Universitatea din Bucureti Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei

Fie observaie

Linte Andreea Psihopedagogie Special, an II

Universitatea din Bucureti Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei

Fisa 1
Nume proiect: A invata sa fii o persoana in societate Idei principale: In decursul acestei prezentari a fost prezentata teoria socilogului si teologului peter Jarvis, care considera ca in incercarea de a raspunde la intrebarea : Cine sunt eu? trebuie avute in vedere alte patru intrebari: Ce sau cine sunt eu?, Ce este societatea?,Cum interactionam unul cu celalalt?,Ce vreau sa spun prin invatare?. Accentul este pus de autor pe invatare. Definitia invatarii, din perspectiva autorului, este aceea ca invatarea reprezinta transformarea experientei in cunostinte, abilitati si atitudini, insa este totodata o combinatie de procese de-a lungul vietii care transoforma atat corpul, cat si mintea. Prima forma de invatare se realizeaza prin intermediul senzatiilor. Ulterior inteegerii acestei realitati, trebuie analizata relatia dintre corp si minte, exprimata in cinci mari teorii (Maslin, 2001): dualismul, minte/creier, comportamentul logic si analitic, functionalism, monosimul non-reductiv.

Fisa 2
Nume proiect: Cultura, minte si educatie Idei principale: Jerome Bruner a pus bazele stiintei cognitive prin cercetarile sle despre perceptie si gandire. Ulterior, el a analizat conceptul de minte. A lasnat doua conceptii despre natura gandirii umane: prima, aceea ca mintea umana poate fi perceputa ca un dispozitiv informatic; cea de-a doua ca mintea este atat formata, cat si realizata pentru folosirea culturii umane. Astfel au luat nastere dooua strategii ed cercetare: computationismul, care este interesat de toate modalitatile in care informatiile sunt organizate si utilizate, si nu cunoaste granite disciplicare si ce-a de-a doua strategie, culturalismul, care e concentreaza exclusiv pe modul in care membrii nei comunitati culturale creeaza si transforma sensurile.

Fisa 3
Nume proiect: Pragmatismul Idei principale: Pragmatismul reprezinta o noua teorie a invatarii pentru viitor, si pledeaza pentru predarea metodelor in as fel inat raspunsul sa fie deosebit si creatic, oferind posibilitatea de ati folosi creativitatea in situatiile incerte. Desi nu a fost recunoscuta ca teorie relevanta, termenul de pragmatism a fost asociat cu cel de experienta, care, conform lui Dewey, este asociata cu trairile fiintei umane si cu viata lui. John Dewey a pus bazele conceptului sau de experienta intr-un articol inovator publicat in 1986, in care a folosit conceptul de arc reflex pentru a interpreta relatia dintre actiune si gandire, intre a fi si a sti.
2|Teoria si metodologia instruirii

Universitatea din Bucureti Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei

Exprienta, in viziunea lui Dewey este reprezentata de o serie de situatii conectate intre ele, cu caracter unic, si este posibil sa fie folosita pentru cunoastere si pentru a ghida actiunile viitoare. O alta perspectiva asupra experientei o are Kolb, pentru care experienta nu este cunoastere, ci doar o baza pentru crearea de cunostinte. Kolb construieste propria teorie bazata pe modelul de invatare experientiala.

Fisa 4
Nume proiect: Teoria sociala a invatarii Idei principale: Invatarea sociala reprezinta o achizitie a cunostintelor si deprinderilor care rezulta din observarea directa sau indirecta a comportamentului semenului. Teoria invatarii sociale explica procesele prin care se achizitioneaza un comportament sau o secventa de comportament, modul in care se initiaza comportamentele si felul in care se mentin patterurile de comportament. Teoria sociala a invatarii pleaca de la patru premise: suntem fiinte sociale; cunotintele tin de competenta; cunoasterea presupune o implicre activa in lume; necesita capacitatea de intelegere. Astfel o teorie sociala trebuie sa integreze componente care includ: intelegerea, practicam comunitatea, identitatea.

Fisa 5
Nume proiect: Normal learning problems in youth in the context of unerlying cultural convictions Idei principale: Thomas Ziehe suprinde in teoria sa o schimbare fundamentala produsa pe trei nivele: cultura, societate si individualitate. Aceste schimbari interpun probleme in procesul educational, precum faptul ca tinerii pot dezvolta obisnuinta de a evita si de a spune nu noutatii; capacitatea de concentrare a atentiei restransa pe un termen scurt; motivatia lor este legata de preferinte, acest lucru limitand porsibilitatile viitoare. Astfel sunt vehiculat 4 principii majore: (1) largirea orizontului (2) Individualitate (3) Schimbarea ocazionala a perspectivei (4) Fii tu insuti, nu fuziune a influentelor sociale.

3|Teoria si metodologia instruirii