IZVOARELE DREPTULUI

ZAHARIA LORENA
LIMBI MODERNE APLICATE Anul I

Cuprins:
1. Introducere 2. Norma juridic 3. Principiile de drept 4. Legea i actul normativ . !"an#ele $. %&iceiul i cutuma '. Clasi(icarea i"voarelor de drept ). *octrina i jurispruden#a +. I"voare (ormale 1,. -i&liogra(ie

Introducere
Prin .i"voare de drept/ se in#eleg0 1n sens material0 condi#iile materiale prin care sunt generate normele juridice2 in sens (ormal0 (orma normelor juridice care reglemente" .materia a(acerilor/2 sau con(orm art0 1 din Codul civil1: .1. 3unt i"voare ale dreptului civil legea0 u"an#ele i principiile generale ale dreptului. 2. 4n ca"urile neprev"ute de lege se aplic u"an#ele0 in 1n lipsa acestora0 dispo"i#iile legale privitoare la situa#ii asemntoare0 iar c5nd nu e6ist asemenea dispo"i#ii0 principiile generale ale dreptului. 3. 4n materiile reglementate prin lege0 u"an#ele se aplic numai in msura 1n care legea trimite 1n mod e6pres la acestea. 4. Numai u"an#ele con(orme ordinii pu&lice si &unelor moravuri sunt recunoscute ca i"voare de drept. . Partea interesat tre&uie s (ac dovada e6isten#ei i a con#inutului u"an#elor. !"an#ele pu&licate 1n culegeri ela&orate de ctre entit#ile sau organismele autori"ate 1n domeniu se pre"um c e6ist p5n la pro&a contrar. $. 4n sensul pre"entului cod0 prin uzane se in#elege o&iceiul 7cutuma8 i u"urile pro(esionale./

Prin i"voarele dreptului na#ional al a(acerilor se (ace re(erire la normele care se adresea"a activit#ilor de produc#ie0 comer#0 prestri de servicii0 activit#i &ancare0 (iscal sau de asigurri. Pentru a putea pune in aplicare dreptul i0 prin urmare0 pentru re"olvarea unei cau"e prin intermediul unui act0 este necesar intrepretarea unei norme0 intr9o manier c5t mai corect0 ast(el inc5t s nu e6iste nelmuriri in privin#a 1ncadrrii i aplicrii acesteia. :ceste norme (ormea" &a"ele pe care se sprijin aceast tiin#0 lu5nd numele de .i"voarele dreptului/. :nali"5nd aceste i"voare0 vom ajunge la clasi(icarea lor0 i anume i"voare scrise i i"voare nescrise0 care se impart 1n dou categorii: i"voare normative i i"voare interpretative.

Norma juridic
Norma juridic2 vi"ea" o conduit tipic care o&lig su&iec#i de drept s conduc activitatea lor0 pre(igur5nd un anume comportament social. ;ai e6act0 regula de conduit cu
1 2

Codul civil: Izvoarele dreptului civil, <ttp:==>>>.codulcivil.ro=art919i"voarele9dreptului9civil= postat 31=, =2,11. ELTH: Norma juridica http://elth.uc .!"/#tu$ent1/Cu!#u!%/D!eptul&2'p!"p!%et(t%%&2'%ntelectu(le/Cu!# &2'2.p$)

caracter general i impersonal0 care satis(ace 1n acelai timp i cerin#ele i voin#ele statului0 dar i respectarea o&ligatorie a acesteia0 se numete norm juridic. Norm juridic poate (i numit doar acea norm sociala ce con#ine o regul de conduit0 sta&ilit sau autori"at de stat0 menit s reglemente"e cele mai importante domenii de activitate uman i ocrotit0 1n ca" de necesitate0 de (or# coercitiv a statului.3 Continu#ul unei norme juridice are o structur4 (ormat din ipote"0 care sta&ilete condi#iile sau imprejurrile 1n care se aplic norma respectiv0 dispo"i#ie0 care de(inete drepturile i o&liga#iile persoanei vi"ate de respectiva norm0 i sanc#iune0 care sta&ilete 1ntr9o manier clar consecin#ele inclcrii sau nerespectrii normei. 3anc#iunile pot (i0 in (unc#ie de gravitatea pericolului social pe care 1l repre"int incalcarea unei norme0 sanc#iuni penale0 administrative0 civile0 etc. *esigur0 modul de determinare ale sanc#iunilor poate varia0 de(inindu9se sanc#iunile a&solut determinate0 care nu pot (i modi(icate0 relativ determinate0 care indica limitele0 ram5n5nd ast(el organului de aplicare rolul de a decide 1ntre limitele ma6ime i minime ale sanc#iunii respective2 sac#iunile alternative i cumultative. Normele juridice se pot clasi(ica dup ramura de drept din care (ac parte 7norme de drept civil0 norme de drept constitu#ional0 norme de drept penal0 etc.80 dup i"vorul de drept0 put5nd (i cuprinse 1n legi0 ordonan#e guvernamentale0 dup gradul de generalitate0 dup caracterul conduitei pe care 1l prescriu 7norme imperative0 onerative0 pro<i&itive0 permisive0 supletive0 etc.8. :c#iunea unei norme juridice se sc<im& 1n timp0 spa#iu i asupra persoanelor. *in punct de vedere al timpului de aplicare al unei norme0 se pune pro&lema normei juridica care nu mai este 1n vigoare2 1n ca"ul 1n care numai este 1n vigoare0 numai se aplic0 acest tip de reglementare ne(iind retroactiv sau ultraactiv. 4n ceea ce privete ac#iunea normelor juridice 1n spa#iu0 norma juridic este vala&il pe 1ntreg teritoriul #rii emitente.

Principiile de drept5
Principiile de drept asigur prin reguli de ma6im generalitate0 omogeneitatea i de"voltarea unor rela#ii asociative0 asigur5nd at5t respectarea drepturilor c5t i a o&liga#iilor. !n principiu de drept re"ult din e6perien#e sociale i de(inete limite pentru 1ntregul sistem juridic0 orient5nd legiuitorul0 acesta (iind un rol (oarte important 1n administarea justi#iei. ?6isten#a principiilor dreptului este esen#ial pentru evitarea imprevi"i&il#ii normelor coercitive i pentru garantarea concordan#ei legilor. Cele mai importante principii ale dreptului sunt: 1. :sigurarea &a"elor legale de (unc#tionare a statului2 se constituie 1n premisa e6istent#ei statului de drept.
* /

+he"!,e Lupu- +he"!,he A "!n%c Teoria general a dreptului- e$%tu!( Lu.%n(- Ch%inu 1++'0 pag.$1 0 e$u: Capitolul 5: Norma Juridic <ttp:==>>>.svedu.ro=curs=tgd=c .<tml 1 0 e$u: Capitolul 3: Principiile fundamentale ale dreptului. No iune http://222.# e$u.!"/cu!#/t,$/c*.ht.l

2. @arantarea li&ert#atii si egalitat#ii indivi"ilor2 li&ertatea 7care priveste capacitatea ooamenilor de ac#tiona (ara di(icultat#i dar si (ara de interveni asupra drepturilor altora8 si egalitatea 7care asigura ec<ili&rul vie#tii sociale8 tre&uie sa 19si gaseasca e6presia lor juridica. Li&ertatea este una singura 1insa i1n Constitut#ie se prevad mai multe cai de mani(estare a acesteia0 spre e6emplu0 li&ertatea religioasa 0 li&ertatea de e6primare0 etc. 3. Principiul responsa&ilitat#ii sociale a indivi"ilor2 Li&ertatea atrage dupa sine isi responsa&ilitatea0 care angajea"a individul i1n procesul interac#tiunii sociale si care implica asumarea raspunderii (a#ta de re"ultatele ac#tiunii2 4. Principiul ec<it#atii si justi#tiei. :ct#iunea acestui principiu tre&uie sa priveasca ata5t act#iunea legiuitorului c5at si act#iunea organelor care aplica legea. !n e6emplu de principiu de drept este principiu irevoca&ilit#ii$: .1. *ona#ia nu este vala&ilA atunci c5nd cuprinde clau"e ce permit donatorului sA o revoce prin voin#a sa. 2. :st(el0 este lovitA de nulitate a&solutA dona#ia care: a8 este a(ectatA de o condi#ie a cArei reali"are depinde e6clusiv de voin#a donatorului2 &8 impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le9ar contracta 1n viitor0 dacA valoarea ma6imA a acestora nu este determinatA 1n contractul de dona#ie2 c8 con(erA donatorului dreptul de a denun#a unilateral contractul2 d8 permite donatorului sA dispunA 1n viitor de &unul donat0 c<iar dacA donatorul moare (ArA sA (i dispus de acel &un. *acA dreptul de a dispune vi"ea"A doar o parte din &unurile donate0 nulitatea operea"A numai 1n privin#a acestei pAr#i./ 4n ceea ce privete rela#ia dintre norme juridice i principiile de drept0 putem spune c normele juridice se raportea" 1n permanen# la principii 1n di(erite (eluri. Normele juridice po"itive con#in i descriu o mare parte din principiile dreptului. 4ns0 vor&ind de principii de drept0 aducem 1n discu#ie normele juridice0 rela#ia dintre cele dou concepte (iind reciproc. Principiile dreptului 1i asigur (unc#ionalitatea prin respectarea conduitei prescrise prin normele juridice0 dar cu toate acestea normele juridice au o valoare e6plicativ mult mai restr5ns (a# de valoarea e6plicativ a princiilor.

Legea i actul normativ7

!n alt termen important 1n 1n#elegerea i e6plicarea conceptului de .i"vor de drept/ este cel de .lege/ sau .act normativ/. Legea este cea mai importanta surs a i"voarelor de drept.
3

C"$ul c% %l : Principiul irevocabilitii http://222.c"$ulc% %l.!"/(!t41'114p!%nc%p%ul4%!e "c(5%l%t(t%%/ - p"#t(t '1/'1/2'11 6 0 e$u : Capitolul 4: Izvoarele dreptului http://222.# e$u.!"/cu!#/t,$/c/.ht.l

No#iunea de lege nu (ace re(erire doar la normele ela&orate de Parlament0 ci la orice regul de drept0 care are caracter o&ligatoriu i care este ela&orate de organele statului care au a&ilitatea de a ela&ora acte normative. :ctele normative repre"int dreptul scris0 i cuprind norme generale o&ligatorii0 asigur5nd ast(el securitatea i sta&ilitatea raporturilor sociale. :ctele normative sunt alctuite de legi0 1n principal0 i de decrete0 <otr5ri0 ordonan#e0 regulamente i ordine0 acte normative care tre&uie s (ie 1n con(ormitate cu legile pe care sunt construite. Brsturile principale ale legii sunt date de caracterul normativ i impersonal al acestora0 de procedur de ela&orare speciale pe care o au0 i de reglementarea primar0 (iind esen#a celorlalte acte normative0 care sunt construite dup sc<eletul unei legi0 e6plic5nd i de"volt5nd reglementrile legilor. Clasi(icarea) legilor se (ace dup (or#a de aplicare0 put5nd (i constitu#ionale0 cu cea mai mare (or# juridic0 (i65nd regulile principale de organi"are i (unc#ionare a statului0 legi organice0 acestea av5nd o procedur special de aplicare i re(erindu9se 1n mare parte la organi"area administrativ a teritoriului0 i ordinare0 care reglea" rela#iile sociale mai variate. Pentru a asigura o continuitate 1n reglementarea actelor normative e6ist c5teva principii care ajut &una (unc#ionare a acestora i la evitarea unor eventuale ne1n#elegeri. Cum am mai spus0 legea are rolul principal 1n actele normative 7acest lucru re(le6t5ndu9se 1n principiul suprema#iei legii80 1insa toate actele normative dintr9un stat tre&uie sa (ie 1in concordan#ta si 1in str5ansa legatura 7con(orm principiului corelarii sistemului actelor normative8. Pe l5anga aceste doua prime principii0 e6ista principiul (undamentarii stiin#ti(ice0 care (ace incontesta&il (aptul ca 1in activitatea ela&orarii actelor normative tre&uie sa e6iste documentari stiin#ti(ice printre care sa descrie situa#tiile ce urmea"a sa (ie trans(ormate 1in situa#tii de drept0 sa (ie preci"at costul social al re(ormei legislative care urmea"a sas (ie proiectata0 sa (ie pre"entata e(icien#ata actului normativ si corela#tia cu celalaalte norme. 4In continuare0 actele normative tre&uie sa corespunda trans(ormarilor din societate0 dar0 1in acelasi timp0 tre&uie sa ai&a sta&ilitate 7principiul asigurarii raportului i1ntre mo&ilitate si sta&ilitate8. 4n In (inal0 actele normative0 datorita (aptului ca c elementele acestora au caracter clar si neec<ivoc0 tre&uie sa 1indeplindeasca un ultim principiu0 cel al accesi&ilitat#ii la 1in#telegerea actului normativ0 care prevede ca norma sa ai&e o structura logica0 percepti&ila de diverse clase sociale si nivele de cultura. 3tructuraa actului normativ este alt element important si stric. !n act normativ i1ncepe prin e6punerea motivelor0 titlul actului0 scurt si su&iectiv0 pream&ulul0 care pre"inta su&iec#tilor motiva#tia social9politica a interven#tiei legiuitorului0 (ormula introductiva0 care cont#ine justi(icarea organului de a emite acel act. Continu5and0 1in actul normativ vom 1inta5lni0 apoi0 reglementarea propriu9"isa0 (iind componentaa de &a"a0 structurata isi aceasta pe di(erite etape: dispo"i#tii sau principii generale0 dispo"i#tii de continu#t0 si dispo"i#tii (inale si tran"itorii0 aici (iind pre"ente prevederi i1n legatura cu punerea i1n vigoare sau a&rogarea unor norme veci<<i0 etc. La (inalul actului normativ vom i1nta5lni ane6ele0 care au aceeai (or#ta juridica cu legile.

8%9%pe$%( : Izvoarele de drept http://!".2%9%pe$%(."!,/2%9%/D!ept:D!eptul;.C*.AEn;,ene!(l '*/12/2'1*

Contractul normativ0 1in sc<im&0 este un act juridic0 sustinu#t prin voin#ta a doua dou sau mai multe persoane0 care are ca scop nasterea0 modi(icarea sau stingerea unor raporturi juridice. :ceste contracte normative sunt considerate i"vor de drept.

Uzanele9
!"an#tele sau u"ul constituie un i"vor de drept0 re(lect5andu9se i1n o&iceul sau cutuma. !"ul este caracteri"at prin vec<imea0 repeta&ilitatea si sta&ilitatea sa0 (iind o practica 1indelungata unui numar (oarte mare de comerciant#i0 depin"5and de domeniul de activitate sau=si de "ona geogra(ica. !"ul are caracter colectiv0 impersonal si repeta&il0 dar pot avea si caracter o&iectiv0 concreti"5and acte juridice repetate0 i1ntr9o perioada mai lunga de timp. Clasi(icarea u"urilor se (ace 1in (unc#tie de (orta lor juridica0 1impar#tindu9se i1n u"uri normative 9 legale0 de drept0 cutume2 si conven#tionale 9 interpretative0 de (apt. !"urile normative se aplica precum normele juridice0 determin5and drepturi si o&liga#tiiii par#tilor. Impor#tanta acestor u"uri si e(icien#ta lor este scoasa i1n evident#a i1n situa#tiile i1n care #tin locul unor norme scrise0 devenind i"voare de drept0 p5nana la o sc<im&are legislativa care ar reglementa con(lictele aduse de sc<im&arile continue ale societat#ii. !"ul normativ este admis si i1n #atara noastra0 cu condi#tia de a (i caracteri"at de generalitate0 impersonalitate si o&ligativitate. !"urile convent#ionale au (or#ata juridica a unei legi0 intervenind si i1n situa#tia 1in care contractan#ti nu au luat la cunostin#ta aceste u"uri care au rolul de a sta&ili limitele drepturilor si ale o&liga#tiilor. Cum am preci"at0 u"urile0 &a"ate pe o&iceiuri si practica 1indelungata 1intr9o perioada de timp0 sunt considerate i"voare de drept0 1in consecin#ta0 o&iceiul0 sau cutuma0 tre&uie considerat si acesta i"vor de drept.

Obiceiul i cutuma

%&iceiul repre"inta reguli (ormate 1in timp0 desprinderi care nu au (ost impuse. 4ns0 Insa0 tre&uie preci"at si (aptul ca pentru a se considera cutuma0 un o&icei tre&uie sa i1ndeplindeasca anumite cerint#e cum ar (i uni(ormitatea0 repeta&ilitatea si dura&ilitatea0 iar pentru ca nu este o norma de drept scrisa0 acest lucru atrage dupa sine mo&ilitatea acesteia. Cutuma se 1intemeia"a pe (apte concrete0 iar procesul de codi(icare a unei cutume are ca si consecin#ta i1ntreruperea evolu#tiei sale. 4 In ;area -ritanie0 dreptul cutumiar este puternic0 1insa 1in ca"ul #tarii noastre acesta si9a pierdut din (or#ta la 1inceputul secolului al CIC9lea. 4In dreptul penal este pe deplin e6clusa cutuma0 (unc#tionand principiul legalit#atii pedepsei si incriminarii care presupune i1ntotdeauna un i"vor de drept scris.
<

Dalentin E 3telian -descu: Dreptul Afacerilor, ?ditura !niversul Furidic0 2,120 pag. $ 3vedu : Capitolul 4: Izvoarele dreptului <ttp:==>>>.svedu.ro=curs=tgd=c4.<tml 6

1'

"la#i$icarea izvoarelor de drept

Clasi(icarea i"voarelor se (ace dupa diverse criterii. ;odul de transmitere clasi(ica i"voarele nescrise0 o&iceiul si i"voarele scrise0 norma juridica. I"voarele0 din punct de vedere al caracterului o(icial0 sunt o(iciale sau neo(iciale0 legea repre"enta5nd i"vorul o(icial principal0 iar doctrina si o&iceiul (iind i"voarele neo(iciale. ;odul de impunere i1mparte i"voarele 1in i"voare directe0 date de actele normative0 si i"voarele indirecte0 repre"entate de o&iceiul sau normele care nu au (ost validate si apro&ate de o autoritate a statului. *upa modul de creare a unei norme0 se de(inesc i"voarele creatoare0 acestea (iind legea sau cutuma0 care crea"a legi noi0 sau legi interpretative0 jurispruden#ta si doctricna care interpretea"a legile. :st(el0 dupa clasi(icare i"voarelor0 o&#tinem assase i"voare (ormale0 unele mai importante ca celalaalte. *octrina si jurispruden#ta nu sunt considerate i1n totalitate i"voare de drept (ormale.

%octrina i juri#prudena &

Golul doctrinei este indiscuta&il0 (iind esen#tiala 1in e6plicarea si interpretarea stiin#ti(ica a materialului normativ0 i1n crearea dreptului si 1in aplicarea acestuia. 3olu#tiile si interpretarile date de doctrina sunt luate 1in considerare0 (iind ca"uri practice0 &a"a5ndu9se pe (apte reale care se generali"ea"a si le teoreti"ea"a. *octrina se &a"ea" pe .totalitatea principiilor unui sistem politic0 tii#i(ic0 religios/13. *esconsideraarearii doctrinei0 i1n (avoarea cutumei codi(icate si normele juridice cuprinse i1n legi0 nu duce 1insa la disparit#ia acesteia0 argument#iatia stiin#ti(ica a doctrinei (iind 1inca importanta. Practica juridica si jurispruden#ta se constituie din totalitatea <otar5arilor judecatoresti. Golul jurispruden#tei este de a interpreta0 completa si adapta legea comerciala0 de a ela&ora reguli cutumiale0 cu toate acestea0 1insa0 jurispruden#ta nu poate (i considerata i"vor de drept (ormal.

3critu&e: Definire i clasificare a izvoarelor dreptului <ttp:==>>>.scritu&e.com=stiinta=drept=*e(inire9i9 clasi(icare9a9i"voa13 1)41$+.p<p 12 3vedu : Capitolul 4: Izvoarele dreptului <ttp:==>>>.svedu.ro=curs=tgd=c4.<tml 1* G3*G: Doctrina ca izvor de drept <ttp:==>>>.rsdr.ro=:rtH2,,2.pd(
11

Izvoare $ormale

'

Continu5and0 putem a(irma ca dreptul civil are ca i"voare (ormale Constitu#tia Goma5niei0 Codul Civil0 %rdonan#tele isi Iotar5riarile @uvernamentale. Pe la5nga acestea0 dreptul a(acerilor mai (oloseste isi Codul comercial si Codul maritim. :nali"a5nd Constitut#ia Gom5aniei0 din decem&rie 1++10 si revi"uita i1n 2,,30 se ajunge la conclu"ia ca repre"int a &a"a (undamentala de con(igurare a dreptului roman0 (iind un punct de sust#inere important i1n alinierea legilor comerciale. Golul principal al Constitu#tiei este de a reglementa principiile de organi"are a activitat#iilor economice0 asigur5and e6isten#ta li&erei ini#tiative si a concurentei0 potrivit dispo"it#iilor art. 13 . Codul Civil are rolul de a reglementa raporturile dintre persoane0 con#tin5and reguli care se adresea"a ata5t pro(esionistilor 7cei care e6ploatea"a o interprindere8 cat c5t si su&iectelor de drept civil. Codul comercial si Codul maritim nu potate (i 1incadrate 1in materia e .civila/ a Codului0 i1nsa caracterul comercial nu poate (i negat. 4In %rdonan#tele si Iotara5rile @uvernamentale vor regasi reglementari care nu au putere legislativa0 dar care pot (i emise prin 1imputerniciriile date de Parlament si de ordonan#tele de urgen#ta. Iotar5arile se emit cu scopul de a ajuta la organi"area e6ecutarii legilor0 i1n sc<im& %rdonant#ele se emit i1n scopul de a sprijinii &a"a unei legi speciale de a&ilitare.

4In conclu"ie0 i"voarele de drept repre"inta o &a"a (oarte importanta important pe care dreptul0 cu toate ramurile sale0 pe care acesta se cladeste si (ara de care nu ar (i posi&ila aplicarea lui 1intr9un mod corect si vala&il.

1/

Dalentin E 3telian -descu: Dreptul Afacerilor, ?ditura !niversul Furidic0 2,120 pag. $49)) <

(ibliogra$ie)
1. <ttp:==>>>.codulcivil.ro=
2. <ttp:==>>>.svedu.ro=curs=tgd=c4.<tml<ttp:==>>>.svedu.ro=

3. <ttp:==ro.>iJipedia.org=>iJi=*rept
/. <ttp:==elt<.ucv.ro=student1=Cursuri=*reptulH2,proprietatiiH2,intelectuale=Curs

H2,2.pd(
1. <ttp:==>>>.rsdr.ro=:rtH2,,2.pd(

$. <ttp:==>>>.scritu&e.com=stiinta=drept=*e(inire9i9clasi(icare9a9i"voa13 1)41$+.p<p
6. <ttp:==>>>.svedu.ro=curs=tgd=

). Dalentin E 3telian -descu: Dreptul Afacerilor, ?ditura !niversul Furidic0 2,120 pag. $49))

1'