??6&///5&?*.&9 din /* februarie .,,6 si $=%$ /,,,5&/566 F privind JK %custica urbana, limite admisibile ale nivelelei de zgomot!KK

CERINTE CARACTERISTICE BAT SPECIFICE PENTRU FABRICAREA BERII A ORGANIZATIEI S.C. HEINEKEN ROMANIA S.A. Tab. Nr. 3 Cerinta caracteristica BAT Tehnici aplicate in cadrul unitatii Comentarii privind con ormarea cu BAT

Recuperarea si purificarea CO2 rezu tat !i" pr#cesu !e fer$e"tare% i$p ic&"!' recuperarea% cur(tarea% c#$pri$area% uscarea% purificarea si ic)efierea.

*i#+i!u !e carb#" ,e"erat -" Conformare cu BAT pr#cesu !e fer$e"tare pri$ar( a berii este recuperat cu a.ut#ru i"sta atiei !e recuperare a CO2. Aceast( i"sta atie c# ecteaz(% separ(% c#$preseaz(% usuc(% purific( si ic)efiaz( !i#+i!u !e carb#"% -" /e!erea reuti iz(rii acestuia -" pr#cesu !e pr#!uctie. 0" ca!ru s#ciet(tii e+ist(' Conformare cu BAT 1 siste$ !e r(cire -" circuit -"c)is pe"tru c#$pres#ru afere"t i"iei -$bute iere bere -" recipie"te PET2 1siste$ !e r(cire -" circuit -"c)is a /ase #r !e fer$e"tare2 1 siste$ !e r(cire se$i-"c)is a c#"!e"sat#are #r cu e/acuarea apei !up( /erificarea c#"!ucti/it(tii2 1 siste$ !e r(cire -" circuit -"c)is pe"tru c#$pres#are e !e aer si !e a$#"iac. S#cietatea !eti"e # i"sta atie !e Conformare cu BAT epurare a ape #r uzate te)"# #,ice si feca #i! 5 $e"a.ere perf#r$a"t(. Aceast( statie !e epurare are # capacitate !e 6.788 $39zi si este pre/(zut( cu $ai $u te trepte !e epurare' 1 treapta $eca"ic(2 1treapta bi# #,ic( a"aer#b( bazat( pe te)"# #,ia EGSB 3react#r cu pat !e "($# ,ra"u ar
10

Uti izarea siste$e #r !e r(cire cu circuit -"c)is.

Epurarea ape #r uzate' 1 pe"tru pri$a treapt( !e epurare% "eutra izarea este ese"tia ( 3# a ter"ati/( pri/i"! "eutra izarea ape #r a ca i"e este uti izarea ,aze #r !e ar!ere !e a ce"tra a ter$ic( sau a CO2 !e a fer$e"tare42 1 treapta a !#ua !e epurare p#ate i"c u!e pr#cese aer#be sau a"aer#be 3cea

$ai #bis"uit( $et#!( aer#b( uti izat( a fabrici e !e bere este pr#cesu cu "($# acti/at% iar cea $ai #bis"uit( te)"ic( a"aer#b( este repreze"tat( !e react#are e cu strat !e "($# a"aer#b sau cu pat !e "($# ,ra"u ar42 1 !ac( e+ist( re, e$e"t(ri $ai stri",e"t pe"tru apa uzat( e/acuat( !ec&t :7 $,9 pe"tru CBO7 si 28 5 38 $,9 pe"tru $aterii -" suspe"sie este "ecesar( # treapt( tertiar( !e epurare. N($# u !e epurare% care reprezi"t( # parte i$p#rta"t( !i" !eseuri e s# i!e ,e"erate% p#ate fi ap icat pe tere".

e+pa"!at4% si 1 treapta bi# #,ic( aer#b( cu "($# acti/. Nu este "ecesar( uti izarea u"ei trepte tertiare !e epurare.

Recuperarea !r#.!iei !up( fer$e"tare.

*e#arece "($# u care rezu t( !i" statia !e epurare a ape #r uzate "u este c#"ta$i"at c)i$ic si are u" ri!icat c#"ti"ut !e $aterie #r,a"ic(% acesta p#ate fi /a #rificat -" a,ricu tur(% !up( # prea abi ( !es)i!ratare% ca $ateria a$e i#rat#r a s# uri #r sau e i$i"at fi"a pri" !ep#zitare pe !ep#zitu !e !eseuri. *r#.!ia uti izat( a -"s($&"tarea berii -" pr#cesu !e fer$e"tare pri$ar( este reuti izat( !e $ai $u te #ri p&"( a epuizare. *r#.!ia epuizat( este c# ectat( -"tr1u" rezer/#r specia a$e"a.at -" statia !e !r#.!ie si !istrus( pri" aut# iz(. *r#.!ia aut# izat( este !#zat( c#"tr# at -" statia !e epurare a ape #r uzate te)"# #,ice si feca #i! 5 $e"a.ere -" /e!erea trat(rii substa"te #r #r,a"ice c#"ti"ute -" aceasta. Fi trarea berii se rea izeaz( pri" i"ter$e!iu u"ei i"sta atii !e fi trare care uti izeaz( ca $ateria fi tra"t% <iese ,u)ru . =iese ,u)ru este i"ert !i" pu"ct !e /e!ere
11

Conformare cu BAT

Fi trarea pr#!usu ui uti iz&"! separarea cu ;e$bra"(

fizic# 5 c)i$ic si #r,a"# eptic si "u i"f ue"teaz( ,ustu si $ir#su berii. Recuperarea $ateria u ui fi tra"t atu"ci c&"! se uti izeaz( a!s#rba"ti $i"era i "atura i 3be"t#"it(% <ise ,ur4 Re!ucerea c#"su$u ui !e ap( si a /# u$e #r !e ape uzate pri"' 1 $(surarea /# u$u ui !e $ust !e bere pe"tru e/itarea pr#!ucerii -" e+ces2 1 st#carea si !ep#zitarea b#r)#tu ui pe"tru a re!uce c#"ce"tratii e !e CCO1Cr !i" ape e uzate2 1 uti izarea !e furtu"e !e -"a t( presiu"e pe"tru a re!uce ca"titatea !e ap( uti izat( a sp( area $a"ua (2 1 re!ucerea a $i"i$u$ a ti$pu ui !e fierbere a $ustu ui !e bere -" /e!erea re!ucerii c#"su$u ui !e abur2 1 recuperarea c#"!e"su ui cu a.ut#ru sc)i$b(t#are #r !e c( !ur( -" /e!erea recuper(rii c( !urii si re!ucerii $ir#suri #r2 1 st#carea si !ep#zitarea trubu ui -" /e!erea re!ucerii c#"ce"tratii #r !e CBO7 !i" apa uzat(2 1 aut#$atizarea sc)i$b(t#are #r !e c( !ur( pri" $#"tarea a /a /e !e siste$e pe"tru c#"tr# u te$peraturii% -" /e!erea #pti$iz(rii r(cirii si pr#!uctiei !e $ust fierbi"te2 =iese ,u)ru uti izat a fi trarea berii este -"!ep(rtat !e pe fi tre cu a.ut#ru aeru ui c#$pri$at si este e i$i"at fi"a pri" !ep#zitare. 0" ca!ru s#ciet(tii% pe"tru re!ucerea c#"su$u ui !e ap( si a /# u$e #r !e ape uzate% se rea izeaz( ur$(t#are e' 1 /# u$u !e $ust !e bere rezu tat -" ur$a fi tr(rii este $(surat2 acesta se ca cu eaz( -" fu"ctie !e c#"ce"tratia -" substa"t( uscat( a $ustu ui pri$ar si !e c#"ce"tratia e+tractu ui #bti"ut -" ur$a sp( (rii b#r)#tu ui cu ap( fierbi"te2 1 b#r)#tu -$preu"( cu trubu su"t !ep#zitate -" 2 bu"c(re !e st#care cu capacitatea !e ::8 t9bu"c(r -" /e!erea c#$ercia iz(rii2 1 sp( area $a"ua ( a spatii #r !e pr#!uctie se rea izeaz( cu ap( a presiu"e -"a t(2 1 fierberea $ustu ui este $#"it#rizat( pri" !ia,ra$e !e pr#ces rea izate astfe -"c&t s( se re!uc( at&t c#"su$u !e ap( c&t si ca"titatea !e e"er,ie ter$ic( si e ectric( uti izat(2 1 c#"!e"su este recuperat -" pr#p#rtie !e >8 ? cu a.ut#ru u"#r sc)i$b(t#are !e c( !ur(2 1 sc)i$b(t#are e !e c( !ur( su"t !#tate cu siste$e !e c#"tr# a te$peraturii2 1 $ustu fiert se tra"sfer( -" /ase e !e fer$e"tare pri$ar(%
12

Conformare cu BAT

Conformare cu BAT

1 $i"i$izarea ti$pu ui !e st#care a $ustu ui rece pri" #pti$izarea sc)i$b(t#are #r !e c( !ur(% -" /e!erea pre/e"irii pr#!ucerii$ustu ui fierbi"te -" e+ces2 1 cresterea capacit(tii !e st#care a $ustu ui fierbi"te pe"tru pre/e"irea !e/ers(ri #r !i" rezer/#are e !e st#care2 1 r(cirea fer$e"tat#are #r uti iz&"! $a"ta e sau pa"#uri !e r(cire% -" /e!erea -$bu"(t(tirii eficie"tei cur(t(rii2 1 uti izarea !e circuite !e r(cire -"c)ise a fer$e"tat#are pe"tru a re!uce c#"su$u !e ap(2 1 st#carea si !ep#zitarea !r#.!iei pe"tru a re!uce c#"ce"tratii e !e CBO7 !i" ape e uzate2 1 fi trarea berii pri" cur,ere tra"s/ersa (% -" /e!erea re!ucerii c#"su$u ui !e ap( si a p# ua"ti #r !i" ape e uzate.

!up( # prea abi ( r(cire cu a.ut#ru u"ui sc)i$b(t#r !e c( !ur(2 1 s#cietatea !eti"e /ase !e fer$e"tare 3pri$ar( si secu"!ar(4 a $ustu ui cu capacitate $ai $are !ec&t pr#!uctia rea izat(2 1 r(cirea /ase #r !e fer$e"tare se rea izeaz( pri" $a"ta sau serpe"ti"e2 1 siste$u !e r(cire a /ase #r !e fer$e"tare este -" circuit -"c)is2

Reuti izerea apei ca !e !e a r(cirea $ustu ui !e bere

Apa !e brasa. uti izat( a r(cirea $ustu ui se c# ecteaz( -"tr1u" rezer/#r situat -" e+teri#ru Sectiei Fierbere si este reuti izat( -" ca!ru sectiei -" pr#cesu !e p ($(!ire a $ustu ui% recuperarea e+tractu ui !i" b#r)#t 3$as) fi ter4 sau pr#cese e !e i,ie"izare 3CIP4 i"statii e CIP a e Sectiei Fer$e"tare i a Sectiei Fi trare.

Conformare cu BAT

13

=ab! 'r! )

$actorul de mediu %E1

&oluant Concentrati e 9*.!.: pulberi *,

C.!.A. 9*.!.: mg5mc ?,

Efecte asupra omului si a mediului

%E1

:A.

*?,

/,,

:ontactul cu produsul poate produce arsuri reci ori degerturi Este toxic,in concentratii ridicate poate fi fatal! Contribuie la formarea ploilor acide i favorizeaz acumularea nitrailor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental! 2oate cauza arsuri (ale ochilor, sistemului respirator si pielii ! 2rovoaca arsuri $ubstan clasificat ca fiind cu risc pentru sntate sau mediu :auzeaza arsuri severe pentru piele si leziuni ochilorB %re o bun capacitate de infiltrare n sol! toxic pentru viata acvatic

%E1

'A.

/,,

*?,

%E1

$A.

.,

*?

%2% %2%

:a:l. (n:l.

.? //,

.. 6,

%E1

'3)

/?

5,?

%2%

3:l

/,

$ISA )EH-ICA E SEC*RI)A)E CO2 (Dioxid de Carbon)

PROPRIETATI FIZICE SI C I!ICE

14

$tare fizica la ., L: - gaz comprimat :uloare - fara culoare 0iros - inodor 0asa molara - )) 2unct de topire (L: - "?+!+ 2unct de fierbere (L: - "96!? (s =emperatura critica (L: - " *, 2resiunea vaporilor la ., , : - ?9!* bar @ensitate relativa in stare gazoasa (aerM/ - /!?. @ensitate relativa in stare lichida (apaM/ - ,!6. $olubilitate in apa (mg&l - .,,, Himite de inflamabilitate (N vol in aer - neinflamabil %lte date - ;azul& vaporii mai greu decat aerul! $e poate acumula in spatii inchise, in special la nivelul solului sau sub nivelul solului! STA"I#ITATE SI REACTI$ITATE 2roduse de descompunere periculoase - nu este cazul $tabilitate chimica - $tabil in conditii normale %ATE TO&ICO#O'ICE Enformatii cu privire la toxicitate - 'u se cunosc efecte toxice pentru acest produs! $imptomele sunt- dureri de cap, ameteli si voma, care duc la instalarea inconstientei! I(FOR!ATII ECO#O'ICE

15

Enformatii generale - 'u se cunosc efectele de deteriorare ale produsului asupra mediului inconjurator! MASURI DE PRIM AJUTOR 0asuri de prim ajutor " En cazul inhalarii - En concentratii mari poate cauza asfixierea! $imptomele acesteia suntpierderea mobilitatii motrice si a cunostintei! Oictima nu poate sesiza pericolul de asfixiere! :oncentratiile scazute de :A. pot accelera respiratia si cauzeaza dureri de cap! Evacuarea victimelor din zona periculoasa se va face de catre salvator dotat cu aparat de respiratie autonom! $e va asigura victimelor repaus la pat si caldura. Se va chema medicul! En cazul producerii stopului respirator, trebuie facuta respiratie artificiala! " :ontactul cu pielea sau ochii - Achi se vor clati imediat cu apa cel putin /? minute! En caz de arsura rece clatiti cu apa cel putin /? minute! %poi se vor aplica fese sterile! $e va apela la consult medical! " En cazul ingestiei - 'u se considera cale de contact!

MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR 1iscuri specifice - %ctiunea focului asupra recipientului poate cauza spargerea & explozia acestuia. 2roduse de ardere periculoase - 'u exista $ubstante de stingere " $ubstante de stingere adecvate - $e pot utiliza toate substantele de stingere cunoscute. 2roceduri speciale - @aca este posibil, opriti scurgerile de gazP Ezolati recipientul intr"o zona de protectie sau asigurati racirea acestuia continua cu apa dintr"o pozitie protejata! Ec%ipament special pentru pompieri - En spatii inchise se va utiliza aparat de respirat autonom! !AS)RI %E #)AT I( CAZ)# SCAPARI#OR ACCI%E(TA#E
16

0asuri de protectie personala $e va evacua zona! % se purta aparatul de respirat autonom daca se constata ca exista atmosfera periculoasa la intrarea in zona! $e va asigura ventilarea adecvata! 0asuri de protectia mediului $e va incerca oprirea scaparilor de gaz! 2reveniti patrunderea gazului in spatii inchise, canalizari, pivnite, sau in orice spatii unde acumularile de gaz pot fi periculoase! 0asuri de curatare a zonei $e va asigura o buna ventilare a zonei! MANIPULARE SI DEPOZITARE 0anipulare - $e va evita patrunderea apei in recipient! $e va evita recircularea gazului in recipient! 8tilizati numai componente de echipare adecvate naturii produsului, la presiunea si temperature prescrisa! En cazul in care aveti nelamuriri, contactati furnizorul produsului! @epozitare - 2astrati recipientii in locuri bine ventilate, la temperaturi sub ?,,:, in spatii bine ventilate! LIMITAREA EXPUNERII PROTECTIE INDIVIDUALA 0asuri de protectie personala - $e va asigura o ventilatie corespunzatoare. a manipularea recipientilor" butelii cu gaze, muncitorii vor purta manusi de protectie si incaltaminte cu bombeu metalic!

$I;< )EH-IC< E SEC*RI)A)E S,2 = 9 io>id de sulf: 21A21EE=QRE >E(E:E SE :3E0E:E 0asa molar- +) 2unct de topire- "9?,? T: 2unct de fierbere- "/, T:
17

=emperatura critic- /?6 T: @ensitate relativ, gaz- .,* (airM/ @ensitate relativ, lichid- /,? (<aterM/ 2resiunea vaporilor la .,T:- *,* bar $olubilitate mg&l ap- hidrolizeaz %spect&:uloare- gaz incolor 0iros- neptor! =emperatura de autoaprindere- neaplicabil Himite de inflamabilitate- 'on inflamabil! 0Q$81E @E 21E0"%U8=A1 Enhalarea =oxic prin inhalare! $imptomele pot include strnuturi, tuse, senzaie de arsur n gt, precum i senzaie de contracie a laringelui i dificultate n respiraie! Expunerea prelungit la concentraii mici poate provoca edem pulmonar! Evacuai victim din zona contaminat, folosind aparat de respiraie autonom! Oictimelor li se vor asigura consult medical imediat, repaus la pat i cldur!#n cazul producerii unui stop respiratoriu este necesar s se efectueze respiraie artificial! :ontactul cu pielea i ochii 2oate cauza arsuri chimice ale pielii i corneei (cu tulburri temporare ale vederii ! $plai imediat ochii cu jet de ap pe o durat de cel puin /? minute! $plai imediat zona afectat cu mult ap, pe o durat de cel puin /? minute! #ndeprtai mbrcmintea contaminat! $e va apela imediat la consult medical! Engerarea Engerarea nu se consider ca posibil contact! 0Q$81E @E :A07%=E1E % E':E'@EEHA1 1iscuri specifice 'on inflamabil! %ciunea focului asupra recipientului poate cauza spargerea&explozia mecanic a acestuia! 2roduse de ardere periculoase 'u sunt! $ubstane de stingere adecvate 2ot fi utilizate toate materialele de stingere cunoscute! 2roceduri special! @ac este posibil se vor opri scurgerile de gaz! $e va izola
18

recipientul ntr"o zon de protecie sau se va rci continuu dintr"o poziie protejat! 0Q$81E E02A=1EO% 2EE1@E1EHA1 %::E@E'=%HE 0suri de protecie personal! $e va evacua zona! $e va asigura ventilaie adecvat! @ac se constat c exist o atmosfer periculoas, la intrarea n zona contaminat se va folosi aparat de respiraie autonom i echipament de protecie antichimic! !?suri de protec@ie a mediului $e va mpiedica ptrunderea gazului n canalizri, pivnie, subsoluri sau n orice alte locuri unde acumularea poate deveni periculoas! $e va ncerca oprirea scurgerilor de gaz! $e va reduce evaporarea cu cea sau ap fin pulverizat! !etode de cur?@ire #ncperile vor fi foarte bine ventilate! 2ardoseala se va spla foarte bine cu furtunul cu ap! Echipamentele contaminate i zona afectat se va spla cu ap din abunden! E'>A10%REE =AIE:AHA;E:E Extrem de coroziv pentru ochi, piele i tractul respirator, la concentraii ridicate! 2oate determina edem pulmonar fatal. E'>A10%REE E:AHA;E:E 2oate determina schimbarea p3"ului n mediile acvatice!

$I;< )EH-IC< E SEC*RI)A)E -H6= 9Amoniac: 21A21EE=QRE >E(E:E SE :3E0E:E $tare fizica- ;az incolor la temperatura si presiune normala !iros- intepator, iritant 2rag de miros- ,,+ F ?* ppm p3- //,+ (in solutie apoasa- la /9 g&l la .,T: 2unct de topire&inghet la / atm- /5+ G la /,/* h2a 2unct initial de fierbere si interval de fierbere la / atm- .), G at /,/* h2a 2unct de aprindere- 5.) G at /,/* h2a
19

2unct de explozie- exista limite de explozie definite in procente 1ata de evaporare- nu sunt informatii disponibile! Enflamabilitate- inflamabil Himite inferioare& superioare de explozie- /+N limita inferioara, .?N limita superioara 2resiunea critica- //*,,,, h2a 2resiunea de vapori- 6+// h2a la ., T: @ensitatea de vapori- ,,99/ g&l (la ,T: @ensitatea relativa a vaporilor (aer M / - ,!?5+ E'>A10%REE =AIE:AHA;E:E Toxicitate acuta Clasificare 3HS amoniac- 3 **/ F =oxicitate acuta * (=oxic daca este inhalat F nu se aplica pentru solutii ! Studii de suportA H:?, +, min sobolani masculi V femele- //?5, mg&mW aer '3* anhidru (gradare Glimisch. ! H:?, /h soarece mascul- ).*, ppm, '3* anhidru (gradare Glimisch . ! H:?, /h sobolan- 95*5 mg&m* aer, '3* anhidru (gradare Glimisch . ! Coroziunea ie!ii" iritatie Clasificare 3HS amoniac- 3 */) F :oroziv pentru piele /7 (:auzeaza arsuri severe pentru piele si leziuni ochilor Studii de suportA $olutie apa amoniacala /.N a fost coroziva pentru pielea iepurelui, '3)A3 (gradatie Glimisch .! $emne vizibile in patologia pielii aparute la sobolani la concentratii de .,"*, mg&l si mai mari, '3* anhidru (gradatie Glimisch . ! Ingerarea- Este putin probabila, produsul este gazos la temperatura si presiune normala! @aca totusi are loc ingerarea, se produc arsuri chimice ale gurii, gatului, esofagului si stomacului! In%alarea- Expunerea la concentratii care depasesc cu putin limita admisa poate irita ochii, nasul si gatul! :oncentratii mai mari pot provoca dificultati de respiratie, dureri in piept, bronhospasm, colorarea salivei, edem pulmonar ( lichid in plamani !
20

Contactul cu pielea- Hichidul poate provoca roseata moderata pana la severa, inflamatii si ulceratii ale pielii, in functie de gradul si durata contactului! Ha concentratii mari, gazul poate provoca arsuri chimice! :ontactul indelungat cu pielea sau pe o suprafata mare a pielii poate avea ca rezultat absorbtia unor cantitati potential daunatoare de substanta! Contactul cu oc%iiA Hichidul poate produce dureri, inrosiri si inflamatii ale conjunctivei, rani ale irisului! E'>A10%REE E:AHA;E:E %moniacul nu este persistent in mediul in care se gaseste, indiferent de natura acestui mediu, deoarece sufera diverse procese de degradare! Atmosfera F amoniacul este indepartat prin fotoli4a, reactionand cu radicali A3" produsi pe cale fotolitica in troposfera! :onstanta ratei de degradare- /!?(X,!) x/,"/* cmW molecule la .?L:! !ediu acvatic F amoniacul este transformat de catre bacterii specifice in nitrati, prin procesul de nitrificare. En prima etapa, (itrosomonas oxideaza amoniacul la nitriti 'A."B in a doua etapa, (itrobacter oxideaza nitritii la nitrati 'A*"! Sol F amoniacul este transformat de catre bacterii, actinomicete si fungi in '3)Y prin procesul de amonificare5minerali4are. %moniul este apoi convertit rapid in nitrati, ce vor fi preluati si utilizati de catre plante sau returnati in atmosfera, in urma denitrificarii (reductia metabolica a nitratilor in ' sau '.A! 7ioacumularea amoniacului in biota nu este considerata de importanta in mediuB acesta nu se acumuleaza in tesuturile bogate in lipide la fel ca substantele organice, chiar daca nivelele de amoniac in sangele animalelor expuse pot creste in urma expunerii! =oate speciile animale au dezvoltat mecanisme fiziologice efective de detoxifiere sau excretie! :oeficientul de distributie- ,!.* n"Actanol & apa (log pA&C ! 'ivelele de amoniac in sol sunt influentate de mineralizare, absorbtia de catre plante, imobilizarea microbiana si fixarea in mineralele de argila! %moniacul este adsorbit cu putere in sol, in particule de sedimente si coloizi in apa, aceasta adsorbtie rezultand in concentratii ridicate de amoniac in sedimentele oxidate! En conditii anoxice, capacitatea adsorbtiva este mai redusa, rezultand in eliberarea amoniacului in coloana de apa sau in stratul de sediment oxidat superior!
21

$I;< )EH-IC< E SEC*RI)A)E HC' = 9Acid clor%idric: 21A21EE=QRE >E(E:E SE :3E0E:E %spect - Hichid incolor sau slab galbui 0iros - puternic ntepator, pragul de mirosM,,/ la ? ppm p3 ,,/ (solutie ) N =emperatura de aprindere nu se aprinde 2roprietati explozive nu este exploziv 2roprietati oxidante nu este oxidant 2resiunea de vapori ), mm3g la *,o: @ensitate relativa (apaM/ /,/5 g&cm* $olubilitate n apa 6.* g&l la ,o:, 9. /g&l la .,,:, ?+/ g&l la +,o: %lte solubilitati n alcool, eter, benzen, acetona, acid acetic, :oeficient de partitie octanol"apa, Go< neaplicabil Oscozitate /,5 m2a!s la /?,: @ensitatea vaporilor (aerM/ /,.?9 E'>A10%REE =AIE:AHA;E:E Efecte croniceA Expunerea prelungita sau repetata poate duce la dermatite, conjunctivite, gastrite, eroziunea dintilor, fotosensibilitate, edeme pulmonare! Expunerea repetat la vaporii solutiilor pentru decaparea metalelor! In%alareA %cidul clorhidric solutie este corosiv si iritant pentru tractul respirator! Enhalarea de vapori (ceata, aerosoli poate determina aparitia necrozelor epiteliale ale bronhiilor si traheei, tuse convulsiva, sufocanta, ulceratii! Eritarea excesiva a plamnilor n urma expunerii prelungite provoaca aparitia pneumoniilor si a edemelor pulmonare care pot fi fatale! Contact cu pieleaA Este corosiv si iritant pentru piele si pentru toate tesuturile vii! :ontactul cu acidul clorhidric solutie determina arsuri puternice, nrosirea zonei afectate, posibile umflaturi si necroze!

22

Contact cu oc%iiA :ontactul cu lichidul sau vaporii solutiilor cauzeaza arsuri dureroase, ulceratii si necroza corneei! Ing%itireA #nghitirea este putin probabila si poate fi fatalaB poate determina arsuri severe ale gurii si stomacului! poate duce la sngerari ale nasului, gingiilor, ulceratii ale mucoasei nazale si bucale! E'>A10%REE E:AHA;E:E !obilitateA #n aer, vaporii de acid clorhidric solutie sunt absorbiti n umiditatea de suprafata, n apa de ploaie cnd se produce ionizarea acestuia! #n apa acidul clorhidric solutie ionizeaza si este neutralizat n functie de capacitatea de neutralizare a apei impurificate! #n sol solutiile de acid se infiltreaza repede! 2oate dizolva unele substante din sol care vor fi transportate catre apele freatice! &ersistenta si degradabilitateaA =impul de njumatatire n aer este de // zile! 0etodele de determinare a biodegradabilitatii nu se aplica pentru substan@ele anorganice! &otentialul bioacumulatorA 'u se bioacumuleaza datorita solubilitatii mari n apa! Alte efecte adverseA Este considerat un impurificator slab pentru mediul acvatic! =oxicitatea asupra mediului acvatic se manifesta prin scaderea p3"ului apelor, o valoare a p3" ului de ? putnd produce mortalitatea n mediul acvatic!

6.2. Estimarea e>punerii Estimare expunerii se calculeaza conform formulei%@@ M (:s x E1 x E> x E@ & (7C x %= %@@ M doza medie zilnica (mg& 4g& zi B :s M concentratia poluantuluisol" (mg& 4g B apa F (l& zi B
23

aer F (m* & zi E1 M rata de ingestie E> M frecventa expunerii (./, zile & an E@ M durata expunerii (ani 7C M 4g %=M timpul de expunere M zile "pentru substantele cancerigene, %=ME@ M 9, ani, / anM *+? zile " pentru substantele necancerigene, %=ME@ M ? ani " pentru adulti F +, 4g " pentru copii F .? 4g "prin programul E1E$" <<<!epa!gov&E1E$ " 1f@ @oza medie zilnica pentru fiecare caz

2entru %E1-

C,2 F necancerigena F E@ M ? ani

%@@ M (:s x E1 x E> x E@ & (7C x %= :$ M *?, m* & zi E1 M /,. m* & h E> M ./, zile & a n E@ M ? ani x *+? zile 2entru copii (.? 4g

%@@ M (*?, x /,. x ./, x *+? x ? & ( .? x *+? x ? %@@ M .?.,, & .? x /,+ M B1BB3C mg 5 m3 5 4i 2entru adulti (+, 4g

%@@ M (*?, x /,. x ./, x *+? x ? & ( +, x *+? x ? %@@ M .?.,, & +, x /,+ M B1BB16 mg 5 m3 5 4i
24

S,2 " F necancerigena F E@ M ? ani

%@@ M (:s x E1 x E> x E@ & (7C x %= :$ M ., l & zi E1 M /,,/ ml & zi E> M ./, zile & an E@ M ? ani M *+? zile M %= 7C copii M .? 4g M .? x /,+ mg 2entru copii (.? 4g

%@@ M (., x /,,/ x ./, x ? x *+? & (.? x /,+ x ? x *+? %@@ M 9).*? & .? x /,+ M B1BB17 mg 5 m35 4i 2entru adulti (+, 4g

%@@ M ., x /+ x ./, x ? x *+? & +, x /,+ x ? x *+? %@@ M //9+,, & +, x /,+ M B1BBBD mg 5 m3 5 4i

6.3. Estimarea riscului ecologic :t M : x 7%> 7%>:A.M, 7%>$A.M, @ioxidul de carbon si dioxidul de sulf nu se bioacumuleaza! 6.6. Evaluarea to>icitatii 3ZM%@@ & 1f@ 1f@ co.M / mg&m*&zi
25

1f@so.M ? mg&m*&zi 3Z pentru :A. E la copii- 3Z M %@@ & 1f@ 3Z M ,,,,*?& / M ,,,,*? " la adultiA 3Z M ,,,,/) & / M ,,,,/) 3Z pentru $A. E la copiiA 3Z M %@@ & 1f@ 3Z M ,,,,/+ & ? M ,,,,,*. " la adultiA 3Z M ,,,,,9 & ? M ,,,,,/) 6.C Caracteri4area riscului asupra sanatatii umane @aca valoarea 3Z [ / efectele adverse asupra sanatatii umane sunt putin probabile! @aca valoarea 3Z \ / efectele adverse asupra sanantatii umane sunt probabile! @aca valoare 3Z \ /, riscul cronic asupra sanatatii umane este ridicat pentru substanta respective! 3Z:A. copii M ,,,,*? 3Z:A. adulti M ,,,,/) 3Z$A. copii M ,,,,,*. 3Z$A. adulti M ,,,,,/) Endicele de hazard 3i M ^nME i3Zn 3i M 3Z:A. Y 3Z$A. 3i M ,,,,/* 6.7 Caracteri4area riscului ecologic 3Z M :t & =1O =1O pentru :A. M ,,,,,5. mg & m* =1O pentru $A. M ,,,,,6/ mg & m* 'u sunt efecte asupra ecosistemului!
26

]/ ]/ ]/ ]/

1ezulta ca efectele adverse asupra sanatatii umane sunt putin probabile!

6.D Evaluarea riscului conform ,rdinului 1F65188D 6.D.1 Anali4a calitativa a riscului %naliza calitativa implica evaluarea urmatorilor factoriPericolul* sursa- se refera la poluantii specifici, care sunt identificati pe amplasament, nivelele de toxicitate, efecte particulareB Calea de actionare- se refera la caile prin care substantele toxice ajung la punctul la care au efecte daunatoare prin ingerare directa sau contact direct cu pielea sau prin migrare prin sol&apa&aer! Tinta sau receptorul- reprezinta obiectivele asupra carora actioneaza efectele daunatoare ale anumitor substante toxice de pe amplasament- fiinte umane, animale, plante, resurse de apa, cladiri! =ab nr! ) Agentul poluant &ericolul Sursa Calea de propa gare Enhalar eBinger areBmi grare )intele 5 Atingere Receptorii tinta Important Actiuni a riscului de remediere re4ultat

pulberi

'epericulos

>abricare malt

0uncitorii @a de pe amplasame nt

,,+,

27

C,2

'epericulos

>ermenta re

Enhalar eBinger areBmi grare

0uncitorii @a de pe amplasame nt

*,?,

identificarea surselor de poluanti atmosferici, informatii cu privire la cerintele legislative privind emisiile de poluanti n aer, informatii cu privire la receptorii sensibili din zon(; elaborarea inventarului emisiilor din amplasament ; m(surarea emisiilor de la surse majore; implementar ea tehnicilor pentru controlul emisiilor de particule.

28

-,2

=oxic

S,2

CaCl2

2nCl2

-H6

HCl

2roces de Enhalar epurare eBinger ape uzate areBmi grare =oxic 2roces de Enhalar epurare eBinger ape areBmi uzateB:e grare ntrala termica 'epericulos 0aterii Enhalar auxiliare eBinger areBmi grare 'epericulos 0aterii Enhalar auxiliare eBinger areBmi grare =oxic, :entrala Enhalar :orosiv frig eBinger areBmi grare :orosiv, $ubstante Enhalar =oxic chimice eBinger pentru viata utilizate areBmi acvatica in grare instalatie

0uncitorii @a de pe amplasame nt 0uncitorii @a de pe amplasame nt

,,.6

,,?9

0uncitorii de pe amplasame nt 0uncitorii de pe amplasame nt 0uncitorii de pe amplasame nt 0uncitorii de pe amplasame nt

@a

/,/*

@a

/,*9

@a

/,?9

@a

,,?,

6.D.2 Anali4a cantitativa a riscului :alcularea riscului se poate baza pe un sistem simplu, unde probabilitatea si gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescator! Clasificarea probabilitatii *Mmare Clasificarea gravitatii *Mmajor

29

.Mmedie /Mmica

.Mmediu /Musor

:alcularea riscului1:A. M * x . 1:A.M + 1$A. M / x / 1$A. M /

0atricea pentru determinarea cantitativa a risculuiAgent poluant :A. $A. &robabilitate * / 3ravitate . / Risc + /

@eoarece concentratia dioxidului de carbon a deposit concentratia maxima admisa, am considerat probabilitatea ca fiind mare, iar gravitatea medie, deoarece dioxidul de carbon nu este periculos! 2entru dioxidul de sulf probabilitatea am considerat"o mica deoarece concentratia acestui poluant nu depaseste concentratia maxima admisa, iar gravitatea este usoara deoarece concentratia dioxidului de sulf este mica! En concluzie, riscul in cazul dioxidului de carbon este mai mare decat cel al dioxidului de sulf!

C. Estimarea si managementul riscului prin aplicarea unei noi metodologii

!etoda HA2,& Abiectivele metodei 3%(A2 sunt" identificarea locurilor in care exist hazardeB " determinarea particularitilor proiectelor prin care se pot identifica probabilitile de apariie a unor evenimente nedoriteB

30

" stabilirea informaiei necesare n proiectare din perspectiva asigurrii fiabilitii instalaieiB " iniierea i dezvoltarea studiilor cantitative de hazard i risc! 2rin intermediul 3%(A2, se realizeaz o examinare critic, structurat, a instalaiilor sau proceselor de ctre o echip experimentat din staff"ul companiei, n scopul identificrii tuturor abaterilor posibile de la un anumit proiect, odat cu efectele nedorite ce apar drept consecine asupra siguranei, operabilitii, mediului! $uccesul sau insuccesul studiului depinde de patru aspecte" %curateea proiectului i a celorlalte date utilizate ca baz pentru studioB " 2regtirea tehnic i experiena echipeiB " :apacitatea echipei de a utiliza metoda ca un sprijin pentru vizualizarea abaterilor posibile, cauzelor i consecinelorB " :apacitatea echipei de a menine sensul proporiilor, mai ales atunci cnd se evalueaz seriozitatea pericolelor care sunt identificateB Ha completarea unui studiu 3%(A2, rezultatele posibile sunt" #mbuntiri ale procedurilor de ntreinere&exploatare ale programelor de control i a instruciunilor care au fost deja implementate cu modificri ale echipamentului realizate cu costuri reduseB " 8nele schimbri propuse pot atepta rezultatul unei evaluri cantitative mai detaliateB " 1ecomandrile majore se implementeaz treptat, pe msura dobndirii de capitalB " 0embrii echipei vor avea att o nelegere mai bun a planului&procesului i o mai bun apreciere a hazardurilor i riscurilor poteniale dect dac studiul nu ar fi fost realizat!

31