Metoda Delphi A fost pusa la punct in anii 1964-1965 de catre O.

Helmer si colaboratorii sai in cadrul unui program de cercetare al trustului american Rand Corporation din Santa California. onica! statul

"rincipala caracteristica a acestei te#nici o constituie utili$area feed-bac%-ului de opinie. etoda necesita parcurgerea mai multor runde. &ntr-o prima runda! fiecarui membru al colecti'ului de specialisti (colecti'ul nu este intrunit) i se inmanea$a spre completare cate un c#estionar! ce cuprinde intrebari pri'itoare la imbunatatirea relatiei 'aloare de intrebuintare-cost pentru produsul supus anali$ei (in functie de ca$ - prestare ser'iciu! organi$are! comert! transport etc.). &nter'alul de timp stabilit pentru completare 'a fi in functie de amploarea si comple*itatea problemei. +upa primirea tuturor raspunsurilor! acestea se prelucrea$a! stabilindu-se de catre e*perti o 'aloare medie. &n urmatoarea runda! a doua! 'aloarea medie este adusa la cunostinta specialistilor. Acestia sunt rugati sa faca o noua estimare! pe marginea re$ultatelor comunicate. Specialistii ale caror opinii din prima runda s-au inscris in afara 'alorilor medii sunt rugati sa-si fundamente$e opinia e*primata. Raspunsurile obtinute in runda a doua sunt prelucrate in mod asemanator! pana se a,unge din nou! la o 'aloare medie. "rocedura se repeta si in urmatoarele runde! pana ce se a,unge la un consens al opiniilor. Se recomanda ca procedura sa nu depaseasca patru runde. Ceea ce este caracteristica acestei metode este reinformarea! care indeamna spre o refle*ie profunda pentru re'i$uirea punctului de 'edere! producandu-se asa numitul -efect Coudouet-! ceea ce ii determina pe unii autori sa considere aceasta metoda ca o te#nica de tratare a informatiei. Spre deosebire de metoda brainstorming! care implica intalnirea e*pertilor in cadrul unei sedinte! in metoda Delphi are loc o comunicare mediata de grupul de conducere al anchetei . Se asigura astfel anonimatul raspunsurilor indi'iduale si se elimina! in acest mod! consecintele pe care le-ar putea a'ea asupra opiniilor e*pertilor! prestigiul personal al unuia dintre ei (legat de functie! merite stiintifice! in$estrare oratorica etc.). C. Sinectica - Metoda Gordon .ste numita astfel dupa cel care a promo'at-o/ cercetatorul 0illiam 1. 2ordon de la 3ni'ersitatea Har'ard din S3A. .ste o metoda care a fost e*perimentata cu succes timp de 15ani de firme americane cu renume/ &4 ! 2eneral otors! 2eneral .lectric! 2illet etc.

Grupul de sinectica este mai restrans decat cel de brainstorming! fiind alcatuit din 5-7 membri! condusi de un lider e*perimentat. 3neori! rolul liderului poate fi indeplinit prin rotatie de fiecare membru al grupului. .l trebuie sa fie un animator dinamic si mobili$ator! cautand sa solicite la ma*imum! atat pe participanti! cat si pe e*pert. .*pertul este o persoana indispensabila grupului! prin capacitatile sale! atat profesionale! cat si de selectie si orientare a acti'itatii in cadrul grupului. "articipantii trebuie sa fie selectati cu gri,a! din randul specialistilor care au tangenta cu problema pusa in discutie. "e scurt! liderul serveste interesele grupului, expertul este reprezentantul problemei, iar grupul serveste interesele problemei de rezolvat luand in considerare opiniile expertului. "ierre 5ebel distinge patru 'ariante de sinectica/ a) b) c) d) analogia directa6 analogia personala6 analogia simbolica6 analogia magica. a) Analogia directa - consta in aplicarea elementelor unei situatii la o alta situatie! care poate fi distincta de prima. b) Analogia personala - consta in a atribui unui produs supus proiectarii sau reproiectarii elementele caracteristice aflate in 'i$iunea satisfacerii ma,oritatii persoanelor. +e aceea aceasta metoda ofera o 'arietate de re$ultate intre care este dificil de stabilit o coerenta. c) Analogia simbolica - cauta sa apropie unui produs sau unei caracteristici a acestuia! o imagine simbolica. +e e*emplu! o fiabilitate buna a unui produs ar putea fi repre$entata printr-o roca de granit! printr-o piramida din .gipt! printr-un ocean etc. d) Analogia magica - porneste de la premisa faptului ca problema (produsul! ser'iciul) este de,a reglata! ceea ce permite sa iasa in e'identa toate sc#imbarile inter'enite in raport cu situatia de plecare. etoda solicita o e*perienta considerabila! atat profesionala! cat si pedagogica. Oricare ar fi 'arianta adoptata! sinectica se desfasoara dupa urmatoarele etape: &. &&. &&&. etapa de formulare si intelegere a problemei6 etapa detasarii de problema! in care se adopta una din 'ariantele de mai sus6 etapa de revenire la problema si de evaluare a solutiilor ! tinandu-se cont in acest sens! nu numai de solutiile economice! ci si de solutiile sociale si ecologice.

D. Reuniunea Phillips 66 "oate fi considerata drept o 'arianta a brainstorming-ului! in care numarul participantilor este fi*at la 6! iar durata discutiilor este limitata la 6 minute. .ste o 'arianta propusa de 1. +onald "#illips de la 3ni'ersitatea din ic#igan. 4ineinteles!

ca cele doua restrictii au un aspect formal! in sensul ca re$ultatele sunt aceleasi daca reuniunea ar dura mai putin sau cu ce'a mai mult (15-78 minute). 9ata de brainstorming aceasta metoda este mai intensi'a! asaltul creierului fiind mai accentuat! datorita duratei foarte scurte a discutiilor. +e asemenea! problema poate fi re$ol'ata! nu numai cu 6 participanti! ci cu ec#ipe formate din 6 participanti (ma*im 5 ec#ipe a cate 6 participanti! deci! :8 de participanti). Etapele metodei sunt/ informarea asupra problemei; discutarea problemei in cadrul echipei; dezbaterea in plen; evaluarea generala a solutiilor.

E. Discutia in Panel .ste o 'arianta a metodei "#illips ;66. &n acest ca$ insa se formea$a doar doua echipe! una numita panel sau juriu (formata din 5-< e*perti! care propune solutii si le argumentea$a)! iar cealalta numita auditoriu (este mai numeroasa si are sarcina de a cen$ura si e'alua ideile pre$entate de membrii ,uriului). &ntre cele doua ec#ipe se interpune animatorul. Spre deosebire de "#illips 66! discutia in "anel elimina a doua etapa (de discutie pe ec#ipe)! de$baterea reali$andu-se prin dialog! argumentari si contraargumentari numai intre cele doua ec#ipe. &n final! animatorul face o sinte$a a ideilor emise! a solutiilor propuse si supune aprobarii colecti'e solutia aleasa. . !rain"riting sau 6.#.$. "ro'ine din simplificarea brainstorming-ului. Cele trei cifre semnifica faptul ca initial metoda pre'edea participarea a 6 persoane, care trebuiau sa scrie cate 3 idei in cate 5 minute. Metoda se desfasoara in sapte etape: & - 5iderul reuniunii informea$a ec#ipa asupra problemei ce asteapta solutia de re$ol'are. && - Celor 6 participanti li se distribuie cate o coala de #artie! pe care este scris enuntul problemei si se preci$ea$a circuitul precis al #artiilor intre ei.

&&& - 9iecare membru al ec#ipei! in timp de 5 minute (pentru unele probleme se poate stabili initial o durata de timp mai mare! de 18-15 min.)! 'a scrie : solutii considerate cele mai bune. &= - 9iecare participant! dupa traseul con'enit! 'a transmite #artia 'ecinului sau si 'a primi totodata! si el la randul lui! #artia completata de celalalt 'ecin al sau. =a anali$a cele trei idei primite si le 'a compara cu cele trei idei scrise de el pe #artie pe care a transmis-o! alegand cele mai bune trei solutii pe care le 'a inscrie pe #artia primita! in timpul stabilit. = - Se transfera #artiile dupa acelasi traseu! fiecare participant anali$and cele 6 solutii inscrise pe #artia primita! la care se adauga in minte cele 6 solutii de pe #artia pe care a transferat-o 'ecinului! precum si alte idei! din care 'a alege cele mai bune : solutii! pe care le 'a inscrie in ordinea de 'aloare. =& - Operatiunea se repeta pana ce toate #artiile au trecut pe la fiecare membru al ec#ipei de 7-: ori sau pana cand se obser'a ca pe toate #artiile ultimele : solutii sunt aproape aceleasi! moment in care operatiunea se opreste. =&& - Anali$area solutiilor care se regasesc pe cat mai multe #artii si stabilirea solutiei optime. In aplicarea acestei metode emiterea de idei alterneaza cu critica lor , ceea ce confera un ritm mai dinamic de solutionare a problemelor. &n grupurile care aplica aceasta metoda nu-si au locul! nici persoanele incapatanate (care nu accepta ideile altora! c#iar daca sunt mai bune decat ale lor)! nici persoanele superficiale (care se plictisesc! care nu sunt interesate de re$ol'area problemei).