Brutalismul: -derivat din modernism, intre anii 1950, 1960 i 1970.

-Stilul brutalist a fost n mare parte inspirat de operele arhitectului elveian Le Corbusier, i n particular de ctre cldirea Unit d'Habitation din Marseille, respectiv de operele lui Ludwig Mies van der Rohe, important figur n micarea Bauhaus. -Termenul brutalism a originat din expresia francez bton brut adic "beton brut", adic beton nefinisat. Cldirile brutaliste sunt de obicei realizate n forme ce sunt ocant de geometrice, repetitive, amintind de blocuri de beton armat nefinisat, relevnd adeseori textura lemnului folosit la realizarea cofrajelor turnrii betonului brut. -Brutalismul a fost adeosori asociat cu o ideologie social utopic, care era susinut de designerii si, n special de ctre cuplul de arhiteci Peter i Alison Smithson la apogeul micrii. Decderea i crescnda nepopularitate a stilului i a ideologiei brutaliste n anii 1960 - 1970 s-a datorat n parte tendinei fireti de descretere a interesului fa de urbanismul social (n special n Marea Britanie, dar i n Germania i Frana), precum i de atracia generat de alte soluii urbane, mai atrgtoare arhitectural, estetic, stilistic i funcional. -Brutalismul este asemntor, pn la un anumit punct, att cu modernismul ct i cu stilul internaional din arhitectur. Nu ntmpltor, acesta este unul din motivele eseniale ale confuziei dintre aceste stiluri arhitecturale. Toate aceste stiluri utilizeaz masiv repetiia i regularitatea ca procedee standard, dar brutalismul se detaeaz prin folosirea obsesiv a repetiiei i prin ncorporarea unor neregulariti care se vor a fi ocante. -O alt tem comun a designului n brutalism este expunerea vizibil, n exterior, deseori ostentativ, a funciilor cldirii, variind ntre relevarea structurii i serviciilor pn la folosirea concret a sa de ctre oameni. Altfel spus, stilul brutalist este o srbtoare a betonului. -Diferii critici ai stilului argumenteaz c natura stilului brutalist fac cldirile respective distante, reci, neprietenoase i necomunicative, n loc de a citi totul n maniera intenionat de realizatori, integrant, eficient i protectiv. De exemplu, intrarea unui structuri brutaliste este astfel designat nct nu este evident pentru nici un privitor, trector sau vizitator. -Brutalismul este adeseori criticat privindu-l rupt din context, fr nici o legtur cu implicaiile sociale, istorice i arhitecturale ale mediului n care a fost folosit i motivele pentru care a fost folosit, plednd incorect desigur, pentru o aparen a sa stranie, deplasat i strin locului. -Brutalismul a primit un impuls semnificativ n Marea Britanie, dup cel de-al doilea rzboi mondial, ntro Anglie aflat ntr-o depresie economic datorat ravagiilor provocate de rzboi, care cuta cu disperare soluii implicnd metode de designare i construire ieftin de locuine, magazine i cldiri guvernamentale . Fiind combinat cu inteniile progresiste din spatele strzilor care duc la cer, expresie generat de cldirea Unit d'Habitation a lui Le Corbusier (vezi prima imagine), brutalismul a fost promovat ca o micare arhitectural, dar i social pozitiv, o soluie la probleme urbane i sociale ale mijlocului secolului 20. -Constructia masiva de locuinte impusa de programul britanic de ajutor special dupa al 2-lea razboi mondial a adoptat rapid modernismul, insalipsa materialelor si saracia cunostintelor faceau ca din curentul arhitectonic sa ramana doar numele. Inspirati de neverosimilacombintatie dintre analizele de pionerat privitoare la arhitectura renasterii, ale germanului Rudolph Wittkower, si aparenta rigurozitatea noilor lucrari semnate de Le Corbusier Mies Van der Rohe, tinerii arhitecti britanici au cautat o baza mai credibila, din punct de vedere intelectual pentru proiectele lor. Au si gasit-o, grefind o aplicare extrema a vechii doctrine privitoare la onestitatea materialelor folosite,pe formele pe care Mies le proiectase pentru campusul Institutului deTehnologie din Illinois ( 1939-1956 ). Proiectul pentru Hunstanton School, Norfolk, semnat de sotii Smithson, expune deliberat, cu o extraordinara limpezime, structura, materialele si scopurile carora spatiile le sunt destinate. -Cronicarul acestui curent, Reyner Banham, a afirmat ca brutalismul este mai degraba etic decit estetic, cautind in mod constient sa creeze o arhitectura care sa iasa din tiparele traditiei si canoanele gusturilor,generind efecte prin intermediul materialelor si a formelor neprelucrate, presupuse a deriva din functie. Dupa ce Le Corbusier a folosit betonul brut, fie numai si prelucrarea acestuia impotriva intemperiilor, ca sa nu mai vorbim de orice fel de acoperire, era considerata imorala , incarcin d de emotie polemicile. E greu de ignorat efectul estetic pe care sotii Smithson l-au obtinut prin asezarea ferestrelor la Sugden House, ori elegantul The economist complex, insa arhitectii ar fi obiectat, sustinind ca astfel de efecte, precum si detaliul elegant, erau date de fapt, de pozitionarea logica a elementelor si obiectelor obisnuite, si nu de vreo intentie estetica.