1. Ce semnificaie au: numrul atomic, Z, numrul cuantic principal, n, numrul de mas atomic, A i numrul lui Avogadro, N?

Numarul atomic Z- este egal cu numarul de protoni si arata de cate ori saarcina nucleara este mai mare decat unitatea elementara de sarcina. Z determina locul subst. in tab periodic. Numrul de mas atomic A numarul de protoni si neutron din atom. Numarul cuantic principal (n)- caracterizeaza nivelele de enrgie din atomi, intre care se realizeaza tranzitiile electronice. n funcie de acesta, nivelurile electronice se mpart n straturi. 2. Corelai potenialul de ionizare, afinitatea pentru electroni cu caracterul electrochimic al atomilor. Daca Atomul A are potential mic de ionizare, afinitate foarte mica pentru electroni si atomul B are potential mare de ionizare se produce transferul electroilor de valenta de la atomul A la atomul B formandu-se legatura ionica. Daca Atomul A nu are potential de ionizare si atomul B are potential mare si afinitate foarte mare se produce punerea in comun de electroni formandu-se legatura covalenta nepolara. Daca Atomul A are potential mic si atomi cu putini electroni de valenta se formeaza electroni mobili in orbitali extinsi in intregul cristal A formandu-se leg metalica. 3. Completati tabelul de mai jos (copiai-l pe teza) referitor la proprietatile metalelor:
Proprietile metalelor Capacitatea de a ceda electroni este mare (notati>) sau mica (notati<): Na, Zn, Fe ,Cu, Ag Potentialul de oxidare, ox este pozitiv sau negativ, potentialul de reducere, red este negativ sau pozitiv. Starea naturala este sub forma oxidata, de combinatie chimica sau sub forma de element Na Zn Fe Cu Ag

4. Legtura covalent. Selectai substanele de mai jos n funcie de tipul de legtura chimic:, , , , , , Na2SO4, , , CH3OH, Al,. Covalenta polara: H2O, HCl, Covalenta nepolara: H2, N2, O2, CH4 Legatura ionica: NaCl, NaOH, CaO, CuSO4, Al2O3 Legatura metalica: : SiO2, Al,

5. Legatura ionic definitie si exemplu de formare in cazul KCl. Numii minimum 5 combinatii chimice, inclusiv, minerale, cu legatura ionica. Legtura ionic este un tip de legtur chimic format datorit existenei unor fore electrostatice dintre doi ioni ncrcai cu sarcini opuse. Ex: NaCl, MgCl2, CuSO4, NH4Cl, KNO3.

6. Definiti legaturile intermoleculare. Care din substanele urmtoare sunt asociate prin legtura de hidrogen: HCl(g) , H2 (gaz i lichefiat), H2O (toate starile de agregare), CH3OH(l). Legaturile intermoleculare constau in cuplarea electronilor de valenta cu spin antiparallel ai atomilor participanti si formarea unui orbital molecular de legatura. H2O, CH3OH(posibil).

7. Legaturi prin fore van der Waals. Consecintele existentei acestor fore asupra starilor fizice ale substantei gaz, lichid, solid. Care sunt proprietatile de suprafata determinate de legaturi van der Waals? a) Abaterile gazelor rare de la legile gazelor ideale. b) Lichefierea si solidificarea gazelor i. Adsorbtia moleculelor de hidrogen pe suprafata carbunelui activ ii. Adsorbtia pe sufprafata silicagelului a moleculelor de apa 8. Legturi intermoleculare - prin fore van der Waals i legtura de hidrogen. S se arate ce fel de fore intermoleculare caracterizeaz substanele urmtoare (n starea de agregare dat) :

HCl(gaz), HCl (lichid), H2(gaz) , H2(lichid) H2O (toate starile de agregare), CO2(solid), N2(lichid).
9. Legaturi prin fore van der Waals. Consecintele existentei acestor fore asupra starilor fizice ale substantei. 10. Formarea legturii covalente. Energia de legtur i tria legturii. Selectai substanele de mai jos n funcie de tipul de legtura chimic: H2, HCl, NaOH, CaO, N2, Si, Na2SO4, CH4, O2, CH3OH, grafit. Covalenta polara:, HCl Covalenta nepolara: H2, N2, Si, CH4, O2, grafit Legatura ionica: NaOH, CaO

11. Legatura ionic. Definiie, mod de formare. Exemple de substane cu legatur ionic. 12. 13. Cum se formeaz legtura chimic ntre atomii Cl n molecula Cl2 i ntre atomii K i I, n reeaua KI? 14. Care dintre urmtoarele substane pot forma asociaii moleculare, prin legturi de hidrogen, la T = 298K: H2, H2O, H2S, CH3OH, HF, NaOH. 15. De ce H2O este lichid la 25OC , iar H2S este gaz la aceeai temperatur, dei are masa molecular mai mare dect a apei? (MH2O =18, iar MH2S= 34). 16. Ce se nelege prin polaritatea i polarizibilitatea moleculelor? 17. Alcanii, (CnH2n + 2), sunt substane nepolare. Cum explicai modificarea strii de agregare: gaz lichid solid, odat cu cresterea masei moleculare? 18. Structura i proprietile cristalelor. Dai exemple de solide cristaline cu reea ionic, reea atomica i cu reea moleculara. Ce tip de legtur determin coeziunea reelei in fiecare caz? 19. Retele ionice. Structura si importanta tehnica a mineralelor silicatice. Ce intelegeti prin minerale si roci? Descrieti punctual, minerale si roci cu utilizare in domeniul constructiilor. 20. Structura cristalelor. Aplicatie: Aluminiul cristalizeaz n sistemul cubic, cu d=0,4049 nm. Densitatea este 2,6

g/cm3. S se calculeze numrul de atomi din celula elementar, tiind c numrul de atomi dintr-un atom gram este: N=0,6 1024 atomi (numrul lui Avogardo). Indicatie- Se calculeaza volumul celulei cubice, se calculeaza masa, m stiind volumul si densitatea, apoi se calculeaza numarul de atomi. 21. Care este natura forelor de coeziune n reelele cristaline ale substanelor: apa (ghea), carbonat de calciu cristalin, grafit, hidrogen lichid, dioxid de carbon solid (zpada carbonic). 22. Reele cristaline. Clasificare dupa natura legaturii chimice intre particulele constituente. Proprietati fizice ale mineralelor cu reea ionic. 23. Starile alotropice ale C. Tip de retea cristalina. Cum explicati caracterul dielectric al diamantului si conductivitatea electrica / termica a grafitului. 24. Proprietati structurale ale solidelor cristaline - difractia razelor X. Transformai 1 nm = ? = ?m 25. Solidul vitros. Caracteristici structurale ale sticlei. 26. Definiti urmatoarele caracteristici termodinamice: energia interna, echivalentul mecanic al caloriei, entalpia. Specificati unitatile de masura. Ce intelegeti prin entalpie sau caldura de ardere? Dati exemple. 27. Principiul I al termodinamicii. Echivalentul mecanic al caloriei. Caldura specifica a apei. 28. Cum se evalueaza entalpia de combustie, Hcomb a hidrogenului si a carbonului, cunoscand entalpiie de formare, Ho ale gazelor de ardere Scrieti reactiile de oxidare completa, aratati endoterme.*Entalpiile de formare ale elementelor sunt considerate nule. 29. Aplicatii ale principiului I al termodinamicii. 30. Care din reactiile chimice de mai jos este endoterm i care exoterm Ce aplicaii tehnice au aceste reacii? a) CaO+H2O=Ca(OH)2 ; H = - 56 KJ/mol; b) CH4+O2 = CO2+H2Ovap
o

daca sunt exoterme sau

H = - 17,9Kcal/mol

31. La formarea apei din elemente entalpia de reactie poate fi: H = -242KJ/mol sau Ho = - 286KJ/mol. Cum se explica aceasta diferenta 32. La combustia hidrogenului, entalpia de reacie este: H1= - 242 kJ/mol sau H2= - 286 kJ/mol. Cum explicai diferena intre cele doua valori ale entalpiei de ardere a hidrogenului ? Transformai H1 i H2 in kcal/kg. 33. Definiti capacitatea calorica si caldura specifica. Unitati de masura si aplicatii. 34. S se arate cum variaza entalpia de transformare de faz sau cldura latent (de evaporare, condensare, congelare) la transformarile de faza ale apei: H2OvapH2OlH2Os 35. Curbe de nclzire/topire a solidului cristalin. Definiti constantele fizice: punct de topire, punct de cristalizare, entalpia de topire, entalpia de cristalizare. 36. Legea fazelor. Diagrama de echilibru a H2O. 37. Descriei diagrama de echilibru a apei, in coordonatele P si T. Utiliznd diagrama de echilibru a apei, stabilii caracteristicile aerului umed i anume: umiditatea de saturaie, umiditatea absolut i punctul de rou. 38. Proprietile soluiilor care depind de concentratie, conform diagramei in coordonatele P-T. Prezentati ordinea descrescatoare a celor doua constante fizice, temperatura de fierbere, Tf i temperatura de congelare, Tc in functie de duritatea apei: 8,5o; 5,1o ; 10,5o. 39. Definiti presiunea de vapori a solutiilor apoase. Aratati dependenta de concentratie a acestei proprietati pe diagrama apei, in coordonatele P-T. Aplicatii: ce intelegeti prin punct de roua si ceata. 40. Duritatea apei. Descriere, unitate de masura, importanta tehnica. Influenta duritatii asupra temperaturii de

fierbere si de inghetare. 41. Ce sunt apele uzate si care sunt poluanii periculoi coninui de acestea? Ce condiii trebuie s ndeplineac pentru a fi deversate n receptorii naturali (ruri, lacuri etc). 42. Definii urmtoarele proprieti fizice ale solidelor i lichidelor: suprafaa specific, presiunea de vapori, cldura specific, gradientul de concentraie, puterea calorica. 43. Proprietatile solutiilor care depind de concentratie. Micsorarea temperaturii de congelare (inghetare). Utilizai diagrama de faze a apei n coordonatele T, p. 44. De ce nu nghea apa de mare i soluia ap-etilen glicol, la 00C? 45. n ce msur este duritatea apei un criteriu pentru utilizarea n procese industriale? Care sunt componenii agresivi din ap pentru oel-beton, mortare i betoane ? 46. Proprietile soluiilor care depind de concentraie. Prezentai diagrama P-T pentru apa si solutie apoasa. 47. De ce nu ingheata apa de mare la 0oC 48. Aezai n ordine cresctoare temperatura de congelare, Tc a lichidelor urmatoare: apa distilata, amestecul ap dietilen alcool de conc. 5% i amestecul ap dietilen alcool de conc.10%. Argumentai raspunsul. 49. Umiditatea atmosferic: ce intelegeti prin umiditate relativa si umiditate absoluta? Definiti conform diagramei apei in coordonate T-P, punctul de roua i ceaa. 50. Proprietile soluiilor. Cum variaz temperatura de fierbere, Tf, a apelor cu duritile: D1 = 12,5o; ;D2= 15,1o; D3 = 20,5o. Dar temperatura de ngheare, Tc? 51. Definii si exemplificati: sistem omogen de substante, punct de topire, suprafata specifica, presiune capilara. 52. Comportarea faa de ap a substanelor i materialelor se poate descrie astfel: hidrofil, hidrofob, solubilizare, reacie de hidratare. Specificai cum se comport fa de ap substanele i materialele: clorura de sodiu, nisipul, lemnul, alcoolul metilic, sticla, bitumul, ipsosul, sodiul, fierul, folia de polietilena, acidul sulfuric, oxidul de calciu, clorura de calciu, grafitul, naftalina, alcoolul etilic. 53. Fenomene de umectare. Definii hidrofilizarea i hidrofobizarea solidelor. Cum se explica migrarea apei prin fundaia de beton a construciilor? 54. Corelati tensiunea superficiala a lichidelor cu umectarea i ascensiunea capilara. Care din urmatoarele solide are caracter hidrofob: zaharul, polietilena, lemnul, sticla. bitumul, ipsosul i caramida? 55. Presiunea capilar. Definiti ascensiunea capilara a apei. Formula de calcul. Corelati ascensiunea capilara cu durabilitatea betonului. Care sunt principalele aplicatii ale fenomenului de ascensiune capilara a apei? 56. Presiunea capilar. Definiie, unitai de msur. Cnd apare ascensiunea capilar? Ce rol are tensiunea superficial a lichidului (apei)? 57. Fenomene de suprafa. Zeolii. Chemosorbia. Aplicaii tehnice. 58. Adsorbia pe suprafaa lichidelor. Substane tensioactive. Variatia tensiunii superficiale a lichidelor cu concentaratia substantei tensioactive. 59. Solidele hidrofile sunt: a) solubile n ap, b) reactioneaz cu apa, c) udate de apa. Care dintre urmatoarele substane solide are caracter hidrofob: carbonatul de calciu, bitumul, oelul, sticla, polietilena, lemnul, betonul, hrtia, parafina. Ce aplicatii tehnice are caracterul hidrofob? Argumentai raspunsul. 60. Care este cauza proceselor fizice de suprafa cum sunt udarea i adsorbia. Definii izoterma de adsorbie a

gazelor i a lichidelor pe suprafaa solidelor. 61. Tensiunea superficiala a lichidelor. Definitie, unitate de masura si aplicatii in procese de adsorbtie si umectare. 62. Cum se explic aparia tensiunii superficiale la interfaa lichid/vapori(aer). Explicai rolul determinant al forelor intermoleculare. Care din acestea sunt preponderente n evaluarea tensiunii superficiale la apa, alcooli i hidrocarburi lichide? 63. Adsorbia pe suprafaa solidelor i lichidelor. Aplicatii in diferite domenii epurare gaze, durabilitate materiale, etc. 64. Adsorbia pe suprafaa lichidelor i a solidelor. Parametrii de influenta a coeficientului de adsorbtie. Ecuatii ale izotermei de adsorbie. Aplicatii tehnice ale adsorbtiei. 65. Adsorbia pe suprafaa solidelor. Descrieti adsorbantul si caracteristicile sale, definii coeficientul de adsorbie si ecuaiile izotermei de adsorbie. 66. De ce se adsorb H2Ovap pe silicagel, iar vaporii de benzin, toluen, pe crbune activ? Ce importan practic are fenomenul? Cum este influenata adsorbia gazelor de presiune i temperatur? Scrieci ecuaia izotermei de adsorbie. 67. Care este cauza migrarii apei in porii capilari ai betonului si ceramicii. De ce se folosesc bitumul si materialele din polimeri in protectii hidroizolante si anticorozive? 68. Adsorbia pe suprafaa solidelor. Definii: adsorbantul, adsorbatul, coeficientul de adsorbie. Factorii de care depinde coeficientul de adsorbtie. 69. De ce picatura de apa are forma sferic? 70. Adsorbtia de schimb ionic. Zeolii. Aplicaii. Chemosorbtia. Importana practica in procese de oxidare superficiala a metalelor. 71. Definiti adsorbtia. Adsorbia pe suprafaa lichidelor. Cum se numesc substantele care micsoreaza tensiunea superficiala a apei. Ce aplicatii cunoasteti? 72. Adsorbantii solizi. Cum este influentat coeficientul de adsorbtie de caracteristicile adsorbantilor solizi:

compozitia si suprafata specifica, Argumentati raspunsul prin exemple de aplicatii la purificarea aerului si la separarea unui amestec de hidrocarburi. 73. Chemosorbtia. Aplicatie la modificarea caracterului suprafeelor i pasivarea suprafetei metalelor Al si Cr. 74. Fenomene de umectare. Unghiul de udare. Solide hidrofile i hidrofobe. Aplicaii dati exemple de materiale hidrofobe pentru hidroizolatii si protectie anticoroziva. 75. Fenomene de umectare. Ce nelegei prin solide hidrofobe i hidrofile. Ce importan practic are hidrofilizarea i hidrofobizarea suprafeelor? 76. Cum se comport fa de ap (la 250C) urmatoarele substane: clorura de sodiu, CH3OH, SO3, cuart, CO2? Raspunsul include variantele: dizolvare, diluare, udare, reactie chimica. Scrieti reactiile chimice. 77. Ce diferen exist ntre un amestec de benzen n ap i o emulsie de benzen n ap? Denumii cteva emulsii cu utilizri tehnice. 78. Definiti aerodispersiile. Poluarea aerului cu particule solide. Principiul de functionare al unui electrofiltru. 79. Sisteme eterogene disperse de substante. Emulsii. Structura, proprietati si aplicatii. Ce sunt emulgatorii?

80. Sisteme eterogene disperse coloidale: geluri. Structura, exemple, proprietati si aplicaii. 81. Surse electrochimice de energie. Descrieti functionarea acumulatorului de plumb. Precizai importanta economica si ecologica a surselor electrochimice de energie de substituie a hidrocarburilor. 82. Potenial de electrod. Fora electromotoare a pilelor galvanice. Unitatea de masura. 83. Ce intelegeti prin fora electromotoare a pilei galvanice. Exemplificai in cadrul pilei Zn/Zn+2//Cu+2/Cuo . Pile secundare principiu de functionare, exemple. 84. Surse electrochimice de energie. Acumulatori i pile de combustie. Descrieti functionarea acumulatorului de plumb. 85. Pile galvanice primare. Care este sursa de electroni (anodul) n pila Li/I2. Scriei reacia de oxidare anodic i reducere catodic. Cum functioneaza aceasta pila? 86. Pile galvanice. Pila Zn/ZnSO4(aq)//CuSO4(aq)/Cu. Definii anodul i catodul. Scriei reaciile la anod i la catod. Exprimai fora electromotoare n funcie de potenialul de electrod i menionai unitatea de msur. Cum variaz masa anodului n timpul funcionarii pilei? 87. Definiti: electrodul i potentialul de electrod. Se consider pila: Zn/Zn+2 // Cu+2/Cu. Care este anodul si care este catodul acestei pile? 88. Coroziunea electrochimica. Corelai rezistena la coroziune electrochimic i caracteristicile metalului (potenial de electrod, defecte de reea) i pH-ul mediului coroziv . 89. Cnd poate s produc curent electric o pil? Cum variaza masa anodului si cea a catodului in cadrul electrozilor de Zn/ZnSO4aq i Cu/CuSO4aq, n timpul funcionrii pilei Zn/Zn2+//Cu2+Cu 90. Scriei reaciile de coroziune a oelului n apa cu oxigen dizolvat. Cum se poate modifica procesul, dac bara de oel este imersat n soluie de acid clorhidric? Explicai rolul distructiv asupra oelului al O2 i CO2 dizolvai n ap. 91. Care sunt reactiile de oxidare si de reducere la cei doi electrozi anod i catod, ai acumulatorului de plumb? 92. Care este deosebirea ntre pile electrice primare i acumulatori? Care sunt avantajele pilelor electrice ca surse de energie? 93. Scrieti reactiile de ardere (combustie) completa si de ardere incompleta a carbonului. Precizati factorul care determina tipul de combustie completa sau incompleta si consecintele asupra sanatatii. 94. Aratati care dintre substanele urmatoare sunt combustibili: C, S, O2, N2, H2, H2O, CH4, CH3OH. Scriei reaciile de ardere complet. Sunt reactii endo sau exoterme? (Specificai prin semnul algebric al entalpiei de reacie.) 95. Care sunt substanele poluante din gazele de ardere a benzinei i motorinei n motorul termic? Care este principiul epurrii gazelor de eapament la trecerea prin catalizator ? Ce rol are senzorul de oxigen? 96. Care sunt componenii elementari comuni, ai combustibililor solizi, gazoi lichizi? Ce corelaie exist ntre coninutul de carbon i calitatea combustibilului? 97. Care sunt componenii poluani din gazele de ardere a combustibililor n motoare termice? 98. Ce este puterea caloric inferioar si in ce se masoara? De ce se folosete n calculele termotehnice acest parametru?

99. Puterea calorica a combustibililor. Specificati unitatile de masura . Echivalentul mecanic al caloriei. 100. Echivalentul mecanic al caloriei. Ce intelegeti prin putere calorica inferioara? Unitati de masura. Transformati 500 kcal/m3N, n kJ/ m3N.

PROBLEME 1. Care este concentraia molal si fractia molara a solutiei de concentratie 8% NaCl. Masa moleculara a clorurii de sodiu: MNaCl = 58,5g/mol. 2. O soluie conine 5o g Na2SO4/L i are densitatea 1,031g/ml. S se calculeze concentraia procentual, concentraia molar, concentraia molal i fracia molar. MNa2SO4 = 110, MH2O = 18 3. O soluie de NaOH are concentraia 0,001M. Calculai pH-ul soluiei. 4. S se calculeze cantitatea de NaCl necesar pentru obinerea a patru litri de solu ie de concentraie 2%. cu densitatea de 1,07 g/ml. 5. Care este cantitatea de NaCl necesar pentru obinerea de 10 litri de soluie de concentraie 10% cu densitatea de 1,10 g/ml? 6. Cat dioxid de carbon contine apa unui lac cu un volum de 1000m3, si concentratia de CO2 dizolvat = 30mg/litru? 7. Concentratia metalelor grele (toxice) intr-o apa uzat este de 20 ppm. Transformati in concentratie %. 8. Aerul trebuie sa contina cantitati minime sub CMA (concentraia maxim admisibil) de substante nocive. Transformati in ppm (pri per milion) urmatoarele concentratii: SO2= 200ml/m3, NO2 = 1 ml/litru. 9. Un rezervor de tabl galvanizat conine ap cu pH= 6,5 , iar altul conine ap cu pH=7,5. Cum se poate aprecia, relativ, rezistenta la coroziune Cum este influenata coroziunea tablei dac apa staioneaz n rezervor sau este permanent recirculat? 10. Care este duritatea unei soluii de Ca(HCO3)2 de concentraie 1%. 11. Care este duritatea unei soluii de CaCl2 0,02%? Densitatea soluiei 1 g/ml. Indicatie de rezolvare: Echivalentul gram al CaCl2, Eg
CaO/2 CaCl2 CaO

=M

CaCl2/2

= 111/2 = 55,5 g Echivalentul gram al CaO, Eg

CaO

=M

= 56/2 = 28 g Eg

CaCl2/

Eg

= 55,5/28 2, adic 2 g CaCl2 sunt echivalente cu 1 g CaO. Rezult

c 1o de duritate = 20 mg CaCl2. Calculati in continuare duritatea solutiei. 12. Intr-un radiator auto s-a introdus 12 L solutie de etilen glicol cu concentratia 16% si densitatea 0,905 g/cm3. La ce temperatura va ingheta apa in radiator? Se cunosc: M
etilen glicol

= 62, Kcrioscopica = 1,86

13. Intr-un radiator auto s-au turnat 8 L de apa i 2 L de etilen glicol cu densitatea de 0,8 g/cm3. La ce temperatura va nghea apa n radiator? Se cunosc MCH2OH-CH2OH=62, Kc=1,86 (pentru apa). 14. La ce temperatura va ingheta solutia de lichid antigel, de etilenglicol, concentratie 1M, cu densitatea de 0,910 g/cm3 . Se cunosc: masa moleculara, M
etilen glicol

= 62, Kcrioscopica = 1,86

15. Cum variaz temperatura de congelare, Tc, a soluiei de NaCl cu modificarea concentraiei: a) 1%NaCl; b) 5%;c) 0,1%.

16. Care dintre soluiile urmatoare are temperatura de congelare mai scazuta: solutie 1%NaCl; solutie 5%NaCl; apa demineralizata; nu are importanta concentratia. De ce nu inghea apa de mare? 17. Transformati 100 nm, n m; 700kJ, in cal.; 450 m3N de aer, in litri. Care sunt unitatile de masur pentru: densitatea substantei, caldura de reactie, caldura latent, suprafata specifica, capacitatea calorica, entalpia de ardere i puterea calorica. 18. Calculati cantitatea de apa care, prin evaporare la temperatura normal, consum 1000 cal. Se cunosc: MH2O = 18 g/mol : Hevap = +44kJ/mol ; 1 cal = 4,18J 19. Sa se calculeze caldura de formare standard a carbonatului de calciu, CaCO3(s), stiind ca in reactia: CaCO3(s)CaO(s)+CO2(g), se consuma 43,75 Kcal/mol. Cldurile de formare, Ho, sunt: HoCaO = - 151,9 kcal/mol; HoCO2 = - 94,2 kcal/mol. Ce aplicatii in domeniul obtinerii materialelor de constructii are

aceasta reactie? 20. Ce volum de gaz metan produce prin ardere, in conditii normale, 85000 kcal, dac entalpia de ardere

este de 190,4kcal/mol. Indicatie: Scrieti reactia de ardere completa. Un mol de gaz, Vo = 22,4 litri, in conditii normale. 21. Sa se calculeze cldura standard de reacie, Ho, la formarea silicatului de calciu din oxid de calciu i dioxid de siliciu: CaO +SiO2 = 2CaOSiO2 (reactia are loc la formarea clincherului de ciment portland ). Caldurile de formare: Ho2CaOSiO2 = - 558 kcal/mol; HoCaO = - 152 kcal/mol; HoSiO2 = - 205 kcal/mol; 22. Tensiunea superficial a unei soluii de spun (oleat de sodiu) este de 26,510-3N/m. Sa se calculeze lucrul mecanic necesar pentru formarea unui balona de spun cu diametrul D= 3 cm. Pentru rezolvare se considera L= circumferinta balonului = D. Fora de actionare pe lungimea (perimetrul D) este deductibila din valoarea tensunii superficiale. 23. La ce nalime, hmax, urca apa ntr-un tub capilar cu raza, r = 10m, = 0o, =1g/cm3, = 7,210-3N/m. Se stie ca 1N = 0,1 kgf. 24. Sa se calculeze la ce nlime, hmax, urc apa ntr-un capilar din beton cu r=10-4cm, tiind ca unghiul de umectare, = 0o, tensiunea superficiala a apei este de 0,072gf/m, iar apa=1g/cm3. 25. Sa se calculeze la ce nlime, hmax, (m) urc apa ntr-un capilar din beton cu r = 0,02 m, tiind ca unghiul de umectare, = 0o, tensiunea superficiala a apei este de 0,072gf/m, apa=1g/cm3, g = 9,81m/s2. 26. Folosind datele din tabel, aratati care din substante (electrozi) are rolul de anod si, respectiv, catod: grafit/Mg; Ag/Zn; Fe/Zn; Sn/Fe; Cu/Sn.
Electrod red/ox oxid. (volti) red. (volti) Zn/Zn
+2

Mg/Mg + 2.34 - 2.34

+2

Fe/Fe

+2

Sn/Sn

+2

Cu /Cu - 0.34 + 0.34

+2

Ag /Ag - 0.80 + 0.80

+2

+ 0.76 - 0.76

+ 0.44 - 0.44

+ 0.14 - 0.14
(g)+O2 (g)

27. Se considera reaciile de ardere ale combustibililor: 2H2

= 2H2O(vap) H0(1) = - 214,8 MJ/kmol;

CH4(g) + 2O2(g) = CO2(g) + 2H2O(vap) H0(2) = - 803,4 MJ/kmol. Sa se calculeze puterea calorica inferioara a H2 si CH4 in kcal/m3N. Un mol de gaz are Vo =22,4 litri, in conditii normale (C.N.) de temperatura (298K) si presiune (P=1at).

28. Sa se calculeze cantitatea de pacura necesara pentru decarbonatarea unei tone de calcar CaCO3(s) la fabricarea varului, conform reactiei CaCO3(s)CaO(s)+CO2(g). Caldura de reactie, H = 43,75 Kcal/mol

MCaCO3 = 100g /mol, puterea calorica a pacurii hi pacura = 10000kcal/kg 29. Consumul de energie electrica la obtinerea cimentului este de 1000 kcal/kg. Transformati in kJ/t. 30. Scriei reacia de ardere complet a carbonului si a metanului. Ce unitate de masura se foloseste pe ntru: entalpia de ardere, tensiunea superficiala a lichidelor, potentialul de electrod si densitatea substantelor. 31. S se calculeze cldura de combustie, Hcomb n kJ/mol i puterea calorica inferioara, hi n kcal/m3N a metanului utiliznd reacia de ardere completa. Se dau entalpiile de formare HCH4 = -18 kcal/mol;: H
H2Ovap

= -58 kcal/mol; HCO2: = - 94 kcal/mol.