CURS - TOFAN L.

Capitolul 1. Noiuni introductive

SMOGUL. In sens strict, smogul inseamn un amestec de fum i cea!, dar termenul este mult mai com"le#, inclu$and diferi i "oluan!i atmosferici. Smogul "ro%ine din multe surse, inclu$and fa&rici, o!elrii, rafinrii de "etrol, com&inate c'imice i &inein!eles motoarele %e'iculelor. Ingredientele sale includ mono#idul de car&on, o#i$ii sulfului i ai a$otului, "lum& i diferite 'idrocar&uri. Ace ti "oluan!i se acumulea$ in atmosfer la su"rafa!a solului in situa!ii cand un strat de aer mai cald situat deasu"ra im"iedic rs"andirea lor ( in%ersiune termic. )fectele "olurii atmosferei asu"ra snt!ii au fost studiate intens la Los Angeles, unde e#ist un fel "articular de smog ( fotoc'imic, cau$at de ac!iunea radia!iilor solare asu"ra "rodu ilor secundari industriali i asu"ra emisiilor auto%e'iculelor. Smogul din Los Angeles const dintr(un amestec com"le# de mono#id de car&on, o$on i *AN( "ero#iacetilnitrat. )fectele sale asu"ra "o"ula!iei se manifest "rin iritarea oc'ilor, migrene, dis"nee i stri de ame!eal i confu$ie. Smogul modific com"o$i!ia aerului atmosferic i efectele sale "e termen lung "ot fi foarte serioase. S(au facut eforturi mari "entru reducerea "olurii atmosferei. +e e#em"lu, in ,area -ritanie legisla!ia "entru aer curat a transformat atmosfera marilor ora e industriale. +e$astrul "rodus de smogul londone$, care ar fi cau$at moartea a ./// de oameni in anul 0123 nu tre&uie s se mai re"ete niciodat. 4i in California ec'i"area auto%e'iculelor cu filtre ale emisiilor ga$oase "are s "re%in a"ari!ia smogului . +ar in ciuda acestor remedii, cantit!i imense de dio#id de sulf i al!i "oluan!i sunt inc elimina!i in atmosfer, "e intreg glo&ul, in marile $one industriale. In aceste $one, ca i in $onele in%ecinate lor, concentra!ia dio#idului de sulf din atmosfer "oate atinge %alori ce "ro%oac daune organismelor, inclu$and conifere i "lante culti%ate. ,ai mult c'iar, dio#idul de sulf reac!ionea$ cu a"a din atmosfer, consecuti% a5ungand la ni%elul solului su& forma ploii acide. Acestea cresc aciditatea solurilor i lacurilor, distrugand flora i fauna, reduc recoltele, distrug "durile, deteriorea$ cldirile, etc. *e lang dio#idul de sulf, mai sunt de asemenea im"lica!i i al!i "oluan!i in "roducerea "loilor acide. Organismele cele mai sensi&ile la ac!iunea dio#idului de sulf atmosferic sunt lic'enii. )#ist o %aria!ie s"ecific a lic'enilor la "oluarea atmosferei, dar ma5oritatea

CURS - TOFAN L. lic'enilor nu "ot cre te in $onele industriale. Acesta este i moti%ul "entru care nu "o!i gsi lic'eni "e scoar!a co"acilor in unele ora e. +e altfel, lic'enii sunt utili$a!i de mul!i cercettori "entru determinarea concentra!iilor de dio#id de sulf din atmosfer. +in "cate "oluan!ii atmosferici nu rman la locul unde sunt "rodu i. O mare "arte din dio#idul de sulf eliminat in marea -ritanie este "urtat de %ant in Scandina%ia. Unii "oluan!i atmosferici "ot influen!a %iitorul acestei "lanete, asa cum este ca$ul dio#idului de car&on. In ultima sut de ani cantitatea de dio#id de car&on a crescut in atmosfer, in s"ecial datorit arderii com&usti&ililor fosili dar i datorit des"duririi i modificrii ti"ului de agricultur. Statisticile recente au inregistrat o cre tere alarmant a dio#idului de car&on in atmosfer, ceea ce ar determina incal$irea "lanetei 6 efectul de sera7, urmat de "ertur&ri catastrofale la ni%elul &iosferei 6,o'an 8'e., 01197 Radiaiile constituie alt ti" de "oluan!i. To!i suntem e#"usi radia!iilor solare i s"a!iale. Radia!ia in conte#tul "olurii inseamn radia!ia "rodus de reactoarele nucleare, ra$ele : i alte ec'i"amente, re$iduurile radioacti%e i e%ident fallout-ul re$ultat al e#"lo$iilor termonucleare. In afar de efectele sale imediate, cum sunt leucemia i tumorile osoase, radia!iile determin cre terea ratei muta!iilor in celulele germinati%e, ducand la a&normalit!i la genera!iile %iitoare. *e lang func!ia lor in "rote5area solului, "durile au o ac!iune "urificatoare asu"ra aerului, a&sor&ind &io#idul de car&on i cedand o#igenul, necesar res"ira!iei tuturor %ie!uitoarelor "lanetei. +in cele 0.-0; miliarde de tone de &io#id de car&on lansate anual in atmosfer "rin arderea com&usti&ililor, la care se adaug i cel "rodus "rin res"ira!ia oamenilor i al animalelor, doua treimi sunt a&sor&ite de "duri, <"lmanii %er$i< ai "lanetei. *durea mai are multe alte func!ii= de regulari$are a cursurilor raurilor, de a constitui 'a&itatul multor s"ecii de "lante i animale foarte utile, dar i s asigure cerin!ele de agrement i turism, tot mai accentuate in condi!iile %ie!ii moderne, am&ian!a &iofi$ic indis"ensa&il localit!ilor &alneo-climaterice 6*o"escu ,., 3///7. In "re$ent, "durile ocu" numai o treime din su"rafa!a uscatului 6circa . miliarde de 'ectare7, ceea ce ar constitui un minim a&solut necesar "entru a asigura omenirii su"ra%ie!uirea, in condi!iile in care un automo&il consum "e distan!a de 0/// >m o cantitate de o#igen suficient unui om "e tim" de un an.

CURS - TOFAN L.

Compoziia i structura atmosferei n !i"ipedia# $tmosfera %cuv&nt 'rec ap(rut )n sec. al *+ de 'aze care )ncon;oar( un corp ceresc %<erra0 =upiter0 etc:.
Atmosfera de ast$i a *m?ntului conine molecule diatomice de a$ot 6nitrogen7 6N37 @n "ro"orie de a"roa"e .A2 6BC,3 D7, molecule diatomice de o#igen 6O37 63/,2 D7, argon 6Ar7 6/,13 D7, dio#id de car&on 6CO37 6/,/9 D7, o$on sau o#igen triatomic 6O97 i alte ga$e, "raf, fum, alte "articule @n sus"ensie, etc. >ormare Com"o$iia atmosferei s-a sc'im&at de-a lungul celor a"ro#imati% 3,2 - 3,C miliarde de ani de c?nd e#ist, de la o atmosfer "rimiti% la cea actual, trec?nd "rin mai multe fa$e intermediare, @n decursul crora ea i-a sc'im&at nu numai com"o$iia c'imic, dar i alte caracteristici "recum densitate, grosime, trans"aren i altele. *rocesele de formare a atmosferei sunt legate de com"o$iia ei c'imic, care la r?ndul ei a influenat "rocesele climatice. En urm cu .,2; miliarde de ani, c?nd s-a format glo&ul "m?ntesc, 'idrogenul 6F37 i 'eliul 6Fe7 erau de5a "re$ente. Ulterior, datorit densitii i greutii s"ecifice sc$ute a acestor dou ga$e, ele nu au mai "utut fi atrase i reinute de "lanet, disi"?ndu-se tre"tat @n s"aiul cosmic. +atorit rcirii lente a Terrei i "rin acti%itatea %ulcanic de "e glo& au fost aduse la su"rafa di%erse ga$e, care re$ultaser din reaciile c'imice ale straturilor interne. +e la aceste "rocese a luat natere o atmosfer cu o com"o$iie de circa C/ D %a"ori de a" 6F3O7, 0/ D de dio#id de car&on 6CO37 i 2 "?n la B D 'idrogen sulfurat. Aceast com&inaie de ga$e "oate fi i ast$i @nt?lnit @n emanaiile i eru"iile %ulcanice. Li"sa "reci"itaiilor din acea "erioad de formare se e#"lic "rin fa"tul c @n ciuda "re$enei a"ei, inclusi% @n stare de %a"ori de a", su"rafaa fier&inte a *m?ntului nu "ermitea condensarea acestora. *ro%eniena a"ei "e "m?nt este, de fa"t, o tem contro%ersat. *rin scderea tem"eraturii atmosferei su& "unctul de fier&ere al a"ei, aerul saturat, adesea c'iar su"rasaturat cu %a"ori de a", a determinat condensarea a"ei su& forma unor "loi de scurt durat. En aceast "erioad s-au format, foarte "ro&a&il, mrile i oceanele. Radiaia ultra%iolet intens a determinat o descom"unere fotoc'imic a moleculelor de a", a metanului i a amoniacului, astfel acumul?ndu-se dio#id de car&on i a$ot. 8a$ele mai uoare, "recum 'idrogenul i 'eliul, au urcat @n straturile su"erioare ale atmosferei, ulterior disi"?ndu-se @n s"aiul cosmic, "e c?nd ga$ele mai grele, ca de e#. dio#idul de car&on, s-au di$ol%at @n mare "arte @n a"a oceanelor. A$otul, inert din "unct de %edere c'imic @n condiiile

de la

,-./0 atmos 1 a2ur0 cea(0 vapor314 i 567870 sfaira 1 sfer(394: este un strat

CURS - TOFAN L. e#istente atunci, a rmas nesc'im&at @n atmosfer, fiind @nc @nainte cu circa 9,. miliarde de ani "artea com"onent cea mai im"ortant a atmosferei. O#igenul O3, care 5oac un rol esenial @n e%oluia i e#istena %ieii "e *m?nt, a a"rut su& form li&er, ga$oas, acum circa 9,2 miliarde de ani, fiind eli&erat datorit acti%itii de fotosinte$ a &acteriilor care descom"useser su&stanele &a$ate "e gru"e cian'idrice. O#igenul format s-a di$ol%at @n mare "arte @n a"a oceanelor, o#id?nd metalele feroase. En urm cu circa 92/ milioane de ani o "arte din o#igen a format "rin ioni$are @n straturile su"erioare ale atmosferei o$onul, com&inaie alotro"ic a o#igenului ce "rote5ea$ "m?ntul de ra$ele ultra%iolete. Se consider c, @nce"?nd cu acea "erioad i "n? ast$i, com"o$iia aerului atmosferic a rmas relati% sta&il.

?(ri componente
Straturile atmosferei Atmosfera terestr are o mas de cca .,1 G 0/0C >g i este alctuit in funcie de tem"eratur din mai multe straturi, "artea su"erioar a fiecrui strat termin?ndu-se cu o $on de aanumit H"au$I=

Tro"osfera @ntre / >m deasu"ra munilor @nali i B >m @n $ona "olar i 0B >m la tro"ice 6inclusi% tro"o"au$a7. )a are o grosime medie de J00 >m 60A;// din ra$a de ;.9B0 >m a *m?ntului7. +ac se @nc'i"uie un *m?nt cu diametrul de 0 m, atunci tro"osfera ar a%ea o grosime de numai /,C;9 mm. Tro"osfera constituie a"ro#imati% 1/ D din masa total a atmosferei. Aici, @n stratul inferior al atmosferei, au loc fenomenele meteorologice. Stratosfera @ntre B - 0B "?n la 2/ >m 6inclusi% strato"au$a7 ,e$osfera @ntre 2/ i C/ >m 6inclusi% me$o"au$a7 Termosfera numit i HionosferI @ntre C/ i ;./ >mK denumirea de Htermo-I este legat de creterea relati% &rusc a tem"eraturii cu altitudinea, iar cea de Hiono-I de fenomenul de ioni$are a atomilor de o#igen i a$ot e#isteni, care astfel de%in &uni conductori de electricitate i au influen asu"ra transmisiilor radio. )#osfera @ntre 2// i 0./// >m "?n la cca 0//./// >m, cu o trecere tre"tat la s"aiul inter"lanetar.

Atmosfera mai "oate fi su&@m"rit i astfel=

+u" "rocesele fi$ico-radiologice Ionosfera ,agnetosfera O$onosfera 60; - 2/ >m7 Femosfera Stratul cu %ieuitoare

0. 3. 9. ..

0. -iosfera 6/ - 3/ >m7

CURS - TOFAN L.

+u" gradul de amestec a ga$elor=

0. Fomosfera 6/ - 0// >m7 3. Fomo"au$a 60// - 03/ >m7 9. Feterosfera 6L 03/ >m7

+u" starea aerodinamic= Stratul *randtl 6cca / - 2/ m7 Stratul )>man 6cca 2/ - 0./// m7 @m"reun, Stratul *randtl M Stratul )>man Stratul atmosferic li&er 6L 0 >m7

0. 3. 9. ..

$tmosfer( standard

8raficul "resiunii 6al&astru7 i tem"eraturii 6maro7 @n ISA. $tmosfera standard este un model matematic al %ariaiei "resiunii, tem"eraturii, densitii i %isco$itii aerului @n atmosferei *m?ntului @n funcie de altitudine. ,odelul const @n ta&ele de %alori i formule cu care aceste %alori au fost calculate. Organi$aia Internaional de Standardi$are 6ISO7 a "u&licat Atmosfera Standard Internaional 6engle$ International Standard Atmosphere ( ISA7 dre"t standard, ISO 3299=01B2.N0O Alte organi$aii de standardi$are, ca Organi$aia Internaional a A%iaiei Ci%ile 6engle$ International Civil Aviation Organization ( ICAO7 i gu%ernul SUA au "u&licat e#tensii sau su&seturi ale aceluiai model atmosferic su& autoritatea lor "ro"rie.

CURS - TOFAN L.

$tmosfera Standard nternaional( % S$:

,odelul ISA @m"arte atmosfera @n straturi @n care tem"eratura %aria$ liniar.N3O Ali "arametri sunt calculai din constantele fi$ice fundamentale i relaiile dintre ele, re$ult?nd ta&ele. Atmosfera ISA este format din aer uscat, ea nu conine %a"ori de a". Altitudinea se "oate e#"rima ca %aloare geometric , ca$ @n care acceleraia gra%itaional este considerat ca fiind constant cu altitudinea, a%?nd %aloarea P 1,C/;;2 mAs3, sau ca %aloare geopotenial , @n care se ine cont de %ariaia %alorii acceleraiei gra%itaionale cu altitudinea cu in%ersul "tratului ei 6conform legii atraciei uni%ersale7, relaia dintre ele fiind=
N9O

unde

este ra$a *m?ntului considerat sferic, la ni%elul mrii P ;9;1 >m. =

*entru un strat, tem"eratura %aria$ liniar cu altitudinea cu gradientul

unde

este tem"eratura 6a&solut7 la &a$a stratului.

in?nd cont de ecuaia de stare a ga$ului ideal, se "oate scrie ecuaia diferenial=N9O

unde este constanta e#"onenial a aerului= aerului P 3CB,/23CB.3 >QA>gR. *rin integrare se o&ine %ariaia "resiunii=N9O

, iar

este constanta

Cunosc?nd "resiunea, din ecuaia de stare re$ult densitatea. +e e#em"lu, "resiunea la ni%elul mrii este, conform standardului, 0/0932 *a, tem"eratura de 02 SC, i gradientul de tem"eratur de T;,2 SCA>m. Calculul "entru altitudinea de 00 >m %a da o "resiune de 33;93 *a i o tem"eratur de T2;,2 SC.N.ON2O

CURS - TOFAN L. Atmosfera standard 01B; $ltitudine $ltitudine Gradient <emperatura ?resiunea 'eopotenial 'eometric( de la 2aza la 2aza ( la 2az( temperatur( stratului stratului la 2az( z %)n "m: %)n @CA"m: T %)n @C: p %)n ?a: h %)n "m: /,/ /,/ T;,2 M02,/ 0/0932 00,/// 00,/01 M/,/ T2;,2 33;93 3/,/// 3/,/;9 M0,/ T2;,2 2.B.,1 93,/// 93,0;3 M3,C T..,2 C;C,/3 .B,/// .B,92/ M/,/ T3,2 00/,10 20,/// 20,.09 T3,C T3,2 ;;,191 B0,/// B0,C/3 T3,/ T2C,2 9,12;. C.,C23 C;,/// U TC;,3 /,9B9.

Straturi @n ISA Strat / 0 3 9 . 2 ; B

Nume Tro"osfer Tro"o"au$ Stratosfer Stratosfer Strato"au$ ,e$osfer ,e$osfer ,e$o"au$

,odelul ISA se &a$ea$ "e condiiile medii e#istente la latitudini mi5locii, conform recomandrilor comitetului te'nic TC 3/ASC ; al ISO, recomandri actuali$ate "eriodic @nce"?nd cu mi5locul secolului al ::-lea

Aerul este amestecul de 'aze alc(tuind straturile inferioare ale atmosferei ?(m&ntului. Compoziia aerului
+u" %olum, aerul conine=

Urme de=

BC./C.D A$ot 6N37 3/.1.BD O#igen 6O37 /.19.D Argon 6Ar7 /./99D +io#id de car&on 6CO37

Neon 6Ne7 Feliu 6Fe7 Rri"ton 6Rr7 +io#id de sulf 6SO37 ,etan 6CF.7 Fidrogen 6F37

Cantitatea de %a"ori de a" din aer %aria$ considera&il de"in$?nd de %reme, clim i altitudine.

Constante fizice
masa moleculara relati%a
28.98 /mol

greutate aer
1 dm^3=1.293 gr

CURS - TOFAN L. densitate aer uscat la tem"eraturile

[C] -25 0 20 225 [kg/m] 1.424 1.2929 1.2047 0.7083

densitatea aerului lic'id 6la -013 SC7

960 kg/m

tem"eratura de fier&ere
-192C

aer lic'id
Aer ob !"# l$ -140.7C % 38&4 $#

Cldura s"ecific c" @n inter%alul de tem"eratur 6/-0//7SC la "resiune normal 60 atP0/0932 *a7
1.011 k'/(kg )*

Cldura s"ecific c% ....

0.8382 k'/(kg )*

Coeficient de dilatare termic "entru inter%alul 6/-0//7SC

3.67+10^-3 )^-1

,asa molecular a aerului este a"ro#imati% de 3C,1;..9 gAmol 6masa moleculara a aerului standard - CRC, 01C97.

Com"o$i!ia aerului in %olume este de a"ro#imati% BCD a$ot, 30D o#igen i 0 D alte ga$e 6Ta&. 9.0.7 <a2elul B.1. Compoziia aerului perfect uscat in atmosfer( Gaz N3 C din volum BC,/CC Gaz : C din volum C,/G0/-;

CURS - TOFAN L. O3 Ar3 CO3 Ne Fe Rr F3 3/,1.1 /,19/ /,/9/ /,//0; /,///23 /,///0 2,/G0/-2 O9 Rd CF. N3O NO3 NF9 0,/G0/-; ;,/G0/-C 3,3G0/-2 2,/G0/-; 3,/G0/-; 0,;G0/-2

Cunoa terea mecanismelor de ac!iune a "oluan!ilor in atmosfer i efectele acestora necesit discutarea structurii atmosferei terestre 6 Fig.9.0.7. +atorit atrac!iei gra%ita!ionale, "artea inferioar a atmosferei este mai dens decat $ona su"erioar. +e fa"t, V din masa atmosferic este situat "an la o altitudine de ;,2 >m. +atorit acestei situa!ii, atmosfera a fost im"ar!it in 3 $one mari= DOMOS>ER$, $ona inferioar, denumit astfel datorit com"o$i!iei relati% uniforme a acesteia, situat "an la o altitudine de 0// Rm K DE<EROS>ER$, $ona su"erioar, caracteri$at "rintr-o densitate mult mai mic, unde "articulele se ciocnesc rar, s"re deose&ire de $ona inferioar, unde "articulele se ciocnesc des, situat la "este 0// >m, cu $onele= ionosfera 6W 2// >m7 i e$osfera 6L 2// >m7. )$osfera re"re$int stratul cel mai inalt i mai rarefiat al atmosferei, a%and loc disocierea ga$elor, la tem"eraturi 03//-0B//oC, con!inutul su fiind caracteristic ga$ului inter"lanetar, cu a"ro#imati% ;// "rotoni i ;// electroni "e cm9. O alt structurare a atmosferei este reali$at de meteorologi, in func!ie de tem"eratur i "resiune, %aria!ia acestor "arametrii reali$andu-se in func!ie de altitudine. Atmosfera cu"rinde . straturi im"ortante = <RO?OS>ER$ - tem"eratura scade odat cu cre terea altitudinii S<R$<OS>ER$ - tem"eratura cre te odat cu cre terea altitudinii MEFOS>ER$ - tem"eratura scade odat cu cre terea altitudinii <ERMOS>ER$ - tem"eratura cre te odat cu cre terea altitudinii.

Trecerea intre 3 ti"uri de straturi se face "rin X "au$eI= tro"o"au$a strato"au$a me$o"au$a.

CURS - TOFAN L.

>i'ura 9.1. Structura atmosferei 6linia continu - tem"eratura actuala K linia intreru"t - tem"eratura "rogno$at "este 0// de ani7

'tt"=AAYYY.google.roAsearc'Z [Patmosfera\'lPen\"rmdPim%ns\t&mPisc'\t&oPu\sourcePuni%\saP:\eiP3'lsUQT+8c &dsg&s3]C]AY\s[iP3\%edP/CCo^sA^\&iYP1;/\&i'P23/

CURS - TOFAN L. <RO?OS>ER$ re"re$int $ona cea mai im"ortant "entru om, deoarece aceasta este res"onsa&il "entru men!inerea %ie!ii, sc'im&rile se$oniere afectand sau influen!and di%ersele forme de %ia!. Nu tre&uie negli5at i im"ortan!a celorlalte $one, in s"ecial al stratosferei, care "rin im"ortan!a "roceselor sale contri&uie la filtrarea ra$elor ultra%iolete, ca urmare a stratului de o$on din structura sa. +e$%oltarea industriei i am"lificarea fenomenelor de emisii in atmosfer au afectat cele 3 straturi atmosferice, ultimul secol fiind rs"un$ator de aceste modificri ma5ore. Transferul de cldur in tro"osfer "resu"une de"lasrile marilor mase de aer in "lan ori$ontal 6latitudinal i longitudinal7 i "e %ertical 6altitudinal7. Teoria contem"oran a circula!iei maselor mari de aer din tro"osfer sus!ine e#isten!a a trei celule de aer= celula Fadle_, celula Ferrel i celula *olar 6Fig. 9.37.

CURS - TOFAN L.

CURS - TOFAN L.

>i'ura 9.9. Circulaia atmosferic( in emisfera nordic( 6 du" *o"esu ,., 3///7

In "ri%in!a mi crilor %erticale, a a du" cum se o&ser% din sc'em, la intalnirea a dou celule Fadle_, la ecuator, se formea$ mi cri ascendente de aer, ce determin formarea maselor imense de nori, ce a5ung "an la altitudinea de 0C >m, in "tura su"erioar a tro"osferei, fiind trans"ortate s"re Nord i co&orand la ni%elul latitudinilor medii, in cadrul celulei Ferrel. A"oi sunt trans"ortate s"re $ona "olar, "arcurgand $ona su"erioar din celula "olar, ca a"oi a5ungand la "ol s co&oare la altitudini mici. Anali$a mi crilor maselor de aer "e direc!ie ori$ontal arat c in $ona de con%ergen! acuatorial, a ali$eelor, de"lasrile maselor de aer se fac o&lic, de la S-) s"re N` in emisfera austral i de la N-) la S-` in emisfera &oreal, ca urmare a mi crii *mantului. Se constat c mi crile maselor de aer se reali$ea$ de la "resiune mare la "resiune mic. In $onele "olare, aerul este rece i dens la su"rafa!a *mantului 6"resiune mare7, iar la altitudinile mari este foarte rarefiat, "resiunea fiind sc$ut. )#ist la latitudinea medie o $on de "resiune mic, situat intre cele doua $one cu "resiune mare 6su&tro"ical i "olar7. Se %or crea dou circuite de aer de mic altitudine, s"re $ona tem"erat= unul de la marile "resiuni "olare i cellalt de la marile "resiuni su&tro"icale, iar returul acestor circuite, de aer rece i res"ecti% de aer cald, care con%erg in $ona tem"erat , se %a face in direc!ie o&lic, datorit mi crii *mantului.

CURS - TOFAN L.

9.9. ?oluarea aerului G surse de poluare

Omul consum $ilnic cca 02,2 >g aer 603m97, de 0/ ori mai mult fa! de consumul de alimente. In sc'im&, omul nu "oate trai mai mult de 9 minute fr aer, a crei calitate condi!ionea$ sntatea sa. *re$en!a altor su&stan!e im"urificatoare in concentra!ie su& 0D, "resu"une de5a "oluarea aerului. ?oluarea atmosferei se defineste ca= prezena in atmosfer a unor substane care in funcie de natur, concentraie i timp de aciune afecteaz sntatea, genereaz disconfort i/sau altereaz mediul *utem considera "oluan!i atat unii dintre constituen!ii normali ai aerului in ca$ul in care se gsesc in alte concentra!ii decat cele normale cat i alte su&stan!e in afara constituen!ilor normali ai aerului. CO 3, care in "ro"or!ie de /,/9D este un constituent normal al aerului, "oate de%eni "oluant cand a5unge la concentra!ii mai mari 6efectul de ser7, afectand sntatea mediului. +in acest "unct de %edere Or'anizaia Mondial( a S(n(t(ii 6 OMS7 define te poluarea aerului ca fiind determinat de prezena unei substane strine de compoziia sa normal sau variaia important a proporiilor componenilor si i care pot avea, inand cont de cunotinele tiinifice actuale, efecte nocive sau pot produce direct sau indirect alterarea sntii omului *oluarea "oate fi sim"l cand este cau$at de un singur "oluant sau com"le#, intalnit in mod frec%ent in 5urul marilor "latforme industriale sau in $one ur&ane aglomerate i cu circula!ie intens de auto%e'icule. +in "unct de %edere al naturii "oluan!ilor se distinge= - "oluarea c'imic, datorat di%ersit!ii su&stan!elor c'imice emise in atmosfer 6industria, trans"orturile, agricultura etc.7K - "oluarea fi$ic in care factorii "oluan!i sunt radioacti%itatea, radia!iile calorice i ultra%iolete, $gomotul, %i&ra!iileK - "oluarea &iologic, datorat germenilor "atogeni care "ot fi rs"andi!i de om i animale. ?oluarea de fond a atmosferei este "oluarea e#istent in $onele in care nu se manifest direct influen!a surselor de "oluare.

CURS - TOFAN L. Evaluarea poluanilor se face in cmBpoluantAmBaer % 1 HHH HHH cmB:, in condi!ii normale6 Nm97, ceea ce inseamn %olume "er milion 6 +.p.m.7. *entru cantit!ile mai mici de "oluan!i se mai utili$ea$a= %olume "er &ilion 6 +.p.2.7 sau %olume "er trilion 6 +.p.t.7. *entru com"ararea to#icit!ii su&stan!elor "oluante, se recomand ca e#"rimarea concentra!iei acestor su&stan!e in aer s se faca i in m'ANmB. Nivelul de poluare re"re$int concentra!ia "oluan!ilor in aer, intr-un "unct sau intro $on, determinat "rin msuratori sistematice in ra"ort cu anumi!i factori, cum sunt riscul "entru sntate, "oluarea de fond, concentra!ia ma#im admis etc. Concentraia maIim( admis( 6 C.,.A.7 este concentra!ia cea mai mare de "oluant, conform legisla!iei, "entru anumite $one i inter%ale de tim", care nu au efecte noci%e asu"ra organismelor %ii sau asu"ra mediului. ?ra'ul de aciune este concentra!ia minim a unui "oluant in aer, la care a"ar "rimele efecte decela&ile asu"ra omului sau asu"ra mediului. <oIicitatea unei su&stan!e de"inde de concentra!ie 6c7 i de tim"ul de e#"unere 6t7, deci de do$a 6`7, ` P c G t. Fona poluat( este o anumit arie din mediu, in care "rin msurtori, s-au determinat concentra!ii ale "oluan!ilor ce de" esc C.,.A. Sursele de poluare "ot fi = - surse naturale K - surse antro"ice 6artificiale7. a: Sursele naturale mai im"ortante sunt= %ulcanii, ac!iunea de erodare a solului de ctre %anturi i trans"ortul "articulelor de "e su"rafa!a solului la mari distan!e, incendiile s"ontane ale "durilor, descom"unerea natural a materiilor organice etc. aulcanii, cu toate c in tim"ul eru"!iilor arunc in atmosfer mari cantit!i de "ul&eri, mono#idul i &io#idul de car&on, dio#id de sulf i o#i$i de a$ot, nu "un "ro&leme deose&ite de "oluare decat in $onele a"ro"iate, care in general sunt "u!in "o"ulate. *ul&erile re$ultate din erodarea solului de ctre %ant i trans"ortul lor la mari distan!e "ot "roduce in unele $one o "oluare masi% a atmosferei, este diminuat radia!ia solar, iar %i$i&ilitatea se "oate reduce cu 2/-;/ D. Asemenea fenomene sunt mai frec%ente in Asia i Africa. +escom"unerea natural a materiilor organice, cu toate c %olumul "oluan!ilor emi i "oate fi foarte mare, nu ridic "ro&leme de "oluare deoarece acestea sunt re"arti$ate uniform

CURS - TOFAN L. "e glo&. Se estimea$ c "rin ac!iunea anumitor &acterii asu"ra com"u ilor organici naturali care con!in a$ot i "rin descrcrile electrice naturale se "roduce de $ece ori mai mult mono#id de a$ot decat "roduc toate sursele industriale, contri&uind la "oluarea de fond a atmosferei. Incendiile "durilor, care a"ar in di%erse $one in anotim"ul secetos, "oluea$ atmosfera cu mari cantit!i de CO3, fum, 'idrocar&uri, cenu etc. Se a"recia$a c incendiile s"ontane ale sa%anelor i "durilor din $onele tem"erate emit anual in atmosfer "este 9. milioane de tone de cenu i fum i a"ro#imati% 9././// tone de 'idrocar&uri. 2: ?rincipalele surse de poluare a aerului sunt ins cele antropice sau teJnolo'ice, care se "ot clasifica du" im"ortan!a lor, in "rocese de com&ustie in instala!ii fi#e, trans"orturile i "rocesele industriale di%erse. ?rocesele de com2ustie in instalaii fiIe au loc ca urmare a func!ionarii electro i termocentralelor, care func!ionea$a "e &a$ de car&une, "etrol sau ga$e naturale, "rin arderea crora se formea$ mari cantit!i de "oluanti. Un com&usti&il ideal n-ar tre&ui s "roduc "rin ardere decat dio#id de car&on i a" su& form de %a"ori dar, "ractic nu e#ist un asemenea com&usti&il sau nu "ot fi inde"linite condi!iile te'nologice care s duc la asemenea re$ultate. C'iar la arderea ga$elor naturale care con!in in cea mai mare "arte metan se elimin in atmosfer o#i$i de a$ot i in func!ie de condi!iile de ardere, o#id de car&on, alde'ide, aci$i organici i uneori 'idrocar&uri aromatice i funingine. Utili$area ga$elor naturale in "roducerea energiei se rstrange "e "lan mondial "entru c acestea au de%enit o materie "rim %aloroas "entru industria c'imic. Arderea cr&unelui i "etrolului sunt rs"un$atoare de cele mai mari cantit!i de "oluan!i emise in atmosfer. In ca$ul car&unelui ace ti "oluan!i "ot fi "ul&eri sau ga$e ca dio#id de a$ot, CO#, SO3, alde'ide i aci$i di%ersi. *ul&erile "ro%in de regul din com"onenta mineral a com&usti&ilului ( cr&une sau "etrol ( care se transform in "rocesul de ardere in o#i$i, car&ona!i sau sulfa!i. +io#idul de sulf este considerat "oluantul ma5or eliminat de instala!iile de ardere a com&usti&ililor fosili. Cr&unele i "etrolul con!in cantit!i im"ortante de sulf 6cr&unii intre 0 i 9D, iar "etrolul "an la 2D7 su& form anorganic, de o&icei sulfa!i, sau su& form organic. In "rocesul de ardere a com&usti&ililor fosili, "rin o#idarea incom"let a 'idrocar&urilor se formea$ alde'ide i aci$i organici. La arderea cr&unilor se formea$ de e#em"lu "an la 3,2 g alde'ide 6e#"rimate in formalde'id7 "e ton de cr&une. In general, a"ari!ia acestor "oluan!i in cantit!i a"recia&ile este legat ca i in ca$ul

CURS - TOFAN L. mono#idului de car&on de conducerea "rocesului de ardere, fa"t "entru care sursele de "oluare cele mai im"ortante sunt com&ustiile in instala!ii locale sau casnice. Un alt gru" de "oluan!i de"endent de asemenea de condi!iile de ardere este re"re$entat de 'idrocar&urile nearse sau 'idrocar&urile aromatice "oliciclice care "ot lua na tere in "rocesul de distilare ( "iroli$a ( ce se "etrece in ca$ul insuficien!ei o#igenului. Se "roduc astfel &en$o 6alfa7 "iren, "iren, fenantren, cri$en i altele care se adsor& "e "articulele de cr&une nears sau "e "articulele de funingine i sunt trans"ortate la mari distan!e. Funinginea se formea$ de asemenea in condi!iile unor cantit!i insuficiente de o#igen din com&usti&ilul %olatili$at sedimentea$. ,etanul este un com&usti&il su"erior, care "rin com&ustie elimin numai CO 3 i urme de CO. <ransporturile terestre, maritime i aeriene a dus la o cre tere accentuat a "olurii aerului. aolumul "oluan!ilor emi i in atmosfer de mi5loacele de trans"ort se situea$ imediat du" cel al com&ustiilor din surse fi#e dar, !inand seama de fa"tul c mi5loacele rutiere de trans"ort elimin "oluan!ii la ni%elul solului, riscul "entru sntate al acestui ti" de "oluare, in s"ecial in $onele intens "o"ulate, este mult mai crescut. *oluan!ii emisi, fiind %or&a de instala!ii mo&ile de ardere, sunt in general cei s"ecifici arderilor= CO#, NO#, "ul&eri, funingine, 'idrocar&uri nearse i "rodu i de o#idare ai acestora 6alde'ide i aci$i organici7 dar i *&. O#idul de car&on re$ult ca urmare a arderii com&usti&ilului intr-o cantitate limitat ( insuficient ( de aer. 8a$ele de e a"ament con!in in medie .D o#id de car&on in ca$ul motoarelor cu &en$ina i numai /,0D in ca$ul motoarelor +iesel. O#i$ii de a$ot se formea$ "rin sinte$a directa, la tem"eratura ridicat din camera de ardere, din a$otul i o#igenul din aerul din camera de com&ustie iar ga$ele de e a"ament con!in in medie /,/;D mono#id de a$ot la motoarele cu &en$ina i /,/.D la cele +iesel. Fidrocar&urile nearse din cau$a insuficien!ei o#igenului sau a tim"ului scurt de sta!ionare in camera de ardere sunt eliminate in atmosfer inaintea ince"erii unui nou cicluK ga$ele de e a"ament con!in in medie /,2 D 'idrocar&uri nearse la motoarele cu &en$ina i numai /,/3 D la cele +iesel. *& este un "oluant s"ecific motoarelor cu &en$in deoarece acesteia s"re a i se im&unt!i cifra octanica i se adaug cca /,2 gAlitru tetraetil de "lum&. In urma arderii este i nears. )ste emis ca "articule cu dimensiuni i formea$ agregate care in final se su&micronice care in atmosfer se coagulea$

CURS - TOFAN L. eliminat *&, odat cu ga$ele de e a"ament, su& form de 'alogenuri de "lum&. Se a"recia$ c B/-C/ D din *& introdus in &en$in se elimina in atmosfer su& form de aerosoli, in tim" ce restul rmane in camera de com&ustie, in !ea%a de e a"ament i in filtrul de ulei, de unde nu se elimin decat "rin s"larea motorului. Cantit!ile de "lum& emise in atmosfer sunt foarte mari. In tim"ul arderii o "arte din 'idrocar&uri sunt o#idate "ar!ial i eliminate ca alde'ide, aci$i organici sau radicali li&eri ai 'idrocar&urilor, im"reun cu mono#idul de a$ot i in anumite condi!ii atmosferice duc la formarea in atmosfer a unor "oluan!i secundari ( "ero#iacetilnitra!ii 6 *AN7 ( deose&it de iritan!i. In afar de "oluan!ii emi i "rin !e%ile de e a"ament, auto%e'iculele care func!ionea$ cu &en$in "oluea$ atmosfera i "rin e%a"orarea com&usti&ilului care se reali$ea$ atat in re$er%or "rin %e'icularea &en$inei cat mai ales du" o"rirea motorului "an la racire. In acest "roces de e%a"orare un rol im"ortant il are "oluarea cu tetraetil de "lum& care are o noci%itate mai mare decat "lum&ul su& form de aerosoli. Un ca$ s"ecial de "oluare datorat mi5loacelor de trans"ort il re"re$int trans"orturile aeriene. In general "oluarea "rodus de acestea nu afectea$ direct sntatea dar "oluan!ii emi i in cantit!i mari "ot modifica ec'ili&rul din atmosfer.. Inl!imea la care $&oar su"ersonicele i cantit!ile mari de com&usti&il consumat, deci i cantit!ile de "oluan!i emi i nu "ot rmane fr urmri in %iitor. aa"orii de a" i dio#idul de car&on arunca!i in atmosfer "ot modifica &alan!a termic i "ot influen!a trans"aren!a. In acela i tim" %a"orii de a" i o#i$ii de a$ot re"re$int un "ericol "entru stratul de o$on care se gase te in straturile inalte ale atmosferei i care "rote5ea$ %ia!a fa! de ac!iunea noci% a radia!iilor ultra%iolete cu lungime de und mic. +u&larea umidit!ii aerului in stratosfer reduce cu 0D concentra!ia de o$on iar du&larea cantit!ii de o#i$i de a$ot "ot "ro%oca o reducere de 0CD a concentra!iei o$onului. ?rocesele industriale cu di%ersitatea de "oluan!i "e care-i arunc in &a$inul aerian, din "unct de %edere al %olumului emisiilor se situea$ "e locul al treilea, "oluarea "rodus de aceasta fiind limitat la $one restranse. Cu toate acestea in unele ora e sau $one "uternic industriali$ate acest ti" de "oluare "oate ridica "ro&leme foarte serioase "entru confortul i sntatea "o"ula!iei. *oluarea "rodus de industrie "oate fi anali$at in func!ie de natura "oluan!ilor emi i sau in func!ie de "rofilul industriei. Rafinarea petrolului. *etrolul &rut fiind un amestec de 'idrocar&uri cu mici cantit!i de sulf, o#igen, a$ot i alte elemente, "entru o&!inerea gamei largi de "roduse necesare este su"us unor "relucrri= distilare, cracare, tratare c'imic, desulfurare etc. In cursul acestor

CURS - TOFAN L. o"era!ii de rafinare se "ot elimina in atmosfer di%er i "oluan!i ca o#i$i ai sulfului, 'idrocar&uri, o#i$i ai a$otului, "ul&eri funigene, o#id de car&on, alde'ide, amoniac. *e fa$e de "relucrare "oluan!ii emisi sunt= la de"o$itare i mani"ulare, in func!ie de %olatilitatea "roduselor i tem"eratura am&iant, se "ot dega5a %a"ori ai 'idrocar&urilor res"ecti%eK la regenerarea cristali$atorilor, o"era!ie in care cocsul format "e su"rafa!a acestora in tim"ul cracrii catalitice i 'idrogenrii este inde"rtat, se "oate "olua atmosfera cu "ul&eri, 'idrocar&uri di%erse, CO, NO3 i SO3K la o"era!iile de distilare i cracare se elimin dio#id de sulf 6din sulful con!inut in "etrol7 o#i$i de a$ot, "ul&eri i mici cantit!i de 'idrocar&uri i aci$i organiciK faclele in care se ard ga$ele re$iduale i 'idrogenul sulfurat "oluea$ atmosfera cu funingine i dio#id de sulfK intr-o serie de o"era!ii de incrcare i descrcare a "roduselor sau la se"ararea a"elor re$iduale, se "ot "roduce scurgeri de 'idrocar&uri, care se %olatili$ea$, in tim" ce unele dis"o$iti%e din instala!ii cum sunt %al%ele conductelor, "om"ele, com"resoarele, din cau$a "resiunii, tem"eraturii ridicate sau a coro$iunii, "roduc "ierderi de 'idrocar&uri in atmosfer. ndustria cimentului. Fa&ricile de ciment de regul "oluea$ intens atmosfera cu "ul&eri. ,ateriile "rime, calcarul, marna i argila sunt concasate, mcinate i a"oi "rin incl$ire la tem"eratur ridicat transformate in clinc'er din care, in final, "rin mcinare se o&!ine cimentul. Se cunosc dou "rocedee de fa&ricare a cimentului, "rocedeul uscat in care materiile "rime sunt introduse in cu"toarele rotati%e de ardere 6de transformare in clinc'er7 su& form uscat i "rocedeul umed in care amestecul de materii "rime este introdus in cu"toarele rotati%e de ardere in stare umed su& forma unei sus"ensii. *entru o&!inerea cimentului, clinc'erul este mcinat in mori cu &ile "an se o&!ine o "ul&ere in care "articulele au diametrul de cca 2/ bm. )misiile cele mai mari de "ul&eri le dau cu"toarele rotati%e iar "e ansam&lu, fa&ricile care a"lic "rocedeul uscat. In ca$ul utili$rii "etrolului dre"t com&usti&il se emit i mari cantit!i de SO3. +eoarece ma5oritatea fa&ricilor de ciment "roduc i a$&ociment su& form de "lci sau tu&uri i cum 3A9 din "roduc!ia de a$&est este utili$at la o&!inerea "roduselor de a$&ociment, "oluarea atmosferei cu a$&est ridic, "entru $onele res"ecti%e "ro&leme deose&ite.

CURS - TOFAN L. ndustria sticlei i ceramicei. ,ateriile "rime sunt silica!ii, car&ona!ii iar in ca$ul sticlei dio#idul de siliciu 6cuar!7, iar "rinci"alii "oluan!i sunt "ul&erile In ca$ul fa&ricrii sticlei, "entru a o&!ine sticla incolor nisi"ul se s"al cu acid clor'idric "entru inde"rtarea urmelor de fier care colorea$ sticla in %erde. La uscarea nisi"ului du" s"lare se elimin in atmosfera acid clor'idric. *entru o&!inerea sticlei de &un calitate, sticla "entru oglin$i sau geamuri clare, in amestecul agregatelor se adaug an'idrida arsenioas in "ro"or!ie de 0Do care in final se elimin "e co su& form de aerosoli iar "entru o&!inerea sticlei cristal, sticlei o"tice sau sticlei "entru &aloanele &ecurilor electrice, amestecului i se adaug litarga 6*&O7 in "ro"or!ie de "ana la 9/ D, "e co "utandu-se elimina cantit!i de "lum& su& form de aerosoli. Metalur'ia feroas(0 siderur'ia "oluea$ atmosfera cu mari cantit!i de "oluan!i ca= "ul&eri, dio#id de sulf, o#id de car&on, funingine, gudroane, fenoli i altele. *rinci"alele fa$e generatoare de "oluan!i sunt= - "re"ararea minereului, unde "entru inde"rtarea unor im"urit!i i "entru o&!inerea de aglomerate cu un con!inut mai mare de metal, minereul este ars in anumite condi!ii. In acest "roces se dega5 "raf i dio#id de sulf "ro%enit din sulfurile metaliceK - "re"ararea cocsului ( o"eratie ce are loc in cocserii. In sco"ul eliminNrii unor im"urit!i din cr&une acesta este ars in anumite condi!ii i a"oi stins cu a". In cursul acestor o"era!ii se dega5 in atmosfer "articule de cr&une, cenu , funingine, gudroane, dio#id de sulf, 'idrogen sulfurat, o#id de car&on i fenoli. - "re"ararea fontei este o"era!ia in care minereul este redus la metal. In cursul acestei o"era!ii se elimin in atmosfer mari cantit!i de "ul&eri cu com"o$i!ie di%ers= SiO3,Al03O9,CaO, R3O,Na3O, cnO "recum i o#id de car&on i dio#id de sulf. - la o&tinerea o!elului se dega5 "ul&eri ro ii de Fe 3O9 care fiind foarte fine sunt greu de re!inut in dis"o$iti%ele de recu"erare, dio#id de sulf, "recum si o#id de mangan. *entru de$o#idarea o!elului "recum i "entru o&!inerea o!elurilor manganoase se adaug feromangan. Metalur'ia neferoasa. *oluarea "rodus de metalurgia neferoas este deose&it de im"ortant deoarece to"irea minereurilor se face la tem"eraturi ridicate, eliminandu-se aerosolii metalelor res"ecti%e, care in general sunt to#ici, iar minereurile care sunt &ogate in sulfuri i dega5 mari cantit!i de dio#id de sulf. )misiile de "oluan!i au loc in "rimul rand la o&!inerea concentratelor de minereuri, cand se dega5 mari cantit!i de "ul&eri i dio#id de sulf i in al doilea rand la o"era!iile de to"ire i rafinare.

CURS - TOFAN L. La to"irea cu"rului se dega5 aerosoli soli$i cu un con!inut de "an la 02D Cu, 2/D Fe, . D As i cantit!i mici de *&, S&, -i, Cd, *, Fg si cn. La rafinarea cu"rului "rin electroli$ deose&it de "ericulos "oate s fie 'idrogenul arseniat care se "oate forma in mediul acid al &ii, din urmele de arsen rmase in cu"rul &rut. In metalurgia "lum&ului, "ul&erile eliminate in atmosfer "ot con!ine "an la 0.D *& iar la metalurgia $incului in afar de fumuri de $inc 6cnO7 se elimin i "lum& 6"ul&erile eliminate contin intre 32 si 2/ D *&7. Cu toate c ma5oritatea aerosolilor de metale neferoase sunt to#ici, cei mai "ericulo i rman aerosolii de "lum& care "ot fi rs"andi!i la mari distan!e. )misiile de SO3 sunt mult mai mari decat cele de la o"era!iile de o&!inere a fierului. Aceasta se e#"lic "rin fa"tul ca in ca$ul metalurgiei feroase sulful era con!inut in cr&unele cocsifica&il i numai ca urme nedorite in minereu, "e cand in ca$ul metalelor neferoase minereurile sunt sulfuri. In cadrul metalurgiei neferoase, un loc deose&it il de!ine industria aluminiului. ,inereul de &a$a este &au#ita 6cu un continut de 9/-B/ D Al 3O9 7 din care se "re"ar alumina - materia "rim "entru o&!inerea aluminiului. Aluminiul se o&!ine "rin electroli$a aluminei, dar deoarece aceasta se to"e te la o tem"eratur foarte ridicat, i se adauga criolit 6con!ine F7, care co&oar "unctul de to"ire la cca 0/// o C i "ermite se"ararea electrolitic a aluminiului din masa to"it de Al3O9. *re$en!a criolitului determin dega5area fluorului i deci "oluarea atmosferei cu acid fluor'idric i floruri su& form de aerosoli. ndustria cJimic( or'anic( are la &a$ industria aci$ilor sulfuric, clor'idric i a$otic. *oluan!ii sunt de regul aci$ii res"ecti%i su& form de ga$ sau aerosoli i alti "oluan!i re$ulta!i din "rocesele te'nologice. - La fa&ricile de acid sulfuric se dega5, in func!ie de "rocedeul de o&!inere, dio#id i trio#id de sulf alturi de aerosoli de acid sulfuric. Acidul sulfuric are o larg intre&uin!are in industrie, cele mai mari cantit!i fiind consumate de industria ingra amintelor fosfatice. Su"erfosfa!ii se o&!in "rin tratarea minereurilor fosfatice cu acid sulfuric, de unde re$ult ca "rodu i secundari o serie de su&stan!e care "ot "olua atmosfera= FF, Si F., CO3, SO3, FCl. - F3SO. re"re$int materia "rim "entru "re"ararea FFK fluorina 6CaF37 con!ine ca im"urit!i Si sau S, alturi de FF se formea$a acid silicoflor'idric ( F3SiF., SO3 i F3S. - La fa&ricarea FCl, in func!ie de metoda utili$at, se "oate im"urifica atmosfera cu Cl si FCl. Industria clorului "une "ro&leme deose&ite de "oluare a aerului cu clor de lic'efiere, la um"lerea reci"ien!ilor sau cisternelor i la cur!irea lor. A%and o larg utili$are

CURS - TOFAN L. in industria c'imic, la fa&ricarea com"u ilor organici clorura!i ( triclor i "ercloretilena, clorura de metilen, tetraclorura de car&on - in industria maselor "lastice, la fa&ricarea clorurii de %inil i de %iniliden, la fa&ricarea "esticidelor clorate, in industria celulo$ei i 'artiei, in industria te#tila, "osi&ilit!ile de "oluare a aerului sunt multi"le. - FNO9 are de asemenea o larg utili$are in industrie dar cele mai mari cantit!i sunt folosite la fa&ricarea ingrasmintelor a$otoase. FNO 9 se o&!ine "rin o#idarea catalitic a amoniacului, a%and ca "rodu i intermediari NO# care a"oi sunt transforma!i in acid a$otic. O "arte din o#i$i fiind a&sor&i!i se elimin in atmosfer. )liminrile acestor aci$i sunt de o&icei masi%e, iar in concentra!ii de /,09-/,01 D in %olume se recunosc du" culoarea &run ro cat "e care o au ga$ele e%acuate. ndustria celulozei i Jartiei im"urific atmosfera cu "oluan!i care in "rimul rand creea$ disconfort. Astfel, la fa&ricarea celulo$ei "rin "rocedeul sulfat, in care lemnul se fier&e cu o solu!ie de sulfur, 'idro#id i car&onat de sodiu la care se adaug mici cantit!i de sulfit i de sulfat de sodiu, gru"rile meto#i se scindea$ i se transform in metilmerca"tanCF9SF i dimetilsulfura - CF 9SCF9, foarte to#ice i cu un miros de$agrea&il, care se dega5 im"reun cu F3S re$ultat din sulfuri. Industria este foarte di%ers i "osi&ilit!ile de "oluare a atmosferei de ctre industrie sunt multi"le ins de regul, se intre"rind msuri "entru re!inerea sau neutrali$area "oluan!ilor.

CURS - TOFAN L.

B.B. >actorii ce determin( poluarea i autopurificarea aerului

*oluan!ii emi i in atmosfer, afla!i in concentra!ii mari la emisie, sunt antrena!i de curen!ii de aer, inde"rta!i de surs, dilua!i i su"u i unor fenomene fi$ico-c'imice ( sedimentare "entru "articule i aerosoli, a&sor&!ie "e "articulele in sus"ensie, sau transformri c'imice "entru ga$e i %a"ori ( care duc la scderea concentra!iei lor, reali$andu-se intr-o anumit msur, auto"urificarea atmosferei. In aceste condi!ii "ersisten!a in atmosfer a unor "oluan!i este relati% mic 6Ta&. 9.3.7 In afar de de"lasrile maselor de aer, care dis"ersea$ "oluan!ii, contactul acestora cu solul i cu su"rafa!a a"elor in care se di$ol% contri&uie intr-o msur a"recia&il la fenomenul de auto"urificare. +ac "rocesele de diluare, di$ol%are i sedimentare duc intotdeauna la scderea concentra!iei "oluan!ilor din aer, reac!iile c'imice la care ace tia "ot "artici"a duc uneori la formarea unor su&stan!e noi cu agresi%itate crescut. <a2elul B.9. ?ersistena in atmosfer( a unor poluanti ?oluantul S3O NO# Fluor CO Fidrocar&uri *ul&eri <imp de stationare in atmosfera 0-; $ile 0-9 $ile 9-B $ile /,9 ani 0-3 $ile 9-B $ile

*rocesul de autoe"urare nu "oate asigura men!inerea calit!ii aerului decat in ca$ul in care cantitatea de "oluan!i de%ersa!i in &a$inul aerian nu de" e te o anumit limit. Atat "roducerea "olurii cat i auto"urificarea, care "resu"une resta&ilirea "ro"riet!ilor naturale ale aerului, sunt condi!ionate de o serie de factori, dintre care cei mai im"ortan!i sunt= natura i %olumul emisiilor, factorii meteorologici, factorii geografici i factorii ur&anistici.

a: Natura i volumul emisiilor

CURS - TOFAN L. Concentra!ia "oluan!ilor la sol, la ni%elul la care se desf oar %ia!a in general, %aria$ in func!ie de starea fi$ic a acestora= "ul&eri sau ga$e. In ca$ul "ul&erilor, concentra!iile sunt de"endente de dimensiunile acestora, iar in ca$ul "oluan!ilor ga$o i, de densitatea lor. +e e#em"liu, mono#idul de car&on, a%and densitatea mic, %a difu$a mai u or, "e cand clorul 6densitatea fa! de aer la / /C P 9,337, fiind mult mai greu decat aerul, se %a acumula la ni%elul solului. aolumul emisiilor 5oac de asemenea un rol im"ortant, deoarece emisii masi%e de "oluan!i ingreunea$ ca"acitatea de difu$iune i duc la cre terea concentra!iei lor. Tem"eratura "oluan!ilor emi i i mai ales diferen!a dintre tem"eratura lor i tem"eratura atmosferei am&iante influen!ea$ difu$ia. +ac tem"eratura "oluantului la emisie este a"ro"iat sau egal cu tem"eratura aerului am&iant, acesta %a stagna i se %a acumula in 5urul sursei, in sc'im& dac tem"eratura "oluantului la emisie este mai mare decat tem"eratura mediului am&iant, %ite$a ascensional a acestuia %a cre te. +e asemenea, im"ortant este %ite$a de eliminare a "oluan!ilor i inl!imea la care se face eliminarea. Cu cat ra"ortul dintre %ite$a de ie ire a "oluan!ilor i %ite$a %antului este mai mare, cu atat "oluan!ii se %or ridica mai sus in atmosfer. Inl!imea co ului are o im"ortanta deose&it in men!inerea, la ni%elul solului, a unor concentra!ii sca$uteK "entru aceasta inl!imea tre&uie s de" easc $ona de in%ersie termic care se gse te de o&icei la mic inl!ime. 2: >actorii meteorolo'ici Factorii meteorologici influen!ea$ in mare msur fenomenul de "oluare "rocesele de auto"urificare. *rinci"alii factori sunt= tem"eratura aerului, umiditatea "reci"ita!iile, curen!ii de aer i iradierea solara. <emperatura aerului scade cu altitudinea i acest fa"t creea$ o insta&ilitate a aerului "e %ertical, mai ales in $ilele de %ar cand incl$irea ra"id a solului de ctre soare incal$e te straturile de aer de la su"rafa!. In aceste condi!ii iau na tere "uternici curen!i ascensionali, care antrenea$ "oluan!ii la altitudine. In anumite condi!ii, in s"ecial in no"!ile senine, se "oate intam"la ca solul i atmosfera de contact s se rceasc mai re"ede decat stratul atmosferic mai ridicat, care rmane cald. O astfel de "tura de aer cald ac!ionea$ ca un ecran care se o"une difu$iei "oluan!ilor ( in%ersie termic 6 Fig.9.9.7. >i'. B.B. >enomenul de inversie termic( i i

CURS - TOFAN L.

O emisie de aer cald incrcat cu "oluan!i intalnind in drumul su ascensional acest ecran, o"re te ascensiunea i "oluan!ii sunt &loca!i su& stratul de in%ersie termic. ,i carea ascendent a aerului se o"re te deci la ni%elul stratului de in%ersie termic i dac acesta se afl la mic altitudine, in ca$ul emisiilor im"ortante de "oluan!i, concentra!ia acestora "oate cre te "an la ni%eluri "ericuloase. +e regul, "rimele ra$e ale soarelui distrug in%ersia i resta&ilesc circula!ia aerului "e %ertical, dar, in ca$ul in care cerul este aco"erit, soarele nu mai "oate incl$i "mantul i in%ersia termic "oate dura $iua intreaga sau c'iar mai multe $ile in sir. In%ersia termic "oate a"are cu regularitate in unele $one cu o "o$i!ie geografic deose&it, ca de e#em"lu la Los Angeles. Ora ul, a e$at "e coasta *acificului este mrginit la est de un "latou "uternic insorit. In%ersia se sta&ile te la altitudinea "latoului datorit aerului cald care circul dins"re "latou s"re mare. In aceast regiune numrul $ilelor cu in%ersie termic este de a"roa"e 3// "e an. Ora ul este cunoscut "entru gradul ridicat de "oluare a aerului ( asa numita cea! fotoc'imic, care a"are i datorit e#isten!ei acestui fenomen, ce im"iedic dis"ersia "oluan!ilor. Umiditatea aerului im"iedic difu$ia "oluan!ilor, iar umiditatea crescut duce la formarea ce!ei, care de o&icei este un fenomen meteorologic fa%ora&il acumulrii "oluan!ilor. Intr-o atmosfer cu umiditate crescut, "articulele in sus"ensie se rcesc mai re"ede decat aerul i de%in nuclee de condensare, in 5urul crora %a"orii de a" din atmosfer se condensea$ c'iar dac tem"eratura nu a atins "unctul de rou. Formandu-se in straturile inferioare ale atmosferei, cea!a duce "e de o "arte la cre terea concentra!iei "oluan ilor, iar "e de alt "arte, "icturile de cea! di$ol% "oluan!ii solu&ili i ca"t "ro"riet!i noci%e.

CURS - TOFAN L. Umiditatea atmosferei ( "icturile fine de a" ( "ermite di$ol%area unor "oluan!i, limitand %ia!a lor in atmosfer. Astfel, dio#idul de sulf fiind foarte solu&il in a" trece in acid sulfuros = SO3 M F3 P F3SO9 Acidul sulfuros fiind "u!in sta&il, mai ales in "re$en!a unor catali$atori 6o#i$i metalici7 frec%ent intalni!i in $onele "oluate, se o#idea$ la acid sulfuric, "oluant cu acdiune mult mai noci% decat dio#idul de sulf. +io#idul de a$ot se di$ol% de asemenea cu u urin! i formea$ acid a$otic i a$otos, care cu un e#ces de dio#id de a$ot trece in acid a$otic i mono#id de a$ot. 3NO3 M F3O P FNO9 M FNO3 FNO3 M NO3 P FNO9 M NO ---------------------------------------9NO3 M F3O P 3 FNO9 M NO Aceste fenomene confer "icturilor de a" un caracter acid i efectul &inefctor al "loii asu"ra "urificrii atmosferei de%ine, in $onele intens "oluate cu astfel de ga$e, duntor "entru %egeta!ie i sol. ?recipitaiile fa%ori$ea$ "urificarea atmosferei "rin antrenarea i de"unerea "e sol a "articulelor in sus"ensie, dar eficacitatea acestei e"urri diminuea$ cu scderea dimensiunii "articulelor i de%ine negli5a&il "entru "articulele cu diametrul egal sau mai mic de 3 em. Curenii de aer i in s"ecial curen!ii ori$ontali "ot fi considera!i ca cei mai im"ortan!i factori de dis"ersie a "oluan!ilor in atmosfer. +is"ersia "oluan!ilor ince"e de la %ite$e relati% sla&e 63mAsec7 ale curen!ilor de aer i cre te direct "ro"or!ional cu %ite$a acestora. O&stacolele din calea curen!ilor de aer, deni%elri de teren, cldiri, "duri etc. fa%ori$ea$ dis"ersia "oluan!ilor. In acela i tim" curen!ii de aer "ot trans"orta mase im"ortante de "oluan!i la distan!e considera&ile, "oluand $one fr surse de "oluare. Li"sa curen!ilor de aer ( calmul atmosferic ( este cea mai nefa%ora&il condi!ie meteorologic "entru "oluarea aerului, deoarece, "e msura "roducerii, "oluan!ii se acumulea$ i concentra!ia lor cre te "rogresi%. radierea solar( "ermite "roducerea unor reac!ii fotoc'imice la care "artici" unii "oluan!i i unii constituen!i normali ai aerului i din care re$ult com"u i noi, cu to#icitate mai mare decat a "oluan!ilor "rimari.

CURS - TOFAN L. Un rol im"ortant in "roducerea acestor reac!ii il au radia!iile ultra%iolete. Su& ac!iunea lor, de e#em"lu, o#i$ii de a$ot reac!ionea$ cu 'idrocar&urile i alde'idele eliminate de auto%e'icule i re$ult o serie de su&stan!e noi, ca nitrat de "ero#iacetil, o$on, "recum i o serie de radicali li&eri care "artici" in continuare la alte reac!ii. Acest fenomen cunoscut su& numele de Hsmog o#idantI sau cea! fotoc'imic a fost o&ser%at "entru "rima data in 01.. la Los Angeles i este s"ecific $onelor cu circula!ie intens a auto%e'iculelor, deci eliminri masi%e de o#i$i de a$ot i 'idrocar&uri, insorire "uternic i "osi&ilitatea a"ari!iei la o anumit inl!ime a unui strat de aer mai cald ( in%ersia termic. c: >actorii 'eo'rafici Factorii geografici fiind in strans legtur cu factorii meteorologici influentea$, de asemenea, fenomenul de "oluare. Relieful, influen!and condi!iile meteorologice, "oate fa%ori$a dis"ersia sau acumularea "oluan!ilor. Astfel, "re$en!a unei %i sau de"resiuni este de regul defa%ora&il dis"ersiei "oluan!ilor. Aerul rece, mai dens, se acumulea$ in de"resiune i tem"eratura sc$ut determin formarea frec%ent a ce!ei care, du" cum s-a artat mai sus, fa%ori$ea$ acumularea "oluan!ilor. In "lus, in %i "ot a"are fenomene de in%ersie termic, creand astfel condi!iile stagnrii "oluan!ilor la ni%elul surselor de emisie 6 Fig. 9...7. aile in care sunt am"lasate acti%it!i industriale sunt cunoscute "rin frec%en!a cu care se formea$ smogul. In sc'im&, un relief "lat, "ermi!and circula!ia aerului, facilitea$ dis"ersia "oluan!ilor. Lacurile contri&uie la reducerea "olurii "rin "osi&ilitatea de a fi#a sus"ensiile din aer, cat i "rin di$ol%area unor "oluan!i ga$o i. +e asemenea, mrile i oceanele au o im"ortan! deose&it in "urificarea atmosferei, "rin di$ol%area i fi#area "oluan!ilor.

CURS - TOFAN L.

>i'. B.K. $socierea factorilor meteorolo'ici i 'eo'rafici in meninerea polu(rii la sol conelor de litoral le sunt caracteristici curen!ii locali ( &ri$ele - care $iua, datorit incl$irii mai accentuate a uscatului, circul dins"re mare s"re uscat ( &ri$a de mare 6Fig. 9.2.7, iar noa"tea, datorit racirii ra"ide a uscatului, circul dins"re uscat s"re mare ( &ri$a de uscat 6Fig. 9.;.7.

>i'ura B.L. Mriza de mare

CURS - TOFAN L.

>i'ura B.N. Mriza de uscat -ri$a de uscat trans"ort "oluan!ii deasu"ra mrii unde ace tia sunt fi#a!i "rin di$ol%are i sedimentare. `iIlliston S.F. msurand concentra!ia mercurului in aerul "urtat de &ri$e a sta&ilit c deasu"ra oceanului concentra!ia este mai mic decat deasu"ra solului. Astfel, &ri$a marin con!ine cca 3 mg Fg Am 9 aer, in tim" ce &ri$a de uscat, "ro%enind din $one industriale, con!ine intre C si 3/ mg Fg Am9 aer. aegeta!ia contri&uie in mod deose&it la "urificarea atmosferei, atat "rin fi#are de dio#id de car&on i dega5are de o#igen, cat si "rin umidificarea aerului i influen!a acestuia asu"ra climatului local. In afar de CO3, $onele %er$i i in s"ecial "durile, au "osi&ilitatea s re!ina i al!i "oluan!i ca SO3 i in s"ecial "ul&erile. )fectul "urificator al %egeta!iei este e#"loatat "rin crearea de $one tam"on intre industrie i $onele re$iden!iale, "lantate cu ar&ori re$isten!i "oluan!ilor emi i de industrie. Astfel de $one re!in i undele sonore, reducandu-se astfel i "oluarea sonor. d: >actorii ur2anistici *rinci"alele elemente care afectea$a climatul unui ora i de care de"inde "ersisten!a

"oluan!ilor in aer sunt= caracteristicile regiunii in care este situat ora ul, densitatea i inltimea

CURS - TOFAN L. cldirilor, lrgimea str$ilor, orientarea lor fa! de curen!ii dominan!i i su"rafa!a s"a!iilor %er$i intra%ilane. Aceste "rinci"ale elemente, corelate cu numrul i "oten!ialul surselor industriale de "oluare, cu numrul auto%e'iculelor i intensitatea circula!iei i cu modalitatea de incl$ire a ora ului, "ot da o imagine asu"ra ni%elului de "oluare. Tem"eratura aerului in $onele ur&ane este mai ridicat decat a $onelor incon5uratoare. Aceast situa!ie fa%ori$ea$ crearea unor curen!i ascenden!i care antrenea$ "oluan!ii. +e asemenea, str$ile largi i cldirile inalte "ermit crearea curen!ilor de aer care dis"ersea$ "oluan!ii atmosferici din $ona res"ecti%.

CURS - TOFAN L. 4. Factorii atmosferici Aerul atmosferic este caracterizat de 3 factori atmosferici care nu sunt legai funcional ci sunt n interdependen static. Cei 3 factori sunt: presiunea, temperatura i umiditatea. n afar de acetia, aerul se mai caracterizeaz printr-o micare turbulent n raport cu suprafaa terestr. Ansamblul marilor micri permanente i din care rezult circulaia atmosferei depinde de distribuia temperaturii pe glob i de rotaia pmntului. Micarea aerului constituie o problem fundamental pentru meteorologia sinoptic aceasta efectueaz obser!aii pentru pre!ederea de temperatur". 4.1. Temperatura aerului Prin temperatur se nelege starea de nclzire a unui corp repecti! starea de nclzire a aerului". Cldura este o form de energie. #ac un corp primete cldur el se nclzete, iar cnd cedeaz cldura el se rcete. n natur sc$imbul de energie se face astfel nc%t corpurile mai calde cedeaz cldura celor mai reci. &iecare corp are o cldur specific i n funcie de aceasta el se !a nclzi mai uor sau mai greu. 'rin cldur specific a unui corp nelegem cantitatea de cldur necesar pentru a nclzi cu un grad Celsius un (ilogram din acel corp. )nitatea de msur este *oule+(g oC. Corpurile a!%nd clduri specifice diferite se !or nclzi de la aceeai surs de e,emplu soare" n mod diferit. - Propagarea cldurii Cldura se propag prin conducie contact", con!ecie i radiaie. 'rin conducie cldura se propag n interiorul corpurilor materiale sau la limita de contact dintre corpuri diferite, aceasta transmindu-se de la molecul la molecul. Corpurile pot fi: - ru conductoare de cldur lemn, plastic, etc."- bune conductoare de cldur metale". 'rin convecie cldura se propag n mediile fluide care au coeficieni de conducie cu at%t mai sczui cu c%t densitatea fluidului este mai scazut" prin cureni generai de ctre diferenele de temperatur. Astfel, prin aceste medii, prin cureni cldura poate fi uor transportat dintr-o regiune cald n alta rece, pe distane medii. 'rin radiaie cldura se propag prin intermediul radiaiei electromagnetice spectrul caloric". .oate corpurile cu temperaturi peste -/03oC 1o2", emit radiaii calorice ce au diferite lungimi de und care, pe msur ce crete temperatura se apropie de lungimea de und a razelor luminoase corpurile cu temperaturi de peste 311oC". -nclzirea atmosferei nclzirea atmosferei se realizeaz de la pm%ntul nclzit de soare prin conducie la limita de contact cu aerul atmosferic i prin convecie pentru straturile ndeprtate. #e la soare aerul primete o cantitate foarte mic de cldur deoarece este un mediu transparent &ig. 4.3.". 5uprafaa terestr se nclzete de la soare prin radiaie i datorit structurii diferite a acestuia orae, lacuri, c%mpii, muni, pduri" se !a nclzi n mod diferit.

CURS - TOFAN L. Aerul din imediata !ecintate a solului se !a nclzi prin contact de la sol, !a de!eni mai uor mai puin dens" i !a urca n altitudine d%nd natere curenilor de convecie care !or nclzi la r%ndul lor atmosfera p%n la mari nlimi. Curenii turbuleni starea de agitare dezordonat i transportul advectiv al unor mase de aer contribuie de asemenea la nclzirea atmosferei. Comprimarea sau dilatarea aerului produce de asemenea efecte termice nclzire, rcire". 6oaptea solul se rcete treptat i prin contact se !a rci i aerul din apropierea solului rcire nocturn". Atmosfera terestr se comport ca un termostat moder%ndui c7ldura ziua i nt%rziind pierderea acesteia noaptea.

>i'. N.B Onc(lzirea atmosferei

- Msurarea temperaturii 5e realizeaz cu a8utorul termometrelor cu alcool sau cu mercur". 9ai e,ist termometre de ma,im i de minim temperatur !ezi &ig. 4.:.", precum i termometre nregistratoare numite termografe. Uniti de masur pentru temperatur: - gradul Celsius oC"- se consider 1oC punctul de ng e al apei i ;11oC punctul de fierbere a apei- gradul !elvin o2"- ca !aloare ;o2<;oC, dar 1o2 este zero absolut, rezult%nd: 1o2 < -/03.;3oC1oC < /03.;3o2;11oC < 303.;3o2- gradul "a nren eit folosit n rile anglo-sa,one"- -3/o&< punctul de ng e al apei i /;/o&< punctul de fierbere a apei;oC < =+3o&;o& < 3+=oC. n mod obinuit temperaturile mai mari de 1oC se noteaz cu >?> de e,emplu o ?;3 C", iar cele mai mici de 1oC se noteaz cu >-> de e,emplu -/3oC". #emperatura standard n aviaie este de $%&oC la '() mm *g.

CURS - TOFAN L.

>i'. N.K. M(surarea temperaturii

- ariaiile temperaturii aerului A. Consider%nd acelai loc de pe glob !om a!ea urmtoarele variaii de temperatur: a. periodice: diurn i sezoniern cazul !ariaiei diurne temperatura prezint un ma+im la cca. /-3 ore dup ce soarele a trecut la meridian la !erticala locului" i un minim dup ce a rsrit soarele. n cadrul !ariaiei sezoniere temperatura prezint un ma+im !ara i un minim iarnab. neperiodice accidentale" ale temperaturii sunt produse de perturbaii atmosferice ca de e,emplu in!azii de aer cald sau rece". @. Aariaia temperaturii de la loc la loc se prezint astfel: - merg%nd pe meridian temperatura scade de la ecuator spre poli- invaziile de mase de aer cald sau rece" fac ca pentru aceeai or s a!em pe locuri relativ apropiate diferene de temperaturi destul de mari. 'ri!ind distribuia temperaturii pe sol deci pe orizontal", pe rile sinoptice se traseaz izotermele din 3 n 3oC. ,zotermele reprezint liniile ce unesc toate punctele cu aceeai temperatur". C. -ariaia temperaturii n nlime. .emperatura n general scade cu nlimea datorit faptului c aerul este un mediu ru conductor termic. )neori ntre sol i ;1 m pot fi !ariaii de temperatur de 3oC p%n la ;1oC. n nlime temperatura scade n general ca n &ig. 4.;. .otui, p%n la 3 (m n troposfer", nu ntotdeauna temperatura !a scdea cu nlimea. 'este 3 (m, temperatura scade cu 4.3oC+(m p%n la tropopauz -:3oC la pol i -B1oC la ecuator". n atmosfer aerul care urc se destinde i ca urmare se rcete n mod adiabatic. iar la micrile descendente se nclzete. - !radientul termic /radientul termic vertical reprezint variaia temperaturii pentru o diferen de nivel de %)) m. n meteorologie pentru ntocmirea diagramelor aerologice obinute n urma sonda0elor radio n altitudine", se folosete, pentru aerul uscat, !aloarea de ;oC+;11 m gradientul adiabatic uscat", iar pentru aerul umed saturat, !aloarea de 1,3oC+;11 m gradientul adiabatic umed". n a!iaie s-a adoptat ca gradient mediu !aloarea de 1,43oC+;11m. - "n#ersiune$ izotermie 1ona n care temperatura crete odat cu creterea de nlime se numete zon de inversiune sau, simplu, inversiune2 ,zotermia este reprezentat de zona n care temperatura este staionar cu creterea de nlime2 Cauzele care produc in!ersiunile i izotermiile sunt multiple: - radiaia nocturn n nopile senine- in!azii de aer rece care produc in!ersiuni la sol- comprimarea aerului, in!azii de aer pe diferite straturi, pturi de nori, cldura de condensare a !aporilor de ap-

CURS - TOFAN L. - fronturile meteorologice care produc in!ersiuni sau izotermii n altitudine. n situaia in!ersiunilor la sol se produce ceaa ce are ca efect micorararea !izibilitii. 4.%. Umezeala aerului #up cum am !zut la structura atmosferei, n aer !om gsi, n afar de elementele c$imice, apa. Aceasta se poate afla sub cele 3 stri de agregare pe care le cunoatem: gazoas, lic id i solid, dup cum urmeaz: - starea gazoas C !apori de ap, este in!izibil- starea lic$id - sub forma picturilor fine de ap care formeaz ceaa, burnia, ploaia, norii, etc.- starea solid - zpada, g$eaa, grindina, etc. Coninutul n ap al atmosferei este variabil i provine din evaporarea apelor de suprafa oceane, lacuri, r%uri, transpiraia plantelor, etc.". D!aporarea are loc p%n c%nd aerul de!ine saturat, adic el conine cantitatea ma,im de !apori, surplusul condens%ndu-se. Procesul de evaporare depinde de temperatur- astfel dac temperatura este mai mare i cantitatea de !apori poate fi mai mare. #ac lum o cantitate de aer i i micorm temperatura, se a8unge la un moment c%nd aerul se !a satura, produc%ndu-se condensarea. #emperatura la care aerul devine saturat se numete tempertura punctului de rou. 3mezeala absolut 43a. e+prim cantitatea de vapori de ap n grame coninut de %m5 de aer n momentul determinrii". 5e detemin astfel: se ia un tub cu o substan igroscopic care se c%ntrete. 5e aspir prin tub ;m 3 de aer i se c%ntrete din nou tubul. #iferena de greutate reprezint tocmai cantitatea de !apori de ap. )mezeala absolut este direct proporional cu temperatura. Astfel iarna umezeala absolut nu depete 3gr+m3, iar !ara este peste ;1-;3gr+m3. 3mezeala absolut ma+im 43am. e+prim cantitatea ma+im de vapori de ap ce o poate conine %m5 de aer la o anumit temperatur. . oC" )am g+m/" -31 1.3 -/1 ;,; -;1 /,3 1 :,= ;1 =,: /1 ;0,3 31 31,:

#in tabelul de mai sus se obser! c umezeala absolut ma+im crete odat cu creterea temperaturii aerului. 3mezeala relativ 43r. e+prim raportul dintre umezeala absolut i umezeala absolut ma+im, n procente 3r. )r < )a+)am ;11 E" 3mezeala relativ variaz invers proporional cu temperatura- astfel n zilele clduroase de !ar ea este mai mic, dec%t noaptea c%nd temperatura este mai mic". Altfel spus umezeala relativ este raportul dintre tensiunea elastic a vaporilor de ap n momentul respectiv i tensiunea ma+im ce o poate avea aerul la temperatura din momentul respectiv.

CURS - TOFAN L. - Msurarea umezelii #intre mrimile fizice ale umezelii aerului singura care se poate msura direct este umezeala relati!. Fnstrumentul cu care se face msurarea se numete igrometru !ezi &ig. 9.0.3". Acesta se construiete cu un fir de pr blond i degresat", care este foarte sensibil la umezeal adic se ntinde foarte mult la umezeal".

Gigrometrul

'si$rometrul

>i'. P.L. nstrumente de m(surare a umezelii

'entru msurarea temperaturii punctului de rou i a umezelii relati!e se scoate din tabele" se folosete psi rometrul !ezi &ig. 0.3". Acesta este format din dou termometre din care unul are bulbul umed i unul bulbul uscat. 'rin intermediul unei turbine se sufl peste aceste termometre asupra bulbului" un metru cub de aer. Ha sfiritul operaiei se citete diferena de temperatur. n funcie de temperatura ambiant i de diferena respecti! din tabele se !a scoate umezeala relati! i temperatura punctului de rou. - &elaii 'ntre temperatur (i umezeal )mezeala aerului este n str%ns legtur cu temperatura sa. Dle sunt direct proporionale astfel: - umezeala absolut este mai mare !ara dec%t iarna, deoarece din cauza temperaturii ridicate !ara procesul de e!aporare este mai intens, n timp ce iarna e!aporarea este mai sczut, deci i umezeala absolut este mai mic- umezeala absolut ma,im este cu at%t mai mare cu c%t temperatura aerului este mai mare un metru cub de aer poate s conin mai muli !apori cu c%t crete temperatura"-

CURS - TOFAN L. - umezeala relati! reprezent%nd raportul dintre )a i )am !a a!ea un mers in!ers cu cel al temperaturii. Astfel, pentru un metru cub de aer pe masur ce i scdem temperatura, obser!m c scade i )am deci )r crete urmrim formula de la pct. 0.". D,emplu: considerm c a!em un metru cub de aer care are )a < ;1g i temperatura de ;0oC: )r < )a+)am , ;11 < ;1+;0 , ;11 < 3B E #ac scdem temperatura la ;1oC !om a!ea )am < =,: g+m i respecti! )r < ;1+=.: , ;11 < ;11 E deci aerul este saturat. - ariaia umezelii Ca i la temperatur !om a!ea !ariaii periodice i accidentale: ariaii periodice regulate" a. diurn i b. sezoniera. !ariaia diurn - )am crete ziua, iar noaptea scade- )a crete ziua, scade noaptea ziua e!aporarea este mai intens datorit temperaturii mai mari"- )r este mai mare noaptea i mai mic ziua ziua apa se e!apor i noaptea cantitatea e!aporat duce la creterea )r datorit scderii temperaturii i respecti! a )amb. !ariaia sezonier - )am crete !ara i scade iarna- )a este mai mic !ara fa de iarna, c%nd temperaturile sunt mai mici- )r ca i umezeala absolut este mic !ara fa de iarna. ariaia accidental a umezelii se produce datorit micrilor maselor de aer, micri datorate anumitor cauze de e,emplu diferena de temperatur de la un loc la altul". ariaia umezelii 'n altitudine n nlime datorit scderii presiunii se trateaz la pct. B.;.", aerul se dilat i mrete !olumul". #eoarece pentru masa de aer care urc, cantitatea de ap rm%ne aceeai dar !olumul se mrete", umezeala absolut se micoreaz astfel c ) a a8unge la nlimea de 3.111 m s aib doar o zecime din !aloarea de la sol. )mezeala relati! crete p%n la nivelul de condensare, atinge cele mai mari !alori n nori iar deasupra scade brusc, deoarece aerul de!ine foarte uscat. I 6ivelul de condensare reprezint nlimea la care umezeala relativ devine %))7 4vaporii de ap condenseaz.. n acest moment apar norii. 4.). Presiunea atmosferic #atorit greutii proprii aerul e,ercit asupra corpurilor o for ce poart denumirea de presiune.

Prin presiune se nelege apsarea e+ercitat de o coloan de aer avnd suprafaa bazei de %cm8 i nlimea egal cu nlimea atmosferei2
.oricelli, prin e,periena sa, do!edete e,istena presiunii atmosferice &ig. B.4.".

CURS - TOFAN L.

?rincipiul m(sur(rii presiunii atmosferice % vezi ! Q ?ER $:

)%angelista Torricelli 60;/C(0;.B7 a "ro"us o metod de msurare a "resiunii atmosferice "rin in%entarea &arometrului cu mercur @n anul 0;.9. -arometrul cu mercur este un tu& lung de sticl care a fost um"lut cu mercur i a"oi rsturnat @ntr-o cu% cu mercur. S-a determinat astfel foarte uor c "resiunea atmosferic este . *resiunea real @ntr-un "unct @ntrun fluid se numete presiune absolut. *resiunea relati% 6manometric7 se d fie "este, fie su& "resiunea atmosferic. Un manometru care masoar "resiuni su& "resiunea atmosferic se numete de o&icei manometru de %id. *resiunea atmosferic @ntr-un "unct descrete cu altitudinea. )#ist %ariaii ale "resiunii atmosferice de la o $i la alta, deoarece atmosfera nu este static. Coloana de mercur din &arometru %a a%ea o @nlime de a"ro#imati% B; cm de mercur la / grade Celsius, @n c?m" gra%itaional normal 6standard7, gP1,C/;;2 mAsf, se numete Ho atmosferI 60 atm7. Semnificaia "rinci"al a acestor e#"eriene din acel tim" era conce"ia "e care o afirmau c "oate fi creat un s"aiu %id. Tim" de dou mii de ani, filo$ofii %or&eau de oroarea "e care natura o are "entru s"aiul %id= 'orror %acui. +atorit acestei orori se s"unea c natura "re%ine formarea unui %id a"uc?nd orice su&stan @n%ecinat i um"l?nd cu ea instantaneu orice s"aiu %idat. )#"erienele lui Torricelli i *ascal au artat c e#ist limitri @n ca"acitatea naturii de a "re%enii un %id. Cu e#ce"ia telesco"ului, nici o alt desco"erire tiinific din secolul al :aII-lea nu a tre$it curio$itatea i dorina de cunoatere @n aa msur cum au fcut-o e#"erienele cu &arometrul i cu "om"a de aer.

3modificare4 EIperiena lui <orricelli

En anul 0;.0, f?nt?narii ,arelui +uce din Florena cutau s construiasc o "om" as"iratoare care s ridice a"a la o @nlime mai mare de 93 de "icioare. *e atunci nu se tia care este fora ce urc a"a @n cor"ul unei "om"e i o menine acolo. )i au construit "om"a, dar a"a nu s-a urcat mai sus, fa"t ce i-a determinat s a"ele$e la renumitul sa%ant 8alileo 8alilei, "entru a-l @ntre&a unde re$id greeala. Fa"tul c nu se urca mai sus de 93 de "icioare era @n contra$icere cu "rinci"iul admis "e atunci c Hnatura are oroare de %idI. 8alileo demonstrase c aerul este greu, dar nu s-a g?ndit s foloseasc acest fa"t ca s e#"lice insuccesul grdinarilor. Se s"une c, nedumerit, le-ar fi rs"uns foarte %ag c Hnatura nu are oroare de %id dec?t numai "?n la @nlimea de 93 de "icioareI. *reocu"at de aceast "ro&lem, 8alileo a @ncredinat-o lui Torricelli 60;/C-0;.B7, un renumit fi$ician italian. Acesta a gsit rs"unsul a&ia @n 0;.9, la un an du" moartea lui 8alileo, &a$?ndu-se tocmai "e desco"erirea acestuia din urm, i anume c ni%elul atins de a" @n "om"a as"iratoare este ec'ili&rat de ctre greutatea masei de aer care a"as "e su"rafaa e#terioar. +iscut?nd "ro&lema aceasta cu ai%iani 60;33-0B/3, matematician i om de tiin italian7, s-au 'otr?t am?ndoi s re"ete e#"eriena, cu condiia ca s foloseasc mercur @n loc de a". Aceasta deoarece mercurul, fiind de 0. ori mai greu ca a"a se %a ridica la o @nlime de 0. ori mai mic.

CURS - TOFAN L. ai%iani a construit un tu& lung de trei "icioare, @nc'is la un ca"t, i a "rocurat mercurul. C?nd totul a fost gata, ei au um"lut tu&ul cu mercur i a"oi, in?ndu-l &ine astu"at cu degetul, l-au cufundat @ntr-o cu% cu mercur. i, @ntr-ade%r, mercurul din tu& a co&or?t "?n la distana "re%$ut de ei. Tot ai%iani a "urtat a"oi tu&ul cu mercur la diferite @nlimi i astfel au sta&ilit un mi5loc de msurare a "resiunii atmosfericeK cu alte cu%inte, se nscuse &arometrul.

&ig. B.4. D,periena lui .oricelli )nitile de masur pentru msurarea presiunii atmosferice sunt milimetrul coloan de mercur 4mm*g. i ectoPascalul 4 Pa.2 n anul ;=B4, Jrganizaia 9eteorologic 9ondial a stabilit c n onoarea sa!antului francez @laise 'ascal ;4/3 - ;44/" s se introduc unitatea de msur a presiunii numit >Gectopascal>, nlocuind !ec$ea unitate de msur, milibarul: ;G'a < ;mb". 'entru msurtori se folosete mercurul deoarece are o densitate mare &ig. B.4." i necesit coloane relati! scurte. 041 mmGg < ;133,4 g+cm/; g+cm/ < ; dKn; mmGg < ;,33 $'a. 'entru un calcul rapid se ia ;mmGg < :+3$'a i, respecti!, ;$'a < 3+:mmGg. Msurarea presiunii se face cu a*utorul: - 9arometrului cu mercur -arometrele &a$ate "e lic'id indic "resiunea atmosferic msurat du" @nlimea coloanei de lic'id 6de o&icei mercur7, li"it la %?rf i cu ca"tul de 5os conectat la un mic reci"ient cu lic'id 6%aloarea "resiunii atmosferic este "ro"orional cu cea a masei coloanei de lic'id7. -arometrele cu mercur sunt cele mai e#acte, ele fiind utili$ate la staiile meteorologice. - 9arometrul mecanic 4cu capsul aneroid"-En "ractic, cel mai des sunt folosite &arometrele mecanice 6aneroide7. Acestea nu conin lic'id 6din greac aneroidPfr a"7. )le indic "resunea atmosferic ce acionea$ asu"ra unei cutiue metalice elastice cu "erei su&iri, cu o gaur mic.La micorarea "resiunii atmosferice cutiua se lrgete, iar la mrirea ei U se contract, acion?nd asu"ra unui arc. +eseori, @n &arometrele mecanice se gsesc "?n la $ece cutiue metalice, legate una cu alta, care, la sc'im&area %alorii "resiunii atmosferice, mic un indicator "e circumferina gradat du" modelul &arometrului cu mercur.

CURS - TOFAN L.

9arografului aparat nregistrator".

&uncionarea acestor aparate se analizeaz la laboratorul de specialitate Leografie, meteorologie". 'entru efectuarea msurtorilor se face reducerea presiunii la 1 oC, prin calcul sau tabele.

C.0. aaria!iile "resiunii atmosferice

a. variaia diurn &ig. B.0." reprezint dou ma,ime i dou minime pentru /: de ore astfel: - ma,ime n 8urul orelor ;1 i /: i - minime n 8urul orelor 1: i ;4.

&ig. B.0. Aariaia diurn a presiunii Aceste !ariaii diurne pot atinge un $ectopascal milibar" n zonele temperate i c%!a milibari n cele tropicale. b. n afara !ariaiilor diurne e,ist i variaii sezoniere- astfel pe continent presiunea prezint un ma,im iarna i un minim !ara, iar pe oceane ma,imul este !ara i minimul este iarna. c. variaiile accidentale sunt mai importante deoarece sunt legate de caracterul timpului. Acestea sunt produse de perturbaiile atmosferice i pot atinge ;1 mb ntr-un timp scurt.

CURS - TOFAN L. d. variaia presiunii n altitudine 'resiunea atmosferic scade !ezi &ig. :.;." n altitudine datorit: - scderii densitii aerului n nlime- scurtrii coloanei de aer odat cu creterea nlimii. 5a!antul Haplace a stabilit legea variaiei presiunii cu altitudinea. Aceasta este o funcie logaritmic comple,. 'entru a uura calculele a fost introdus treapta baric2 Aceasta reprezint distana pe !ertical, n metri, pentru care se nregistreaz o descretere a presiunii atmosferice cu ; milibar. .reapta baric se calculeaz pe inter!ale pe care se poate apro,ima o scdere liniar a !alorii presiunii dup cum urmeaz: - la ni!elul mrii scade cu ;mb pentru B,: m sau cu ; mmGg pentru fiecare ;;,/ m- la 3111 m presiunea scade cu ; mb la fiecare ;4 m- la ;;111 m presiunea scade cu ; mb la fiecare 3/ m. - +ntul #atorit fluiditii sale aerul poate a!ea micri orizontale, verticale sau nclinate. Micarea orizontal a aerului se numete vnt2 Micrile verticale i nclinate se numesc cureni2 -ntul este provocat de diferena de presiune 4pe orizontal. de la loc la loc. Aceste diferene pe orizontal e,ist at%t la ni!elul solului c%t i la nlime. Cauza principal a acestor diferene o constituie nclzirea inegal a suprafeei terestre deci i a maselor de aer din vecintatea acestora. Astfel spre zonele mai nclzite unde presiunea este mai mic" se ndreapt aerul mai rece cu o presiune mai mare". - Mrimile ce definesc #+ntul 9rimile ce definesc !%ntul sunt direcia i intensitatea 4fora..

&ig. B.B. Lirueta

&ig. B.=. Anemometrul cu cupe

CURS - TOFAN L. 'rin direcie, n meteorologie se nelege direcia de unde :sufl: 4vine. vntul. Da se indic prin grade se,agesimale cu urmtoarea coresponden: 6 < 341 o 1o"- 5 < ;B1o- D < =1o- M < /01o. -iteza vntului se e,prim n urmtoarele uniti de msur: m+s- (m+$- mile marine+$ < nod ; mil marin < ;B33m"". .ransformarea din (m+$ n m+s se face nmulind m+s cu 3,4 sau, apro,imati!, nmulind m+s cu : i scz%nd din produs cifra zecilor. ;irecia vntului este indicat la sol de giruete !ezi &ig. B.B.", iar n nlime cu a8utorul baloanelor sau a radiosondelor2 'e aerodrom, pentru msurarea direciei !%ntului, se mai folosete mneca de vnt i #-ul mobil. 'entru msurarea intensitii vntului se folosesc anemometrele cu cupe sau cu palete, sau anemografele !ezi &ig B.=.". - "zo,arele ;istribuia presiunii atmosferice pe suprafaa globului este indicat pe $rile meteorologice cu a8utorul izobarelor.

Fig. C.0/. Forma!iuni &arice ,zobarele sunt liniile care unesc punctele cu aceeai presiune atmosferic. Grile izobarice pot fi anuale, lunare, zilnice, etc. #ac izobarele formeaz o serie de cercuri concentrice n 8urul unui punct, aceast zon se numete centru de presiune.

CURS - TOFAN L. - -iclonul <e mai numete centru de minim presiune i este o form baric caracterizat prin descreterea presiunii ctre centrul sistemului. Fzobara e,terioar de referin este de obicei ;1;1 mb. A%ntul are o micare de la e,terior spre centru sau n sens invers acelor de ceasornic pentru emisfera noastr". &c%nd o paralel ntre izobare i curbele de nivel putem asemna ciclonul cu o depresiune orografic sau o cldare !ezi &ig. B.;1.". - .nticiclonul 5e mai numete centru de ma+im presiune i este o form baric caracterizat prin creterea presiunii de la e+terior spre centrul sistemului. #e obicei izobara e,terioar care delimiteaz sistemul este de ;1/1mb. n anticiclon vntul bate de la centru spre e+terior n sensul acelor de ceasornic rotindu-se totodat n 0urul su !ezi &ig. B.;1" Compar%ndu-l cu formele de relief, anticiclonul ar fi analog munilor izolai sau mameloanelor. Acest lucru este posibil deoarece n reprezentarea topografic i !aloarea curbelor de ni!el crete spre centrul reprezentrii. 'e $rile sinoptice, ciclonul se noteaz cu ; iar anticiclonul cu M9 sau M. #alvegul baric 4#. este analog unei vi topografice i se caracterizeaz prin izobare n form de :-:2 Cotele izobarice descresc din e+terior spre valea talvegului. ;orsala anticiclonic este o prelungire a anticiclonului i are izobarele n form de :3:, ale cror cote cresc de la margine spre a+a median a dorsalei2 =aua baric este analoag eii ce leag dou masive muntoase2 ,zobarele cresc din e+terior spre a+a eii2

>i'. S.11. +&nt de 'radient

>i'. S.19 Rotirea v&ntului )n altitudine

CURS - TOFAN L. - /iferena de direcie (i de intensitate a #+ntului la sol (i 'n altitudine Ntim c !%ntul reprezint micarea orizontal a aerului fa de suprafaa terestr. Ca s se produc aceast micare, este necesar o for. n cazul aerului, fora care produce micarea orizontal este diferena de presiune . Aceast diferen, raportat la o unitate de lungime se ia ca unitate de lungime un grad de latitudine care este ec$i!alent cu ;;;(m" se numete gradient baric. Micarea aerului produs de fora de gradient a presiunii este perpendicular la izobare sau izo$ipse n altitudine". ;atorit micrii de rotaie a pmntului intr n funciune fora lui Coriolis, aerul fiind deviat, n emisfera nordic, spre dreapta direciei sale de micare !ezi &ig. B.;;.". n micarea maselor de aer la sol inter!ine i fora de frecare care !a a!ea ca efect sc$imbri de direcie i de !itez datorate neuniformitii solului. &ora Coriolis se combin cu fora de frecare pentru a ec$ilibra fora de presiune. #atorit forelor menionate mai sus, dac pri!im o $art sinoptic, !om !edea c la sol !%ntul face un ung$i de 31o fa de izobare, izo$ipse la nlime !ezi &ig. B.;/.". A!%nd n !edere ca odat cu creterea nlimii fora de frecare scade la ;111 m de!ine negli8abil", !%ntul apare paralel cu izo$ipsele datorit micrii aerului spre dreapta n emisfera nordic fora Coriolis". n acelai timp !iteza crete. Oin%nd seama de efectul de deviere i rotire a vntului se poate spune n timpul zborului, pentru emisferea nordic" c atunci cnd vntul este de spate la sol i n altitudine", presiunea 0oas este n stnga !ezi &ig. B.;1.". - Tipuri de #+nt A. n funcie de structur !om a!ea: !%nt laminar i !%nt turbulenta. !%nt laminarn situaia cnd vntul are o micare uniform, att n ce privete viteza ct i direcia, scurgerea aerului fcndu-se n straturi paralele, spunem c avem vnt laminar. b. !%nt turbulentn cazul cnd ntlnete obstacole, vntul sufer variaii n ceea ce privete direcia i intensitatea, devenind vnt turbulent. 3neori, fa de viteza medie vntul poate prezenta creteri brute de vitez sau salturi ce poart denumirea de rafale. 'entru ca !%ntul s fie considerat rafalos este necesar ca durata unei rafale s nu depeasc dou minute. 'este ;/m+s, !%ntul de!ine suprtor pentru na!igaia aerian, mai ales atunci c%nd are caracter de !i8elie.

CURS - TOFAN L.

&ig. B.;3. A%nt laminar

>i'. S.1K. +&nt tur2ulent

@. A%nturi periodice i regulate#in obser!aiile i studiile fcute s-a !zut c, n anumite zone ale globului, !%ntul are un caracter permanent i regulat. Astfel n zonele dintre ecuator i tropice, sufl vnturile alizee. n zona asiatic i Jceanul Fndian se produc vnturi sezoniere numite musoni de e,: musonul indian". C. A%nturi locale#atorit configuariei solului foarte diferit, care detemin nclziri diferite, iau natere !%nturi locale, cum ar fi: a. brizele marine, care sunt micri ale aerului pe orizontal determinate de nclzirea diferit a uscatului fa de mare !ezi &ig. B.;3". Aceste micri sunt ziua de la mare spre uscat briza de mare" iar noaptea de la uscat spre mare briza de uscat". Acest lucru se datoreaz faptului c uscatul se nclzete mai repede ziua i se rcete mai repede noaptea. @rizele de mare se simt pe continent p%n la cca. ;1-;3 (m distan de ap i au o !itez de apro,imati! 3 (m+$.

CURS - TOFAN L.

b r i z a an t i

i b r i z a an t

b r i za

de

e ma r

br i za

de

at u sc

&ig. B.;3. @riza de mare b. briza de munte 4vntul catabatic. ia natere n zonele muntoase i este determinat de rcirea mai rapid a crestelor noaptea- aerul rece coboar pe pant la !ale, iar ziua n condiii de insolatie, crestele se nclzesc, aerul de!enind mai puin dens fiind nlocuit de aerul mai rece de pe !ale care urc spre creste. Astfel ia natere briza de !ale.

t ! an

an

a ab

t i

!a

&ig. B.;4. @riza de munte c. efectul de fo n se produce atunci c%nd, din diferite cauze, pe doi !ersani ai unui munte a!em diferen de presiune pe unul ma,im i pe altul minim", aerul mai dens urc pe munte i coboar pe partea cealalt a acestuia !ezi &ig. B.;0". Aerul antrenat pe panta ascendent se rcete dup adiabata uscat se rcete cu ;oC+;11m", p%n la saturaie, c%nd, prin condensare, eliber%ndu-se cldura latent, se !a rci dup adiabata umed 1,3oC+;11m". 'e creast norul se precipit sau i urmeaz calea pe orizontal, iar un fileu de aer uscat coboar cu panta. Ha cobor%re, prin comprimare aerul se nclzete i fiind uscat, se !a nclzi dup adiabata uscat ;oC+;11m". -ntul cald i uscat care coboar pe panta unui munte reprezint efectul de fo n.

a t
c

a b a t

ic

CURS - TOFAN L.

>i'. S.1P. Efectul de foJn Astfel, n urma acestui efect, la piciorul pantei, n partea de sub !%nt aerul este mai cald dec%t cel de la piciorul pantei din !%nt. Ha noi n ar e,ist multe zone n care se resimte efectul de fo$n cum ar fi: !%ntul mare din &gra m%nctorul de zpad", n 'odiul 9e$edini, zona Caransebe, etc. d. undele orografice. n timp ce la efectul de fo$n aerul urc i apoi coboar pe cellalt !ersant, aici cobor%rea este rareori laminar urmrind profilul reliefului", frec!ent ns de!ine turbionar. #in acest moti! scurgerea este perturbat, perturbare ce se resimte p%n la de 3-: ori nlimea obstacolului n funcie de urmtorii factori: - !%ntul sufl dinspre munte dintr-o direcie de p%n la 31o fa de perpendiculara la sistemul noros, direcie care se menine constant p%n la creast- e,istena unui sistem noros cu nlimi apreciabile i pante accidentate- intensitatea !%ntului la piciorul pantei este de peste Bm+s i se mrete spre creast- e,istena unei atmosfere cu stratificare termic stabil e,istena unei zone de izotermie sau in!ersiune"- perturbarea atmosferei deformarea curentului aerian" nu se limiteaz la straturile de aer n!ecinate crestelor, ci se resimte p%n la distane mari fa de crestele muntoase, n partea de sub !%nt. 5ub aceste micri ondulatorii ale maselor de aer deformate , apar deseori zone turbionare pe a,a orizontal fa de creste, turbioane numite rotori. .urbulena n cadrul acestor zone este deosebit de intens, curenii !erticali, n !ecinatatea rotorilor i mai ales n interiorul lor poate depi B m+s !ezi &ig. B.;B.". Ha noi n ar din cauza influenelor climatice din Duropa Central i @azinul 9editeranei, nt%lnim o gam !ariat a !%nturilor locale: - Crivul este !%ntul cel mai specific n 9oldo!a, #obrogea, sudul i estul 9unteniei i sufl n special iarna- >ustrul sufl dinspre sud n zona Jlteniei, @anatului, Crianei, a8ung%nd n 9oldo!a ca un !%nt cald, uscat, aduc%nd geruri mari-

CURS - TOFAN L. - 6emirul sufl n depresiunile din estul .ansil!aniei i a @rao!ului fiind considerat ca o prelungire a cri!ului care se strecoar prin trectorile Carpailor Jrientali.&ig. B.;B. )ndele orografice

- -irculaia general a aerului #up cum am !zut, micarea aerului este cauzat de repartiia inegal a presiunii atmosferice, aerul deplasndu-se din regiunile anticiclonice ctre cele ciclonice n straturile inferioare i invers n pturile mai nalte. Cauza principal care pro!oac o distribuie inegal a presiunii pe glob este nclzirea neuniform a suprafeei terestre. 'e glob e,ist un focar permanent de cldur zon intertropical" i dou focare de frig calotele polare". Circulaia general a atmosferei este prezentat n &ig. B.;=. unde se obser! c aerul rece de la poli se ndreapt spre zonele tropicale, iar pentru nlime o importan deosebit o au curenii 0et. - 0orii <unt constituii din picturi fine de ap sau cristale de g ea suspendate n atmosfer. Norii au forme i mrimi diferite foarte %ariate iar culoarea i strlucirea se datoresc difu$rii ra$elor soarelui @n mod diferit. Condiiile pentru formarea norilor sunt condensarea i sublimarea !aporilor de ap care trebuie s aib un stadiu de saturaie a!ansat i s conin nucleele de condensare sublimare". Condensarea i sublimarea se realizeaz n natur prin: radiaie radiaia nocturn" con!ecie i micare ascendent?adiaia solului n timpul nopii produce rcirea aerului n urma creia se !a produce condensarea care !a da norii cu plafon 8os sau ceaa. Micrile de convecie pot fi termice datorit nclzirii neuniforme a solului" sau dinamice c%nd aerul urc pe panta unui munte sau c%nd aerul rece n deplasare nt%lnete o mas de aer cald pe care l silete s se ridice brusc". - -lasificarea norilor a. dup componena particulelor se clasific n: - nori de ap-

CURS - TOFAN L. - nori de g$ea zpad"- nori micti. b. dup genez se clasific n: - nori stratificai formai n condiii de atmosfer stabil cum sunt: Ci, Cs, As, 6s, 5t", n cazul frontului cald sau condiii anticiclonice- nori ondulai formai n condiii de turbulen pe o anumit grosime redus" a atmosferei : Ci, As, 5t- nori convectivi formai prin con!ecie termic sau dinamic Cu, Cb". c. dup nlimea bazei fa de sol !om a!ea 3 eta8e: - eta0ul inferior cu baza ntre 1-/(m: 5t, 6s, 5c, Cu, Cb. 6orii 6imbostratus au baza n eta8ul inferior, iar masa predomin n eta8ul mi8lociu. 6orii Cumulus i Cumulonimbus Cu i Cb" au baza la ni!elul inferior, dar !%rfurile pot atinge ni!elul mi8lociu sau c$iar superior- eta0ul mi0lociu cu baza norilor ntre /-3 (m Ac, As, 6s"- eta0ul superior cu baza ntre 3-;3 (m Ci, Cs, Cc"d. dup forma pe care o pot a!ea se clasific n: - nori sub form de val-strat continuu i uniform mai mult sau mai puin dens- nori fragmentai n: lamele, filamente, lespezi, grm8oare. - /escrierea genurilor de nori A. Cirrus Ci" sunt nori separai cu aspect de filamente sau fibre albe i subiri, bezi transparente i sunt formai din cristale albe de g$ea@. Cirrocumulus Cc" sunt nori sub form de pturi sau bancuri subiri, d%nd cerului un aspect !lurit nori sub form de !aluri, asemntori unei pla8e cu nisip". Di apar i dispar rapid. 5unt transpareni i sunt formai din cristale fine de g$ea. C. Cirrostratus Cs" au un aspect !luros, mult mai albicios i pot ocupa parial sau total bolta cereasc, sunt constituii din cristale fine de g$ea. )neori sunt at%t de subiri nc%t pe cer trec aproape neobser!ai, d%nd acestuia un aspect alb-laptos. Lenereaz fenomenul de allo un cerc sau un semicerc colorat n !iolet slab spre e,terior i rou spre interior". #. Altocumulus Ac" sunt grupri de nori albi sau cenuii cu aspect !lurit sau sub form de rulouri, iruri sau benzi de culoare alb p%n la cenuiu desc$is. 5unt constituii din picturi de ap sau picturi i cristale fine de g$ea. Ha rsritul i apusul soarelui se coloreaz n rou aprins. 6u produc precipitaii.

CURS - TOFAN L.

>i'. T.9H. Norii Cirrus

>i'. T.91. Norii Cirrostratus

D. Altostratus As" formeaz p%nze albstrii sau cenuii cu aspect !alurit, striat, fibros sau uniform, acoperind parial sau total cerul. 5unt constituii din picturi sau picturi i cristale fine de g$ea. 'roduc rar precipitaii slabe, care iarna a8ung la sol sub form de fulguial slab, iar !ara acestea se e!apor n atmosfer.

>i'. T.99. Norii $ltocumulus

>i'. T.9B. Norii Cirrocumulus

&. 6imbostratus 6s" apar sub form de pnze n strat gros de nori cenuii, sumbri, cu aspect vaporos. Aceti nori produc precipitaii continue sub form de ploaie sau ninsoare. Au baza la ni!elul inferior iar partea superioar la peste 3-0 (m. #atorit acestei grosimi, apa se gsete aici n toate strile ei. Aizibilitatea n norii 6s este sczut datorit picturilor mari i dense. L. 5tratocumulus 5c" sunt nori sub form de pturi sau bancuri 4benzi. cenuii sau albicioase cu aspect ondulat. Di se formeaz dimineaa i seara. Piua se resorb. #in aceti nori pot s cad precipitaii slabe sub form de ploaie sau ninsori cu fulgi mici i rari. G. 5tratus 5t" nori sub form de pnz continu, pturi destul de dense cu o baz uniform i 8oas uneori ating%nd solul. 5unt constituii din picturi fine de ap iar iarna pot fi formai din cristale fine de g$ea. #au precipitaii sub form de burni ace de g$ea".

CURS - TOFAN L.

>i'. T.9K. Norii Nim2ostratus

>i'. T.9L. Norii Stratocumulus

F. Cumulus Cu" sunt nori cu un contur bine determinat asemntori unor grm0oare de vat. Au culoarea alb, cu partea superioar strlucitoare, iar baza sumbr. 5e dez!olt pe !ertical sub form de domuri i turnuri. 6orii Cu se dez!olt n cursul zilei sub aciunea curenilor termici con!ecti!i. #e aceea, norii Cu au o variaie diurn, apar dimineaa, se dezvolt n cursul zilei i se resorb seara . n cazul unei atmosfere instabile norii Cu se dez!olt n continuare sub urmtoarele forme:

Fig. 9.26. Norii stratus

Fig. 9.27. Norii Cumulus congestus

- Cumulus umulis Cu $um" sunt nori de timp frumos, totdeauna albi i subiri, dispui n petece cu spaii largi ntre ei- Cumulus mediocris Cu med" cu o dez!oltare mai mare pe !ertical, albi strlucitori. 6u dau precipitaii- Cumulus congestus Cu con" cu o dez!oltare apreciabil pe !ertical, cu pri albe i cenuii. #au precipitaii sub form de a!erse*. Cumulonimbus Cb" sunt nori deni i dez!oltai cu e,tindere mare pe !ertical, cu forme de munte sau turnuri enorme. @aza i mi8locul norului sunt ntunecoase i sumbre, !%rful !izibil, fibros, sub form de creneluri, nico!al. Ha latitudini medii !%rful poate depi ni!elul tropopauzei ;/-;3 (m". 6orii Cb dau a!erse de ploaie, lapo!i, ninsoare sau grindin. n aceti nori, apa se gsete n cele trei stri de agregare: lic$id picturi de ap", !apori i cristale de g$ea. A!ersele care cad din aceti nori sunt nsoite de fenomene ora0oase descrcri electrice".

CURS - TOFAN L. 0orii -, sunt foarte periculo(i z,orului datorit tu,ulenei (i a curenilor ascendeni-descendeni foarte puternici 112-)2 m3s4.

>i'. T.9S. Norii Cumulonim2us

>i'. T.9T. Norii $ltostratus

5.). 0e,ulozitatea (i plafonul "raciunea de cer acoperit de nori sau cantitatea de nori vizibili de la sol constituie nebulozitatea, care se determin de obser!ator. 6ebulozitatea se msoar n optimi din suprafaa cerului e,: cer acoperit complet B+B, cer partial acoperit 3+B, etc.". 6ebulozitatea total reprezint fraciunea de cer ocupat de toi norii !izibili. 6ebulozitatea parial reprezint fraciunea ocupat de un gen de nori e,: 3Ci, /As, 0Cu, BCb, B6s". Plafonul reprezint nlimea bazei norului la !erticala locului. 5e msoar cu balonul, prin radiosonada8e, cu ceilometrul sau cu proiectorul de nori. 16. Precipitaiile atmosferice 'rin precipitaie se nelege apa care cade din nori, indiferent de form starea sub care se prezint". 'recipitaiile fac parte din $idrometeori. -auzele formrii: Aaporii de ap condensai sub form de picturi fine a!%nd diametrul cuprins ntre 1,1; mm i 1,13 mm" sau cristalele de g$ea, de asemenea foarte fine, care intr n componena norilor, pentru a da natere $idrometeorilor mii de picturi fine" se unesc i, datorit greutii, cad pe pm%nt. Ploaia este format din picturi de ap cu un diametru mai mare de 1,3 mm. 'icturile sunt dispersate i au o !itez de cdere de /-3 m+s. n mod obinuit, ploaia cade din 6imbostratus, 5tratus i 5tratocumulus. 7ste periculoas pentru a#iaie$ 'ntruc+t mic(oreaz #izi,ilitatea$ 'nfund conductele instrumentelor de ,ord$ se depune pe aerona# (i 'ng8ea uneori. @apovia este o form de precipitaie format dintr-un amestec de picturi de ploaie i fulgi de zapad, care cade din norii 6imbostratus. 1pada 4ninsoarea. este constituit din cristale ramificate, uneori sub form de stelue. 5e produce din aceiai nori ca i ploaia. 9urnia este o form lic id de precipitaie picturi mici i dese de ap cu diametrul sub 1,3 mm". 'oate s cad din norii 5tratus, 6imbostratus i uneori din norii 5tratocumulus. .ceasta este periculoas c+nd 'ng8ea deoarece formeaz polei. Mzric ea este format din grune de g$ea cu diametrul de apro,imati! 1,/-1,3 mm.

CURS - TOFAN L. /rindina este constituit din particule sau buci de g$ea cu diametrul ntre 331 mm. )neori poate fi sub form de blocuri-plci. Dste produs de norii Cumulonimbus Cb". 9i aceasta este foarte periculoas pentru a#iaie. >versa este o precipitaie lic$id sau solid cade din Cb sau din Cu con" i se caracterizeaz prin cantitatea mare de ap n timp mic. Ca precipitaii, se mai pot e,emplifica: pcla, ceaa, etc.

CURS - TOFAN L.

Capitolul +. Caracterizarea principalilor poluani atmosferici K.1. Clasificarea poluanilor atmosferici

*oluan!ii atmosferici "ot fi clasifica!i in func!ie de starea lor de agregare, sau in func!ie de ac!iunea lor asu"ra organismului. A7 +u" starea de agregare, "oluan!ii "ot fi clasifica!i in dou mari gru"e = - aerosoli0 re"re$enta!i "rin "articule solide sau lic'ide cu dimensiuni cu"rinse intre 0// i /,/0 um, dis"ersate in mediul ga$os 6atmosfer7. Sta&ilitatea lor in aer este determinat in s"ecial de mrimea "articulelor, cele mai mari sedimentand re"ede, iar cele cu dimensiuni su&micronice "utand "ersista mult tim" in atmosfer. G 'aze i vapori, gru" care cu"rinde cele mai di%erse su&stan!e c'imice "oluante, de natur anorganic, ca dio#id de sulf, 'idrogen sulfurat, mono#id i dio#id de car&on, o#i$i ai a$otului, amoniac, clor, acid fluor'idric etc., sau de natur organic ca 'idrocar&uri alifatice, 'idrocar&uri aromatice, alde'ide, cetone, alcooli, merca"tani etc. -7 +u" ac!iunea asu"ra organismului "oluan!ii "ot fi clasifica!i in= - poluani iritani, gru" in care intr "ul&erile neto#ice 6"ul&eri fr ac!iune to#ic s"ecific7 i o serie de ga$e i %a"ori dintre care cei mai im"ortan!i sunt= dio#idul de sulf, dio#idul de a$ot, clorul i amoniacul. - poluani fi2rozani ca dio#idul de siliciu, o#i$ii de fier i o#i$ii altor metale ca &ariu, co&altK - poluani toIici asfiIiai, dintre care cei mai im"ortan!i sunt mono#idul de car&on i 'idrogenul sulfuratK - poluani toIici sistemici, gru" care cu"rinde un mare numr de "oluan!i anorganici ca "lum&ul, mercurul, cadmiul, manganul, %anadiul, seleniul, fosforul, fluorul, sau organici ca "esticidele organofosforice i organoclorurate. - poluani aler'izani, naturali ( de origine %egetal= "olen, fungi, sau de origine animal= "r, fulgi, "roduse de descuamare i artificiali ( emana!i de unele ramuri ale industriei c'imice ( industria farmaceutic, industria maselor "lastice, etc

CURS - TOFAN L. G poluani canceri'eni, care "ot fi de natur organic ( 'idrocar&urile "oliciclice aromatice, e"o#i$ii, unele amine alfa natur mineral ( a$&estul. +esigur "ot fi fcute i alte clasificri, dar in studiul "olurii este im"ortant de re!inut c in general "oluarea este un fenomen com"le# i foarte rar %om intalni in atmosfer un singur "oluant. i &eta naftilamina, nitro$aminele, de natur anorganic ( arsenul, cromul, co&altul, &eriliul, nic'elul, seleniul i srurile lor, sau de

K.9. Caracteristicile principalilor poluani atmosferici

Im"urificarea aerului se "oate face de su&stan!e aflate in cele trei stri fi$ice de agregare= solid, lic'id i ga$oas. In amestecul lor cu aerul in func!ie de greutatea i dimensiunea "articulelor de su&stan!, amestecurile sunt denumite "ul&eriA"rafAsus"ensii 6"entru "articulele solide, cu diametrul mediu L 0/bm7 si aerosoliAnoriAfumAcea! 6 "entru "articulele solide W 0/bm, "entru su&stan!ele lic'ide sau ga$oase7. i: ?ul2erile, in func!ie de dimensiuni i com"ortare in atmosfer se "ot clasifica in= - pul2eri sedimenta2ile, constituite din "articule cu diametrul mai mare de 0/ bm, re$ultate din "rocese mecanice, construc!ii de drumuri, "ul%eri$area solului de ctre auto%e'icule, unele industrii ca siderurgie, industria materialelor de construc!ii sau ca urmare a ac!iunii de ero$iune a %antului asu"ra solului. Aceast categorie se caracteri$ea$ "rintr-o sta&ilitate relati% mic in atmosfer, deoarece se sedimentea$, in func!ie de mrime, cu o %ite$ uniform accelerat. - pul2eri in suspensie cu diametrul particulelor cuprins intre H01 i 1H-m , re$ultate in s"ecial din "rocesele industriale= industria metalurgic, fa&ricarea acidului sulfuric, fa&ricarea celulo$ei etc. Sta&ilitatea in atmosfer a acestor "ul&eri este determinat de mrimea "articulelor, iar in a&sen!a curen!ilor de aer se sedimentea$ cu o %ite$ uniform. Se de"un la distan! mai mare fa! de sursele de emisie 63-0/ >m7. S"re deose&ire de "rima categorie, au "utere de difu$iune mai mare, "trun$and in al%eolele "ulmonare. Cele mai "ericuloase sunt cele care au diametrul cu"rins intre /,3 - 3 bm, care se se"ar foarte greu din aer, datorit mi crii &roYniene caracteristice lor. - pul2eri in suspensie cu diametrul particulelor su2 H01-m, "ro%in din com&ustii i di%erse reac!ii c'imice i fotoc'imice. Acest gru" de "articule se caracteri$ea$ "rintr-o

CURS - TOFAN L. mi care continu, &roYnian ( datorit ciocnirii lor cu moleculele fa$ei dis"erse. In aceste condi!ii, "articulele din acest domeniu de mrime "ractic nu se sedimentea$. *ersisten!a lor in atmosfer de"inde de "osi&ilitatea intalnirii cu alte "articule, cu care "rin coagulare formea$ agregate, care datorit mrimii, se sedimentea$. aite$a de coagulare este in func!ie de concentra!ia acestui ti" de "articule, iar mi carea aerului accelerea$ formarea de agregate. Coagularea este caracteristic in s"ecial "articulelor su&micronice i este deose&it de im"ortant "entru auto"urificarea atmosferei, deoarece in ca$ul "articulelor cu diametrul su& /,0 bm i in concentra!ii de cca 0mgAm9, gradul de coagulare "oate a5unge la 2/ D "e or. *ul&erile "re$int ca "ro"iet!i fi$ice= su"rafa!a mare6 de e#. 0 cm9 cuar! mcinat la 0 bm 9 %a ocu"a ; m37K ca"acitatea de a&sor&!ie a radia!iilor calorice, cedand cldura du" incetarea radia!ieiK se incarc electrostatic, "rin frecare, sau "rin adsor&!ie de ioni 6de e#. "ul&erile metalice se incarc HMI, iar cele nemetalice H-H7K unele "ot e#"loda sau se "ot a"rinde 6cn, S, de#trina, sau cr&une, Al7 "articulele moi se de"un la ni%elul cilor res"iratorii su& forma unei "aste 6dau tra'eite, &ron ite7, iar cele ascuti!e, "ot "ro%oca le$iuniK adsor& diferite su&stan!e lic'ide sau ga$oaseK formea$ cea!, constituind nuclei de condensareK

*articulele in sus"ensie in aer, in s"ecial cele cu dimensiuni mici, "artici" la fenomenul de diminuare a %i$i&ilit!ii "rin difu$area luminii. *articulele care difu$ea$ cel mai mult lumina, deci reduc mult %i$i&ilitatea, sunt cele cu dimensiuni cu"rinse intre /,9 i /,; bm. *articulele mai mari difu$ea$ lumina mai "u!in, dar ele "ot reduce %i$i&ilitatea "rin a&sor&!ia luminii. Compoziia cJimic( a pul2erilor este foarte %ariat i de"endent de natura surselor de "oluare astfel= "ul&erile emise de centralele termice care ard cr&une sunt formate din "articule de cr&une i o serie de o#i$i ca Fe 3O9, ,gO, CaO, Al3O9, Na3O, R3O, "recum i dio#id de siliciu, sulfati, fosfa!i. "ul&erile emise de termocentralele care ard "etrol, in afar de "articule de cr&une, con!in cantit!i mai mici de o#i$i metalici Fe 3O9, NiO, a3O9, Al3O9, dar cantit!i mai mari de sulfa!i. "ul&erile emise de o!elrii "ot con!ine "an la 1/ D fier su& form de Fe3O9K

CURS - TOFAN L. "ul&erile emise de fa&ricile de ciment sunt un amestec de o#i$i in care "redomin CaO, CaCO9, SiO3,Al3O9K auto%e'iculele cu motoare +iesel emit "articule de funingine, iar cele cu motoare cu e#"lo$ie, care consum &en$in cu cifr octanic ridicat, in afar de funingine emit "articule de "lum& su& form de 'alogenuri i o#i'alogenuri. O serie de "oluan!i emi i ini!ial su& form ga$oas= SO 3, NO3, "ot "artici"a in atmosfer la o serie de reac!ii i regasi!i ca sulfa!i sau nitra!i ai di%erselor metale. In afar de com"onentele de origine anorganic, "articulele de origine organic, sau su&stan!ele organice adsor&ite "e "articule in sus"ensie, au o im"ortan! deose&it. Anali$a c'imic a "ul&erilor din atmosfera marilor ora e a e%iden!iat "re$en!a 'idrocar&urilor aromatice "oliciclice ( su&stan!e cu efecte cancerigene. *ul&erile, re"re$entand un "oluant ma5or al atmosferei, ma5oritatea statelor au sta&ilit norme "ri%ind concentra!iile ma#ime admise in atmosfera $onelor locuite. +e e#em"lu, Normele Uniunii )uro"ene im"un "entru "articulele in sus"ensie, res"ectarea %alorii limit de 32/ bgA m9, "entru 9 $ile consecuti%e de determinare. O.,.S. recomand in cadrul criteriilor de calitate a aerului o medieAan de 2/ bgA m9. ii: Su2stanele licJide re$ultate in "rocesele industriale "ot forma aerosoli cu aerul, datorit %olatilit!ii lor, cum sunt gudroanele din cocserie, sol%en!ii din lacuri i %o"sele, insecticidele lic'ide etc. aa"orii se "ot im"ra tia "e diferite distan!e, afectand in "rimul rand muncitorii la locul de "roduc!ie, se "ot de"une "e "lante, cldiri, etc. iii: Su2stanele 'azoase din aer Compuii car2onului +intre "oluan!ii ga$o i, din "unct de %edere cantitati%, com"u ii car&onului ocu" "rimul loc. Anual se descarc in atmosfer miliarde de tone, de"a ind cu mult "osi&ilit!ile de a&sor&!ie ale atmosferei "lanetare. *oluan!ii cei mai frec%en!i sunt= mono#idul de car&on 6CO7, &io#idul de car&on 6CO37, 'idrocar&urile i alte com"u i organici. MonoIidul de car2on, este cel mai rs"andit "oluant al aerului, emisiile sale de" ind suma emisiilor tuturor celorlal!i "oluan!i.

CURS - TOFAN L. )ste un ga$ incolor, inodor i insi"id, cu densitate mai mic decat a aerului. )ste "u!in solu&il in a". +in "unct de %edere c'imic, la tem"eratura o&i nuit este un ga$ foarte "u!in reacti%. In condi!iile atmosferice normale mono#idul de car&on nu reac!ionea$ nici cu o#igenul, nici cu a"a. La altitudini de 0// >m, la tem"eraturi de "este 2// /C, au loc reac!iile = CO U V O9 CO U D9O CO9 CO9 U D9

+e asemenea, in condi!ii normale nu reac!ionea$a nici cu o$onul, nici cu dio#idul de a$ot, deoarece aceste reac!ii ar a%ea ne%oie de energii foarte mari, ce nu sunt intalnite in mod normal in atmosfer. ,ono#idul de car&on "oate lua na tere in atmosfer in tim"ul descrcarilor electrice i a fost identificat in ga$ele emanate de %ulcani, dar sursele naturale nu contri&uie la "oluarea atmosferei. Ni%elurile de fond, la care se adaug "ro&a&il i mono#idul de car&on re$ultat din sursele te'nologice, sunt foarte mici. Astfel in $ona *acificului de Nord s-au inregistrat concentra!ii ale CO de a"ro#imati% /,/31 mgAm9, in 8roenlanda de /,/;-/,B; mgAm9, iar in Alas>a, concentra!ii de /,/;9 (/,311 mgAm9 aer. ,ono#idul de car&on a"are in tim"ul com&ustiilor incom"lete. Com&ustia are loc in tre"te= 9C U O9 9CO U O9 9CO 9 CO9

*rima reac!ie decurge cu o %ite$ de 0/ ori mai mare decat a doua i dac nu este suficient o#igen "entru a se asigura i a doua reactie, "rodusul final %a fi mono#id de car&on. In industrie, din moti%e economice, com&ustiile sunt &ine reglate constituie trans"orturile i in s"ecial auto%e'iculele. i industria contri&uie "u!in la "oluarea atmosferei cu mono#id de car&on. *rinci"ala surs de "oluare o

CURS - TOFAN L. Fiind foarte sta&il, mono#idul de car&on eliminat in atmosfer ar tre&ui s se acumule$e, totu i concentra!iile din aer nu cresc "e msura emisiilor. Acest lucru ar "utea fi e#"licat "rin migrarea in straturile inalte ale atmosferei, unde radia!iile ultra%iolete intense l-ar o#ida la CO3, sau "rin meta&oli$area lui in CO3 sau CF., de ctre unele microorganisme din sol, sau "rin a&sor&!ia de ctre a"ele oceanelor sau "e anumite su"rafe!e. Fiind foarte sta&il in atmosfer, tim"ul sau de re$iden! in aer este mare, de la cate%a luni la 2 ani. Concentra!ia mono#idului de car&on in atmosfera $onelor ur&ane "oluate este foarte %ariat, de la ca!i%a ""m la $eci sau c'iar sute de ""m, i de"endent de intensitatea traficului auto%e'iculelor, "recum i de condi!iile meteorologice. Factorii meteorologici= stagnarea aerului, in%ersia termic i umiditatea, determin acumularea la ni%elul solului a unor concentra!ii ridicate de mono#id de car&on. MioIidul de car2on %CO9:0 se gse te in mod normal in atmosfer, in "ro"or!ie de /,/9 D, re$ultat din surse naturale 6 res"ira!ia "lantelor i a animalelor, fermenta!ii etc7 i antro"ice 6 com&ustii, industrie7. CO3 este un ga$ incolor, inodor i insi"id, cu densitate mai mare decat a aerului, de aceea se "roduc asfi#ii in "u!uri i grote s"ate in s"ecial in su&straturi calcaroase. )fectul to#ic al acestui ga$ este mai "u!in im"ortant din "unct de %edere ecologic, fa! de im"ortan!a sa in modificarea &alan!ei termice a "lanetei, fiind im"licat in mod direct in cre terea efectului de ser, e#"licat in amnunt intr-un ca"itol a"arte. Didrocar2urile i ali compui or'anici volatili. Cantitatea de com"u i organici ai car&onului din atmosfer a crescut mult "rin de$%oltarea c'imiei organice i a trans"ortului. Fidrocar&urile alifatice sunt inerte, din "unct de %edere &ioc'imic, fa! de organismele %ii. )fecte to#ice ale acestora a"ar la concentra!ii mari 6 B// mgAm 97, care nu se ating in atmosfer. Fidrocar&urile aromatice monociclice i "oliciclice sunt cunoscute "entru to#icitatea lor mare in mediu, ele "ro%enind din com&ustia incom"let a car&uran!ilor lic'i$i i din e%a"orarea lor din re$er%oare. -en$enul, toluenul, #ilenul, trimetil &en$enul "roduc frc%ent into#ica!ii la locurile de munc, unde sunt folosi!i ca= di$ol%an!i ai cauciucului, in fa&ricarea ade$i%ilor, lacurilor i %o"selelor, an%elo"elor, in industria de incl!minte etc. Fidrocar&urile aromatice "oliciclice 6F.A.*.7 sunt cele mai to#ice 'idrocar&uri, indeose&i 9,.-&en$"irenul, dimetil&en$antracenul, di&en$antracenul, &en$ofenantrenul i &en$o"irenul. F.A.*. sunt frec%ent adsor&ite "e "raful atmosferic. *ot difu$a "rin "iele, in

CURS - TOFAN L. organism, ac!ionand asu"ra "roteinelor, desfcandu-le func!ia disulfur. Statisticile arat c anual mor cel "u!in 02/ /// de oameni datorit cancerului "ulmonar sau e"itelial, ca urmare a ac!iunii F.A.*. asu"ra organismului. Alcoolii i fenolii 6R-OF7, dintre care alcoolul metilic, alcoolul etilic, fenolul, furfurolul, "re$int to#icitate la locul de munc. Sunt semnalate ca$uri de otr%iri mortale, in mas, mai ales in "erioadele de "ro'i&i!ie a "roducerii alcoolului. Alde'idele sunt com"u i to#ici, re$ulta!i in industria "relucrrii "etrolului, din com&ustiile mi5loacelor de trans"ort, din incinerarea de eurilor, din fumul de !igar etc. Alde'ida formic 6formolul7 este un &un de$infectant, a%and ac!iune &actericid muncitori. Acroleina este de asemenea %olatil, la tem"eraturi mari 629 / C7. Re$ult in ga$ele de e a"ament, "roducand irita!ia oc'ilor i a cilor res"iratorii. Compuii azotului OIizii azotului. A$otul formea$ cu o#igenul, su& ac!iunea luminii sau a descrcrilor electrice, o serie de o#i$i= N9O0 NO0 NO90 N9OB si N9OL. +intrea ace tia numai NO si NO3, nota!i NO#, sunt im"ortan!i din "unctul de %edere al "olurii aerului. *roto#idul de a$ot 6N3O7 se gse te in atmosfer in concentra!ie mare in com"ara!ie cu ceilal!i o#i$i 6/,1 mgAm9 aer7, dar este neto#ic. Trio#idul 6N 3O97 i "ento#idul de a$ot 6N3O27 se gsesc numai ca intermediari in reac!iile atmosferice ale dio#idului de a$ot. MonoIidul de azot %NO: este un ga$ incolor, "u!in solu&il in a". Se formea$ direct din a$otul i o#igenul din aer in tim"ul "roceselor de com&ustie, in care tem"eratura de" e te 0/19 /C, in tim"ul descrcrilor electrice i a eru"tiilor %ulcanice. Re$ult, de asemenea, dintr-un mare numr de "rocese &iologice, ca de e#em"lu reducerea de ctre anumite &acterii, in mediu anaero&, a com"u ilor cu a$ot. Se estimea$ c sursele naturale emit de 0/ ori mai mult NO decat totalitatea surselor te'nologice, dar sursele naturale fiind re"arti$ate oarecum uniform "e glo&, "oluarea de fond este foarte sc$ut in com"ara!ie cu "oluarea din $onele industriale sau ur&ane cu circula!ie auto intens. In atmosfer mono#idul se o#idea$ la dio#id de a$ot= i "arali$ant. Fiind %olatil, mani"ularea sa este "ericuloas, "roducand into#ica!ii gra%e la

CURS - TOFAN L.

9 NO U O9

9 NO9

O#idarea de"inde de concentra!ia de mono#id . La o concentra!ie de 0/// ""m 6033B mgAm9 aer7 o#idarea are loc in cate%a minute. La concentra!ii mici, o#idarea este lent. La concentra!ia de 0""m 60,33B mgAm9 aer7, 2/ D din cantitatea de NO se o#idea$ in 0// ore, iar la concentra!ia de /,0 ""m 6/,032 mgAm97, 2/ D din cantitate este o#idat in 0/// ore. In "re$en!a o$onului, mono#idul de a$ot se o#idea$ ra"id la dio#id de a$ot. La concentra!ia de 0 ""m o#idarea total are loc in 3 secunde, iar la concentra!ia de /,0 ""m, in 0C secunde. RioIidul de azot 6NO37 este un ga$ sta&il, de culoare ro ie &run, cu miros caracteristic. 8a$ul "ur se condensea$ la 30,3 /C, su& forma unui lic'id &run, care la 0/ /C de%ine gal&en, iar la (00 /C se solidific su& forma unor cristale incolore. +in "unct de %edere c'imic se com"ort ca an'idrida mi#t a aci$ilor a$otic i a$otos. 9 NO9 U D9O DNOB U DNO9

Ca i dio#idul de sulf, NO3 ramane un tim" scurt in atmosfera, de circa 0-9 $ile. NO3 in "re$enta radiatiei U.a. se disocia$a=
BHH "=Amol

NO9

NO U O

*rinci"alele surse de "oluare a aerului cu NO# sunt motoarele auto%e'iculelor 6atat cele cu e#"lo$ie, cat i cele cu com"resie7 i centralele termice. Cantit!i im"ortante de NO#, dar limitate in s"a!iu, emit fa&ricile de acid a$otic i ingra minte a$otoase. +e asemenea, se elimin in atmosfer o#i$i de a$ot in tim"ul o"era!iilor de dia$otare in industria c'imic organic, la deca"area "ieselor din cu"ru, sau din alia5e din cu"ru, "recum i in tim"ul o"era!iilor de sudur sau tiere a metalelor. Sunt deose&it de "ericuloase de"o$itele de nitra!i, nitri!i, nitrocelulo$a, leluloid, care se "ot a"rinde %ara din cau$a cldurii. Un astfel de accident a a%ut loc intr-un s"ital din Cle%eland 6 S.U.A.7, cand "rin arderea a 2// de filme radiografice, a re$ultat NO3, care a "ro%ocat moartea a 03; &olna%i.

CURS - TOFAN L. In tim"ul "roceselor de com&ustie se formea$ in s"ecial mono#id de a$ot, dio#idul de a$ot re"re$entand mai "u!in de /,2 D din total. )limina!i in atmosfera, NO# "artici" la o serie de reac!ii care modific continuu ra"ortul lor. Radia!iile ultra%iolete descom"un ra"id dio#idul de a$ot la mono#id i o#igen atomic= NO9 NO U O

O#igenul atomic reactionea$a cu o#igenul molecular i formea$a o$on= O U O9 OB

O9 reactionea$a cu NO i recondi!ionea$ dio#idul i o#igenul molecular. OB U NO NO9 U O9

In o&scuritate aceste reac!ii nu se "etrec, dar "rin iradiere, amestecul celor dou ga$e sufer o e%olu!ie dinamic, in care energia solar inter%ine ca o "om" care resta&ile te ra"id starea de ec'ili&ru. Intr-o $on ur&an diminea!a concentra!ia in atmosfer a celor dou ga$e este sca$ut. Odat cu ince"erea acti%itatilor i intensificarea circula!iei auto%e'iculelor, concentra!ia mono#idului de car&on cre te. In orele urmatoare, crescand intensitatea radia!iilor U.a., se o&ser% o o#idare ra"id i a"roa"e cantitati% a mono#idului de a$ot la dio#id de a$ot i in "lus, o cre tere cantitati% a concentra!iei de o$on. ,odificrile care au loc intre concentra!iile celor doi o#i$i, sugerea$ c in atmosfer se "roduc reac!ii su"limentare, care modific ec'ili&rul reac!iilor de formare a lor. )#isten!a unor concentra!ii ridicate de o$on, determin o#idarea NO3 la N3O2, care fiind an'idrida acidului a$otic se di$ol% in %a"orii de a" din atmosfer i formea$ acid a$otic= 9NO9 U OB N9OL U D9O N9OL U O9 9 DNOB

CURS - TOFAN L. In acest mod, "rocesele atmosferice sta&ili$ea$ o#i$ii de a$ot su& form de acid a$otic, res"ecti% a$ota!i. In anumite condi!ii meteorologice, o#i$ii de a$ot au un rol im"ortant in a"ari!ia unui fenomen de "oluare cunoscut su& numele de Hsmog o#idantI sau cea! fotoc'imica, fenomen care a fost o&ser%at "entru "rima dat in 01.. la Los Angeles, in California. Smogul o#idant a"are %ara, in $ilele insorite i la ore la care circula!ia auto%e'iculelor este intens i se manifest ca o cea! care "ro%oac o reducere accentuat a %i$i&ilit!ii, irita!ii oculare i tul&urri res"iratorii. In cea!a fotoc'imic se gsesc o serie de "oluan!i ca o$on, "ero#iacetilnitra!ii 6*.A.N.7, alde'ide, care nu sunt emi i de surse de "oluare i se formea$ "rin ac!iunea radia!iilor solare ( ultra%iolete ( asu"ra o#i$ilor de a$ot i com"u ilor organici nesatura!i 6'idrocar&uri nearse7, elimina!i de motoarele auto%e'iculelor. ?eroIiacetilnitratul %?.$.N: este "rimul termen al unei gru"e de "oluan!i cu aceea i structur, a%and formula CDBG CO WOONO9. In func!ie de radicalul de la care "ro%in, se mai cunosc= ?.?.N. 6"ero#i"ro"ionil nitrat7, cu formula C9DLG CO WOONO9K ?.Mz.N. 6"ero#i&en$oilnitrat7, a%and formula CNDLG CO WOONO9 etc.

Toate aceste su&stan!e iau na tere in atmosfer in acelea i condi!ii i se gsesc alturi de o$on i o#i$ii de a$ot, in smogul fotoc'imic o#idant. *ero#iacetilnitratul 6*AN7, cel mai des intalnit, se "re$int ca un lic'id incolor, u or %olatil la tem"eratur o&isnuit, care a"are numai in atmosfera $onelor cu circula!ie auto intens in $ilele "uternic insorite, unde "oate atinge concentra!ii de "an la /,/; ""m 6cca 9//egAm97. 60 ""m *AN la 32 /C P .1.2 egAm97. Concentra!ia o#i$ilor de a$ot in atmosfera $onelor locuite este de"endent de sursele de "oluare i in s"ecial de intensitatea circula!iei auto%e'iculelor. Astfel, dac in locuri foarte inde"rtate de $onele ur&ane sau industriale, concentra!ia 6"oluarea de fond7 este de cca 9,9 bgAm9 "entru NO si C bgAm9aer "entru NO3, in $onele ur&ane, in func!ie de traficul auto, "oate de" i 0// bgAm9aer. $moniacul % NDB: este utili$at su& form ga$oas sau lic'efiat, ca agent frigorific sau la "re"ararea coloran!ilor i a oglin$ilor, "utand "ro%oca accidente "rin ac!iunea sa to#ic. Irit mucoasele i are un miros sufocant. Ca i ceilal!i "oluan!i ga$o i, ai sulfului i ai a$otului, mic orea$ ca"acitatea 'emoglo&inei de a trans"orta ga$ele res"iratorii i crea$ de$ec'ili&re acido-&a$ice ale sangelui, la concentra!ii mai mari de 0 a.".m.

CURS - TOFAN L. OIidanii fotocJimici sunt "oluan!i secundari, re"re$enta!i "rin o$on i o clas de su&stan!e al crei "rim termen este "ero#iacetil nitratul ( *.A.N. *oluan!ii "rimari care au un rol deose&it in formarea o#idan!ilor fotoc'imici sunt dio#idul de a$ot i 'idrocar&urile. Reac!iile care au loc in atmosfer intre dio#idul de a$ot, 'idrocar&uri, resturi ale acestora i o#igenul atmosferic sunt foarte com"le#e, iar concentra!ia o#idan!ilor re$ulta!i de"inde de concentra!ia intensitatea luminii i de tem"eratur. Ozonul se gse te in mod normal in mici cantit!i in atmosfer i se formea$ in tim"ul descrcrilor electrice sau in urma reac!iei o#igenului atomic cu o#igenul molecular. +atorit difu$iei i curen!ilor de aer, cantit!i foarte mici de o$on 6de ordinul a 3/-9/ egAm97 "ot a5unge i in "tura inferioar a atmosferei. Cu toate acestea, in unele $one ur&ane, concentra!ia o$onului "oate atinge %alori foarte ridicate 6de ordinul sutelor de egAm9aer7 in s"ecial in tim"ul fenomenului de cea! fotoc'imic o#idant. A"ari!ia in tro"osfer a unor concentra!ii mari de o$on "oate fi e#"licat astfel= - dio#idul de a$ot, eliminat in atmosfer de ctre sursele industriale i in s"ecial de auto%e'iculele in func!iune, este descom"us de ctre radia!iile U.a. cu lungime de und mai mare de 9B// A. in mono#id de a$ot i o#igen atomic 6reac!ie "re$entat anterior7. O#igenul atomic reac!ionea$ cu moleculele de o#igen din atmosfer i formea$ o$on i in acela i tim" mono#idul de a$ot re$ultat reac!ionea$ cu o$onul i reconstituie dio#idul de a$ot i o#igenul molecular. NO9 O U O9 OB U NO
X

dio#idului de a$ot, a 'idrocar&urilor , de

NO U O OB NO9 U O9

%1: %9: %B:

Reactiile 0 si 9 fiind la fel de ra"ide, NO si O9 sunt distru i cu aceea i %ite$. *entru a e#"lica cre terea concentra!iei O9, ca urmare a ac!iunii radia!iilor U.a. asu"ra NO3, Leig'ton a"lic cinetica c'imic la starea de ec'ili&ru dintre cele trei ga$e 6NO 3, NO si O97 i introduce rela!ia=

NO9O P > I [ !O ]

[ !O 3]

CURS - TOFAN L. in care = I P intensitatea luminii, > P o constant a crei %aloare este determinat de a&sor&!ia caracteristic a NO3 i de %ite$a reac!iei 9. +u"a aceast rela!ie, concentra!ia de O9 este direct "ro"ortional cu concentra!ia de NO3 i cu intensitatea luminii i in%ers "ro"or!ional cu concentra!ia de NO. +ac ins, la un moment dat, cantitatea de o$on consumat in reac!ia 9 este mai mic decat cantitatea de mono#id de a$ot transformat in dio#id de a$ot, ec'ili&rul se stric i concentra!ia o$onului !i a dio#idului de a$ot cre te, in tim" ce concentra!ia mono#idului scade. ,surtori ale concentra!iei de O9, NO3 si NO in tim"ul orelor "uternic insorite au confirmat 5uste!ea acestei rela!ii. In tim"ul no"!ii, din cau$a emisiilor continue de NO, dar li"sei radia!iilor generatoare de o$on !i %ite$ei reac!iei 9, %aloarea ra"ortului NO 3ANO scade, iar concentra!ia o$onului, la ni%elul solului, se a"ro"ie de $ero. Fidrocar&urile inter%in de asemenea in ciclul fotolitic al dio#idului de a$ot, deoarece o#igenul atomic le "oate transforma in radicali li&eri, care reac!ionea$ cu mono#idul de a$ot "entru a "roduce NO3. RD U O RY U O9 RY O9 U NO RY U CYD RY O9 RY O U NO9

Crescand concentra!ia dio#idului de a$ot "e seama mono#idului, cre te %aloarea ra"ortului NO3ANO i deci, concentra!ia o$onului. In acela i tim", ga$ele de e a"ament con!in, "e lang 'idrocar&uri nearse, alde'ide i cetone, care in "re$en!a radia!iilor U.a. sunt o#idate i transformate in radicali li&eri "ero#iacetil. Radicalul li&er "ero#iacetil reac!ionea$a cu u urin! cu mono#idul de a$ot formea$ nitrit de "ero#iacetil. Astfel, i in acest mod, concentra ia mono#idului de a$ot re$ultat din reactia 0 scade, facand s creasc %aloarea ra"ortului NO3ANO i im"licit concentra!ia O9. Radicalul "ero#iacetil reac!ionea$a ins i cu dio#idul de a$ot i formea$ nitrat de "ero#iacetil 6*.A.N.7. i

CURS - TOFAN L.

Compuii sulfului OIizii sulfului. +eoarece sulful intr in com"o$i!ia celor mai im"ortan!i com&usti&ili, cr&uni i "etrol, o#i$ii acestuia au fost "rimii "oluan!i cu care a fost confruntat omenirea in e"oca modern. *e lang com&ustii, o#i$ii sulfului mai "ro%in din eru"!iile %ulcanilor i din industria c'imic. Com&usti&ilii fosili con in cantit!i %aria&ile de sulf= 'uila euro"ean are con!inutul cel mai sc$ut de sulf 60D7, com"arati% cu "cura60,C-9D7 sau cu 'uila american 62D7. Statisticile au artat o descre tere a con!inutului de SO 3 din atmosfera marilor ora e, in ultimii 3/ de ani. Astfel, la NeY ]or>, con!inutul mediu de SO 3 din atmosfer a sca$ut de C,2, ca urmare a selectrii com&usti&ililor cu con!inut mai redus de sulf. +intre o#i$ii sulfului numai dio#idul i trio#idul re"re$enta!i de o&icei im"reun ca SO# sunt im"ortan!i "entru "oluarea aerului. SO3 este un ga$ incolor, cu miros caracteristic, foarte solu&il in a" la 3/ /C. 0// ml a" di$ol% 00,2 g SO3, iar solu!ia con!ine ioni SO9 -3. In concentra!ie de /,B2 (3,; mgAm9 aer este detectat "rin miros de cea mai mare "arte a "o"ula!iei. La concentra!ii de ;-09 mgAm 9, a"ar irita!ii ale cilor res"iratorii, iar la 2/ mgAm 9, a"ar into#ica!ii. Concentra!ia de 0gAm9 determin moartea. Trio#idul de sulf SO9 se "re$int in func!ie de tem"eratur, su& form ga$oas, lic'id sau solid. Forma lic'id emite %a"ori c'iar la tem"eratura o&i nuit, iar ace tia reac!ionea$ cu %a"orii de a" din atmosfer i formea$ "icturi foarte fine, cu "resiunea de %a"ori a"roa"e de $ero, moti% "entru care SO9 fumeg in aer. La arderea com&usti&ililor, sulful se o#idea$ in cea mai mare "arte la SO 3. Cantitatea de trio#id de sulf care se formea$ de"inde in s"ecial de condi!iile de ardere 6tem"eratura7 i %aria$ intre 0 i 3 D din totalul o#i$ilor de sulf. Tim"ul de sta!ionare in atmosfer a SO 3 este scurt, de 3-. $ile, in "re$en!a %a"orilor de a", formand acidul sulfuros, care este insta&il i "rin o#idare formea$ F 3SO., du" un mecanism studiat.= SO9 U D9O D9SOB U 1A9O9 D9SOK

S-a mai "us in e%iden! i o alt reac!ie de formare direct a F 3SO., ce "oate a%ea loc intr-o atmosfer "uternic "oluat, catali$at de lumina solar=

CURS - TOFAN L.

SO9 U NO9 U D9O

D9SOK U NO

,asurtori efectuate in atmosfera $onelor "oluate au artat concentra!ii de F3SO. mai mari decat cele calculate "e &a$a emisiilor de SO 9. Aceasta se datoreste fa"tului c o "arte din SO3 a fost o#idat fotoc'imic sau catalitic la SO9. SO9 nu rmane in aceast stare decat in a&sen!a %a"orilor de a", deoarece cu ace tia reac!ionea$ i formea$ "icturi fine de F3SO.. +atorit cantit!ilor mici de SO3 din atmosfer, in ra"ort cu O3, reac!iile fotoc'imice au un randament sla&. Se "are c %ite$a de o#idare fotoc'imic a SO 3 este de /,0 (/,3 D "e or. In "re$en!a catali$atorilor ins, %ite$a de o#idare este mai mare i de"inde numai de concentra!ia SO 3. Astfel, in "re$en!a ionilor de Fe i in s"ecial de ,n, %ite$a de o#idare a5unge la 0 D "e minut la o concentra!ie a SO3 de 0 ""m 63,; mg Am9 aer7, dar scade "e msur ce scade "F "icturilor de a" din atmosfer i se o"re te cand "F acestora a5unge la 3. Aceasta se e#"lic, in "arte, "rin solu&ilitatea sc$uta a SO3 in solu!ii acide. *re$en!a concomitent in atmosfer a NF9 sau a unor aerosoli alcalini neutrali$ea$ F3SO. format i fa%ori$ea$ in continuare o#idarea SO3. *e de alt "arte, "articulele solide in sus"ensie adsor& "e su"rafa!a lor SO 3, care este a"oi o#idat catalitic. O#idarea SO3 din atmosfer duce in final la formarea aerosolilor de F 3SO. i a di%er ilor sulfati, astfel incat "ul&erile in sus"ensie din atmosfera $onelor "oluate cu SO 3 con!in intre 2 i 3/ D sulfa!i. Studii efectuate la C'icago, Cincinati i *'iladel"'ia au demonstrat c diametrul "articulelor de sulfat este cu"rins intre /,9 si 3 em, in func!ie de umiditatea atmosferic i s-a sta&ilit c "este C/D din sulfatul atmosferic este con!inut in "articule cu diametrul mai mic de 3 em. Aceste "articule de sulfa!i au "ro"rietatea, in func!ie de dimensiuni, de a difu$a sau adsor&i lumina. *re$en!a lor in atmosfer reduce %i$i&ilitatea, mic orand strlucirea i contrastul o&iectelor. Concentra!iile dio#idului de sulf din atmosfer sunt de"endente de surseK ora ele in care incl$irea se face "rin instala!ii mici sunt "uternic "oluate. D9S % Jidro'enul sulfurat : "ro%ine din %ulcani, din "rocese de fermenta!ie natural 6de ctre sulfo&acterii7, din cocsificare, e#trac!ia i "relucrarea "etrolului etc.

CURS - TOFAN L. Con!inutul normal din atmosfera ne"oluat este de su& /,0 a.".&., iar C.,.A. este de 02 a.".&. Omul su"ort "an la .2 gAm 9 aer, du" care , la cre terea concentra!iei dis"are mirosul, fiind determinat &locarea cilor res"iratorii i moartea, deoarece transforma F& din sange intr-un com"us sta&il. Mercaptanii % RGSD: sunt su&stan!e ga$oase care au "ro"iet!i olfacti%e mult mai "uternice decat F3S , aceast "ro"rietate fiind util la "roducerea ga$elor com&usti&ile, de u$ casnic, "entru de"istarea lor in inc"ere, "rin miros.

K.B. Efecte de lun'( durat( ale poluanilor atmosferici

+in multitudinea de "oluan!i ai atmosferei, acumularea unora la anumite ni%eluri, in straturile inalte ale atmosferei, "oate a%ea consecin!e gra%e asu"ra desfsurrii %ie!ii "e *mant. Aceste consecin!e se "ot manifesta "e termen lung 6$eci sau sute de ani7, influen!and in mod direct condi!iile meteorologice i im"licit func!ionarea oricrui ecosistem. a: Efectul de ser( Tendin!a actual de incl$ire glo&al a Terrei este influen!at de cre terea Hefectului de serI. In%eli ul ga$os al *mantului este im"licat in acest fenomen. Acest in%eli , situat in tro"osfer, este &ogat in %a"ori de a" i o serie de ga$e, care "ro%in in cea mai mare "arte de "e *mant, cum sunt= CO3, CF., NO3, O9, freonii 6CFC7, 'alogenii 6&romo-, fluorocar&oni OP-r7, etc. numite 'aze de ser(. Radia!iile solare str&at atmosfera, inclusi% acest in%eli ga$os i a5ung "e su"rafa!a *mantului. Acesta iradia$ o "arte din radia!iile "rimite su& form de ra$e infraro ii, care a5ungand la in%eli ul ga$os, sunt re!inute in mare "arte, constituind astfel un in%eli cald al "lanetei. )ste cunoscut acest efect &enefic de HserI, fa"tul c in li"sa lui, tem"eratura medie a atmosferei ar fi de (02 /C. )fectele negati%e sunt ins la fel de im"ortante ca i cele "o$iti%e. Acestea a"ar "rin am"lificarea Hefectului de serI, ca urmare a cre terii emisiilor din sursele de "oluare i a acumulrii ga$elor de ser , una dintre consecin!ele ce decurg de aici fiind i aceea a cre terii tem"eraturii glo&ale "e *mant 6 Fig...0.7.

CURS - TOFAN L. +intre ga$ele de ser, CO3 se gse te in cantitatea cea mai mare, a%and a"ortul cel mai mare in "roducerea efectului de ser 6 Ta&elul ..07, fiind emis din "rocese de ardere industriale, motoare, consum casnic, %ulcanism, etc. Cele mai mari emisii de CO3 re$ult de la centralele termoelectrice, "rin arderea com&usti&ililor fosili, in s"ecial a cr&unelui i mai "u!in de la arderea "roduselor "etroliere sau a ga$ului metan. In ultimele decenii, s-a inregistrat o cre tere continu a emisiei acestui ga$ ca urmare a cre terii consumului energetic 6 Ta&elul .. 3. 7 In mod natural, CO3 este "reluat din atmosfer "e diferite ci= "lantele il utili$ea$ in fotosinte$, se di$ol% in a"a mrilor i oceanelor, in a"ele continentale sau reac!ionea$ cu rocile alcaline, formand car&ona!ii. +atorit fa"tului c ni%elul emisiilor de"a e te ca"acitatea natural de "reluare a acestui ga$ din atmosfer, "rin autoe"urare se inregistrea$ an de an o acumulare a sa in atmosfer. +aca in anul 01;/, CO3 inregistra o concentra!ie de 93/ ""m, "rogno$ele artau "entru anul 3/// o concentra!ie de 9B/-.// ""m. >i'ura K.1. $pariia efectului de ser(

Studii efectuate in Romania in anul 3///, de ctre IN,F, la sta!ia de monitori$are a "olurii de fond de la Fundata, au demonstrat inregistrarea unor %alori foarte a"ro"iate de cele "rogno$ate, remarcandu-se o cre tere a %alorilor de emisie in lunile de iarn, ca urmare a cre terii consumurilor casnice de energie 6 Ta&. ..9.7 <a2elul K.1. $portul diferiilor poluani 'azoi in producerea efectului de ser( % dup( +ian S.0 9HHH :

CURS - TOFAN L. Nr. crt. 0 CO9 Centrale electrice Industrie Trans"orturi Com&ustie lemn Com&ustii casnice 3 9 . 2 ; Alte surse CDK C>C % freoni: OB NO9 +apori de apa *oluantul A Surse de emisie *rocentul 6 D7 LH 0. 09 C C 2 3 1T 1P S K 9

<a2elul K. 9. Estimarea emisiei de CO9 in perioada 1TP1G 9H1H %dup( +ian S.0 9HHH : Anul emisiei CO3 6miliarde t.7 Consum energetic 6miliarde t. unitati "etroliere Sta!iile de su"ra%eg'ere a "olurii de fond se am"lasea$ in $one con%en!ional HcurateI, situate la altitudini de 0///-02//m i la distan!e de minim 3/ Rm de centrele "o"ulate, drumuri, ci ferate, o&iecti%e industriale etc. In ceea ce "ri%este situa!ia emisiei tuturor ga$elor de ser din !ara noastr, se a"recia$ c du" 01C1, emisiile acestora au sc$ut in "rinci"al datorit reducerii acti%it!ii economice, dar i "rin demararea unor "rograme de reducere a emisiilor. +intre "oluan!ii reglementa!i "rin *rotocolul de la Rioto, semnat i de Romania in anul 0111, au fost in%entariate urmatoarele emisii de ga$e cu efect de ser= dio#idul de car&on, o#i$ii de a$ot i metanul, urmand ca in "ers"ecti% s se in%entarie$e i celelalte ga$e "re%$ute in "rotocol 6'idrocar&uri fluorurate, "erfluorocar&uri i 'e#afluorura de sulf7. Conform datelor "u&licate de IN,F, emisia de dio#id de car&on in anul 01C1 a fost de 01..C3; 8g 6considerat %aloare de referin!7, iar la ni%elul anului 011. de 032.21B 8g, 01B0 0.,1 .,1 0110 30,; B,C 3/0/ 90,1 00,;

CURS - TOFAN L. urmand ca in%entarul la $i "entru ga$ele cu efect de ser s fie reactuali$at i %alidat, din "ers"ecti%a noului sistem de ra"ortare a datelor. In &a$a datelor dis"oni&ile, "re$entate in comunicarea na!ional a Romaniei in anul 3//3, "ri%ind modul de a"licare a "re%ederilor Con%en!iei cadru "ri%ind sc'im&rile climatice, e#ist o ca"acitate real de utili$are a mecanismelor s"ecifice de a"licare a "re%ederilor din *rotocolul de la R_oto. Acelea i anali$e rele% fa"tul c se "oate face o reducere su"limentar a emisiilor de ga$e cu efect de ser de minim ;D, fa! de anga5amentul oficial "e care Romania i l-a asumat in "rocesul de integrare euro"ean 6CD7 - Ta&..... <a2.K.B. +alori medii lunare ale emisiei de CO9 determinate la Staia >undata in anul 9HHH % date NMD: CO3 iulie august se"tem&rie octom&rie noiem&rie decem&rie 9.B 921,9 9;B 9C0,. 9CB,9 6""m7 %aloare medie 920, 0 C'iar i cei mai sce"tici s"eciali ti recunosc fa"tul c in ultimul secol s-au "rodus sc'im&ri climatice, ca urmare a im"actului "olurii. Astfel, s-a determinat c su"rafa!a *mantului s-a incl$it cu /,9-/,;S C, iar ultimii ani au fost cei mai caldurosi din 0C;/, de cand au ince"ut s se inregistre$e fenomenele meteorologice. In ultimii ani au fost inregistrate o mul!ime de e%enimente meteorologice deose&ite in intreaga lume, "recum= %aluri de caldura, inunda!ii, uragane, furtuni. )fectele sc'im&rilor climatice au fost o&ser%ate i in Romania, cu "recdere in ultimii ani. +e asemenea, trecerea de la anotim"ul rece la cel cald nu se mai face tre"tat, ci &rusc, cu %aria!ii mari de tem"eratur.

CURS - TOFAN L.
>i'.K.9.Emisiile de CO9 in Romania in deceniul TH

32/ Emisii CO9%G':I1HHH 3// 02/ 0// 2/ / anul 01C1 anul 011/ anul 0110 anul 011. anul 0112 anul 0111 anul3///

In anul 3/// tem"eratura medie "e !ar a fost cu 0,CSC mai ridicat decat normala climatologic 6C,9SC7. Fa! de %alorile medii multianuale, tem"eraturile medii ale anului 3/// au "re$entat a&ateri "o$iti%e cu"rinse intre / -0SC in centrul !rii i intre 0-3SC in cea mai mare "arte a teritoriului. *reci"ita!iile c$ute "e intreg teritoriul !rii in anul 3/// 6.9/,B mm7 com"arati% cu normala climatologic 6;.B,/ mm7 au "re$entat un regim deficitar. Cantitatea anuala de "reci"itatii ca$uta la ni%elul intregii tari a fost cu 99,.D mai redusa decat cantitatea medie multianuala, a&aterile fata de media multianuala fiind mai reduse cu 3/ - ./D in centrul si estul tarii si cu ./ - ;/D in %estul si sud-%estul teritoriului. )#ce"tand lunile ianuarie, martie si se"tem&rie, in care regimul "reci"itatiilor a fost e#cedentar, in celelalte luni din an "reci"itatiile au fost deficitare. Ne confruntam deci, de la an la an, cu situa!ii e#treme in ceea ce "ri%e te tem"eraturile i regimul "reci"ita!iilor. S"eciali!tii au a5uns la conclu$ia c in %iitoarele decade climatul Terrei se %a sc'im&a ca re$ultat al im"actului antro"ic, iar cea mai semnificati% sc'im&are %a fi aceea a incl$irii glo&ale. In aceste condi!ii, tem"eratura medie a glo&ului "mantesc, sta!ionar "ractic de mai mult de 0//./// de ani, %a cre te. aaria!iile in distri&u!ia i intensitatea "loilor i tem"eraturii %or influen!a indeose&i agriculturaK ni%elul a"elor mrilor i oceanelor are tendin!a de a se ridica, iar e#tremele in ceea ce "ri%e te starea %remii, %or fi mult mai frec%ente. In ultima "erioad s-au intensificat "reocu"rile cercettorilor in studierea im"actului acestor fenomene asu"ra mediului "entru a "utea "ro"une strategii glo&ale in %ederea diminurii efectelor negati%e.

CURS - TOFAN L. <a2elul K.K. ?ro'noza C M privind emisiile unor 'aze cu efect de ser( %G' CO9 ecJivalentAan: W dup( NMD 9HHH Scenariul de referin( )misii totale de CO3 )misii totale de CF. )misii totale de N3O Emisii totale Scenariul minim )misii totale de CO3 )misii totale de CF. )misii totale de N3O Emisii totale Scenariul maIim )misii totale de CO3 )misii totale de CF. )misii totale de N3O Emisii totale 0;399.,C 99290,/ C.C/,/ 9HKBKL0S 02C..2,1 99..2,/ C03C/ 9HHH1T0H 02/C/B,1 93CB1,/ BB..,/ 1T1KBH0T 9HHL 0CBB1.,/ 9;B./,/ 0/3./,/ 9BKPPK0H 0BC13;,/ 99B03,/ 1/3.,/ 991NN90H 02;.93,/ 930;.,/ B1/.,/ 1TNLHH0H 9H1H 33C292,B .9032,/ 03B/.,/ 9SKBNK0P 3/0..B,2 9;9;C,/ 0/003,/ 9KPT9P0L 0;B;22.2,/ 9333B,/ C32;,/ 9HT1BS0L

2: Re'radarea stratului de ozon +istrugerea o$onului stratosferic, cu efectele sale "oten!iale asu"ra cre terii radia!iei Ua-- la ni%elul solului constituie o caracteristic atmosferic la scar glo&al. Stratul de o$on se formea$ la altitudini mari 6 3/-2/ >m7, in stratosfer, fiind un strat &enefic, ce "rote5ea$ sntatea umana i im"licit %ia!a "e Terra. Im"ortan!a stratului de o$on i efectele &enefice ale acestuia sunt cunoscute doar cu cate%a decenii in urm. )nergia solar determin in stratosfer o fotodisociere a o#igenului, cu formare de o#igen atomic, insta&il, care atac celelalte molecule "entru a forma in final o$onul, com"us reacti%. O9 U Jv 9 OY 9 O9 U 9 OY 9 OB

O$onul are "ro"rietatea de a a&sor&i sau de a reflecta ra$ele ultra%iolete emise de soare. In acela i tim" el constituie un filtru care a&soar&e ra$ele ultra%iolete -, emise de soare i noci%e %ie!ii. Sc$and doar cu 0 D concentra!ia de o$on stratosferic, flu#ul de radia!ii ultra%iolete - cre te cu 3D, crescand de ; ori frec%en!a cancerului "ielii, a &olilor oculare, de asemenea diminuand sim!itor recoltele la "lante, diminuand fito"lanctonul i im"licit fauna ac%atic etc. In ceea ce "ri%e te locuin!ele i s"a!iile construite, se constat degradarea unor

CURS - TOFAN L. materiale de construc!ii, cel mai e%ident efect o&ser%andu-se la materialele "lastice dure, care "lesnesc i se decolorea$. +egradarea stratului de o$on s-a o&ser%at du" 01;9, cand s-a constatat ca iarna i "rima%ara se formea$ goluri in stratul de o$on in Arctica i Antarctica, cantitatea de o$on sc$and cu 9/-./D. +egradarea stratului de o$on se datorea$ acumulrii emisiilor ga$oase din sursele de "oluare antro"ice, cum sunt= CO, CO3, CF., 'idrocar&uri, NO, fluoruri, 'alogeni, F3, %a"ori de a", ce determin "roducerea unor im"ortante reac!ii in fotoc'imia tro"osferei i stratosferei. +egradarea stratului de o$on in aceste condi!ii este efectul unor reac!ii c'imice din domeniul c'imiei eterogene, care au loc la mari altitudini i tem"eraturi sc$ute 6-C/ /C7 in norii stratosferei din corte#ul arctic sau su&arctic. )#ist deci mecanisme ce duc la consumul O9 i distrugerea acestui strat. ,rirea %ite$ei este determinat de urme de ga$e care su& influen!a rad. Ua eli&erea$ cloruri i &romuri in stratosfer. Aceste ga$e a5ung in stratosfer in urma tra$i!iei tro"osferei fr modificri. Aceste ga$e sunt com"u ii fluorului i car&onului = - com"u i com"let 'alogena!i K - 'aloni 6 au 0 sau mai multi atomi de -r7 K alti com"u i 6 CCl ., metil-cloroform7 etc.6 Lista 07

Cl eli&erat in stratosfer din com"u ii fluorului i ai car&onulului su& ac!iunea rad. Ua reac!ionea$a cu O9, formand ClO. Cl reactionea$ i cu alte ga$e, noile com"onente nea%and efect asu"ra O9. Cl M CF.P FCl Cl M NO3P Cl ONO3 6 nitrat de Cl7 Ace ti com"u i 6 FCl i Cl ONO37 de%in re$er%oare de atomi de Cl, re$ultand g norii sidefii h, care sunt sta!ionari, c'iar in ca$ul unor %anturi "uternice. Ace ti nori se formea$ la tem"eratura de ( C1 o C, la altitudini foarte mari 6 0/- 0// Rm7, in stratosfer. Au fost numi!i nori "olari stratosferici 6 *SC din l&.engle$ = "olar stratosferic clouds 7. *rocesul de eli&erare

CURS - TOFAN L. a Cl ince"e "rima%ara, cand in Antarctica soarele disocia$a Cl3 in atomi de clor. Cl atomic reac!ionea$ cu O9, eli&erand O3 6Fig. ..9.7.

Cl 9

Dv

Cl U OB

Cl O

O9

U
Cl ClO soare Cl9O9 O9

>i'ura K.B. Mecanismul distru'erii ozonului in stratosfera

ClO reac!ionea$ cu Cl i re$ult Cl 3O3 6insta&il7. -r reac!ionea$ in acela i mod cu clorul. Clorul manifest un mare "oten!ial de distrugere a moleculelor de o$on ( "an la 0//./// de molecule de o$on la o singur molecul de C.F.C. A a cum s-a constatat din ultimile e%aluri interna!ionale, a continuat declinul o$onului in emisfera nordic in stratosfera arctic. In lunile ianuarie-fe&ruarie s-au atins, e"isodic, scderi de a"ro#imati% ;/D la inl!imi de cca 0C >m, iar tem"eraturile stratosferice din aceast regiune au fost cele mai sc$ute din ultimii 0/ ani. In "rimele dou s"tmani din luna martie 3///, cantitatea de o$on total din $ona "olar a fost cu 0;D mai mic decat %alorile din anii 01C/. La sfar itul lunii martie, la latitudinile euro"ene medii, cantitatea medie de o$on total a fost cu 02D su& %alorile medii ne"ertur&ate.

CURS - TOFAN L. In Romania, acumularea unui fond de date tim" de 30 ani a "ermis e%aluarea, cu un grad de confiden! ridicat, a starii o$onului total. Tendin!a de scdere a continuat i in cursul anului 3///, aceasta re"re$entand 1,.0D fa! de mediile lunare multianuale. A&aterile medii lunare ale o$onului total din anul 3/// fa! de %alorile cores"un$atoare din ultimii 2 ani sunt negati%e in totalitate, ceea ce confirm tendin!a de scdere, aceasta fiind accentuat in "lus de %alorile negati%e mari din cursul anotim"ului cald 6Ta&elul ..2.7. Lista 1. C>C responsa2ile de distru'erea stratului de ozon0 conform datelor $'entiei Guvernamentale de ?rotectia Mediului din S.U.$. % E?$:

Nr. crt
1. 2. . 4. 5. 6. ". $. ,. 10.

+enumire c'imicASim&ol
Tetrafluorodicloretan CFC-114 Diflurocloretan HCFC-141B Difluroclor!etan HCFC-22 Tricloro trifluoroetan CFC-11 *)TH+L B%O*'D) Diflurocloretan HCFC-142B CA%BON T)T%ACHLO%'D) Diclorodifluoro!etan CFC-12 Triclorofluoro!etan CFC-11

Nr. crt

+enumire c'imicASim&ol

Tetrafluoro cloroetan 15. HCFC-120 16. HALON-2402 Difluro cloro#ro!o!etan 1". HALON-1211 1$. 2-CHLO%O-1&1&1-T%'FL(O%O)THAN) CHCl2CF 1,. HCFC-12 20. 21. 22. 2 . 24. 25. HCFC-124A HCFC-12 A HCFC-225 HCFC-225CB HCFC-225CA

HALON-1 01 -entafluoro cloro!etan 11. CFC-115 12. 1 . 14. CFC-1 1&1&1-T%'CHLO%O)THAN) CHFClCF 1 HCFC-124

HCFC-1 2B 1&1&2&2-T)T%ACHLO%O-1-FL(O%O)THAN) 26. .HCFC-121/ 2". Trifluoro dicloretan HCFC-12 . '0O*)%0/

CURS - TOFAN L. +atorit de"enden!ei ridicate a concentra!iei o$onului de trans"ortul atmosferic la scar mare, e"isodic se "ot inregistra concentra!ii ridicate de o$on, care determin a&ateri "o$iti%e. )dificatoare in acest sens este e%olu!ia o$onului total in cursul anului 011C, care a fost caracteri$at ca un an XnormalI. Aceste fenomene au loc la scar regional i nu constituie do%e$i ale refacerii stratului de o$on. aalorile msurate ale Ua-- din anul 3/// sunt asemntoare cu cele msurate in anul 0111, in lunile de iarn i "rima%ar, dar, ince"and de la sfar itul lunii mai i "an in luna august inclusi%, %alorile medii $ilnice din $ilele cu soare sunt mai mari cu 0-3D, iar %alorile ma#ime din lunile iunie i iulie sunt mai mari cu 2-;D decat %alorile cores"un$atoare din anul 0111. Aceast cre tere se datorea$, in "rinci"al, con!inutului sc$ut de %a"ori de a" din intreaga coloan atmosferic. <a2. K.L. $2aterile medii lunare %C: ale cantit(ii de ozon total fa( de mediile lunare multianuale 6 date IN,F7

$n 011; 011B 011C 0111 3/// Media

Ian. -/.9 9.9 0.3 -1./ 0.C GH.N

Fe&. ,art. A"r. ..0 ..9 3.0 -3.C -9.9 -;.3 -1.0 2.B -0.0 00.2 -3.B /.C -2.2 -9./ -;.2 GH.B H.9 G9.9

,ai -2.B -;.C /./ -9.9 -9./ GB.S

Iun. -..1 -3.1 -0.. -3.9 -../ GB.1

Iul. -;./ -..2 -0.3 -3.. -9.9 GB.L

Aug. -2.2 -../ -9.B -9.B -2./ GK.K

Se"t. 3.; -0.; 0.9 -1.0 -/.; G1.L

Oct. Noiem.. +ec. 0.. -..0 -/.; 3.B -9.. -3.; -0.. ..C 3.; -;.2 -3.. -09.1 -2.1 -3.. -0.1 G1.T G1.L GB.B

Consecin!ele ire%ersi&ile ale acestui fenomen atat asu"ra ecosistemelor terestre, ac%atice i asu"ra snt!ii "o"ula!iei, cat i asu"ra sistemului climatic au condus la necesitatea unui efort concentrat la ni%el glo&al, i ca urmare, a fost instituit regimul interna!ional al o$onului, la care sunt ast$i "arte 0B; de !ri. Romania a aderat la Con%en!ia de la aiena "ri%ind "rotec!ia stratului de o$on, ado"tat la 32 martie 01C2, la *rotocolul de la ,ontreal "ri%ind su&stan!ele care e"ui$ea$ stratul de o$on, ado"tat la 0; se"tem&rie 01CB i la Amendamentul ado"tat la Londra la 3B-31 iunie 011/ "rin Legea nr. C.A02 decem&rie 0119. +e asemenea, a fost ini!iat "rocedura de acce"tare a Amendamentului la *rotocolul de la ,ontreal, ado"tat la ,ontreal in 011B, care "re%ede instituirea unui sistem de licen!e

CURS - TOFAN L. "entru "roduc!ia, im"ortul i e#"ortul de su&stan!e care e"ui$ea$ stratul de o$on, in sco"ul "re%enirii traficului ilicit cu aceste su&stan!e. *erioada 0 iulie 0111 -0 iulie 3/// a re"re$entat anul ing'e!rii consumului de clorofluorocar&uri 6CFC7 la ni%el na!ional i intrarea intr-o nou eta" a "rocesului de eliminare tre"tat a acestor su&stan!e, in concordan! cu o&liga!iile care re%in !rii noastre ca semnatar a tratatelor interna!ionale men!ionate. Cu un consum de 92/ tone CFC, Romania sa incadrat in limitele de "roduc!ie i consum sta&ilite in cadrul "rotocolului. c: ?loile acide *loaia acid este un ti" de "oluare atmosferic, format cand o#i$ii de sulf i cei de a$ot se com&in cu %a"orii de a" din atmosfer, re$ultand aci$i sulfurici i aci$i a$otici, care "ot fi trans"orta!i la distan!e mari de locul originar "roducerii, i care "ot "reci"ita su& form de "loaie. *loaia acid este in "re$ent un im"ortant su&iect de contro%ers datorit ac!iunii sale "e areale largi i "osi&ilit!ii de a se rs"andi i in alte $one decat cele ini!iale formrii. Intre interac!iunile sale duntoare se numr= erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole i a "lanta!iilor forestiere, amenin!area s"eciilor de animale terestre dar i ac%atice, deoarece "u!ine s"ecii "ot re$ista unor astfel de condi!ii, deci in general distrugerea ecosistemelor. *ro&lema "olurii acide i i are ince"uturile in tim"ul Re%olu!iei Industriale i efectele acesteia continu s creasc din ce in ce mai mult. Se%eritatea efectelor "olurii acide a fost de mult recunoscut "e "lan local, e#em"lificat fiind de smog-urile acide din $onele "uternic industriali$ate, dar "ro&lema s-a ridicat i in "lan glo&al. Oricum, efectele distructi%e "e areale in continu cre tere a "loii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. cona care a "rimit o aten!ie deose&it din "unct de %edere al studierii sale, o re"re$int )uro"a nord-%estic. In 01C., de e#em"lu, ra"orturi "ri%ind mediul am&iant indicau fa"tul c a"roa"e o 5umtate din masa forestier a *durii Negre din 8ermania, a fost afectat de "loi acide. Nord-estul Statelor Unite i estul Canadei au fost de asemenea afectate in s"ecial de aceast form de "oluare. )misiile industriale constituie cau$a ma5or a formrii "loii acide. +atorit fa"tului c reac!iile c'imice ce decurg in cadrul formrii "loii acide sunt com"le#e i inc "utin in!elese, industriile au tendin!a s ia msuri im"otri%a ridicrii gradului de "oluare a acestora, i de

CURS - TOFAN L. asemenea s-a incercat strangerea fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri "e care gu%ernele statelor in cau$ si-au asumat rs"underea s le su"orte. Astfel de studii eli&erate de gu%ernul Statelor Unite in anii dC/, im"lic industria ca fiind "rinci"ala surs "oluant ce a5ut la formarea "loii acide in estul Statelor Unite i Canada. In 01CC o "arte a Na!iunilor Unite, Statele Unite ale Americii i alte 3. de na!iuni au ratificat un "rotocol ce o&lig sto"area ratei de emisie in atmosfer a o#i$ilor de a$ot, la ni%elul celei din 01CB. Amendamentele din 011/ la Actul "ri%ind reducerea "olurii atmosferice, act ce a fost semnat inc din 01;B, "un in %igoare reguli stricte in %ederea reducerii emisiilor de dio#id de sulf din cadrul u$inelor energetice, in 5urul a 0/ milioane de tone "e an "an "e data de 0 Ianuarie 3///. Aceast cifr re"re$int a"roa"e 5umatate din totalul emisiilor din anul 011/. Studii "u&licate in 011; sugerea$ fa"tul c "durile i solul forestier sunt cu mult mai afectate de "loaia acida decat se credea "rin anii dC/, i redresarea efectelor este foarte lent. In lumina acestor informa!ii, mul!i cercettori cred c amendamentele din 011/ in %ederea reducerii "olurii i a "urificrii aerului nu %or fi suficiente "entru a "rote5a lacurile i solurile forestiere de %iitoarele "loi acide.

K.K. Caracterizarea poluanilor atmosferici in funcie de aciunea lor asupra st(rii de s(n(tate a populaiei umane
+u" ac!iunea lor asu"ra organismului "oluan!ii "ot fi clasifica!i in=

CURS - TOFAN L. - "oluan!i iritan!iK - "oluan!i to#ici asfi#ia!iK - "oluan!i to#ici sistemiciK - "oluan!i alergi$an!iK - "oluan!i fi&ro$an!i K - "oluan!i cancerigeni.

?oluanii iritanti *oluan!ii atmosferici iritan!i sunt re"re$enta!i de un numar mare de su&stan!e, cu rs"andirea cea mai mare. Ace ti "oluan!i afectea$ mai ales mucoasa cilor res"iratorii i al%eolele "ulmonare, iar la concentra!ii mai mari, atac con5uncti%a i corneea. *oluan!ii ga$o i cu efect iritant, intalni!i cel mai frec%ent sunt= SO3, NO#, su&stan!ele o#idante, NF9 i Cl. )#ist i al!i com"u i ga$o i care "ot a%ea efecte iritante, dar acestea se asocia$ la alt categorie de efecte "redominante. Cel mai frec%ent intalnit este fluorul 6F7 ( res"ecti% %a"orii de FF. *ul&erile 6sus"ensiile7 din aer au efect iritant. Acesta %aria$ in func!ie de natura, dimensiunea i concentra!ia lor in atmosfer. )fectul iritant %a fi mai "ronun!at dac su&stan!a su& form de sus"ensie are o reacti%itate ridicat sau in ca$ul in care "rin form i duritate "ot le$a mucoasa in momentul im"actului. +imensiunea condi!ionea$ ni%elul din a"aratul res"irator la care se reali$ea$ efectul iritant. )fectul iritant mai de"inde i de ca"acitatea a&sor&ant ridicat a unor categorii de "ul&eri "oluante.

?oluanii toIici asfiIiani Ace ti "oluan!i determin 'i"o#ia sau ano#ia !esuturilor organismelor animale. +intre cei mai im"ortan!i mentionamG CO0 D9S0 DCN i cianurile . Utili$area o#igenului de ctre !esuturi "oate fi o"rit "rin= formarea unor com"u i ai F& cu alte su&stan!e 6CO, nitri!i7K

CURS - TOFAN L. utili$area tisular a o#igenului 6cianuri7K &locarea centrului res"irator 6 F3S7 Un risc deose&it de mare "entru oameni il re"re$int eliminarea CO "rin ga$ele de e a"ament ale auto%e'iculelor, iar in locuin!e CO eliminat "rin func!ionarea "roast a sistemelor de incal$it sau "rin utili$area flcrilor cu ardere desc'is. +e asemenea in gara5e i tunele concentra!iile "ot a5unge "an la 9// ""m in orele de %arf. Se consider c e#"uneri de C ore la concentra!ii "este 9/ ""m re"re$int risc "entru organism. Ca e#"unere la CO tre&uie men!ionat i fumatul, fumul de tigar "utand con!ine "an la .D CO, reali$and in aerul din "lamani, in momentul in'alrii fumului, concentra!ii intre 3//-C// ""m CO. )fectul mono#idului de car&on asu"ra oamenilor i animalelor se manifest "rin interferen!a cu transferul de o#igen de ctre 'emoglo&ina. D2 U O9 D2 U CO D2O9 COD2 U O9

Afinitatea CO "entru 'emoglo&ina este de 30/ (3./ ori mai mare ca cea a o#igenului, ceea ce face ca mici cantit!i de CO din aer s intre in com"eti!ie cu o#igenul aflat in concentra!ie normal in aer. In 'ematii e#ist o concentra!ie normal de COF& 6&a$al7 de a"ro#imati% /,2 D re$ultat din meta&olism, indeose&i din cata&olismul 'emoglo&inei. In func!ie de concentra!ia mono#idului de car&on in aer, in re"aus, se a5unge la o anumit concentra!ie "rocentual de COF& in sange, conform formulei= CCOD2 1 3H01N I %ppm CO: 4 U H0L *rin men!inerea constant a concentra!iei mono#idului de car&on in aer, se reali$ea$ un ec'ili&ru, dar nu imediat, fiind necesare cate%a ore "an se atinge ni%elul ma#im de COF& 6 Ta&. ..;.7. <a2elul K.N. Relaia intre concentraiile am2iante de CO0 durata eIpunerii i procentul de COD2 % date O,S, du"a *u&l. Regionales, serie euro"eene, nr.0, 01C. : CO am2iant Cantitatea de COD2 C la#

CURS - TOFAN L. m'AmB 00B B/ 92 39 03 ppm 0// ;/ 9/ 3/ 0/ 1J 9,; 3,2 0,9 /,C /,. SJ 03,1 C,B .,/ 3,C 0,. ecJili2ru 0;,/ 0/,/ 2,/ 9,9 0,B

Tim"ul in care se reali$ea$ concentra!ii de ec'ili&ru a car&o#i'emoglo&inei din sange de"inde atat de CO din aer, dar i de %olumul %entila!iei "ulmonare, care se "oate modifica in func!ie de acti%itatea fi$ic de"us. +e asemenea, de"inde de %aloarea ini!ial a car&o#i'emoglo&inei din sange. La o "ersoan in re"aus, du"a 9 ore, se atinge 2/D din %aloarea de ec'ili&ru, cu condi!ia s ai& un "rocent de COF& "an la /,2 D. Cand concentra!ia CO din aerul am&iant este inferioar %alorii de ec'ili&ru din sange, CO trece din sange in aer, gradul de eliminare fiind mrit "rin efort i "rin cre terea "resiunii "ar!iale a O3 in aerul ins"irat. La fumtorii care in'alea$ fumul se gse te intotdeauna o car&o#i'emoglo&inemie crescut, uneori de" ind c'iar 022 dar care re%ine la normal, in momentul "au$ei dintre !igri. *rin &locarea unei cantit!i de F&, CO "roduce o 'i"o#ie, determinand efecte imediate 6uneori acute7 i efecte de lung durat 6cronice7. )fectele imediate se datoresc scderii cantit!ii de O3 adus la !esuturi i de"ind de "rocentul de car&o#i'emoglo&in. La e#"unerea la concentra!ii mici de CO in aer, care s reali$e$e o car&o#i'emoglo&inemie de "an la 3 D nu s-au semnalat modificri sensi&ile la scderea concentra!iei de O3. La concentra!ii de COF& intre 3-0/D, de i nu a"ar semne o&iecti%e, la unele "ersoane "ot a"are modificri sen$oriale i "si'o-motorii 6scderea acuit!ii %i$uale, a sensi&ilit!ii cromatice, scderea "erforman!elor intelectuale7. Asemenea efecte e%idente au fost descrise la "ersoane, care "e lang e#"unere la CO, au consumat alcool, sau medicamente cu ac!iune sedati% sau 'i"otensoare. Intre 0/-3/ D "ot a"are manifestri de into#ica!ie acut usoar cu o&oseal, cefalee, tul&urri de coordonare a mi crilor, scderea e%ident a "erforman!elor fi$ice i intelectuale. fi$iologice sau fi$io"atologice. La concentra!ii mai mari, 'i"o#ia afectea$ creierul i cordul, organe foarte

CURS - TOFAN L. Intre 3/-./D a"ar semne mai gra%e de into#ica!ie acut, cu cefalee intens, gre!uri, ame!eli, adinamie, tul&urri sen$oriale. La ./D se instalea$ "ierderea cuno tin!ei, iar la ;/D, se "roduce moartea in scurt tim". C'e%alier 601;;7 a o&ser%at o cre tere a datoriei de o#igen in ca$uri de efort la "ersoane sntoase i nefumatoare, e#"use la CO i care "re$entau o car&o#i'emoglo&inemie de .D. Acest fa"t "resu"une c aceast concentra!ie "oate a%ea urmri gra%e asu"ra "ersoanelor cu afec!iuni cronice cardio%asculare i "ulmonare, care au o scdere "ree#istent a satura!iei in o#igen a !esutului. Sc'li">otter 601B17 a constatat e#"erimental "e animale de la&orator e#"use la CO, cu un "rocent de COF& "an la 0/D o scdere a toleran!ei la glucide, cu cre terea glicemiei care s-a men!inut un tim" indelungat du" incetarea e#"unerii. *rin e#"uneri de lung durat la concentra!ii mai crescute de CO "ot a"rea efecte secundare. A fost descris maladia S'ins'u, o&ser%at intr-un district din Qa"onia, la "ersoane e#"use la concentra!ii re"etate de CO, cu atingeri ale %alorii car&o#i'emoglo&inemiei uneori "este 3/D. *ersoanele "re$entau ame!eli, stare de o&oseal, dureri musculare, dis"nee i angor "ectoris. La consultrile medicale ulterior s-a %$ut c "ersoanele afectate "re$entau intr-o mare "ro"or!ie o atingere %al%ular 692.2D7, miocardo$ 60CD7 i ma5oritatea, semne de aterosclero$. aalori ale COF& de 2-0/ D e#istente "ermanent tim" indelungat, "rin alterri ale "eretelui %ascular, "ot fa%ori$a formarea de "lci ateromatoase "e "ere!ii %asculari, ceea ce ar e#"lica "ar!ial frec%en!a mai crescut a aterosclero$ei la fumtori i "ersoane e#"use la concentra!ii mai ridicate de CO. Astru" si cola&. 601;B7 au "ro%ocat e#"erimental de"uneri de aterom in "eretele %ascular al unui lot de ie"uri 'ranit cu colesterol i e#"us concomitent la concentra!ii crescute de CO. Tot "rintre efectele secundare se mai men!ionea$ a"ari!ia cu frec%en! crescut a malforma!iilor congenitale i a co"iilor 'i"otrofici la na tere la femeile insrcinate i e#"use in tim"ul sarcinii la concentra!ii mari de CO in aerul am&iant sau "rin fumat. Didro'enul sulfurat, su&stan!a intens iritant a cilor res"iratorii este considerat ca asfi#iant "rin "arali$ia "e care o "roduce asu"ra centrului res"irator. A"are in concentra!ii crescute in emana!iile %ulcanice, in mine adanci, "rin descom"unerea su&stan!elor organice cu sulf in a&sen!a o#igenului. Sursele antro"ice sunt

CURS - TOFAN L. re"re$entate de industria c'imic i rafinrii, constituind riscuri "entru sntate la locul de munc. A%and o densitate mare se acumulea$ in locuri 5oase i se gse te de o&icei in "re$en!a i a altor ga$e re$ultate din fenomene de descom"unere a materiei organice= NF 9, CO, metan, CO3 i SO3. Into#ica!iile acute sur%in in locurile de formare sau acumulare "rin fa"tul c "roduc o "arali$ie ra"id a "erce"!iei olfacti%e, care im"iedic %ictimele s se sustrag imediat din mediul "oluant. Concentra!iile in mediu ur&an %aria$a intre 0-13 egAm 9, dar in $onele industriale "ot a5unge "an la 0.// egAm9. Concentra!ii de .//-B// egAm9 sunt considerate fatale. ,oartea se "roduce a"roa"e instantaneu "rin "arali$ia intregului sistem ner%os central. F 3S nu "roduce asfi#ie "rin com&ina!ie cu F&. In concentra!ii mai sc$ute, 'idrogenul sulfurat nu este noci%, dar "re$int un miros de$agrea&il. *ragul olfacti% %aria$ intre 0-.2 egAm9 "entru "ersoanele sensi&ile. *ragul este mai ridicat "entru fumtori i "ersoanele e#"use re"etat. ?oluanii aler'izani Aerul "e care il res"irm %e'iculea$ in mod natural numeroase su&stan!e organice microsco"ice, %ia&ile sau ne%ia&ile, solide ori lic'ide, cunoscute su& numele de alergene, ca"a&ile de a "ro%oca reac!ii alergice, de 'i"ersensi&ilitate. Aceste alergene de natur organic "ot fi de "ro%enien! %egetal= "olen de "lante, fi&re %egetale, le%uri, ciu"erci, sau animal= "rodu i de descuama!ie, "ene, "eri, &lan. Aceste su&stan!e "ot determina sindroame alergice, curen!ii de aer contri&uind la rs"andirea lor "e diferite distan!e. +e asemenea, in atmosfera centrelor "o"ulate sunt emise di%erse su&stan!e cu caracter alergen, "ro%enind din intre"rinderi industriale sau ateliere ca= intre"rinderi de "relucrare a &um&acului, cane"ii, "ielii, cerealelor, ricinului, lemnului sau la fa&ricarea co%oarelor, frang'iilor, incl!mintei, "relucrarea tutunului etc. Alergenii re$ulta!i i elimina!i din aceste intre"rinderi se adaug la cei de "ro%enien! natural mrind incrcatura alergic a aerului comunal. O"era!iile industriale men!ionate contri&uie la "roducerea alergenilor aero"urta!i doar intr-o msur relati% mic, ace tia fiind indeose&i de origine natural.

CURS - TOFAN L. Su&stan!ele alergene de origine natural sunt foarte com"le#e din "unct de %edere c'imic, greutatea lor molecular fiind foarte mare, in tim" ce acelea care "ro%in din acti%it!i umane au o structur c'imic relati% sim"l. Reac!iile organismului la aceste alergene se "etrec, "redominant, la ni%elul tegumentelor i tractului res"irator. Cand reac!iile au loc in tractul res"irator, mucoasa ca%it!ii na$ale i !esutul muscular in%oluntar al &ron'iilor sunt "articular afectate. Statisticile e#istente arat c unul din trei locuitori ai Londrei "re$int o afec!iune res"iratorie alergic iar unul din trei cet!eni ai NeY ]or>-lui este alergic la o su&stan! c'imic, "rodus medicamentos sau alimentar sau de alta natur. *otri%it ra"oartelor di%er ilor e#"er!i O,S, &olile alergice ocu" al treilea loc in ta&loul mor&idit!ii, frec%en!a astmului &ron ic alergic de "ild, de" ind "e cea a tumorilor, tu&erculo$ei, reumatismului i a altor afec!iuni. Frec%en!a crescut a &olilor alergice cu diferite grade de se%eritate, duce la im"ortante consecin!e de ordin economic determinate de scderea ca"acit!ii de munc sau a&senteism in "roduc!ie, "entru "erioade de tim" mai scurte ori mai indelungate. Alergenii "ot fi de dou mari categorii= alergeni com"le!i, re"re$enta!i de "roteine, "oli$a'aride, a a cum sunt "ul&erile de cereale, finurile, e"idermele de animale, fungii etc.K alergeni incom"le!i, re"re$enta!i de ma5oritatea com"u ilor c'imici 6medicamente, fenoli, formalde'id, i$ociana!i, an'idride, c'inone, com"u i ai mercurului, cromului, nic'elului, cadmiului, &eriliului etc7 care ac!ionea$ ca 'a"tene. In cea de-a doua categorie sunt su&stan!e ne"roteice, ca"a&ile s se com&ine cu diferite gru"ri "roteice reacti%e, de%enind antigene. Astfel, com"u ii organici ai mercurului, unii com"u i organoclorura!i, srurile metalelor grele, se leag de "roteine "rin gru"rile tiolice 6SF7 formand - com"le#e de "rotein -, com"u i c'imici in care "roteinele legate se denaturea$, de%enind antigene, "artici"and la e%olu!ia "rocesului alergic. Se cunosc "este 9/// de com"u i c'imici care ac!ionea$ ca 'a"tene, i care "rin com&inare cu "roteinele e"idermului formea$ antigeni com"le!i, determinand manifestri alergice la ni%elul tegumentelor. a: $ler'ene de ori'ine ve'etal( ?olenul atmosferic. Alergia la "olen re"re$int, du" "raful de cas i fungi cea mai frec%ent cau$ a alergiilor res"iratorii. *olenul este un alergen ato"ic, cu caracter regional in

CURS - TOFAN L. sensul c unele s"ecii de "olen sunt alergogene indeose&i in anumite teritorii ale lumii= polenul de ?arietaria 6o %arietate de ur$ic7 in regiunea mediteranean euro"eanK polenul de $m2rosia i polenul de ulm in USA, Canada, ,e#ic. Alergo$ele "ro%ocate de "olen 6fe&ra de fan, sau rinita "eriodic, astmul &ron ic "olenic7 a"ar o&i nuit %ara i "rima%ara, fiind relati% &enigne. Alergo$ele "ro%ocate de "olenul de Am&rosia care a"ar in se"tem&rie-octom&rie au un caracter mai gra%, im&racand forme e"idemice i "utand suferi su"rainfec!ii &ron ice cu germeni sau %irusuri. In !ara noastr se$onul alergogen "olenic este intre 02 mai i 02 iulie, numrul cel mai mare de "olino$e inregistrandu-se cu unele %aria!ii regionale, intre 02 iunie i 0/ iulie. Res"onsa&ile de "olino$e sunt indeose&i urmatoarele "atru gru"e de "lante= G talofitele 6alge, lic'eni, ciu"erci7K 2riofitele 6mu c'i7K pteridofitele 6ferigi7K spermafitele 6fanerogamele sau "lantele cu flori7.

Aceast din urm gru" cu"rinde dou su&gru"e = - gimnos"ermele 6"lante cu sman!a neinc'is in fruct7, care "roduc mult "olen dar nu au im"ortan! alergenic mare i ( angios"ermele 6"lante cu sman!a inc'is in fruct7, formate din dou clase= monocotiledonate i dicotiledonate. +in monocotiledonate, familia gramineelor "re$int cea mai mare im"ortan! fiind larg rs"andit, iar "olenul lor constituie cau$a cea mai frec%ent a "olino$elor in )uro"a. +intre graminee interes "articular "re$int fura5ele care cresc in regiunile de cam"ie, in cur!i etc. +intre dicotiledonate, cei mai alergici sunt "lo"ii, teiul, ar!arul, salcamul, lemnul cainesc, "atlagina, mcrisul, te%ia, leguminoasele fura5ere 6lucerna, trifoiul, sulfina7. Alte s"ecii a"ar!inand dicotiledonatelor ca= mesteacn, arin, car"en, alun, fag, ste5ar, castan, frasin, liliac, de i rs"andesc "e distan!e im"ortante mari cantit!i de "olen, "roduc "u!ine manifestri alergice. Alte s"ecii ca "latanul, nucul etc. au mai mult o ac!iune sensi&ili$ant. Muce'aiurile sunt rs"andite "e tot glo&ul, acelea i s"ecii "utand fi gsite, cu incidente diferite "e toate continentele. Concentra!iile cele mai crescute de mucegaiuri in atmosfer sunt condi!ionate de= "articularit!ile climatice se$oniere 6tem"eratur, "reci"ita!ii, curen!i de aer7, su&stratul nutriti%, ritmul circadian "entru lumin sau intuneric etc.

CURS - TOFAN L. ,ucegaiurile atac numeroase s"ecii de %egetale, re"re$entand "rinci"ala cau$ a &olilor "lantelor. Se de$%olt insa i "e cereale, fructe, fura5e de"o$itate, lemn "utred, mo&ilier, !esturi. Locuin!ele umede fa%ora&ile de de$%oltare. Studiile efectuate in SUA au e%iden!iat c mucegaiul dominant este Dormodendron %Cladosporium7, urmat in ordine de ?ullularia0 ?enicillium i $lternaria. Se consider c e#ist o rela!ie strans intre mucegaiurile din atmosfer i cele din locuin!ele astmaticilor. ,ucegaiurile sunt tot mai mult incriminate in alergia res"iratorie digesti% i cutanat. Fiind adesea "ara$i!i ai %egetalelor i a altor "roduse utili$ate in alimenta!ie, ele "ot ac!iona cu alergenele alimentare. $lte aler'ene de ori'ine ve'etal(= - Ricinul, care in mediul industrial ca i in cel comunal determin destul de frec%ent manifestri alergice. La "ersoanele care locuiesc in a"ro"ierea intre"rinderilor care "relucrea$ ricinul ca i la cei care locuiesc in a"ro"ierea terenurilor culti%ate cu ricin, la culti%atorii de ricin s-au descris ade%rate He"idemiiI alergice, manifestate indeose&i su& form de astm &ron ic i cori$ s"asmodic. - >i2rele teItile %inul0 canepa0 2um2acul0 iuta: in stare &rut sunt alergeniceK du" "relucrare rmanand mai "u!in alergi$ante. - <utunul determin uneori manifestri alergice la "ersoanele din intre"rinderile de "relucrare a tutunului i la culti%atorii de tutun. - Capocul folosit la um"lerea saltelelor i "ernelor este alergic. G ?raful de lemn i in "articular cel "ro%enit din %ariet!ile de lemn tare, "oate ac!iona atat ca factor alergi$ant cat i ca factor iritant. G Gumele ve'etale, de ti"ul gumei ara&ice, folosit in im"rimerii, cosmetic etc. determin alergii "rofesionale la ti"ografi, fi#atori de "r. - >ainurile, re"re$int o cau$a de alergie, res"iratorie indeose&i, la "ersoanele care lucrea$ in industria de "anifica!ie, cofetrie etc. Uneori alergia este cau$at in realitate de artro"odele sau mucegaiurile care contaminea$ faina. 2: $ler'eni de ori'ine animal( ?eri0 2lanuri0 descuam(ri epidermice de animale . Alergenii "ot "ro%eni de la animale domestice 6"isic, caine, cal, &o%ine, o%ine, ca"rine7 i c'iar sl&atice "recum i de la animale de la&orator 6 oareci, o&olani, co&ai etc7. *ersoanele cele mai afectate sunt acelea i insuficient luminate ofer condi!iile cele mai

CURS - TOFAN L. e#"use "rofesional 6%eterinari, ingri5itori i crescatori de animale, clre!i, ta"i!eri etc7 "ersoanele care con%ie!uiesc cu animale 6"isici, caini7 sau care folosesc ori %in in contact cu o&iecte sau confec!ii facute din &lan de animale 6ie"ure, cmil, ca"r etc.7 . Sensi&ilitatea la aceste alergene este uneori asociat cu alergia la "raful de cas. >ul'i. In !ara noastr, du" "raful de cas, alergia la fulgi de "asri domestice 6gina, ra!a, gasca etc7 este cea mai frec%ent. Rareori i$olat, alergia la fulgi este deseori asociat cu alergie la "raf de cas i mucegaiuri care, de regul, im"regnea$ fulgii cu care sunt um"lute "ernele, saltelele, "la"umele etc. c: ?raful de cas( Acests este alergenul cel mai im"ortant i cel mai rs"andit, fiind rs"un$ator de a"ro#imati% 2/ D din afec!iunile alergice res"iratorii i ;-C D din cele cutanate. Com"o$i!ia "rafului de cas este %ariat, cele mai im"ortante com"onente fiind fi&rele de &um&ac i de lan, fulgii, "erii i scuamele de animale, mucegaiurile i &acteriile etc. Alergenul "rinci"al din "raful de locuin!e este re"re$entat de acarianul Dermatophsgoides pterom ssimus. Acest acarian se gse te in scuamele umane i este "re$ent in a"roa"e toate locuin!ele cu ma#imum de frec%en! in lunile fe&ruarie-martie i se"tem&rie (noiem&rie. +in acest alergen, com"us din "oli$a'aride 612D7, "oli"e"tide 62D7 s-au i$olat "atru frac!iuni din care cea cores"un$atoare scuamelor umane este cea mai im"ortant. Al!i acarieni au fost de asemenea i$ola!i din di%erse "rafuri de locuin!. Se "are c ar e#ista i o alergogenitate a gandacului de &uctarie, alt com"onent al alergenului "rafului de locuin!. *erii, "enele i e"idermele de animale 6la caine, scuameleK la "isic "ro&a&il sali%a care im&i& &lana, la ie"ure "erii deta a!i7 sunt mai rareori alergi$an!i. d: $ler'ia la a'eni fizici O serie de agen!i fi$ici cum ar fi cldura, lumina si in "articular frigul, determin la unele "ersoane manifestri alergice de ti"ul urticariei la ni%elul tegumentelor. Urticaria este locali$at la ni%elul $onelor de contact cu frigul= fa!a, maini, "icioare uneori faringe. Fi"ersensi&ilitatea la agen!i fi$ici are un mecanism insuficient clarificat. Cercetri mai recente sus!in c ac!iunea acestor agen!i s-ar manifesta indeose&i la "ersoane cu o stare de insta&ilitate %asomotorie, "rin declan area de tul&urri %asomotorii e#agerate i "rin eli&erare masi% a mediatorilor c'imici de ti" 'istamina din !esuturile agresionate. Urticaria la caldur a"are in urma e#"unerii la cald, in afara iradierii solare. Camera su"raincl$it, &aie cald,

CURS - TOFAN L. ingestie de alimente fier&in!i etc. Urticaria a"are numai rareori locali$at, de regula im&rac o form generali$at. Aceast din urm form a mai fost denumit i urticarie fiind rs"unsul anormal la acetilcolin. Alergia la lumin este caracteristic "ersoanelor 'i"ersensi&ile la lumina solar i se manifest su& forma de urticarie, edem, ec$em, "e "r!ile cor"ului e#"use la soare. e7 Su2stanele aler'ene provenite de la autoveJicule i din industrie Studii "ri%ind e%entualul efect alergen al unor com"onen!i ai ga$elor de e a"ament 6o#idul de car&on, formalde'ida, 'idrocar&urile saturate n-'e#an, n-'e"tan, n-nonan, n-decan7 au "us in e%iden! fa"tul c aceste su&stan!e "ot "roduce efecte de alergi$are a organismului atunci cand se gsesc la ni%elul concentra!iilor ma#ime momentane i concentra!iilor medii admise. +intre su&stan!ele cu "ro"riet!i alergenice, &eriliul 6-e7 su& forma di%er ilor lui com"u i, cau$ea$ o reac!ie "ulmonar granulomatoas "articular, dac este in'alat. Co&altul metalic 6Co7, di%i$at, in'alat, determin de asemenea o afec!iune "ulmonar. Reac!ii similare dau i alte metale ca "latina, cromul, %anadiul, nic'elul etc. La tratarea &lnurilor este folosit "arafenildiamina, su&stan! colorant care este alergenic, ca"a&il s cau$e$e in afar de astmul &ron ic i dermato$e. Alte su&stan!e cu "ro"riet!i alergenice "ot fi glicocolul, amonium ( tioglicolul, etilendiamina, an'idrida ftalic 6naftoc'inona7, re$inele e"o#i, i$ociana!ii, 'e#ametilen- tetraamina, alde'ida formic, etc. ?oluanii toIici sistemici Ca urmare a "olurii aerului "o"ula!ia uman este e#"us riscului unor su&stan!e care sunt fie cu totul im"ro"rii %ie!ii, fie noci%e, fie in do$e ridicate. +intre su&stan!ele care im"lic astfel de riscuri fac "arte metalele grele, su&stantele c'imice de sinte$, de natur organic, cum sunt "esticidele, etc. Unele dintre aceste su&stan!e "un "ro&leme de e"idemiologie "rin intermediul "olurii aerului, multe "utand afecta sntatea omului in condi!iile s"eciale ale acti%it!ilor industriale, in ca$uri accidentale e#ce"!ionale sau "rin a" i alimente. Cat "ri%e te efectele noci%e ale "oluan!ilor sistemici, este dificil de gsit caracteristici comune care s a"ro"ie aceast clas de su&stan!e care "rin natura lor este eterogen.

CURS - TOFAN L. +in "unct de %edere ecologic, aceste su&stan!e se caracteri$ea$ "rin e#isten!a in concentra!ii mici in mediul natural 6sol, %egetale, a"7 de unde a5ung s fie "re$ente i in organismul uman, uneori atingand ni%eluri noci%e indeose&i du" concentrare in lan!uri trofice. In e"oca contem"oran, "oluarea mediului, indeose&i a aerului, determin e#tinderea i intensificarea riscului noci%, unele su&stan!e ca *&, Fg, F "utand s "ro%oace c'iar fenomene to#ice cu caracter accidental sau c'iar e"idemiologic. O caracteristic comun a acestor "oluan!i const in modul lor de ac!iune care se e#ercit la ni%el su&celular, molecular, afectand func!ii i structuri ale organitelor celulare i ale en$imelor care stau la &a$a meta&olismului i &iosinte$ei organice. )le afectea$ in "rimul rand nucleul celular, inducand alterarea dimensiunilor, numrului i sta&ilit!ii normale "rin >ariomegalie, "oli"loidie i mito$ anormal. )le "roduc a"oi distrugeri sau alterri cromo$omiale, ceea ce face ca unele s ai& i un marcat caracter mutagen i cancerigen 6As, Cd, Ni7. ,itocondriile, organitele celulare cu rol in res"ira!ie i sc'im&uri meta&olice, sunt le$ate "rin reducerea sinte$elor "roteice i in'i&i!ia func!iilor unor en$ime= citocromii in ca$ul *& si Fg, en$imele fosforilrii o#idati%e in ca$ul Cd, monoamino#ida$a i ,g
3M

AT*-a$a in

ca$ul As. Ca urmare a efectului to#ic, mitocondriile sufer deformri, anomalii, distrugeri. +in aceea i categorie afectrii organitelor celulare fac "arte "ertur&ri induse in reticulul endo"lasmic cu rol fundamental in sinte$a "roteinelor i in li$o$omi, cu rol de a"rare fa! de su&stan!ele strine i de meta&oli$are a unor medicamente. ?lum2ul %?2:. +ac in trecut, in mediul industrial, "oluarea aerului a determinat into#ica!ii mai numeroase i mai gra%e, numrul acestora a sc$ut in "re$ent "rin msuri de igien i "rotec!ia muncii. Cele mai multe ca$uri de into#ica!ie cu *& ale "o"ula!iei se datoresc "olurii cu *& a altor factori de mediu= locuin!a, 5ucrii etc, in into#ica!iile "o"ula!iei infantileK &uturile i alimentele in into#ica!iile "o"ula!iei adulte. *oluarea aerului a determinat in rare ca$uri efecte noci%e decela&ile i aceasta in ca$ul "o"ula!iei infantile din ariile e#"use la *& e%acuat din intre"rinderile industriale. A doua mare categorie de riscuri este re"re$entat de "oluarea cu *& e%acuat "rin e a"amentele auto%e'iculelor care folosesc tetraetil de *&, dar "rin acest mecanism nu se reali$ea$ decat rar ni%eluri to#ice. +at fiind e#tinderea "olurii aerului cu *& "recum i unele sus"iciuni cu "ri%ire la efectele noci%e "osi&ile asu"ra sistemului ner%os central i in genere asu"ra snt!ii

CURS - TOFAN L. "o"ula!iei infantile, ca i alte ac!iuni mai "u!in fundamentale, acestei "ro&leme i se acord un mare interes. *& se gse te in sol in cantit!i mici 6in medie 09 mgA>g , crescand in $onele "o"ulate "an la 0// (9// mgA>g i atingand 0/-3/./// mgA>g in $onele miniere i industriale7. *& a fost utili$at de oameni inca din antic'itate, dar "oluarea mediului datorit to"irii i folosirii sale era mult mai limitat. Consumul mondial de *& a crescut ince"and indeose&i de la ince"utul sec.al :I:(lea. *oluarea aerului constituie cea mai masi% modalitate de rs"andire a *& in mediu, indeose&i "rin dou surse= to"irea industrial i e a"amentele auto%e'iculelor. Cantit!i mai mici se elimin in atmosfer "rin com&ustia c r&unelui 6cca 0// mgA>g cenu 7, coloran!i, "esticide cu *&, fumat etc. To"itoriile de *& sunt mai mari in !rile &ogate in minereu 6Rusia, Canada, SUA, Fran!a, 8ermania, Qa"onia7, dar ele sunt "re$ente in a"roa"e toate !rile industriali$ate, cci *& este "rodus nu numai din minereu, ci este reto"it i din de euri, o&iecte u$ate etc. Intre"rinderi industriale care "oluea$ atmosfera cu *& mai sunt i u$inele "roductoare de alte metale neferoase 6*& gsindu-se in ma5oritatea minereurilor din care se e#trag acestea7, fa&ricile de acumulatori, coloran!i anorganici, ca&luri, tetraetil de *&, sta&ili$atori de mase "lastice etc. )%acuarea din industrie are loc mai "u!in su& form de "ul&eri de minereu i mai mult su& form de %a"ori metalici, care se o#idea$ i se transform intr-o "ul&ere fin, cu "articule de dimensiuni su&micronice, fcand "osi&il rs"andirea sa "an la mari distan!e 60/-3/ >m7 de la locul e%acurii. Cu toate eforturile de a nu "ierde metalul i a nu "ro%oca "oluarea mediului, nu este "osi&il re!inerea integral a *&, astfel c, de i e%acurile in atmosfer s-au redus considera&il fa! de ince"uturile erei industriale, ariile in%ecinate u$inelor de to"ire i utili$are continu s "olue$e atmosfera. *& introdus in &en$in %aria$ de la /,02 la /,/2 gAl, in multe !ri urmrindu-se reducerea sa. Utili$area *& ca tetraetil de *& 6mai "u!in ca tetrametil7 re"re$int cea mai insemnat form de "oluare. *& e%acuat din e a"amentele auto%e'iculelor constituie o "ro&lem cu mult mai e#tins i mai difu$. )a interesea$ in "re$ent toate localita!ile ur&ane 6in grade diferite du" indicele de motori$are cu auto%e'icule7, "recum i localit!ile rurale situate in a"ro"ierea marilor ci rutiere. Concentra!ia *& este diferit in func!ie de mrimea centrelor "o"ulate, a marile metro"ole. Concentra!ia scade cu distan!a fa! de linia de trafic, c'iar "e autostr$ile fr cldiri "e flancuri, re%enind la ni%elul general la distan!e de 2/-0// m. Cantit!ile

CURS - TOFAN L. e%acuate au ince"ut s scad in ultima %reme, ca urmare a reducerii concentra!iei sau c'iar a su&stituirii *& in &en$in. *& e%acuat in atmosfer de diferite surse "oate a5unge direct in organism cu aerul res"irat sau indirect, du" de"unerea "e su"rafe!e i o&iecte, a5ungerea "e sol 6"rin "reci"ita!ii7, a"oi in a", alimente etc, ca i du" "reluarea din sol de ctre "lante, anumite s"ecii a&sor&ind mai mult decat altele, mai ales in anumite "r!i ale lor. Contri&u!ia direct a aerului la "trunderea *& in organism este inferioar cantitati% celei "e cale digesti%. Cat "ri%e te e#"unerea "rofesional, mult mai "uternic in trecut, determinand mai frec%ent into#ica!ii acute, este mult diminuat in "re$ent, dar continu s fie su"erioar ca ni%el celei a "o"ula!iei generale, e#"us in numr mai mare, dar unor do$e inferioare. Ac!iunea to#ic a *& in organism se resimte la ni%elul urmtoarelor organe= sangele, rinic'iul, sistemul ner%os, a"aratul cardio%ascular, tractul gastro-intestinal, glandele endocrine etc. )fectele noci%e ale incrcrii organismului cu *& se com&at cu succes folosind medicamente cu insu iri c'elante, "rin care se o&!ine descrcarea "e cale urinar. *re%enirea riscului to#ic al *& se reali$ea$ "rin toate msurile ur&anistice, te'nologice, administrati%e i educati%e care reduc incrcarea factorilor de mediu i a"ortul in organism, ni%elul ma#im admisi&il fiind de cca 0bgAm9 aer. *& a&sor&it "e cale res"iratorie nu tre&uie s de" easc 3/bgA$i iar *& total a&sor&it se limitea$ la ;/-B/ bgA$i. Ca re"er de &a$ in "re%enirea into#ica!iei se folose!te "lum&emia, care la co"il se recomand s nu de"a easc 92-./ bgA0//ml, iar la adult ;/ bgA0//ml, dar este mai &ine ca ni%elul su s se men!in cat mai sca$ut, intrucat "ot ac!iona noci% c'iar concentra!ii sanguine mai reduse. Man'anul %Mn: este unul dintre cele mai a&undente elemente ale scoar!ei terestre, fiind "e locul 00 in ordine crescatoare. )l face "arte dintre elementele esen!iale, fiind con!inut de toate organismele %ii. Totodata el este un "oluant al atmosferei, a"ei i aerului, re$ultand in "rinci"al din industria metalurgic i c'imic i de la fa&ricarea acumulatorilor usca!i. In sol este "re$ent in concentra!ii de cca 2// mgA>g su& form de diferite minerale, in a" de /,/2 (02 bgAl, iar in alimente de la urme "an la concentra!ii mai mari de 32/ bgAg.. *oluarea aerului cu ,n e#"une la "trunderea sa "an in al%eole, cci "este C/D se "roduce cu "articule fine, su&micronic.

CURS - TOFAN L. ,n "trunde in organism "e diferite ci= res"iratorie, digesti% sau cutanat. A&sor&!ia digesti% este dominant la ma5oritatea "o"ula!iei, de i este mai mic 60/D7 decat cea res"iratorie 69/D7. A"ortul "rin aer este dominant numai in mediul industrial, cand "oate "roduce i into#ica!ii. Into#ica!iile "o"ula!iei generale sunt rare. Concentra!ia sanguin a ,n este 3-0/ bgA0// ml, iar cea urinar 0-C bgAl, aceasta crescand in ca$ul mririi a"ortului. Fiind un element &iogen este "re$ent in celul, in "rimul rand in mitocondrii i este rs"andit in diferite !esuturi in concentra!ii de /,3 (/,9 bgAg. In ca$ul "re$en!ei in concentra!ii mici in mediu, mamiferele terestre il concentrea$ in organism de a"ro#imati% 0/ ori, "e tii de 0// ori, iar "lantele marine de 0//./// ori. In organismul uman, ,n este trans"ortat in "lasm cu a5utorul unei glo&uline -0, denumita transmanganina i se afl su& controlul glandei su"rarenale. Factorii care condi!ionea$ re!inerea in organism sunt a"ortul, cantitatea de Fe din re$er%ele organismului i concentra!ia 'emoglo&inei. In organism concentra!ii mari se de"o$itea$ in sc'elet, "r, ficat, "ancreas i rinic'i "recum i in glo&us "allidus i in cor"ul striat. Into#icatia cu ,n este urmat de scderea Ca i Fe din ser, ani$ocito$a, 'i"ocromie i a"ari!ia de granula!ii &a$ofile in 'ematii, le$iuni 'e"atice i c'olesta$a care stau i la &a$a encefalo"atiei manganice. ,odificrile &ioc'imice ale into#ica!iei cu ,n, e%iden!iate in cercetri e#"erimentale, ca i sim"tomatologia clinic, indic interferen!a ,n in fenomenele o#idati%e legate de func!ia catecolaminelor, care au loc in glo&us "allidus i cor"ul striat i in glanda su"rarenal, inducand scderea su&stan!elor i a en$imelor im"licate 6do"amina, tiro$in'idro#ila$a7 i consumul de o#igen. ,n MM mai in'i& ac!iunea ocitocinei, 'ormon al neuro'i"ofi$ei, ca i ac!iunea adenilcicla$ei, en$im din mem&rana celular, determinand scderea formrii A,* ciclic. ,anganismul cronic s-a inregistrat indeose&i in mine i in intre"rinderi de mangan in care aerul este "oluat i to#icul "trunde su& form de "ul&eri "rin in'alare sau "e alte ci 6digesti%, cutanat7. ,odificrile anatomo"atologice mai frec%ente au fost= ciro$a 'e"atic, degenerri neuronale in segmentul su"erior din glo&us "allidus i al!i nuclei &a$ali, "recum i corte#ul cere&ral i cere&el. ,odificrile umorale din into#ica!ia cu ,n constau din scderea e#cre!iei de 0Bcetosteroi$i, eritro"enie, scderea 'emoglo&inei, limfocito$a cu leuco"enie "olimorfonuclear

CURS - TOFAN L. i monocito"enie, cre terea meta&olismului i modificri celulare i "roteice ale lic'idului cefalora'idian. Fenomenele to#ice sunt condi!ionate i de alte deficien!e, indeose&i de anemia nutri!ional 6cu eritro"enie sauA i 'emoglo&ino"enie7. In afar de efectele asu"ra sistemului ner%os ( au mai fost semnalate efecte noci%e asu"ra sistemului res"irator su& form de "neumonie. Mercurul %D': a determinat i continu s determine into#ica!ii mai mult accidental, dar a"roa"e e#clusi% "rin "trundere "e cale digesti%, in tim" ce "trunderea "e cale res"iratorie constituie o "ro&lem de sntate numai "entru muncitorii din industria in care se mani"ulea$ Fg. Aerul e#ercit ins un rol mai insemnat decat in "oluarea cu alte metale, datorit "ro"riet!ilor sale de a se e%a"ora c'iar la tem"eratura o&i nuit. Un mare numr de ca$uri de into#ica!ie la oameni s-au mai "rodus "rin folosirea ca fungicide a unor al>ili de Fg. Riscurile de im"licare a omului sunt "osi&ile i "e aceast cale, e#istand i lan!uri trofice la %ie!uitoarele de "e uscat. In natur Fg se gse te in concentra!ii mici. In sol 6oscila!ii intre 3/ bg i 02./// bgAg7,0/-B/ mgA>g in cr&uni, circa /,0 bgAl in a"a de su"rafa! i mai "u!in in a"a su&teran, /,0 (0 mgAg in %egetale 6in cereale c'iar 9/-0// bgAg7. Intre Fg "ro%enit din sursele naturale i cel din surse artificiale nu se "oate face o delimitare, cci "rin e%a"orare, sol%ire i integrare in cicluri &iologice are loc o circula!ie continu a Fg in &iosfer, indiferent de "ro%enien!. +intre factorii de mediu, aerul "re$int o im"ortan! mai redus, deoarece Fg nu a5unge decat e#ce"!ional la ni%eluri ridicate i aceasta a"roa"e e#clusi% in aerul inc"erilor. *oluarea aerului cu Fg este datorat e%acurii din mine, intre"rinderi industriale 6u$ine de rafinare i distilare a Fg, u$ine clorosodice, fa&rici de a"arate de msur, termocentrale7 i din oricare alt loc unde se utili$ea$ acest metal. *ro&leme "articulare creea$ Fg in la&oratoare, ca&inete de stomatologie, unde "oate sc"a "e 5os, e%a"orandu-se in aer c'iar la tem"eratura camerei. Concentra!iile gsite in aerul localit!ilor %aria$ du" "re$en!a i mrimea surselor. A&sor&!ia Fg metalic i a metil Fg este de B2 (C/ D din cantitatea a5uns in "lmani. Concentra!ia sanguin a Fg este in mod normal su& 0 bgA0// ml, dar sim"tomele into#ica!iei "ot li"si c'iar la 3/-32 bgA0//ml. A5uns in organism Fg este con%ertit i concentrat in anumite !esuturi. La cate%a $ile du" a&sor&tie, Fg se acumulea$ in rinic'i in "ro"or!ie de 2/D, iar mai tar$iu c'iar 1/D.

CURS - TOFAN L. Tro"ismul cere&ral este caracteristic com"u!ilor organici 6mai ales metil Fg7. In e#"erimentele "e animale i Fg anorganic se concentrea$ de a"ro#imati% 0/ ori in creier. Fg este "re$ent in cantit!i %aria&ile i in alte !esuturi. In "r se concentrea$ de cca 32/ ori. )liminarea Fg din organism are loc in "rinci"al "rin fecale la ince"utul e#"unerii i "rin urin in "artea a doua a e#"unerii. )%acuarea este mai ra"id in "rimele $ile, iar remanen!a &iologic la om este de a"ro#imati% ./ de $ile. +atorit marii fu$i&ilt!i i li"osolu&ilit!ii, &arierele 'emocere&rala i "lacentar sunt trecute cu u urin! de Fg, mai ales su& forma com"u ilor organici, iar %a"orii trec mai re"ede decat srurile organice. Fg trece in la"tele matern, a5ungand la sugar, dar concentra!ia este redus. )#"erimental efectele to#ice difer du" do$. La do$e su&letale se "roduc le$iuni ire%ersi&ile "e creier, rinic'i, cord i "lmani. Concentra!iile de /,1 mgAm9 de aer au "rodus gra%e le$iuni cere&rale i renale la caini, ie"uri, o&olani. La om c'iar concentra!ii mai mici 6/,/02- /,/3 mgAm97 e#ercit efecte noci%e e%idente. Ca modificri 'istologice se constat distrugeri neuronale, cu deteriorarea secundar a fi&relor, le$area rdcinilor dorsale i a ner%ilor sen$iti%i "eriferici. In rinic'i se constat degenere cen!a tu&ilor contorti. ,ecanismul de ac!iune este elucidat endo"lasmatic celular in rinic'i im"iedicarea mito$elor celulare. Ac!iunea to#ic a Fg are ca mecanism &ioc'imic de &a$ in'i&i!ia "roceselor en$imatice i dereglarea ec'ili&rului de mem&ran "rin alterarea com"u ilor sulf'idrilici. Clinic i e"idemiologic , into#ica!ia cu Fg este cunoscut cu mult %reme in urm e#"unerilor accidentale, tera"eutice i mai ales industriale, ea manifestandu-se cu sim"tome neurologice 6tremurturi, tul&urri mintale, insomnie, tul&urri sen$oriale, renale, tiroidiene, cardio%asculare, stomatologice, cutanate7. *rotecia im"otri%a riscului to#ic al Fg const in e%itarea rs"andirii sale in mediu, res"ectarea normelor "ri%ind C.,.A. in aer . Cadmiul %Cd: este cunoscut "entru ac!iunea sa to#ic in do$e mici, "rin "oluarea com"le# a mediului, nu atat a aerului, cat a alimentelor i a o&iectelor. du" le$iunile celulare i &ioc'imice= degradarea en$imatic a citocromului *-.2/, modificarea ultrastructural a reticulului i ficat, scderea aminoaci$ilor in lamelele cere&rale,

CURS - TOFAN L. Cd se gse te in urme in sol 6/,//;""m, in greutate7, in a" 6su& 2 bgAl7 i in aer 6/,///.-/,.B bgAm97. In minereurile feroase se gse te alturi de cn intr-un ra"ort de 0A0///0A03///. Se gse te i in tutun in concentra ii de 0-3 bgA!igar. *oluarea aerului cu Cd are loc ca urmare a e#trac!iei, "relucrrii i folosirii metalului in numeroase sco"uri= alia5e, aco"eriri metalice, &aterii uscate, coloran!i organici folosi!i in ti"ografie, fa&ricarea maselor "lastice, "esticidelor, etc. Li"sa ac!iunii "o$iti%e a Cd "entru organismul uman este rele%at in "rimul rand de fa"tul ca el este a"roa"e a&sent la nou-nascut 6cca 0 bg7, cantitatea sa crescand "an la 2/ de ani de cca 9/./// ori 69/ mg7, cele mai mari concentra!ii gsindu-se in organele care sufer efectele sale noci%e= rinic'i, "lmani, ficat, tiroid, s"lin. A&sor&!ia in organism a Cd este mai mare "e cale res"iratorie 6./D7 decat digesti% 62D7. Fumatul cre te "ro"or!ia Cd "truns "e cale res"iratorie nu numai la fumtori 6cca 0. bgA$i la fumtorul o&i nuit, de cca 0// de ori mai mare decat la nefumtori7, ci i la cei ce con%ie!uiesc in acelea i inca"eri, cci in curentul lateral de fum "ro"or!ia Cd este mai mare decat in cel central. Concentra!ia in sange 6in s"ecial in 'ematii7 este de /,/0-/,2 bgA0//ml, Cd fiind trans"ortat de o metalotionein i de"us "referen!ial in anumite organe, in func!ie i de calea de "trundere in organismK "lmanul in ca$ul "trunderii res"iratorii, rinic'iul in ca$ul celei digesti%e. Astfel, la fumtori concentra!ia este de 0/-3/ bgAg, iar la nefumtori de cel mult 2-; bgAg. )liminarea din organism este lent i se face "rin urin in mod normal su& 02 gAg creatinin, remanen!a sa fiind estimat la cca 9/ ani, astfel incat in realitate are loc o acumulare continu "e "arcursul %ie!ii. Into#ica!ia cu Cd a"are in s"ecial in mediul industrial, dar nu este e#clus i riscul "entru "o"ula!ia general. +iferen!ierea cii de "trundere este dificil, cci adeseori "oluarea aerului determin in mod secundar incrcarea cu Cd a alimentelor i a a"ei, to!i ace ti factori "artici"and "rin insumare la a"ortul in organism. *e &a$a o&ser%a!iilor anterioare i a studiilor e#"erimentale se "oate "reci$a o ac!iune to#ic "oli%alent a Cd asu"ra !esuturilor cu func!ii meta&olice, ceea ce determin dereglarea ec'ili&rului "roteic i a meta&olismului li"osteroi$ilor, cu consecin!ele in "roducerea de de$ec'ili&re minerale 6'i"ercalcemie i 'i"ercalciurie cu deminerali$area organismului i "redis"o$itii la fracturi, nefrolitia$a7, le$iuni celulare cu efect mutagen i teratogen.

CURS - TOFAN L. Organele afectate sunt in "rimul rand cile res"iratorii su"erioare in ca$ de concentra!ii ridicate ale com"u ilor de Cd 6"osi&ile a"roa"e e#clusi% in industrie7 manifestate "rin fenomene de iritatie insotite de %erti5 si cefalee, e%oluand in ca$uri gra%e s"re o &ron'o"neumo"atie acut i c'iar deces. Afectarea a"aratului res"irator mai const in emfi$em "ulmonar de gra%itate de"endent de gradul into#ica!iei, res"ecti% concentra!ia Cd din !esutul "ulmonar. Rinic'iul este organul critic in e#"unerea la Cd, suferind mai intai o acumulare in celulele e"iteliale tu&ulare, inso!ite de "roteinurie 6sunt eliminate "rin urin molecule "roteice cu greutate relati% mic7 "recum i 'i"erglico$urie de ti" renal. A"aratul cardio%ascular este afectat "rin 'i"ertensiune i alte forme de le$iuni degenerati%e in urma dereglrii sistemului renin ( 'i"ertensin ca meta&olismului li"osteroi$ilor. *rotec!ia im"otri%a riscului to#ic al Cd se "oate reali$a "entru calea res"iratorie, "rin limitarea concentratiei Cd in aer la cca 0 bgAm9. >luorul %>: este un element necesar organismului uman la un a"ort $ilnic de 3-9 mg "entru un adult. In im"re5urri rare este "osi&il cre terea cantit!ii "trunse in organism, a%and ca urmare fenomene to#ice, la ince"ut a organelor dure i ulterior a organelor moi, traducand insemnate de$ec'ili&re ale meta&olismului mineral din organism. Fluorul este "re$ent in scoar!a terestr in "ro"or!ie mic 6/,//; ( /,//1 D7, concentra!ia sa in sol fiind de 3/-2// ""m, uneori mai mult. In a"a de su"rafa! este "re$ent in concentra!ii mici 6/,/3-/,0""m7, iar in a"a su&teran in concentra!ii mai mari, dar de regul su& 0mgAl, e#ce"!ional atingand concentra!ii to#ice de 3-0/ mgAl sau c'iar mai mult. *oluarea aerului cu F se "oate "roduce indeose&i de intre"rinderile de electroli$ Al, su"erfosfa!i i alte ingra minte fosfatice, o!el, ciment, sticl, ceramic, crmid, criolit, acid fluor'idric etc. Concentra!ia F din aer in %ecintatea u$inelor e%acuatoare este de ordinul a 0-2/ bgAm9, rs"andindu-se "an la 2-0/ >m de surs, dar s-au semnalat i concentra!ii mai mari, de "este 0 mgAm9. A&sor&!ia "e cale res"iratorie este "ractic integral "entru com"u ii solu&ili 6NaF7 i cei ga$o i 6FF7 in tim" ce "entru ceilal!i a&sor&!ia de"inde de mrimea "articulelor, concentra!ie etc. +u" a&sor&!ie, F a5unge in sange, unde se gse te su& dou forme= ionic i legat de al&umine. Concentra!ia in sange oscilea$ intre /,/02- 9,2/ ""m in func!ie de a"ort. In !esuturile moi, la "ersoanele nee#"use "olurii concentra!ia oscilea$ de asemenea de la i tul&urri ale

CURS - TOFAN L. cca /,32 ""m "an la sute de ""m in ca$ de into#ica!ie. *rin e#"unere la "oluan!i cu F, concentra!ii mai mari au fost gsite in aort, "lmani, rinic'i i "iele, dintre !esuturile moi. In oase este "re$ent cca 11D din F re!inut in organism. In ca$ de a&sor&!ie, F este eliminat "rin urin circa 3/D in "rimele . ore i a"roa"e tot, du" 3. '. In din!i F se de"une in concentra!ii descrescande de la smal! s"re "rofun$ime, su& form de fluoroa"atit, "rin su&stituirea cu F a OF din 'idro#ia"atit. *oluarea aerului cu fluor e#"une la su"raincl$irea organismului, determinand starea de into#ica!ie, la ince"ut modificrile inestetice fiind asociate cu o cre tere a re$isten!ei dintelui, iar in formele mai a%ansate re$isten!a acestora sc$and, "an la fractur i mcinare lent datorit unei fria&ilit!i crescute. Clinic sim"tomatologia fluoro$ei osoase a"are tar$iu, cu %agi dureri articulare la genunc'i, "icioare i coloan, confundate cu durerile reumatice. Fisto"atologic se "roduc osteosclero$a, osteo"oro$a i osteomalacie a !esuturilor dure i minerali$are a celor moi, "an la fluoro$a an>ilo$ant, deformri, imo&ili$ari, "arali$ii i manifestri radiculare mielo"atice. ,ai frec%ente i mai masi%e au fost ca$urile de fluoro$ la animale 6distrofii osoase i dentare, ca e#ie i c'iar decese la %ite 'rnite cu fura5e "e care s-a de"us F7, care "receda cu mult afectarea "o"ula!iei umane, im"unand msuri adec%ate de "rotec!ie. A%andu-se in %edere riscul deose&it de gra%, u$inele care "oluea$ cu F se am"lasea$ la mari distan!e de localit!i, iar ga$ele e%acuate se e"urea$ energic "rin filtrari i s"lari reducandu-se considera&il concentra!ia F emis in atmosfer. $rsenul %$s: e#ercit ac!iuni noci%e "rin "oluarea com"le# cu metale neferoase, "e care le inso!e te. Ca i in ca$ul altor metale to#ice, i As "oate "trunde in organism "e mai multe ci. As se gse te in concentra!ii de 0-./ ""m in sol, 3 ""m in roci cristaline, /,////. ( /,39 ""m in a"a din rau i 0/-0// ""& in a"a de ro&inet. Se "oate gsi in concentra!ii ridicate in cr&une, in a"a unor i$%oare %ulcanice. *oluarea aerului cu As re$ult la e#trac!ia, rafinarea i "relucrarea metalelor neferoase, de unde se "re"ar i trio#idul de As 6As3O97 ca su&"rodus al minereurilor de Cu, *&, Ag i Au. As se mai utili$ea$ la "roducerea de "esticide, conser%an!i ai lemnului, coloran!i, alia5e, sticl i "roduse farmaceutice. *oluarea aerului mai are loc i la com&ustia cr&unelui. As are o ac!iune de in'i&i!ie i c'iar distrugere a "roceselor %itale, mecanism "rin care ac!ionea$ i in ca$ul folosirii sale ca agent medicamentos.

CURS - TOFAN L. A&sor&!ia in organism are loc cu dificultate, in ca$ul in care se inger fiind e#cretat adeseori ra"id, fr a suferi transformri meta&olice. Totu i la "trunderea "rin "lmani se "oate a&sor&i in cantitate insemnat, dar este eliminat "rin urin in mari cantit!i in "rimele 3.-.C ', du" care e%acuarea continu, dar mai lent. Tro"ismul "referat al As este la ince"ut in anumite organe= ficat, rinic'i, "iele, "lmani, in care concentra!ia sa cre te mai mult decat in altele. A"ortul de concentra!ii mici i re"etate determin de"unerea in "r i ung'ii. Cantit!i mici a"ar i in creier, uter i inim, As trecand i &ariera "lacentar, in tim" ce As anorganic este re!inut de &ariera 'emoencefalic. Ac!iunea to#ic a As se e#ercit "rin reac!iile cu *, S, Se i indeose&i, "rin com&inarea cu gru"ele SF ale en$imelor, care este considerat mecanismul to#ic "rinci"al. C'iar acumularea As in "iele se &a$ea$ "e aceast unire cu com"u ii S din >eratina. As tisulare. Clinic, into#icatia acuta cu As determin o sim"tomatologie digesti%= dureri a&dominale i %rsturi, sau in ca$ de do$e mai mici, numai anore#ie, alternan!a intre diaree i consti"a!ie, "recum i ne%rita "eriferic, >erato$a cutanat, 'i"er"igmenta!ie. +o$a letal la om este cu"rins intre B/ i 0C/ mgA>g, iar la alte s"ecii de animale c'iar mai mic. In $onele "oluate de industrie s-a inregistrat distrugerea unor s"ecii 6al&ine7, moartea unor animale, sau a%orturi, scderea "roduc!iei de la"te i a duratei de %ia! la %ite. *rotec!ia im"otri%a As se adresea$ atat surselor naturale cat i a celor artificiale, urmrindu-se reducerea "trunderii in organism "e diferite ci de a"ort 6res"iratorie, digesti%, cutanat7 i "rin diferi!i factori de mediu 6aer, a", alimente7. ?esticidele. In aceast mare clas de su&stan!e c'imice sunt cu"rinse mai multe categorii de com"u i, clasifica!i fie du" formula c'imic 6organoclorurate, organofosforice, car&ama!i, "iretrine, gru"ul dinitrofenolilor, com"u i ai As, Fg 7 fie du" utili$area lor 6insecticide, er&icide, antifungice, rodenticide etc7. Riscul to#ic "rinci"al "entru om are loc "e cale digesti% 6"rin alimente, mai rar "rin a"7, in tim" ce calea aerian e#"une la into#ica!ii mai ales in condi!ii "rofesionale. *o"ula!ia general este e#"us "olurii aerului cu "esticide datorit e#tinderii din ce in ce mai mare a utili$rii lor. +intre "esticidele mai larg rs"andite, cele organoclorurate "re$int un interes deose&it "rin fa"tul c "ersista in mediu 6ani de $ile7, se "ot concentra in lan!uri trofice 6"an
9M

"ro%oac

le$iuni in "iele, ficat, rinic'i i e"iteliul germinati% al testiculului "rin scderea res"ira!iei

CURS - TOFAN L. la 0 /// /// ori fa! de concentra!ia ini!ial7 i "ot s se acumule$e i i"otetic c'iar s ac!ione$e to#ic i cancerigen asu"ra organismului, tra%ersand &arierele fi$iologice, inclusi% "lacenta i a5ungand la ft. Folosirea lor larg 5ustific a"ortul lor in organism "e diferite ci. *esticidele "oluea$ aerul in mai multe im"re5urari= "rin sc"area din "rocesul de fa&rica!ie, in ca$ul de"o$itrii i mani"ulrii incorecte, in tim"ul utili$rii i du" utili$are "rin antrenarea de "e sol. *ul%eri$area "e su"rafe!e mari din a%ion constituie o modalitate care "oate incrca "e o durat scurt atmosfera. Aceast ac!iune se efectuea$ ins cu a%erti$area anterioar a "o"ula!iei. *ractic a"ortul de "esticide "e cale res"iratorie este redus. +in a"ortul total, C/-1/ D se reali$ea$ "rin alimente i a", .-2 D "rin cosmetice, 9-. D "rin di%erse alte modalit!i i cel mult 0D "rin aer. In mediu rman mult tim" "esticidele cu ac!iune "ersistent, in s"e! organocloruratele, de unde "ot fi recirculate in aer i res"irate. Astfel, ++T du" 9 ani i V a "ersistat in sol in "ro"or!ie de 99D iar aldrinul, care are o &iodegrada&ilitate mai &un, a "ersistat totu i in "ro"or!ie de .,B D. *rin lucrrile agricole ale solului i in func!ie de al!i factori, ca umiditatea, intensitatea circula!iei i "rin "raf se ridic in aer. Aerul constituie i o cale de %e'iculare a "esticidelor la mari distan!e, contri&uind la "re$en!a sa i in $one in care nu au fost folosite 68roenlanda, Antarctica7. )fectele "esticidelor la om de"ind de structura lor c'imic. In func!ie de "trunderea accidental in organism, in do$e mari "e cale aerian sau de insumare din diferite ci, pesticidele or'anoclorurate 6++T, FCF, Fecloto#, Aldrin, Lindan etc7 "ot "roduce into#ica!ii cronice, afectate fiind ficatul, sistemul ner%os, glandele endocrine 6cu efect in re"roducere7, sistemul imunologic general al organismului. +o$ele mici nu sunt nici ele li"site de efect, riscul "rinci"al fiind efectele carcinogene, mutagene i em&rioto#ice, mai ales dac ac!ionea$ re"etat %reme indelungat. A"ortul unor do$e mici din aceast gru" de su&stan!e este a"reciat ca foarte im"ortant intrucat au "ro"rietatea de a se acumula in organism ca i in mediul e#tern. In organism, !esutul adi"os re"re$int "rinci"alul loc de de"o$itare, con!inutul in ++T al acestuia fiind de $ece ori mai mare decat in ficat i de 0// de ori mai mare decat in gonade. In ca$ul a"ortului "rin aer nu se "roduce concentrarea to#icului de-a lungul lan!ului alimentar ca in a" dar i do$ele infinite$imale "ot "roduce efecte, mai ales "rin insumare. In ceea ce "ri%e te pesticidele or'anofosforate 6*arat'ion, ,etil"arat'ion, ,alat'ion, +i"tere# etc7 riscul "rinci"al este into#ica!ia acut "rin &locarea en$imelor

CURS - TOFAN L. im"licate in meta&olismul acetilcolinei 6in s"ecial colinestera$a7, mediatorul c'imic in "rocesul de transmitere a influ#ului ner%os. Into#ica!ia se caracteri$ea$ "rin sim"tomele de ti"ul into#ica!iilor muscarinice i nicotinice. )fectele se mai datorea$ i ac!iunii directe la ni%elul sistemului ner%os central. *arat'ionul "trunde in organism in s"ecial "e cale digesti% sau tegumentar, dar i calea res"iratorie "oate fi im"ortant in tim"ul "ul%eri$arilor. La ni%elul "or!ii de intrare nu se "roduc semne de irita!ie i ca atare nici res"iratorii, ceea ce nu semnalea$ riscul de into#ica!ie. *o"ula!ia general este e#"us accidental unor asemenea riscuri, dar caracterul acut i gra% al into#ica!iei, cu o fatalitate mare su&linia$ gra%itatea "ro&lemei i im"ortan!a msurilor "rofilactice se%ere. ?esticidele car2amice actionea$ asu"ra organismului analog celor organofosforice, dar sunt mai "u!in to#ice, mecanismul ac!iunii lor constand tot in in'i&i!ia c'olinestera$ei. Compuii dinitrofenolici e#ercit tot o ac!iune to#ic acut, "rintr-un mecanism de stimulare a meta&olismului datorit "rocesului de fosforilare o#idati%, ca i "rin ac!iunea to#ic a fenolilor "u i in li&ertate 6le$iuni renale, efecte asu"ra scoar!ei su&corticali7. ?esticidele care conin compui ai unor elemente anor'anice ca mercurul i arsenul actionea$ in mod s"ecific elementului de &a$a res"ecti%. *esticidele re"re$entate de piretine au efecte to#ice la do$e relati% ridicate, astfel incat into#ica!iile cu ace ti com"u i nu au loc decat accidental iar cele "e calea "olurii aerului sunt rare. ?oluanii canceri'eni0 muta'eni i terato'eni +e$ec'ili&rul de multi"licare celular i cre terea tisular care determin a"ari!ia tumorii maligne 6cancerul7, i i are originea in intimitatea structurii moleculare a aci$ilor nucleici, ca urmare a interac!iunii concomitente sauA i succesi%e la acest ni%el a mai multor agen!i ai mediului i a unor condi!ii ale organismului, intr-o mare %arietate de circumstan!e i com&ina!ii calitati%e !i cantitati%e. Factorii e#ogeni sunt re"re$enta!i de su&stan!e c'imice, agen!i fi$ici 6mai ales radia!ii7 !i agen!i &iologici 6mai ales %irusuri7 iar cei endogeni sunt de ordin umoral 6en$imatic7, imunologic i 'ormonal. *onderea celor dou categorii de factori difer du" locali$area tumorilor= de e#em"lu in cancerul &ron'o"ulmonar ca i in alte locali$ri "redomin rolul i centrilor

CURS - TOFAN L. factorilor de mediu, "e cand in cancerul o%arian, mamar "redomin rolul factorilor endogeni. 6 Ta&. ..B.7 <a2elul K.P. $'enii cJimici cu efect canceri'en A,IN) ARO,AT) - -eta-naftilamina - &en$idina - Amino-.-difenil - Auramina -N,N (&is 63 cloretil7 ( etil (amino 6cloranfa$ina7 - Amestecuri de 'idrocar&uri aromate - gudroane de car&une 6'uila7, smoala - Asfalt din "etrol, &itum, cocs, gudroane de sisturi, uleiuri de car&une ti" -ergius, car&on sintetic 'idrogenat - -en$enul - Su&stante cerate din "arafina si "etrol - Funingine, negru de fum 6car&une7 - Uleiul de antracen - Creo$otul - uleiuri minerale6din "etrol, sisturi, car&une, grasimi si sol%enti7 Uleiul i$o"ro"ilic 6i$o"ro"ilul &rut7 8a$ul mustar 6N-i"erita7 -is6clormetil7 eterul ,elfalanul Clorura de %inil Com"usi arsenicali A$&est Cromati Nic'el car&onil Fierul, o#idul de fier, minereu de fier

CO,*USI OR8ANICI +Ia)RSI SU-STANT) ANOR8ANIC)

In etio"atogenia cancerului iau "arte agen!i i condi!ii deose&it de %ariate, care se interfluen!ea$, astfel incat, la agen!ii cu rol confirmat "e &a$e e#"erimentale "e animale i e"idemiologice, se "ot adauga i condi!ii fa%ori$ante, al cror numr este mult mai mare, in acest sens, ac!ionand, de e#em"lu, o mare serie de agen!i iritan!i ca dio#idul de sulf, o#idul de a$ot, su&stan!ele o#idante i c'iar "articule neto#ice. )#"unerea la agen!i cancerigeni a "o"ula!iei umane este intalnit in doua mari im"re5urari. - macromediul de %ia! din a e$rile umane ( mai ales din localit!ile ur&ane ( i din s"a!iile de munc industrial, in care se "oate "roduce im"actul cu agen!i cancerigeni genera!i de colecti%it!ile umane in ansam&lul lor, indi%idul fiind rs"un$tor in mic masur de crearea risculuiK

CURS - TOFAN L. - micromediul indi%idual, care creat, acce"tat i su"ortat con tient sau incon tient de indi%id, acesta a%and un rol 'otrator in "roducerea riscului. )numerm factorii de risc, enumera!i in ordine descresctoare a im"ortan!ei lor in a"ari!ia cancerului = "oluarea aerului inc"erilor cu fum de tutun, "oluarea aerului cu "rodu i de com&ustie incom"let i al!i "oluan!i cancerigeni re$ulta!i din "rocesele de ardereK "oluarea aerului cu "rodu i e%acua!i de mi5loacele de trans"ort, "oluarea aerului cu su&stan!e cancerigene re$ultate din "rocese industriale. Rolul aerului in etiologia cancerului i muta!iilor nu tre&uie limitat numai la "oluarea atmosferei, ci tre&uie e#tins la toate modalit!ile de "trundere in organism a agen!ilor cancerigeni "re$en!i in aerul res"irat la care se adaug i cele "e alte ci i din al!i factori de mediu 6a", alimente, o&iecte7 in care ei a5ung in atmosfer. i: Didrocar2urile aromate policiclice %D.$.?.7.Fidrocar&urile aromate i com"u ii lor 'eterociclici au caracter u&icuitar i au constituit agen ii cancerigeni la care omenirea a fost e#"us de la folosirea focului i re$ult din com&ustii incom"lete= casnice, industriale, trans"orturi i fumat. *ro"or!ia lor a fost mai mare in trecut cand com&ustiile erau mai incom"lete, dar cantitati% erau mai "u!ine, e#"unerea era de scurt durat, iar "ro"or!ia "o"ula!iei e#"use era mai mic, cci sursele a%eau ca"acitate redus. In "re$ent re$ult "ro"or!ional mai "u!ine F.A.*. din com&ustii industriale, care ser%esc, du" cum se stie la incl$itul locuin!ei, "roducerea de energie electric, dar sursele res"ecti%e sunt im"ortante, "rin mrimea lor, ca"acitatea i %olumul enorm al ga$elor e%acuate. )le re$ult de asemenea in "ro"or!ie insemnat i foarte e#tins in fumul de tutun i e a"amentele auto%e'iculelor, ca i in "rocesele de "regtire a alimentelor i alte com&ustii, ceea ce face ca e#"unerea "o"ula!iei ur&ane s fie "uternic i a"roa"e "ermanent i general. Cele mai im"ortante su&stan!e cancerigene din F.A.*. sunt= - &en$o"irenulK - &en$o6e7 "irenulK - &en$o6a7antracenulK - &en$o 6&7fluorantenulK - di&en$o6a, '7 antracenulK

CURS - TOFAN L. - di&en$o 6',r,s,t7 "entafenul 6sau tri&en$"irenul7K - &en$o6g, '7"irenulK - &en$o6>7 fluorantenulK - indeno 60,3,9 (c, d7 "irenulK - metil &en$eno 6a7"irenulK - crisenulK - &en$o6&7 crisenulK - antantrenulK - coronenulK - cilco"enteno 6c m d 7"irenul. +intre com"u ii 'eterociclici amintim= - &en$o6c7acridinaK - di&en$o6a, '7 acridinaK - di&en$o 6a, 57 acridinaK - B F di&en$o 6c, g7 car&a$olul. F.A.*. re$ult din com&ustii ale su&stan!elor organice &ogate in car&on, a%and loc la tem"eraturi relati% sc$ute 6ince"and de la 92//C 7 i in li"sa relati% de o#igen. +e aceea ele sunt "re$ente in gudroane, funingine, "roduse de distilare a cr&unelui i "etrolului. In forma "ur ele sunt "re$ente in stare solid ca foi!e sau "lcu!e fluorescente, al&icioase dar cu diferite nuan!e de culori. In gudroane i funingine se gsesc de regul in amestec atat F.A.*. cat i al!i agen!i cu rol in cancerogene$ i mutagene$. "enzo#a$pirenul este cel mai &ine cunoscut dintre F.A.*. fiind "re$ent in concentra!iile cele mai mari dintre su&stan!ele cu rol cancerigen "uternic. +e aceea el a fost determinat mai frec%ent, iar ac!iunea sa mai &ine "reci$at e#"erimental, fiind considerat indicatorul cel mai re"re$entati% i calitati% al lor. )fectele &iologice ale &en$o6a7"irenului du" e#"unerea e#"erimental constau in cancerogene$ local i sistemic la toate s"eciile "e care s-a testatK locali$rile sunt %ariate= "iele, "lman, stomac, ficat, gland mamar. La om nu se cunoa te decat e#ce"!ional 6"rin accidente de e#"unere7 acest efect al unor su&stan!e i$olate, dar este recunoscut ac!iunea cancerigen a "rodu ilor com"lec i de com&ustie care con!in i &en$o6a7"iren. )fectele cancerigene au fost o&!inute du" "ensulri cutanate, administrare oral, in'ala!ii i instilri intratra'eale i arat c sol%entul folosit are rol im"ortant in o&!inerea efectului. Ti"ul 'istologic al tumorilor este %ariat= carcinom, adenom, sarcom, "a"ilom. +u" "trunderea in

CURS - TOFAN L. organism iau na tere meta&oli!i "rinci"ali= 69 si ; 'idro#i&en$o6a7 "iren7 i unii deri%a!i 6di'idro di'idro#i&en$o 6a7 "irenul7 cu a5utorul crora s-a "rodus cancer e#"erimental. *oten!ialul cancerigen "oate fi s"orit sau diminuat in func!ie de su&stan!ele inso!itoare 6cocancerigene7. *oten!ialul cancerigen al &en$o6a7"irenului este ridicat, do$a necesar ins a fost mai mare in administrrile su&cutanate decat cea de di&en$o6a, '7antracen si metil-colantren, iar in administrrile intratra'eale decat cea de B F di&en$o6c, g7car&a$ol. In organism &en$o6a7"irenul i meta&oli!ii si sunt elimina!i in "rinci"al "e cale &iliar i intestinal, indiferent de calea de administrare. ii: Nitrosaminele i nitrosamidele. In aer nitrosaminele i nitrosamidele 6com"u i Nnitroso7 re$ult din com"u ii o#ida!i ai a$otului 6nitri!i i nitra!i7, "rin com&inare c'imic i &ioc'imic. ,ulte nitrosamine sunt %olatile, dar a"roa"e toate sunt solu&ile in diferite lic'ide i in grsimi. +u" ). SaYic>i 601BB7 e#ist "este 0// de nitrosamine cancerigene i mutagene dintre care mai cunoscute sunt= - N- nitrosodimetilaminaK - N ( nitrosodietilaminaK - nitrosometilureeaK - nitrosoetilureeaK - N- metil ( N. dinitrosanilinaK - N ( nitrosonorminaK - N-nitrosodietanolaminaK - N- nitroso ( di ( n ( "ro"ilamina, etc. Nitrosaminele ridic "rinci"alele "ro&leme de cancerogene$a "rin ingestie de alimente 6du" unele i"ote$e "utand fi generate c'iar in gur, stomac, intestin7, in care ca$ rolul de transformare &ioc'imic 6&acterian, en$imatic7 este "re"onderent, dar ele "ot lua na tere i in atmosfera "oluat cu o#i$i de a$ot sau in fumul de tutun, cand transformrile sunt mai ales c'imice. Cantit!i insemnate se "roduc in "re$ent "rin arderea com&usti&ililor de rac'et, lu&rifian!i, industria c'imic 6"roduc!ia cauciucului, "esticidelor, maselor "lastice, a lic'idelor folosite la tierea metalelor etc.7.

CURS - TOFAN L. In atmosfer se gsesc concentra!ii %aria&ile, in func!ie de e%acurile din surse industriale. In %ecintatea unei u$ine care "roducea 0,0 ( dimetil'idra$ina au fost determinate concentra!ii de ;///-9;.///bgAm9N- nitrosodimetilamina. In fumul de tutun din &aruri au fost gsite concentra!ii de 1/-3./ ngAm9, iar in curentul fumului de !igar intre 0/./ (0BB/ ngA!igar. Concentra!ii mai mari se gsesc in "r!ile eliminate in e#terior ale norului de fum de tutun, de unde riscul insemnat i "entru nefumtori. Nitrosaminele au fost testate e#"erimental "e oareci, o&olani, 'amsteri, "roducand cancer cu diferite locali$ri= ca%itatea &ucal, tra'ee, "lman, rinic'i, %e$ic, stomac, ficat, sange. )#"unerea animalelor gestante a "rodus cancer la nou-nscu!i. +e asemenea numeroase e#"erimente au do%edit rolul mutagen i teratogen al nitrosaminelor. iii7 $minele aromatice sunt agen!i cancerigeni re$ulta!i din industria coloran!ilor organici de anilin i &en$idin, in "roduc!ia elastomerilor, r inilor sintetice, fi&relor "lastice, "esticidelor i medicamentelor ca i din unele "rocese de com&ustie, fum de tutun. Cele mai cunoscute sunt= dimeto#i&en$idinaK diclor&en$idinaK fu#inaK .,. metilen &is 63 cloranilina7K .,. metilen &is 63 metilanilina7K .,. metilendianilinaK 0 naftilaminaK 3 naftilamina 6sinonim &eta ( naftilamina7K . nitro&ifenilK Clornafa$inaK 'idra$ina si deri%atii ei K 'idra$ida 6i$onicotinica si maleica7. Cea mai "uternic e#"unere are loc in mediul industrial, unde s-au inregistrat ca$uri frec%ente de cancer %e$ical, corela!ia e"idemiologic con%ingtoare la muncitorii e#"u i fiind fcut intai de Ro&ert Case i cola&oratorii si la 900 ca$uri dintre cele .22 tumori %e$icale inregistrate in ,area -ritanie 601237. )#"erimental, cu aceste su&stan!e a fost "rodus i cancer cu alte locali$ri= "ulmon, san, stomac, intestin, ficat, organe 'emato"oietice, formele anatomo"atologice fiind de asemenea %ariate= carcinom, adenocarcinom, fi&roadenom, "a"ilom, sarcom.

CURS - TOFAN L. iv: Coloranii aromatici azo sunt su&stan!e organice care au ca re"re$entant a$o&en$enul, "ro%enind din reac!ii de cu"lare ale nucleilor &en$enici "rin "un!i de doi atomi de a$ot 6dia$o7. Ser%esc la colorarea %ariatelor "roduse industriale i alimentare, fie "urtand denumirea c'imic, fie "e cea comercial. +in aceasta categorie fac "arte= "araaminoa$o&en$enK ortoaminoa$otoluenK diacetilaminoa$otoluenK 3,; diamino 9 6fenila$o7 "iridina 'idrocloricaK ". dimetil aminoa$o&en$en 6+A-7K dimetilaminoa$o&en$en - dia$osodium sulfonatK . 'odro#ia$o&en$enK Amarant'K carmoisinaK crisoidinaK gal&en 9 dis"ers c, iK rosu lamaie 3K rosu staco5iuK rosu de metiloran5 6diferite ti"uri ( SSK IK 87K sudanK al&astru tri"anK al&astru )%ans. *oluarea mediului cu ace ti agen!i are loc indeose&i "rin intermediul alimentelor, medicamentelor, te#tilelor, cosmeticelor, lu&rifian!ilorK la fa&ricarea, trans"ortul i utili$area lor "oate a%ea loc i "oluarea atmosferei. v: ?esticidele or'anice se gru"ea$ in mai multe clase, dintre care multe au rol cancerigen. Astfel, dintre "esticidele organoclorurate, s-a do%edit e#"erimental ac!iunea cancerigen la 'e#aclorciclo'e#an, aramita, ++T, clor&en$ilat, dieldrin, 'e"taclor, meto#iclor, mire#, [uinto$en, ter"en, "oliclorat 6to#afen7. Aceste su&stan!e sunt "roduse i utili$ate in multe !ri in cantit!i enorm de mari 6milioane de tone anual7, de i in legisla!ia unora s-au introdus restric!ii i c'iar interdic!ii "e &a$a do%e$ilor de risc cancerigen i to#ic. In func!ie de su&stan!ele "roduse i utili$ate, concentra!ia unora in aer, %aria$ de la nanograme la $eci de miligrame la m9 de aer.

CURS - TOFAN L. Ca urmare a re$isten!ei lor la &iodegradare, se acumulea$ in organism in !esutul adi"os, creier, ficat uneori atingand ni%eluri to#ice i "ro&a&il cancerigene. Tra%ersand "lacenta, se gsesc i la nou-nscu!i, "ro"or!ional cu e#"unerea mamei. In cercetrile cele mai noi se insist asu"ra efectului lor teratogen. Cancerul "rodus e#"erimental cu "esticide organoclorurate se locali$ea$ indeose&i in ficat, %e$ica &iliar i mai rar in !esuturile limfoide sau alte organe. +intre di&en$odio#ine 6in numar de 3B7 mai acti%e sunt TC+ si 3, ., 2 T , do%edite e#trem de to#ice in tim"ul r$&oiului din aietnam i in urma unor accidente. *e lang marea lor to#icitate, aceste su&stan!e se caracteri$ea$ "rin em&rioto#icitate, teratogenitate i relati%a cancerogenitate. Alte "esticide, folosite mai ales ca er&icide, sunt Cu-C 'idro#ic'inidina, 3,. + i esterii si, 0,3di&romo-9-cloro"ro"anulK trans-0,.dicloro&utana, di'idro#i&en$enul, dimeto#anul, eosina, di&romura de etilen, 'e#ametilfosforamida, alcoolul i$o"ro"ilic, iodura de metil, an'idrida succinica etc. Car&ama!ii i deri%a!ii lor sunt mai ales fungicide i er&icide, in "lus fiind folosite in industria c'imic organic 6"roduc!ia de cauciuc, medicamente7. ,ai cunoscute sunt urmtoarele "roduse= car&ar_l, "rofam, tiram, $ectran i di%er i com"u i metilici cu Fe 6Fer&an7, cn 6$ine&, $iram7, ,n 6,ane&7, Se 6Selenac7, Te 6Tellurac7. ,a5oritatea sufer transformri &ioc'imice, re$ultand nitrosamine i alte su&stan!e cu cancerogenitate marcat, cu efect asu"ra "lmanilor, "ielii, ficatului, formele anatomo"atologice fiind %ariate= adenom, sarcom, reticulosarcom, adenocarcinom. vi: EpoIizii sunt su&stan!e caracteri$ate "rin mare insta&ilitate i reacti%itate c'imic datorit o#igenului legat de doi atomi de car&on. )#em"lu, e"iclor'idrina, una dintre su&stan!ele re"re$entati%e ale gru"ului. Alte su&stan!e mai larg folosite sunt= die"o#i&utanul, eterul de glicidilrecorcinol, o#idul de etilen, glicilalde'ida, o#idul de "ro"ilena, o#idul de stiren etc. Sunt su&stan!e larg folosite in industria c'imic organic 6"roduc!ia de r ini, cauciuc, glicerin, agen!i tensioacti%i, s"ume "oliuretanice, tratarea "ieilor, de$infectante7 cantit!ile "roduse anual din unele dintre acestea fiind de ordinul milioanelor de tone. In "rocesele de "roduc!ie i utili$are are loc "oluarea aerului 6locuri de munc, locuin!e7.

CURS - TOFAN L. )"o#i$ii "ot lua na tere i in urma unor "rocese meta&olice care au loc in organism "e seama diferi!ilor com"u i aromatici i olifinici "rin "rocese in care inter%in anumite en$ime ca = 'idra$a microsomal, transfera$ele i de'idrogena$ele glutation (S- e"o#idcito"asmice. In mod o&i nuit ei sunt elimina!i din organism "rin urin i &il su& form de glucuronide, sulfa!i i aci$i merca"turici. Rolul lor cancerigen se e#ercit "rin inacti%area sinte$ei A+N 6de unde recomandarea de folosire ca citostatici in tratamentul cancerului7. *rin reac!ia cu A+N i al!i com"onen!i "roteici celulari, "roducand adesea a&era!ii cromosomiale se e#"lic i ac!iunea cancerigen, mutagen, teratogen. )#"erimental e"o#i$ii s-au do%edit cancerigeni indeose&i asu"ra "ielii, cu ac!iune la locul a"licrii, dar uneori i asu"ra a"aratului res"irator. vii: $ziridinele0 mutarurile i ali a'eni al"ilai sunt su&stan!e folosite in industrie, in com&aterea dauntorilor i "roduc!ia de su&stan!e c'imiofarmaceutice, mai cunoscute fiind afolatul, a$iridina i deri%a!ii si, ciclofosfamida, i"erita etc. )le e#ercit efecte cancerigene, mutagene, teratogene i imunosu"resi%e, mecanismul ac!iunii e#"licandu-se mai ales "rin in'i&i!ia sinte$ei A+N la do$e mici, sau c'iar distrugere to#ic la do$e mari. Tumorile "roduse sunt %ariate ca natur i locali$are. viii: Monomerii0 Elastomerii0 Su2stanele plastice e#ercit efecte cancerigene mai ales "rin unele su&stan!e rmase ca im"urit!i in "rodusele fa&ricate sau su& form de com"u i intermediari re$ulta!i din "rocesul de "roduc!ie= monomeri oligomeri cu greutate molecular mic, "lastifian!i, catali$atori etc. Cancerogenitatea s-a confirmat "entru clorura de %inil acrilonitril, cloro"ren, co"rolactama etc. In "lus, aceste su&stan!e, ca i altele 6stirene, etilene etc7 sunt em&rioto#ice, teratogene i mutagene. )fectele s-au e%iden!iat e#"erimental "rin administrare "e %ariate ci, locali$area cancerului fiind diferit= ficat, "lman, creier, organe 'emato"oetice. iI: $nestezicii volatili, folosi!i in sco"uri industriale, sunt 'idrocar&uri i eteruri 'alogenate, cele mai utili$ate fiind tricloretilena 6ClFCPCCl 37, dietileterul, cloroformul, ciclo"ro"anul, 'alotanul, meto#ifluranul etc. La %a"orii acestor su&stan!e este e#"us "ersonalul din slile de o"era!ii c'irurgicale, ca i muncitorii din industrie, concentra!ia atingand ni%eluri de $eci i c'iar sute de miligrame la m 9 de aer. )fectele incriminate constau in cancere 'e"atice, "ancreatice, leiomiosarcom i cancer al timusului, "recum i in efecte to#ice 'e"atice i renale, ca i in malforma!ii. i este "ro&a&il "entru

CURS - TOFAN L. I: >itotoIinele0 anti2ioticele0 taninurile i alte produse naturale au im"ortant rol cancerigen in urma "trunderii in organism "e cale digesti%, calea res"iratorie fiind im"licat in mult mai mic masur. )le "ot s se adauge ins i "e aceast cale a"ortului in organism la anumite "ersoane, "rin "ul&erile re$ultate din mani"ularea unor metale, mai ales la muncitorii din mediul agricol, de"o$ite etc. +intre su&stan!ele incriminate in acest sens se "ot men!iona indeose&i alfato#inele, re$ultate in mediul cald i umed, anti&ioticele la care sunt e#"use "ersoanele ce le manuiesc, safrolul i deri%a!ii si, taninurile, mult folosite in industria "ielii, te#til i cernelii etc. Ii: Su2stanele farmaceutice sunt adeseori recunoscute ca agen!i cancerigeni "rin folosirea indelungatK "trund rar in organism "e cale res"iratorie la "roducerea lor industrial i "rin diferite mani"ulri. Natura i numrul lor sunt greu de in irat, dintre cele mai larg folosite fiind acrifla%inele, dia$e"am i deri%a!ii si, etionamida, cloroc'ina, fenacetina, 'idra$ida, su&stan!ele anti"ara$itare, antifungice, citostatice, anti"iretice, anticonce"!ionale etc. Iii: Su2stanele anor'anice cu aciune canceri'en( sunt re"re$entate de unele metale, metaloide i com"u ii lor. Arsenul i-a confirmat rolul cancerigen in mod e#"erimental i la muncitorii e#"u i 6mineri, to"itori, %iticultori7, la "trunderea "e %ariate ci "rin "oluarea mediului re$ultand din industria metalurgic neferoas i c'imic, utili$area in agricultur, $oote'nie i sil%icultur su& form de "esticide, defolian!i i conser%an!i etc. Cei mai acti%i com"u i sunt trio#idul i "ento#idul de arsen, arseni!ii i arsena!ii de Ca, R i Na. Cancerele "roduse de As se locali$ea$ "e "iele, la "ulmon i in mdu%a 'emato"oietic. -eriliul a "rodus cancer e#"erimental su& form de adenocarcinom i sarcom locali$at in "ulmoni, oase, cartilagii etc., in urma folosirii com"u ilor si 6o#id, sulfat7. Cadmiul este un metal cu ac!iune "oli%alent, care "trunde in organism "e diferite ci i afectea$ numeroase organe. )ste folosit atat ca element cat i su& form de com"u i 6car&onat, clorur, o#id, sulfat, sulfura7 in industria metalurgic, a coloran!ilor, "esticidelor, te#til i 'artiei "oluand aerul locurilor de munc i atmosfera li&er. Riscul e#"unerii la Cd este accentuat de larga utili$are a metalului organismul uman 60;-99 ani7. Cromul i com"u ii anorganici 6o#i$i, car&onati, acetati7 au "rodus cancere ale cilor res"iratorii i organelor ane#e a"roa"e e#clusi% la muncitorii e#"u i "olurii cu aceste i de remanen!a &iologic "relungit in

CURS - TOFAN L. su&stan!e 6sarcom, carcinom cu celule scuamoase, 'emangiom, adenom etc.7 cu locali$are "ulmonar, orofaringian i sinusal. Nic'elul i com"u ii lui 6acetat, car&onat, amoniu, sulfat, car&onil7 "oluea$ aerul, "ro%ocand cancer al cilor res"iratorii la muncitorii e#"u i "olurii din industria metalurgic i electric. Unii com"u i ai *& 6arsenat, car&onat, sulfat, al>ili7 "roduc cancer e#"erimental al tiroidei , rinic'iului, glandelor su"rarenale, testiculului etc., de unde su"o$i!ia unei ac!iuni cancerigene "osi&ile la om. Fierul su& forma unor com"u i anorganici 6'ematita7 i organici 6Fe (de#tran, Fe- acid citric7 a "rodus cancer la animale la locul administrrii 6sarcom7, fiind incriminat i la muncitorii e#"u i "olurii cu "ul&eri de minereuri de Fe. Seleniul este folosit in diferite ramuri industriale "entru "roduc!ia sticlei, ceramicii, maselor "lastice, cosmeticelor, instrumentelor electrice, fungicidelor. +e asemenea mai este folosit "entru com"letarea 'ranei la animale. )#"erimental a "rodus cancer cu diferite locali$ri i in %ariate forme 'istologice= carcinom, sarcom, limfom, adenom. S-a constatat c seleniul actionea$a antagonist fa! de 'idrocar&urile aromate "oliciclice cancerigene. $z2estul este un silicat de ,g cu formula generala ,g 6Si3O276OF7.n, ce se "re$int su& ; forme fi&roase %ariate= c'risotil, amosit, actinolit, antifilit, crolidolit i tremolit. )ste "relucrat in diferite forme necesare in construc!ii, instala!ii, termote'nic, trans"orturi 6frane7= "lci, fi&re, conducte. *oluarea aerului are loc su& form de fi&re microsco"ice atat la e#tragerea i "relucrarea industrial, cand sunt e#"u i muncitorii, cat i la u$ura o&iectelor de a$&est, cand "o"ula!ia general "oate in'ala "articule de a$&est. +u" unele o"inii, co"usculii a$&esto$ici constitui!i in "lmani, in !esuturile unde sunt re!inute fi&re, sunt "uncte de degenere cen! neo"la$ic. *roducerea e#"erimental a cancerului s-a reali$at "rin administrare "e diferite ci= in5ectare, in'alare, ingestie, iar tumorile au %ariat= me$oteliom "leural i "eritoneal, carcinom, sarcom etc., cu locali$are "ulmonar, laringian si gastrointestinal. Cercetrile au scos in e%iden! rolul de "oten!are a ac!unii cancerigene a a$&estului de ctre al!i "oluan!i, indeose&i cei din fumul de !igar. In general, in func!ie de distri&u!ia anatomic a tumorilor "roduse, se consider no#e cancerigene "entru "lmani= a$&estul, arsenul, cromul, nic'elul, fumul de !igar, %a"orii de gudroaneK "entru "iele= arsenul, gudronul, uleiurile &rute de "arafin, iar "entru %e$ica urinar= aminele aromatice 6&eta-naftilamina7.

CURS - TOFAN L. ,a5oritatea su&stan!elor nu "re$int o structur c'imic care s le confere ca"acitatea de a induce cancer, fr o "reala&il transformare. Su&stan!ele cu ac!iune cancerigen direct sau ultim, fiind o e#ce"tie. In cea mai mare "arte cancerigenii c'imici sunt "rocancerigeni, in sensul c de%in acti%i du" o acti%are meta&olic, in cancerigeni ultimi sau ini!iatori ai degenerrii canceroase. Alte su&stan!e sunt cocancerigene in sensul c ele "oten!ea$ efectul cancerigen al unor su&stan!eK i$olat, ele nea%and %reo legatur cu &oala. Su&stan!ele care fa%ori$ea$ canceri$area au mare im"ortan!. S"re e#em"lu a"licarea de 'idrocar&uri aromatice "e "ielea animalului "roduce ra"id un "roces de ini!iere a tumorii, ire%ersi&il, dar care nu "rogresea$. +u" o "erioad, asocierea unor agen!i li"si!i de cancerogenitate "ro"rie 6in ca$ul de fa! uleiul de croton7, declan ea$ stadiul urmtor de de$%oltare a tumorii, numit "romo%area. *rin fa"tul c in aer se gse te un mare numr de su&stan!e "oluante, ele "ot reali$a tot acest com"le# de agen!i etiologici ai cancerului. *rocesul de a"ari!ie a tumorii, de la "rimele contacte cu no#ele c'imice necesit in general un numr mare de ani, uneori 3/ i c'iar mai mult. In determinarea cancerului, inter%ine susce"ti&ilitatea "o"ula!iei, res"ecti% ca"acitatea sa de a lu"ta i a inacti%a agen!ii cancerigeni sau dim"otri% fa%ori$area ac!iunii neo"la$ice. Aceast caracteristic este determinat de in$estrarea "ersoanelor care com"un "o"ula!ia e#"us cu ec'i"ament en$imatic ca"a&il s e#clud agen!ii cancerigeni sau s le inlocuiasc ac!iunea. +intre en$imele care "artici" la cancerogene$ se men!ionea$= - a a numita frac!iune microsomal, care determin e"o#idarea, formarea de du&le legturi, al>ilri, metilri etc., iar in final reac!ia cu "unctele electrofile ale aci$ilor nucleici, - en$ima care 'idroli$ea$ acetilaminofluorenul 6AAF7= - en$ima care meta&oli$ea$ i acti%ea$ 'idrocar&urile, de e#em"lu - 6a7 *, denumit aril 'idrocar&on 'idro#ila$a 6AFF7. Riscul cancerigen "oate cre te "rin modificrile genetice ale "roteinelor com"onente ale A+N i ARN, acestea a%and consecin!e asu"ra ec'i"amentului imunologic al indi%idului, a arsenalului su de mi5loace de lu"t anticanceroas. Se mai mentionea$ c organismul "oate dis"une i de elemente ce se o"un agresiunii su&stan!elor cancerigene, cum sunt caseina, cisteina i metionina, a"oi %it. A, care im"iedic reac!ia dintre -6a7 * i A+N celular. Susce"ti&ilitatea la cancer cre te i "rin deficien!e ale sistemelor imunitare, "e care uneori le determin factorii ereditari i %arsta inaintat, dar alteori tot factorii negati%i de

CURS - TOFAN L. mediu, cum sunt agen!ii iritan!i, citoto#ici i cilioto#ici ai cilor res"iratorii, agen!ii

imunosu"resi%i, factorii &locan!i ai fagocito$ei i in general ai intregului sistem imunologic celular re"re$entat de limfocitele T, limfocitele - i macrofagele S.R.).. Factorii &locan!i "ro%in adesea din mediul incon5urtor "oluat sau din su&stan!ele introduse %oluntar in organism 6alcool, tutun etc.7 dar "ot fi "u i in circula!ie i de tumoarea in e%olu!ie. *oluan!ii introdu i in organism "rin aerul in'alat urmea$ un circuit com"le# de la "oarta de intrare, "e cile meta&olice i "an la ie irea din organism. Organele afectate in ordine succesi% sunt ca%itatea &ucal, laringele, tra'eea, "lamanul i "leura, a"oi in mai mic masur stomacul, in mod discuta&il ficatul, rinic'iul, "ancreasul i "rostata iar in final %e$ica urinar. +intre acestea frec%en!a cea mai semnificati% re%ine cancerului tra'eo&ron'o"ulmonar. Factorii de risc ai "o"ula!iei contem"orane "entru "roducerea cancerelor men!ionate i in "rimul rand a cancerului &ron'o"ulmonar sunt re"re$enta!i a a cum s-a artat de com"le#ele de su&stan!e organice cancerigene. F.A.*., nitrosamine, aminele aromatice, com"u!ii a$oici, "esticidele, e"o#i$ii, a$iridinele, mu tarurile i agen!ii al>ilan!i, monomerii, aneste$icii, fitoto#inele i su&stantele farmaceutice, la care se adaug su&stan!e anorganice cum sunt= As, -e, Cd, Cr, Ni , com"u i ai *&, Fe Se i a$&estul. +e asemenea se mai adaug diferite su&stan!e organice ca 'idrocar&urile, alde'idele, fenolii, cetonele, com"u ii cloroorganici, "recum i anorganice ca dio#idul de sulf i alte an'idride, aci$ii etc., care au rol ad5u%ant cocancerigen, "romotor 6 Ta&. ..C. 7. Ace ti agen!i reali$ea$ im"actul asu"ra organismului in urmtoarele circumstan!e mai frec%ente care fa%ori$ea$ "atrunderea i ac!iunea lor in organism in mod com"le#= fumat, "oluare atmosferic, ingestie sau "trundere "e alte ci i al!i factori de mediu in condi!iile %ie!ii contem"orane. Asa cum s-a men!ionat, circumstan!ele reale ale e#"unerii "o"ula!iei tre&uie s fie conce"ute "rin insumare in organism "e de o "arte du" rs"andirea in aer i trecerea in al!i factori de mediu 6a", alimente, sol, o&iecte etc.7 "e de alt "arte "rin "trunderea din ace ti factori in organism i "rin tro"ismul "entru organul sensi&il, fie al unor agen!i cancerigeni a5un i dominant "e alte ci, fie "rin adugarea la calea res"iratorie, care rmane dominant. aia!a i munca in ecosistemele umane contem"orane nu au fost studiate in mod satisfctor "entru a e%alua cantitati% contri&u!ia in e"idemiologia cancerului a %ariatelor circumstan!e= com"ortament indi%idual, mediul ur&an 6in general a"ort "rin ac!iuni colecti%e7

CURS - TOFAN L. i mediul de munc, "recum i mai ales insumarea lor la aceea i "ersoan, dar se "are c ordinea de im"ortan! este aceasta. *entru aceasta "ledea$ re$ultatele numeroaselor studii referitoare la rolul fumatului, care constituie factorul cancerigen "rinci"al i unanim recunoscut al lumii contem"orane, frec%en!a ca$urilor corelandu-se cantitati% cu consumul de tutun. *oluarea aerului 5oac un rol secundar, minor, datorit indeose&i cantit!ilor mai reduse ale agen!ilor cancerigeni. Cat "ri%e te e#"unerea "rofesional, de i mai masi%, interesea$ in general un numr limitat de "ersoane 6cancerele "rofesionale re"re$int cca.0-9 D7. O serie de studii arat ins o corela!ie semnificati% statistic intre "oluarea aerului i cre terea frec%en!ei cancerului &ron'o"ulmonar. O serie de studii au diferen!iat o frec%en! mai ridicat a cancerului in mediul ur&an fa! de cel rural. <a2elul K.S. $'eni canceri'eni din fumul de tutun 6cantit!i la o !igar7
+enumirea Acetalde'ida Acid cian'idric Acroleina Alc'ilcate'ol Amine aromatice Aminofluoren -en$o6a7antracen -en$o6&7fluoranten -en$o 657fluoranten -en$o6c7fenantren -en$o6a7"iren -en$o6e7"iren -en$o6g'i7"erilen Cadmiu Cate'ol Crisen Clorura de %inil +ialc'ilnitrosamine +ia&en$o6a, '7 acridina +ia&en$o6a, i7 acridina +ia&en$o6a, 57 acridina +ia&en$o6a, c7 antracen +ia&en$o6a, '7 antracen +ia&en$o6c, g7 car&a$ol .,. diclorstil&en +imetilnitrosamina di-n.&utilnitrosamina Cantitatea 0C-0../ ug 0//-B// ug .2-0./ ug 0/ug ./-B/ ng 9/ ng ;/ ng 0/-2/ ng 9/ ng ;/ ng ;-B/ ng 3//-2// ug ./-;/ ng ;-0; ng 3-C/ ng /,0 ng 9-0/ mg ./-B/ ng ./ ng /,B ng 0,2 ng 2-0C/ ng /,9 ng Rolul in cancerogene$a To#ic ciliar To#ic ciliar To#ic ciliar cocancerigen cancerigen Cancerigen Initiator Initiator Initiator Initiator Initiator Cocancerigen Cocancerigen Cocancerigen Cocancerigen Initiator Cancerigen Cancerigen Initiator Initiator Initiator Initiator Initiator Initiator Cocancerigen Cancerigen Cancerigen Starea fi$ica 8a$oasa 8a$oasa ga$oasa Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida 8a$oasa 8a$oasa 8a$oasa 8a$oasa Solida Solida Solida Solida Solida 8a$oasa Solida

CURS - TOFAN L.
Fenoli %olatili Fluranten Formalde'ida Fidra$ina Indeno60,3,9,cd7 "iren ,etilcar&a$oli 617 ,etilfluoranten ,etilindol ,etil"iren Naftalene Nic'el Nitrosonornicotina Notroso"i"eridina Nitroso"irolidina Ortonitroluen Ortotoluidina *iren *oloniu 30/ : aminofluoren : aminostil&en 02/-2// ug 0//-3// ug 3/-1/ ug 39-.9 ng . mg /,0. ug 0C/ ng /,C9 ug 9/-9// ug /,9-;,9 ug /,;// ng 0./ ng /-1 ng 0-00/ ng 30 ug 2/-3// ng /,/9-0,9 *romotor Cocancerigen To#ic ciliar si "romotor Cancerigen Initiator Cocancerigen Cocancerigen Cocancerigen Cocancerigen Cocancerigen Cancerigen Cancerigen Cancerigen Cancerigen Cancerigen Cancerigen cocancerigen cancerigen Cancerigen Cancerigen 8a$oasa 8a$oasa 8a$oasa 8a$oasa Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida

<a2elul K.T. $'eni poluani cu rol in cancero'enez( in atmosfera ur2an(

Categoria
Su&stan!e anorganice

+enumirea
SO# NO# O9 As A$&est -e Cd Co Cr Cu F Fe Fg Ni *& Se SO. U a Acridina Acroleina Antracen -en$en -en$antracen -en$o 6a7 "iren

Concentra!ia Am9
3/ ( 03// ug 2/ ( .// ug 3/ ( .// ug 3 (09/ ng 0/ (0// ng /,3 ( C ng . (3,2 ng /,2 (02 ng 2 ( 03/ ng 0/ ( ./// ng 2/ ( 3/// ng 0/// ( 3/// ng 0,/ ( 3// ng 0/ ( 0/// ng 2// ( 9/// ng 0 (0/ ng 0,/ ( 0// ug /,/0 ng 0 (0// ng /,0 (/,2 ug 0 (3/ ug /,2 (B// ng 2 ( 1/ ng 0 (B/ ng 0 ( ./ ng

Rolul cancerogene$a
Reactant Reactant Reactant Recunoscut Recunoscut Recunoscut Recunoscut Sus"ectat Recunoscut Sus"ectat Sus"ectat Sus"ectat Sus"ectat Recunoscut Recunoscut Recunoscut Recunoscut Recunoscut Recunoscut Recunoscut Sus"ectat Reactant Recunoscut Recunoscut Recunoscut

in Starea fi$ica
8a$oasa 8a$oasa 8a$oasa Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida Solida aa"ori Solida Solida Solida Solida Solida solida Solida Solida Solida 8a$oasa Solida Solida

Su&stan!e organice

CURS - TOFAN L.
-en$o 6e7 "iren -en$o"erilen -utadiena -utan -utena Coronea Crisea +imetil ( &en$en 0, 3 +imetil ( &en$en 0, 9 +imetil ( &en$en 0,. +imetil ( nitrosamida Fluoren ( car&onitril Formalde'ida ,etil&utan 637 *entan 6337 *ero#iacetilnitrat *iren *ro"ena Su&stante solu&ile in &en$en Tetraetil de *& toluen /,0 ( 2/ ng /.0 ( 3/ ng 0 (2 ng 2 ( C/ ng 0 (2 ng /,3 (2/ ng /,2 (3/ ng 2 (0// ng 2 (0// ng 2 (0// ng 3/ ( 0// ng /,/3 ( /0 ng 2 (0// ng 0 (2 ng 0 (./ ng 3 ( 9/ ng /,3 (2/ ng 0 (3/ ng 0 (3/ ng /,//2 ( 3,/ ug 0/ (0// ng Recunoscut Reactant Reactant Reactant Reactant Reactant Reactant Sus"ectat Sus"ectat Sus"ectat Recunoscut Recunoscut Sus"ectat Reactant Reactant Sus"ectat Reactant Reactant Recunoscut Sus"ectat reactant Solida Solida Solida 8a$oasa 8a$oasa Solida Solida Solida Solida Solida ga$oasa Solida 8a$oasa 8a$oasa 8a$oasa 8a$oasa Solida 8a$oasa Solida Solida ga$oasa

K.L. mpactul polu(rii aerului asupra mediului incon;ur(tor

O,S define te conce"tul de HsntateI ca H integritatea sau &una stare fi$ic, "si'ic i social a indi%idului i colecti%it!iiI. Nu se "oate face o delimitare net intre efectele directe i cele indirecte ale "olurii aerului asu"ra snt!ii "o"ula!iei umane, "oluarea a%and efecte i asu"ra confortului, ec'ili&rului ecologic, faunei, florei, economiei in general, e#istand multi"le rela!ii de interde"enden! intre om i acestea. )fectele "olurii aerului asu"ra snt!ii se "ot clasifica in= - efecte sau ac!iuni directe= modificrile morfofunc!ionale, care a"ar in organism ca urmare a contactului cu o atmosfer "oluat, fiind re"re$entate "rin irita!ii ale "ielii iAsau mucoaselor, asfi#ie, modificri fi&ro$ante, sistemice, cancerigene, teratogene i mutagene, etcK

CURS - TOFAN L. - efecte indirecteK alterri "roduse de modificrile microclimatului, florei, faunei sau altor elemente ce condi!ionea$a modul de %ia! a "o"ula!iei, a%and re"ercusiuni asu"ra strii de sntate. Factorii intermediari influen!a!i de "oluarea aerului i care la randul lor ac!ionea$ asu"ra snt!ii sunt= radia!iile solare, factorii climatici, "lantele i animalele, construc!iile i o&iectele, sau ins i anumite condi!ii de %ia! ale "o"ula!iei din $onele "oluate. a: nfluena polu(rii aerului asupra radiaiilor solare *oluarea aerului "oate determina o reducere cantitati% i calitati% a radia!iilor solare. ,ai ales in ca$ul "olurii cu "ul&eri i fum, radia!ia solar care a5unge la su"rafa!a "mantului este diminuat cantitati% "rin re!inerea de ctre "articulele "oluante din aer a unor cantit!i %aria&ile de radia!ii, in func!ie de concentra!ia i natura "oluan!ilor. Aceasta re!inere de radia!ii "oate reduce lumino$itatea cu 0/ "an la 2/ D i de asemenea, in mare msura i %i$i&ilitateaK fiecare dintre aceste ac!iuni influen!and mai mult sau mai "u!in direct i "regnant sntatea "o"ula!iei. Reducerea cantit!ii radia!iei solare influen!ea$ la randul ei negati% clima, flora, fauna, a"a i solul. La ac!iunea negati% indirect a "olurii aerului asu"ra "lantelor %er$i, "rin reducerea radia!iei solare, cu diminuarea asimila!iei clorofiliene i toate consecin!ele economice i de inlan!uire trofic ce decurg din aceasta, se adaug efectele noci%e directe "roduse de cei mai mul!i "oluan!i asu"ra %egeta!iei. In afara reducerii cantitati%e, "oluarea aerului determin i o reducere calitati% a radia!iei solare "rin re!inerea selecti%, "redominant, a radia!iilor cu cea mai mic lungime de und, adic a radia!iilor din s"ectrul ultra%iolet. Aceast ac!iune are efecte negati%e asu"ra snt!ii, cunoscut fiind fa"tul c radia!iile ultra%iolete sunt factori stimulati%i in de$%oltarea sistemului osos la co"ii, "re%enind i %indecand ra'itismul, fiind cunoscut de asemenea i ac!iunea &actericid a acestor radia!ii. Unele as"ecte negati%e in de$%oltarea fi$ic efecte directe ale "olurii aerului asu"ra snt!ii "o"ula!iei. 2: nfluena poluarii aerului asupra factorilor climatici i intelectual a co"iilor, o&ser%ate in $onele "oluate, sunt considerate de unii cercetatori ca

CURS - TOFAN L. +intre factorii climatici cu ac!iune mai e%ident asu"ra organismului uman enumerm= tem"eratura, umiditatea, ioni$area, "resiunea atmosferic, ne&ulo$itatea i mi carea aerului. Ace ti factori "ot fi influen!a!i de "oluarea aerului suferind modificri ale caror efecte noci%e se rsfrang asu"ra snt!ii oamenilor. In unele $one "oluate, s-au constatat modificri ale factorilor climatici, in func!ie de natura, ni%elul i durata "erioadelor de "oluare. Nenumrate studii au atras aten!ia asu"ra fa"tului c anumite modificri atmosferice in ansam&lu, cldura, "raful, &io#idul de car&on i alte ga$e, "ot s e#ercite o influen! considera&il, cu totul im"re%i$i&il, asu"ra climatului intregii "lanete. Astfel, cre terea "rocentului de &io#id de car&on din atmosfer de e#em"lu, determin Hefectul de serI adic ridicarea tem"eraturii la su"rafa!a solului. +i%er ii "oluan!i atmosferici, in s"ecial su& form de aerosoli, constituie nuclei de condensare "entru %a"orii de a" din aer, mrind ne&ulo$itatea atmosferic, fa%ori$and formarea ce!ei i crescand frec%en!a "reci"ita!iilor. Toate aceste modificri ale factorilor climatici, determinate de "oluarea aerului, au re"ercusiuni in tim" asu"ra snt!ii "o"ula!iei din $onele res"ecti%e. Afec!iunile care sunt fa%ori$ate de modificrile climatice sunt in "rimul rand cele reumatismale i neuro"si'ice. Tot aici se "ot incadra i modificrile func!ionale neuroendocrine, care "ot influen!a acti%itatea "si'omotorie, com"ortamentul, randamentul muncii ( in s"ecial intelectuale ( odi'na i in general starea de dis"o$i!ie a indi%idului. c: mpactul polu(rii aerului asupra plantelor i animalelor Flora i fauna $onelor cu "oluare atmosferic "ot fi afectate de foarte multe ori, intr-o msur mult mai mare decat oamenii, datorit unor legaturi sta&ile i nemi5locite cu factorii de mediu din $ona "oluat= aer, a"a, sol , fiind su"use unei e#"uneri neintreru"te i fr "rotec!ie. Ca urmare a sensi&ilit!ii i modificrilor uneori foarte %i$i&ile ale "lantelor fa! de anumi!i "oluan!i, ele "ot constitui "entru om &uni indicatori ai gradului de "oluare intr-o anumit $on. *oluarea atmosferic "re$int efecte directe i indirecte, atat la "lante cat i la animale. )fectele directe constau in modificri morfofunc!ionale determinate de contactul direct cu elementele "oluante din atmosfer, efectele indirecte a"ar din influen!ele induse de radia!iile solare i clim, modificate la randul lor de "oluarea aerului.

CURS - TOFAN L. )fectele directe i indirecte suferite de "lante i animale in $onele "oluate se manifest in general "rin dereglri atat la ni%el indi%idual cat i la ni%el "o"ula!ional 6culturi de "lante sau comunit!i de animale7. La "lante "ot a"are intar$ieri in cre tere, su&de$%oltare, le$iuni, e#folieri, distrugeri "ar!iale, sau c'iar dis"ari!ia "lantelor, in func!ie de natura, concentra!ia i durata ac!iunii "oluan!ilor. Aceste efecte "ot fi diferite in func!ie de s"ecie, unele "lante fiind foarte sensi&ile, altele mai re$istente fa! de di%er i "oluan!i. +intre "lantele foarte sensi&ile la "oluarea atmosferic sunt citate coniferele, ar&orii fructiferi, %i!a de %ie i florile, mai ales trandafirii i gladiolele. Lic'enii sunt cunoscu!i "entru sensi&ilitatea lor deose&it, fiind utili$a!i ca &ioindicatori ai "olurii atmosferice. Animalele, insecte, "sri, mamifere, in s"ecial domestice, sufer de asemenea influen!a noci% a "oluarii aerului, cu as"ecte mai %i$i&ile in ceea ce "ri%e te efectele directe. Consecin!ele sunt su&de$%oltarea, le$iuni, im&oln%iri i uneori moartea. +intre "oluan!ii cei mai agresi%i "entru animale citm o#i$ii a$otului i sulfului, "lum&ul, arsenul, fluorul i cadmiul. La animale fluoro$a este una dintre cele mai cunoscute maladii, afectand al&inelele, %iermii de mtase i mai ales animalele mari, ie&i%ore, care sunt le$ate nu numai "rin in'alarea aerului "oluat ci i "rin ingestia nutre!urilor contaminate cu fluor. Aceste efecte directe sau indirecte, "roduse de "oluarea aerului "lantelor i animalelor determin "entru om considera&ile "agu&e economice. +ar cel mai mare "re5udiciu adus omului de aceste efecte este acumularea "oluan!ilor in final in 'rana consumat de om 6 "lante i animale7, "ro%ocandu-i gra%e into#ica!ii, afectandu-i gra% starea de sntate. +intre su&stan!ele care din stadiul de "oluan!i atmosferici "ot a5unge, "rin intermediul "lantelor i animalelor, in organismul uman, se "ot enumera= "esticidele organoclorurate, "lum&ul, mercurul, etc. sau alte su&stan!e to#ice cu larg utili$are in mediu, caracteri$ate "rintr-o mare sta&ilitate c'imic i a%and o remanen! mare in mediu. d: mpactul polu(rii aerului asupra construciilor i o2iectelor ,ul!i "oluan!i atmosferici au rol im"ortant in "rocesele de degradare a materialelor, deteriorand fa!adele cldirilor, monumentele, diferitele aco"eriri 6"laca5e7, "icturile etc. *rinci"alii "oluan!i care determin degradarea materialelor sunt=

CURS - TOFAN L. dio#idul de car&on, cu ac!iune distructi% in s"ecial asu"ra "ietrei calcaroase, de o#i$ii sulfului, transforma!i su& influen!a o#igenului i ume$elii in aci$i sulfuros i

construc!ieK sulfuric, i care ac!ionea$ asu"ra metalelor i alia5elor feroase i neferoase, materialelor de construc!ii, "ielii, 'artiei, te#tilelor, 'idrogenul sulfurat, in afar de fa"tul c su& influen!a o#idan!ilor din aer se "oate transforma in unul din o#i$ii sulfului, cu efectele artate mai sus, "oate ac!iona i ca atare asu"ra %o"selelor cu con!inut de "lum&, innegrindu-le "rin formare de sulfur de "lum&K acidul fluor'idric are ac!iune asu"ra sticlei, emailului, lacurilor emailate, cand este in concentra!ie destul de ridicat, dar ac!iunea lui duntoare, tre&uie luat in considera!ie i in ca$ul unor concentra!ii reduse dar de lung duratK o$onul i su&stan!ele o#idante au efecte degradante asu"ra cauciucului, "ul&erile di%erse au ac!iune a&ra$i% i de murdrireK Toate ac!iunile distructi%e ale acestor "oluan!i atmosferici, soli$i, lic'i$i sau ga$o i, aci$i sau o#idan!i, cu ac!iune coro$i%, a&ra$i% sau numai de murdrire, sunt fa%ori$ate de anumi!i factori meteorologici ca= tem"eratur, umiditate, insorirea, sau in unele ca$uri li"sa ei, %antul i al!ii. +in studiile efectuate s-a constatat c "oluan!ii atmosferici au o contri&u!ie mult mai mare la deteriorarea construc!iilor decat factorii meteorologici. Ca e#em"lu se men!ionea$ degradarea ra"id in ultimii ani ( odat cu cre terea "olurii aerului ( a monumentelor i construc!iilor din antic'itate care au re$istat atacului factorilor meteorologici tim" de secole i au cedat in fa!a "olurii in ultimele decenii. Fenomenul de coro$iune "rodus de "oluan!ii atmosferici este foarte %i$i&il in anumite $one la aco"eri urile caselor, &urlanelor, co uri metalice, stal"i auto%e'icule. e: nfluena polu(rii aerului asupra condiiilor de via( Ca efecte negati%e indirecte ale "olurii aerului asu"ra snt!ii tre&uie a%ute in %edere i as"ectele de disconfort, intalnite atat in locuin!e, la locurile de munc, de odi'n sau de agrement i in mi5loacele de trans"ortK in general aceste efecte de disconfort se datoresc murdririi "roduse de "ul&eri i fum, mirosului i uneori c'iar gustului de$agrea&il sesi$at in atmosfer. i garduri metalice,

CURS - TOFAN L. *re$en!a acestor elemente in mediul am&iant duce la "tarea i murdrirea 'ainelor i rufelor atat in tim"ul "urtrii lor cat i al "strriiK de asemenea ingreunea$ s"larea lor i im"iedic uscarea lor in aer li&er. Aceea i factori murdresc locuin!a, geamurile, mo&ilierul i im"iedic aerisirea locuin!eiK intr-un cu%ant su&minea$a condi!iile elementare de igien cor"oral, %estimentar i a locuin!ei. Tot aceste condi!ii, determinate de "oluarea aerului, im"iedic 5ocurile co"iilor, odi'na, "lim&rile sau alte acti%it!i in aer li&er. ,irosurile "rin care se face uneori sim!it "oluarea aerului constituie un "uternic factor de disconfort i deci un efect negati% al "olurii aerului asu"ra snt!ii. In aerul atmosferic se gsesc uneori su&stan!e sau amestecuri de su&stan!e, nu nea"rat to#ice, dar cu mirosuri de la sla& de$agrea&ile "an la "uternic res"ingtoare care "ro%in din "rocesele c'imice sau &ioc'imice, naturale sau industriale foarte %ariate ca de e#em"lu= "rocese de fermenta!ie, "utrefac!ie, descom"unere, care au loc in de"o$ite de de euri sau re$iduuri, ram"e sau "latforme de gunoi, a&atoare, unit!i de ecarisa5, fa&rici de $a'r, de s"un, t&crii etc.