Sunteți pe pagina 1din 102

1. DESCRIEREA ZONEI.

JUDETUL SALAJ

1.1. FLORA SI FAUNA Flora bogat n: pduri de foioase (fgete i gorunete unde predomin fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantaii de conifere (pinul), specii de arbuti (tulichina, socul rou i negru, vonicerul, alunul, cornul, sngerul, clocotiul, lemnul cinesc), specii de ierburi (vinaria, trepdtoarea, colior, silnic, urzica galben, snioara, leurda, slbnogul) i multe specii din flora de primvar (ptia, floarea patelui, ginue, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificat n specii de: mamifere (lupul, mistreul, vulpea, cprioara, iepurele, veveria, viezurele), psri (mierla, gaia, piigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocnitoarea, fazanul) i reptile (oprla de cmp, arpele orb, guterul, broasca). Fauna apelor este reprezentat de diferite specii de peti (pstrvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) i psri de ap (rae, liie)

1.2. ISTORIE Istoria prezenei umane pe teritoriul judetului se pierde n negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din Romnia a fost descoperit in jude ul Slaj, la oigrad. ntrete !"# grame, dateaz din perioada !eoliticului i ntruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitii.

"oarta castrului "orolissum %estigiile dacice sunt rspndinte n aproape ntregul jude. &n Slaj au fost descoperite #$ tezaure de monede i podoabe dacice din argint. 'e aici trecea vechea arter comercial cunoscut sub numele de ()rumul Srii%, pe care sarea pleca din interiorul &ransilvaniei spre*uropa entral. + important aezare dacic este cea de la oigrad ("orolissum), situat pe ,gura ,oigradului, aezare pomenit de 'tolemen n lucrarea sa (-eografia(. )up cucerirea roman i organizarea provinciei 'acia, strategii militari romani au trasat pe muntele Mese frontiera nord.estic a Imperiului Roman. (cest )imes delimita teritoriile provinciei )acia de zona ramas neocupat, cea a dacilor liberi. 'emne de remarcat sunt castrele romane de la *uciumi, Romita (Certinae), /ihu, +utoru (,ptatiana) i de laRomnai ()argina). Cronicile bizantine i -esta .ungarorum a lui (non/mus fac primele meniuni despre romnii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui -elu si enumorut), i documenteaz pentru prima dat localitatea 0alu (0iloc). &n epoca medieval, prin Slaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul &ransilvaniei de vestul 0uropei: drumul srii si al negustorilor. 1ici s.au ridicat primele fortificaii medievale pentru aprarea &ransilvaniei. 1n lupta pentru independen i unitate naional, purtat de romni n epoca moderna, Slajul a avut reprezentani de frunte din rndul crora se remarc personaliti ca +imion *2rnuiu, (le3andru "apiu Ilarian, -eorge "op de *2seti , Iuliu aniu, etc.

1.3. ECONOMIA 4n aport substanial la economia judeului l are industria de prelucrare a lemnului, industria te2til, fabricarea materialelor de construcie, industria chimic n fabricarea anvelopelor, industria alimentar prin prelucrarea laptelui i a crnii, comerul, serviciile i turismul. 4n rol important adus economiei acestui jude l are agricultura

prin potenialul favorabil pomiculturii, viticulturii, cultivrii cartofului i creterii animalelor. 1.4. DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE 5udeul Slaj are n componen un municipiu, trei orae i 67 de comune. 1.4.1. MUNICIPII 0alu, municipiu i reedin de jude 1.4.2. ORASE

imleu +ilvaniei 5ibou Cehu +ilvaniei

Sinagoga din 3imleu Silvaniei imleul Silvaniei este situat la 4" de 5m de 0alu, la poalele dealului ,gura. +raul cuprinde i satele *ic, Cehei i "usta. imleul +ilvaniei este situat n apropierea uneia dintre cele mai vechi aezri din zon, 'acidava, care a fost un important centru al dacilor liberi. 4n alt obiectiv turistic important al imleului Silvaniei este etatea 6athor7 (ridicat n secolul al 8%9.lea). etatea pstreaz pavilionul porii, care are dou niveluri, dou turnuri, un bastion i o parte a zidului de aprare. )a imleu se afl i primul uzeu al .olocaustului din Romnia, nfiinat n 4##: n cldirea sinagogii din localitate, care a fost construit n $"!;. +raul deine i o fabric de ampanie, ale crei galerii subterane se ntind pe o lungime de <,: 5m. n2stirea *ic, aflat la < 5m de ora, este un punct turistic i un loc de pelerinaj. )acul Cehei i mprejurimile sale constituie rezerva ie natural. trandul termal 6roscrie, aflat la : 5m de ora, ofer locuitorilor imleului i turitilor un loc de scldat i de pescuit. 5ibou este unul din cele patru orae ale judeului i cuprinde satele Cuceu, .usia, Rona i 8ar. ,raul deine o grdin botanic aflat pe fostul domeniu al nobilillor maghiari 9esselen/i. 6ile =ibou este o mic staiune care folosete efectele curative ale unui izvor cu ap mineral srat, cu proprieti asemntoare <

acelora de la 6ile >erculane. Cehu +ilvaniei este cel de:al patrulea ora al Slajului, aflat la <? de 5m de municipiul 0alu. Formeaz o unitatea administrativ comun mpreun cu .oroatu Cehului, Moti, Nadi i 4lciug. ehu Silvaniei se afl n bazinul rului Slajului, pe valea acestui ru aflndu.se @ezervaia natural (Aunca cu lalea pestri(. 1.4.3. COMUNE Agrij sat Rastoltu 'esert : 'ealurile lemn %(dormirea aicii 'omnului% sec.#= &rasee turistice spre untii eses> agura +tanii (7#?m alt)@ sauspre ihail esesului ; untii eses<raul Rastolt : *iserica din

: spre ! ; "opasul Romanilor ("as) ; cu variante spre 8f. eses (?AAm alt) Agrij sat *ozna : 'ealurile si -avril% sec.#7 esesului : untii

eses : *iserica din lemn %+f. (rh.

Almasu sat +tana : 'ealurile .uedinului<raul +tana : *iserica reformata din #?$A, e3ploatari de alabastru Almasu sat +faras : 'ealurile .uedinului<raul +faras : *iserica sec.#6 Almasu : comuna : Culmea esesului<raul (lmas si raul *abiu : Castelul %CsaB/% cu parc din #C#6, ruinele Cetatii (lmasului sec.#D Babeni sat "oienita : Culmea "risnel : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#C

Balan sat Chendrea : 'ealurile +imisna:-arbou<raul (lmas la confluenta cu raul anastirii :Manastirea %Balan% ( ) #$77 Balan sat -algau (lmasului ; 'ealurile +imisna:-arbou : alt)<raul (lmas: %"oiana Emeilor% rezervatie aura &eiului (6$$m

Rezervatia "oiana Emeilor Balan : comuna : 'ealurile +imisna:-arbou<raul (lmas : *iserica din lemn %(dormirea aicii 'omnului% #7?F, *iserici din lemn %+f. (rhangheli : 5oseni% #?=6 si %(dormirea aicii 'omnului : Cricova% sec.#7 (rh. Benesat : comuna : 8alea +omesului : 'ealurile +alajului<raul +omes : *iserica %+f. ihail si -avriil% sec.#7

Bobota sat Ealnoc : 'ealurile Crasnei<raul *obota : balneo : izvoare ape minerale sulfuroase, *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #7AA Bobota sat 'erdisa : 'ealurile Crasnei<raul Crasna : *iserica din lemn %+f. (rh. -avriil% #7AA ihail si

Bocsa : comuna : 'ealurile Crasnei : 'ealurile Codrului<raul Ealau : +imion *arnutiu:om politic (#CAC:#C?$) : (dunarea de la *laj ; muzeu memorial Buciumi sat Rastolt : 'ealurile lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #CD6 esesului ; untii eses <raul Rastolt : *iserica din ihail si ihail si

Camar : comuna : Colinele &oglaciului<raul Camar : *iserica din lemn %+f. (rh. -avriil% sec.#C Chiesd sat +ighetu +ilvaniei : 'ealurile -avriil% #?DF ajei : *iserica din lemn %+f. (rh. untii untii

Cizer sat "ria : 'ealurile esesului : 'ealurile "lopisului ; G asurisul oilorG manifestare folclorica primavara Cizer : comuna : 'ealurile esesului : 'ealurile "lopisului ; *iserica din lemn ortodo3a #77D (.orea)

eses<raul "ria : eses<raul Cizer :

Coseiu : comuna : 'ealurile +alajului : *iserica sec.#6, clopotnita din lemn #C?6 :

Crasna : comuna : 'ealurile Crasnei ; Cetate sec.#D:#6 stil gotic cu tavan casetat Creaca sat 5ac : 'ealurile %+f. (rh. ihail si -avriil% #76? &rasee spre untii eses untii eses ;

untii "lopis<raul Crasna si raul 8alea *anului : agura +tanii (7#?m alt) : *iserica din lemn

esesului ; 'l.

: spre 8 : satul 8iile 5acului ;

agura +tanii (7#?m alt)

Creaca sat "rodanesti : 'ealurile -heorghe% #7DA Creaca sat *rusturi : 'ealurile lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #7A#

esesului<raul (grij : *iserica din lemn %+f. agura +tanii<raul (grij : *iserica din

esesului ; 'l.

Creaca sat *rebi : 'ealurile esesului ; 'l. 'umbrava<raul Creaca : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #76=, prelucrare artistica a lemnului Creaca : comuna : 'ealurile esesului ; agura oigrad (6#$m alt)<raul (grij la confluenta cu raul ,rtelec : *iserica din lemn %+f. !icolae% #7#A &rasee turistice spre : spre 8 ; untii eses oigrad (6#$m alt)

agura

Cristolt sat uncel : 'ealurile -arboului<raul *ranglez : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#C Criseni sat Cristur Criseni : 'ealurile +alajului ; sec.#? Cuzaplac sat Cublesu : 'ealurile Clujului<raul Cubles : *iserica din lemn %Invierea 'omnului% sec.#C, &urbarie (rezervatie naturala) Cuzaplac sat "etrindu : 'ealurile Clujului<raul -alaseni : *iserica sec.#$ Dobrin sat 'oba : 'ealurile +alajului<raul +alaj : *iserica din lemn %+f. (rh. -avriil% sec.#7 Dobrin : comuna : 'ealurile +alajului<raul +alaj : *iserica din lemn %+f. (rh. -avriil% #7FA ihail si ihail si untii eses : *iserica reformata

Dragu sat 8oivodeni : 'ealurile Clujului<raul 8oivodeni : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #CFA cu picturi interioare din #CD#, Schit %Schimbarea la Fata a Domnului% ( ) FAAF Fildu de Jos sat &etisu : 'ealurile .uedinului<raul &etis : *iserica sec.#$ Fildu de Jos : comuna : 'ealurile .uedinului<raul Hildu : *iserica din lemn %"ogorarea

'uhului +fant% #7F7 : cu dIcor de crestaturi si picturi interioare sec.#=, porti sculptate in lemn si piatra Galgau sat *arsau are : 8alea +omesului : 'ealurile Ciceului<raul +omes : *iserica din lemn %Hecioara aria% #?=A (mutata in #CA6 din alt sat) Garbou sat +olomon : 'ealurile +imisna:-arbou<raul *riglez : *iserica din lemn %(dormirea aicii 'omnului% sec.#C Garbou : comuna : 'ealurile +imisna:-arbou<raul *riglez : Castelul %.aller% (*urgul) din #7?? stil baroc Halmasd : comuna : 'ealurile "lopisului ; *iserica %+f. 'umitru% sec.#C Hereclean sat *ocsita : 'ealurile +alajului<raul si -avriil% sec.#C untii "lopis : 'l. Cupari<raul 'righiu : ineu : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail

Hida sat +anpetru (lmasului : 'ealurile +imisna:-arbou<raul +tupini : *iserica din lemn %+f. (p. "etru si "avel% #$=$ picturi sec.#C Hida sat "aduris : 'ealurile +imisna:-arbou<raul "aduris : Manastirea %Stramba Paduris% ( ) #$7A Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului %'ulcele +arut% *iserica din lemn (monument istoric) Hida sat iluani : 'ealurile Clujului : *isericile din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #7CD si %(dormirea aicii 'omnului% ale fostei anastiri %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#? Hida sat *aica : 'ealurile +imisna:-arbou<raul (lmas : *iserica %+f. (rh. -avril% #?$D decoratie sculptata si picturi interioare sec.#C ihail si

Hida : comuna : 'ealurile +imisna:-arbou ; 'l. .ida<raul (lmas la confluenta cu raurile 8oivodeni, 'ragu, 4grutu, -lodu, 8alea are : Conacele %.atfalud/% sec.#= si % orca% sec.FA cu parcuri, *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#C, %+tanca 'racului% rezervatie geologica

%+tanca 'racului% rezervatie Horoatu Crasnei : comuna : 'ealurile Crasnei ; din sec.#6 untii eses<raul Crasna : *iserica

Ileanda sat *izusa *ai : 8alea +omesului : 'ealurile Ciceului<raul *izusa ; balneo : izvoare ape minerale indicate in afectiuni hepato:biliare, renale, urinare, reumato:degenerativ, periartrita : climat colinar sedativ:indiferent Ileanda : comuna : 'ealurile Ciceului<raul +omes : *iserica din lemn %(dormirea aicii 'omnului% sec.#7 cu picturi din #7=?, confectionare obiecte din impletituri de paie si rachita, Cotul +omesului Ileanda sat Rastoci : 8alea +omesului : 'ealurile Ciceului<raul +omes : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #CDD Ileanda sat !egreni : 8alea +omesului : 'ealurile Ciceului ; 'l. !ucului<raul +omes : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#7 Ip : comuna : 'ealurile *arcaului<raul *arcau : *iserica reformata sec.#?, #D:#$ septembrie #=$A horth/stii au masacrat #6= locuitori romani : declarata in #==6 %Comuna martir% de catre parlamentul Romaniei Letca sat Cuciulat : 8alea +omesului : Culmea "risnel<raul +omes : "estera cu picturi rupestre de la sfarsitul "aleoliticului : #FAAA:#AAAA ani i..r asemanatoare cu cele de la (ltamira:+pania Letca sat &oplita : 8alea +omesului : Culmea "risnel : *iserica din lemn %+f. (rh. si -avriil% #7AA ihail

Letca sat +oimuseni : Culmea "risnel ; 'l. +oimuseni : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #7D? cu picturi interioare din #C?D Letca : comuna : 8alea +omesului : Culmea "risnel<raul +omes la confluenta cu raul )etca : *iserici din lemn %+fanta aria% sec.#7 si %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#C

Lozna : comuna : 8alea +omesului : 'ealurile -arboului<raul +omes la confluenta cu raul )ozna : depozit de bronzuri din sec.#D:#F I..r, *iserica din lemn %+f. 'umitru%:#C#D Marca sat "ort : Colinele &oglaciului : *iserica din lemn %Inaltarea 'omnului% #7=F Marca : comuna : Defileul Barcaului : Colinele &oglaciului<raul *arcau Maeriste sat 4ileacu +imleului : Cheile Crasnei : 'ealurile Crasnei<raul Crasna : *iserica fortificata #F?A:#DAA reformata, in stil romanic a fostei manastiri *enedictine Mesesenii de Jos : comuna : 'ealurile esesului ; untii din sec.#6, balneo:izvoare ape minerale carbogazoase, sulfuroase eses<raul Colitca : *iserica

apradea sat 8adurele : 8alea +omesului : 5ugul Intracarpatic : Culmea "risnel : *iserica din lemn %(dormirea aicii 'omnului% sec.#7, prelucrare artistica a lemnului apradea sat Cheud : 8alea +omesului : 5ugul Intracarpatic : Culmea "risnel <raul +omes la confluenta cu raul Cheud : ruine cetate sec.#$ us!alau sat *oghis : 'ealurile Crasnei<raul *arcau la confluenta cu raul 8alea are : balneo:izvoare ape minerale sulfuroase, bicarbonate, sodice, termale ($Dgrd C) indicate in afectiuni ginecologice, aparat locomotor us!alau : comuna : 'ealurile Crasnei<raul *arcau : "adurea )apis:rest al codrilor +ilvaniei:rezervatie comple3a, *iserica reformata #$6A cu turn, castelul %*anff/% sec.#? cu parc, urme necropola tumulara de incineratie sec.C:= cu inventar "ericei sat *adacin ; 'l. agura +imleului : *iserica %+chimbarea la Hata% #7A6, Iuliu aniu (politician) casa memoriala din #C?6 "lopis sat Hagetu ; Cretului (76?m alt) "oiana Blenchii sat -avriil% #7A7 untii "lopis (+es) ; drumetii pe 8alea are spre izvoare : spre *f. ihail si

agura : 'ealurile Ciceului : *iserica din lemn %+f. (rh.

#omanasi ; comuna : 'ealurile esesului< raul (grij la confluenta cu raurile Rastolt, &reznea, Ciumarna ; untii eses : 4rme castru roman &rasee spre untii eses> agura +tanii (7#?m alt)

: spre !8 ; "opasul Romanilor ("as) ; cu variante spre @ sauspre 8f. eses (?AAm alt) #omanasi sat Ciumarna : 'ealurile lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #77# esesului ; untii

eses<raul Ciumarna : *iserica din

#omanasi sat Romita : 'ealurile esesului ; untii eses<raul (grij : la %Cetate%:urme castru roman %)argiana% sec.D, *iserica din lemn %+f. !icolae% sec.#C B

#omanasi sat "oarta +alajului : 'ealurile esesului ; untii eses<raul Rastolt : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #?7A<#76C (stramutata din satul *orza com. Creaca<adusa din Rostoltu are in #CD6), poiana naturala cu lalele pestrite #omanasi sat "ausa : 'ealurile esesului ; untii dublu hram %+f. !icolae si !asterea 'omnului% #7DA #omanasi sat Chichisa : 'ealurile %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#7 esesului ; untii eses<raul (grij : *iserica din lemn eses<raul (grij : *iserica din lemn

#us : comuna : 'ealurile -arboului ; 'l. Rus<raul +omes la confluenta cu raul Rus :Manastirea %Sfanta Maria% (H) FAAF $alatig : comuna : 'ealurile +alajului si (suajului<raul +alaj : *iserica reformata #76D $alatig sat ineu : 'ealurile +alajului si (suajului<raul ineu : *iserica reformata #6#$

$alatig sat *ulgari : 'ealurile +alajului si (suajului<raul +alaj : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #6$7 $ag sat +arbi : 'ealurile "lopisului ; %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#7 untii "lopis<raul 8alea *anului : *iserica din lemn

$ag sat &usa : Cheile Barcaului ; untii "lopis (+es) ; Chicera &usa (?#$m alt), 'l. erisorului<raul *arcau : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#7 $anmihaiu Almasului : comuna ; 'ep. (lmas<raul (lmas : muzeu istorie, *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #77C $omes %dorhei sat Inau : 8alea +omesului :'ealurile +alajului<raul +omes la confluenta cu raul Inau : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #CDF $omes %dorhei sat 'omnin : 'ealurile +alajului : *iserica din lemn %+f. (rh. -avriil% #76D ihail si

$urduc sat &urbuta : 8alea +omesului : 'ealurile -arboului : Culmea "risnel ; v. "risnel<raul +omes la confluenta cu raul (lmas : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#7, impletituri din rachita, Cotul raului +omes $urduc : comuna : 8alea +omesului : 'ealurile -arboului : confluenta cu raul Cristoltel : castelul 5ozsica sec.#7 $amsud : comuna : 'ealurile ajei<raul v. "risnel<raul +omes la

aja : *iserica %Inaltarea 'omnului% #CC6

$armasag sat Ilisua : 'ealurile +armasag<raul Ilisua (Ilisva) : *iserica reformata sec.#7 &alcau de Jos sat Iaz ; untii "lopis (+es) : Cles (D7Cm alt)<raul Iaz ; % lastina de la Iaz% punct fosilifer : drumetii spre izvoarele raului Iaz, 8f. .ulupistii (7F7m alt), 8f. Cretului (76?m alt) &alcau de Jos sat "reoteasa ; untii "lopis (+es) ; 8f. .ulupistii (7F7m alt) : Cheile

Barcaului; cumpana de ape (izvoarele raului *arcau, izvoarele raului Iaz) &raseu spre : : untii "lopis (+es)

drumetii spre 8f. .ulupistii (7F7m alt) drumetii spre izvoarele raurilor*arcau si Iaz untii "lopis<raul *arcau : ruine cetate sec.#D

&alcau de Jos sat +ub Cetate ; &alcau de Jos : comuna : *iserica reformata din #C=? &arsolt sat Recea :

untii "lopis<raul *arcau : izvoare ape termale de $#grd C,

agura +imleului<raul Crasna ; Crasna (lac) : *iserica din lemn #76$

'imbor : comuna : 'ealurile Clujului<raul (lmas : *iserica reformata sec.#6, *iserica %(dormirea aicii 'omnului% #?$D si conacul %+zombor/% sec.#= cu parc

1.5. OBIECTIVE TURISTICE


"etera cu picturi rupestre de la Cuciulat Castrul roman "orolissum de la Castrul roman de la *uciumi Cetatea (ran/os de la Cheud onumentul lui ihai 8iteazul de la -uruslu artiri de la Ip i &reznea onumentele 0roilor oigrad

asa memorial 9uliu ,aniu de la 6dcin ,nstirea Strmba de la Pduri ,nstirea (Sfnta /reime( de la *ic -rdina 6otanic (%asile Fati( de la 5ibou -rdina 0meilor de la -lg2u (lmaului Rezervaia natural ('oiana cu narcise( de la Rac +taiunea Bile Boghi +taiunea *izua

$$

-rdina 0meilor

,nstirea 6ic, vedere de ansamblu 'oua localitati : Cuciulat si oigrad : plaseaza judetul in topul %zonelor de ma3im interes%. )a Cuciulat, o localitate de pe malul +omesului, intr:o pestera dintr:o zona de e3ploatare a pietrei de calcar, au fost descoperite picturi rupestre, datand de #F.AAA de ani. 0le reprezinta cele mai vechi picturi ale genului din aceasta parte a 0uropei, provenind din perioada paleoliticului superior. )a oigrad a fost gasit cel mai mare tezaur de aur masiv de pe teritoriul Romaniei, in greutate de 7CA g, apatinand perioadei noelitice, cu idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii. &ot aici se afla o importanta asezare dacica ("orolissum), situata pe magura oigradului, asezare pomenita de "tolemeu in lucrarea sa -eographia.

*iserica de lemn (dormirea aicii 'omnului din satul +tna, construit n anul #77C, strmutat n incinta comple2ului monahal al ,nstirii 6ic n anul #==7

'emne de remarcat sunt castrele romane de la *ucium, Romita (Cersiae), &ihau, +utonu (,patiana) si de la Romanasi ()argiana). 'in motive de aparare a trecatorii "oarta esesului si a intregului tinut impotriva invaziilor tatare si turcesti au aparut fortificatii medievale cu rol comple3, urmele unor asemenea cetati medievale pastrandu:se la (lmas, oigrad si +imleul +ilvaniei. !umele voievodului valahiei ihai 8iteazul, primul domn care a reusit unirea celor trei tari romane, se leaga de istoria +alajului prin batalia de la -uraslau, la D august #?A#. "e o magura din acea zona, un impunator monument vesniceste memoria celui care a implinit cel dintai stravechiul vis de unire a romanilor. Eestrea monumentelor de arhitectura din judet, in afara unor cetati si edificii monumentale, este deosebit de bine reprezentata si prin bisericile de lemn, in numar de peste 7A, datand din secolele J8:J8II, lucrari de arhitectura populara de o inestimabila valoare. Cele mai frumoase e3emplare pot fi vazute in localitatile Hildu de sus (biserica datand din #7F7, remarcabila prin eleganta siluetei si frumusetea decoratiunilor), "oarta +alajului, 'ragu , )ozna si altele. In ceea ce priveste statiunile balneoclimaterice, reprezentative sunt *oghis si *izusa. "rima, amplasata pe valea raului *arcau, la #6 Bm de +imleul +ilvaniei, este foarte apreciata pentru efectele terapeutice ale apelor termale : sulfuroase, bicarbonate : si pentru frumusetea imprejurimilor, iar cea de:a doua se afla pe 8alea +omesului, intr:o frumoasa padure de brazi si foioase, cu ape minerale ce au un deosebit efect curativ.

1.6. RETEAUA CAILOR RUTIERE $<

0C#> uncaci, (4craina):.almeu:+atu are:0alu:Cluj !apoca:&urda:(lba Iulia:Sebe: +ibiu:Rmnicu 8lcea:"iteti:*ucureti:Heteti: ernavod:Constana '!#C> Cluj !apoca:Ileanda:.almeu '!#H> Cluj !apoca:0alu:Carei '!#-> .uedin:5ibou '!#.> (led:imleu +ilvaniei:0alu:5ibou:@stoci '!#=*>Scuieni:Cu falu

1.7. RETEAUA CAILOR FERATE


0alu.=ibou.+atu

are:*aia

are

0alu.Srmag:Carei 0alu.Srmag:imleu +ilvaniei 0alu.=ibou.Dlmeni. ehu Silvaniei 0alu.=ibou.'ej:Cluj !apoca

2. NECESITATILE COMUNEI BALAN

Blan este o comun n jude ul S laj, &ransilvania, Romnia. (re n componen : sate: Blan (reedin), Chechi, Chendrea, -lpia i -lg2u (lmaului. 2.1. ATRACTII TURISTICE

Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a ,nstirii 6lan, construcie secolul al JIJ:lea, monument istoric Aezarea neolitic de la Chendea Rezervaia natural (-rdina 0meilor(

2.2. NECESITATI #. Reabilitare drum judetean F. Restaurarea patrimoniului istoric si cultural D. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta $. Reabilitarea infrastructurii educationale 6. 03tinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata ?. Implementarea unui proiect de dezvoltare a turismului rural

$:

3. ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

!,&( (#:#A)

-R(' I ",R&(!&( A.F

+C,R +"0CIHIC #.C

Calitatea produselor = oferite 'iversitatea produselor oferite 7

A.# A.F

A.7 F

(linierea activitatii #A firmei din toate punctele de vedere la normele 4niunii 0uropene ,rganizarea eficienta a activitatii Reteaua colectare desfacere organizata C

A.F A.F

#.? F

de #A si bine

SUMA PUNCTELOR TARI

C.#

PUNCTE SLABE

!,&( (#:#A)

-R(' I ",R&(!&( A.F

+C,R +"0CIHIC F

"ozitia pe piata de #A desfacere nu este consolidata suficient

"iata de desfacere = este cucerita in mare parte )ipsa facilitatilor 'rumurile #A =

A.#6

#.D6

A.F A.#6

F #.D6 ?.7

SUMA PUNCTELOR SLABE OPORTUNITATI !,&( (#:#A) -R(' I ",R&(!&( A.F

+C,R +"0CIHIC #.?

0ducarea C consumatorului roman asupra importantei consumului de lapte 03istenta unei forte = de munca Iesirea de pe piata #A romanesca a companiilor care nu vor implementa la timp normele 40 "iata cu potential ridicat C

A.F A.F

#.C F

A.# A.#6

A.C #.D6

"onderea ridicata = care este alocata de consumatorul roman achizitionarii produselor alimentare SUMA OPORTUNITATILOR AMENINTARI !,&( (#:#A)

7.66

-R(' I ",R&(!&( A.F

+C,R +"0CIHIC F

"erspectiva unei #A concurente puternice din partea companiilor prezente pe piata

$!

40 odificari ale C mediului natural odificari in = conte3tul economic la nivel national 'iversitatea #A ofertelor firmelor concurente e3istente SUMA AMENINTARI A.F6 A.#6 F #.D6

A.F

7.D6

4. LEGISLATIA

C("I&,)4) I Dispoziii generale Art( )( . ($) 'rezenta lege are ca scop instituirea de msuri privind promovarea mbuntirii securitii Ei sntii n munc a lucrtorilor. (4) 'rezenta lege stabileEte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii Ei securitatea lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc Ei accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor Ei a reprezentanilor lor, precum Ei direciile generale pentru implementarea acestor principii. Art( *( . onveniile internaionale Ei contractele bilaterale ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri strini, n vederea efecturii de lucrri cu personal romn pe teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privind securitatea Ei sntatea n munc. C("I&,)4) II Domeniu de aplicare Art( +( . ($) 'rezenta lege se aplic n toate sectoarele de activitate, att publice, ct Ei private. (4) 'revederile prezentei legi se aplic angajatorilor, lucrtorilor Ei reprezentanilor lucrtorilor. Art( ,( . ($) Fac e2cepie de la prevederile art. < alin. ($) cazurile n care particularitile inerente ale anumitor activiti specifice din serviciile publice, cum ar fi forele armate sau poliia, precum Ei cazurile de dezastre, inundaii Ei pentru realizarea msurilor de protecie civil, vin n contradicie cu prezenta lege. (4) &n cazurile prevzute la alin. ($) trebuie s se asigure securitatea Ei sntatea lucrtorilor, inndu.se seama de principiile stabilite prin prezenta lege. Art( -( . &n sensul prezentei legi, termenii Ei e2presiile de mai jos au urmtorul neles: a) lucrtor . persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic, precum Ei ucenicii Ei ali participani la procesul de munc, cu e2cepia persoanelor care presteaz activiti casniceF b) angajator . persoan fizic sau juridic ce se afl n raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul respectiv Ei care are responsabilitatea ntreprinderii EiGsau unitiiF c) ali participani la procesul de munc . persoane aflate n ntreprindere $B

EiGsau unitate, cu permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale n vederea angajrii, persoane care presteaz activiti n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat, precum Ei Eomeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional Ei persoane care nu au contract individual de munc ncheiat n form scris Ei pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale Ei a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de probF d) reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii Ei sntii lucrtorilor . persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori, n conformitate cu prevederile legale, s i reprezinte pe aceEtia n ceea ce priveEte problemele referitoare la protecia securitii Ei sntii lucrtorilor n muncF e) prevenire . ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului de munc, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionaleF f) eveniment . accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum Ei cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiuneF g) accident de munc . vtmarea violent a organismului, precum Ei into2icaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu Ei care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin < zile calendaristice, invaliditate ori decesK h) boal profesional . afeciunea care se produce ca urmare a e2ercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum Ei de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de muncF i) echipament de munc . orice maEin, aparat, unealt sau instalaie folosit n muncF j) echipament individual de protecie . orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a.l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea Ei sntatea la locul de munc, precum Ei orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectivF 5) loc de munc . locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii EiGsau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii EiGsau

unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfEurrii activitiiF l) pericol grav Ei iminent de accidentare . situaia concret, real Ei actual creia i lipseEte doar prilejul declanEator pentru a produce un accident n orice momentF m) stagiu de practic . instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau specialitii n care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum Ei Eomerii n perioada de reconversie profesionalF n) securitate Ei sntate n munc . ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfEurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice Ei psihice, sntii lucrtorilor Ei a altor persoane participante la procesul de muncF o) incident periculos . evenimentul identificabil, cum ar fi e2plozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de no2e, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sauGEi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil s aib asemenea urmri EiGsau a cauzat ori ar fi fost posibil s produc pagube materialeF p) servicii e2terne . persoane juridice sau fizice din afara ntreprinderiiGunitii, abilitate s presteze servicii de protecie Ei prevenire n domeniul securitii Ei sntii n munc, conform legiiF H) accident uEor . eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale Ei a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de < zileF r) boal legat de profesiune . boala cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt de natur profesional. C("I&,)4) III Obligaiile angajatorilor SECIUNEA 1 Obligaii generale ale angajatorilor Art( .( . ($) 1ngajatorul are obligaia de a asigura securitatea Ei sntatea lucrtorilor n toate aspectele legate de munc. (F) 1n cazul n care un angajator apeleaz la servicii e2terne, acesta nu este e2onerat de responsabilitile sale n acest domeniu. (<) +bligaiile lucrtorilor n domeniul securitii Ei sntii n munc nu aduc atingere principiului responsabilitii angajatorului. Art( /( . ($) &n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia s ia 4$

msurile necesare pentru: a) asigurarea securitii Ei protecia sntii lucrtorilorF b) prevenirea riscurilor profesionaleK c) informarea Ei instruirea lucrtorilorF d) asigurarea cadrului organizatoric Ei a mijloacelor necesare securitii Ei sntii n munc. (4) 1ngajatorul are obligaia s urmreasc adaptarea msurilor prevzute la alin. ($), innd seama de modificarea condiiilor, Ei pentru mbuntirea situaiilor e3istente. (<) 1ngajatorul are obligaia s implementeze msurile prevzute la alin. ($) Ei (4) pe baza urmtoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilorK b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitateK c) combaterea riscurilor la sursF d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce priveEte proiectarea posturilor de munc, alegerea echipamentelor de munc, a metodelor de munc Ei de producie, n vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat Ei a diminurii efectelor acestora asupra sntiiF e) adaptarea la progresul tehnicK f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculosF g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s cuprind tehnologiile, organizarea muncii, condiiile de munc, relaiile sociale Ei influena factorilor din mediul de muncF h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fa de msurile de protecie individualF i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor. (?) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, innd seama de natura activitilor din ntreprindere EiGsau unitate, angajatorul are obligaia: a) s evalueze riscurile pentru securitatea Ei sntatea lucrtorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munc, a substanelor sau preparatelor chimice utilizate Ei la amenajarea locurilor de muncF b) ca, ulterior evalurii prevzute la lit. a) Ei dac este necesar, msurile de

prevenire, precum Ei metodele de lucru Ei de producie aplicate de ctre angajator s asigure mbuntirea nivelului securitii Ei al proteciei sntii lucrtorilor Ei s fie integrate n ansamblul activitilor ntreprinderii EiGsau unitii respective Ei la toate nivelurile ierarhiceK c) s ia n considerare capacitile lucrtorului n ceea ce priveEte securitatea Ei sntatea n munc, atunci cnd i ncredineaz sarciniF d) s asigure ca planificarea Ei introducerea de noi tehnologii s fac obiectul consultrilor cu lucrtorii EiGsau reprezentanii acestora n ceea ce priveEte consecinele asupra securitii Ei sntii lucrtorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiiile Ei mediul de muncF e) s ia msurile corespunztoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat Ei specific, accesul s fie permis numai lucrtorilor care au primit Ei Ei.au nsuEit instruciunile adecvate. (:) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cnd n acelaEi loc de munc Ei desfEoar activitatea lucrtori din mai multe ntreprinderi EiGsau uniti, angajatorii acestora au urmtoarele obligaii: a) s coopereze n vederea implementrii prevederilor privind securitatea, sntatea Ei igiena n munc, lund n considerare natura activitilorF b) s Ei coordoneze aciunile n vederea proteciei lucrtorilor Ei prevenirii riscurilor profesionale, lund n considerare natura activitilorF c) s se informeze reciproc despre riscurile profesionaleF d) s informeze lucrtorii EiGsau reprezentanii acestora despre riscurile profesionale. (;) ,surile privind securitatea, sntatea Ei igiena n munc nu trebuie s comporte n nicio situaie obligaii financiare pentru lucrtori. SECIUNEA a 2-a Servicii de prevenire i protecie Art( 0( . ($) Fr a aduce atingere obligaiilor prevzute la art. ; Ei !, angajatorul desemneaz unul sau mai muli lucrtori pentru a se ocupa de activitile de protecie Ei de activitile de prevenire a riscurilor profesionale din ntreprindere EiGsau unitate, denumii n continuare lucrtori desemnai. (4) Aucrtorii desemnai nu trebuie s fie prejudiciai ca urmare a activitii lor de protecie Ei a celei de prevenire a riscurilor profesionale. (<) Aucrtorii desemnai trebuie s dispun de timpul necesar pentru a.Ei putea ndeplini obligaiile ce le revin prin prezenta lege. (?) )ac n ntreprindere EiGsau unitate nu se pot organiza activitile de 4<

prevenire Ei cele de protecie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie s recurg la servicii e2terne. (6) 1n cazul n care angajatorul apeleaz la serviciile e2terne prevzute la alin. (?), acestea trebuie s fie informate de ctre angajator asupra factorilor cunoscui c au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitii Ei sntii lucrtorilor Ei trebuie s aib acces la informaiile prevzute la art. $; alin. (4). (;) Aucrtorii desemnai trebuie s aib, n principal, atribuii privind securitatea Ei sntatea n munc Ei, cel mult, atribuii complementare. Art( 1( : (#) 1n toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitilor de prevenire Ei a celor de protecie, innd seama de mrimea ntreprinderii EiGsau unitii EiGsau de riscurile la care sunt e2puEi lucrtorii, precum Ei de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii EiGsau unitii, se impune ca> a) lucrtorii desemnai s aib capacitatea necesar Ei s dispun de mijloacele adecvateF b) serviciile e2terne s aib aptitudinile necesare Ei s dispun de mijloace personale Ei profesionale adecvateF c) lucrtorii desemnai Ei serviciile e2terne s fie n numr suficient. (4) 'revenirea riscurilor, precum Ei protecia sntii Ei securitatea lucrtorilor trebuie s fie asigurate de unul sau mai muli lucrtori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din e2teriorul ntreprinderii EiGsau unitii. (<) AucrtorulGlucrtorii EiGsau serviciulGserviciile prevzute la alin. (4) trebuie s colaboreze ntre ei ori de cte ori este necesar. (?) &n cazul microntreprinderilor Ei al ntreprinderilor mici, n care se desfEoar activiti fr riscuri deosebite, angajatorul Ei poate asuma atribuiile din domeniul securitii Ei sntii n munc pentru realizarea msurilor prevzute de prezenta lege, dac are capacitatea necesar n domeniu. (:) ,inisterul ,uncii, Solidaritii Sociale Ei Familiei stabileEte prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitile Ei aptitudinile necesare, precum Ei numrul considerat suficient, prevzute la alin. ($) Ei (?). SECIUNEA a 3-a Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrtorilor, pericol grav i iminent Art( )2( . ($) 1ngajatorul are urmtoarele obligaii: a) s ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor Ei evacuarea lucrtorilor, adaptate naturii activitilor Ei mrimii ntreprinderii EiGsau unitii, innd seama de alte persoane prezenteF

b) s stabileasc legturile necesare cu serviciile specializate, ndeosebi n ceea ce priveEte primul ajutor, serviciul medical de urgen, salvare Ei pompieri. (F) "entru aplicarea prevederilor alin. ($), angajatorul trebuie s desemneze lucrtorii care aplic msurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor Ei de evacuare a lucrtorilor. (<) Cumrul lucrtorilor menionai la alin. (4), instruirea lor Ei echipamentul pus la dispoziia acestora trebuie s fie adecvate mrimii EiGsau riscurilor specifice ntreprinderii EiGsau unitii. Art( ))( . ($) 1ngajatorul are urmtoarele obligaii: a) s informeze, ct mai curnd posibil, toi lucrtorii care sunt sau pot fi e2puEi unui pericol grav Ei iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum Ei despre msurile luate ori care trebuie s fie luate pentru protecia lorF b) s ia msuri Ei s furnize instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea s opreasc lucrul EiGsau s prseasc imediat locul de munc Ei s se ndrepte spre o zon sigur, n caz de pericol grav Ei iminentF c) s nu impun lucrtorilor reluarea lucrului n situaia n care nc e2ist un pericol grav Ei iminent, n afara cazurilor e2cepionale Ei pentru motive justificate. (4) Aucrtorii care, n cazul unui pericol grav Ei iminent, prsesc locul de munc EiGsau o zon periculoas nu trebuie s fie prejudiciai Ei trebuie s fie protejai mpotriva oricror consecine negative Ei nejustificate pentru aceEtia. (<) 1ngajatorul trebuie s se asigure c, n cazul unui pericol grav Ei iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci cnd Eeful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toi lucrtorii sunt api s aplice msurile corespunztoare, n conformitate cu cunoEtinele lor Ei cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinele unui astfel de pericol. (?) Aucrtorii nu trebuie s fie prejudiciai pentru cazurile prevzute la alin. (<), cu e2cepia situaiilor n care aceEtia acioneaz imprudent sau dau dovad de neglijen grav. SECIUNEA a 4-a Alte obligaii ale angajatorilor Art( )*( . ($) 1ngajatorul are urmtoarele obligaii: a) s realizeze Ei s fie n posesia unei evaluri a riscurilor pentru securitatea Ei sntatea n munc, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specificeF b) s decid asupra msurilor de protecie care trebuie luate Ei, dup caz, asupra echipamentului de protecie care trebuie utilizatF 4:

c) s in evidena accidentelor de munc ce au ca urmare o incapacitate de munc mai mare de < zile de lucru, a accidentelor uEoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum Ei a accidentelor de munc, astfel cum sunt definite la art. : lit. g)F d) s elaboreze pentru autoritile competente Ei n conformitate cu reglementrile legale rapoarte privind accidentele de munc suferite de lucrtorii si. (4) 'rin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale Ei familiei, n funcie de natura activitilor Ei de mrimea ntreprinderilor, se vor stabili obligaiile ce revin diferitelor categorii de ntreprinderi cu privire la ntocmirea documentelor prevzute la alin. ($). Art( )+( . &n vederea asigurrii condiiilor de securitate Ei sntate n munc Ei pentru prevenirea accidentelor de munc Ei a bolilor profesionale, angajatorii au urmtoarele obligaii: a) s adopte, din faza de cercetare, proiectare Ei e2ecuie a construciilor, a echipamentelor de munc, precum Ei de elaborare a tehnologiilor de fabricaie, soluii conforme prevederilor legale n vigoare privind securitatea Ei sntatea n munc, prin a cror aplicare s fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare Ei de mbolnvire profesional a lucrtorilorF b) s ntocmeasc un plan de prevenire Ei protecie compus din msuri tehnice, sanitare, organizatorice Ei de alt natur, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care s l aplice corespunztor condiiilor de munc specifice unitiiF c) s obin autorizaia de funcionare din punctul de vedere al securitii Ei sntii n munc, nainte de nceperea oricrei activiti, conform prevederilor legaleF d) s stabileasc pentru lucrtori, prin fiEa postului, atribuiile Ei rspunderile ce le revin n domeniul securitii Ei sntii n munc, corespunztor funciilor e2ercitateK e) s elaboreze instruciuni proprii, n spiritul prezentei legi, pentru completarea EiGsau aplicarea reglementrilor de securitate Ei sntate n munc, innd seama de particularitile activitilor Ei ale locurilor de munc aflate n responsabilitatea lorK f) s asigure Ei s controleze cunoaEterea Ei aplicarea de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n planul de prevenire Ei de protecie stabilit, precum Ei a prevederilor legale n domeniul securitii Ei sntii n munc, prin lucrtorii desemnai, prin propria competen sau prin servicii e2terneF g) s ia msuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii Ei instruirii lucrtorilor, cum ar fi afiEe, pliante, filme Ei diafilme cu privire la securitatea Ei

sntatea n muncF h) s asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii n munc, asupra riscurilor la care aceasta este e2pus la locul de munc, precum Ei asupra msurilor de prevenire Ei de protecie necesareF i) s ia msuri pentru autorizarea e2ercitrii meseriilor Ei a profesiilor prevzute de legislaia specificF j) s angajeze numai persoane care, n urma e2amenului medical Ei, dup caz, a testrii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munc pe care urmeaz s o e2ecute Ei s asigure controlul medical periodic Ei, dup caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajriiF 5) s in evidena zonelor cu risc ridicat Ei specific prevzute la art. ! alin. (?) lit. e)F l) s asigure funcionarea permanent Ei corect a sistemelor Ei dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur Ei control, precum Ei a instalaiilor de captare, reinere Ei neutralizare a substanelor nocive degajate n desfEurarea proceselor tehnologiceF m) s prezinte documentele Ei s dea relaiile solicitate de inspectorii de munc n timpul controlului sau al efecturii cercetrii evenimentelorF n) s asigure realizarea msurilor dispuse de inspectorii de munc cu prilejul vizitelor de control Ei al cercetrii evenimentelorF o) s desemneze, la solicitarea inspectorului de munc, lucrtorii care s participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelorF p) s nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortal sau colectiv, n afar de cazurile n care meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita viaa accidentailor Ei a altor persoaneF H) s asigure echipamente de munc fr pericol pentru securitatea Ei sntatea lucrtorilorF r) s asigure echipamente individuale de protecieF s) s acorde obligatoriu echipament individual de protecie nou, n cazul degradrii sau al pierderii calitilor de protecie. Art( ),( . 1limentaia de protecie se acord n mod obligatoriu Ei gratuit de ctre angajatori persoanelor care lucreaz n condiii de munc ce impun acest lucru Ei se stabileEte prin contractul colectiv de munc EiGsau contractul individual de munc. 4!

Art( )-( . ($) ,aterialele igienico.sanitare se acord n mod obligatoriu Ei gratuit de ctre angajatori. (F) Categoriile de materiale igienico:sanitare, precum Ei locurile de munc ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munc EiGsau contractul individual de munc. SECIUNEA a 5-a Informarea lucrtorilor Art( ).( . ($) fiinnd seama de mrimea ntreprinderii EiGsau a unitii, angajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare, astfel nct lucrtorii EiGsau reprezentanii acestora s primeasc, n conformitate cu prevederile legale, toate informaiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate Ei sntate n munc, precum Ei msurile Ei activitile de prevenire Ei protecie att la nivelul ntreprinderii EiGsau unitii, n general, ct Ei la nivelul fiecrui post de lucru EiGsau fiecrei funciiF b) msurile luate n conformitate cu prevederile art. $# alin. (4) Ei (<). (4) 1ngajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare astfel nct angajatorii lucrtorilor din orice ntreprindere EiGsau unitate e2terioar, care desfEoar activiti n ntreprinderea EiGsau n unitatea sa, s primeasc informaii adecvate privind aspectele la care s.a fcut referire la alin. ($), care privesc aceEti lucrtori. Art( )/( . 1ngajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare pentru ca lucrtorii desemnai sau reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii Ei sntii lucrtorilor, n vederea ndeplinirii atribuiilor Ei n conformitate cu prevederile prezentei legi, s aib acces la: a) evaluarea riscurilor Ei msurile de protecie, prevzute la art. $4 alin. ($) lit. a) Ei b)F b) evidena Ei rapoartele prevzute la art. $4 alin. ($) lit. c) Ei d)F c) informaii privind msurile din domeniul securitii Ei sntii n munc, precum Ei informaii provenind de la instituiile de control Ei autoritile competente n domeniu. SECIUNEA a 6-a Consultarea i participarea lucrtorilor Art( )0( . ($) 1ngajatorii consult lucrtorii EiGsau reprezentanii lor Ei permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea Ei sntatea n munc. (4) 1plicarea prevederilor alin. ($) implic: a) consultarea lucrtorilorF

b) dreptul lucrtorilor EiGsau reprezentanilor lor s fac propuneriF c) participarea echilibrat. (<) Aucrtorii EiGsau reprezentanii lucrtorilor definii la art. : lit. d) iau parte n mod echilibrat sau sunt consultai n prealabil Ei n timp util de ctre angajator cu privire la: a) orice msur care ar afecta semnificativ securitatea Ei sntatea n muncF b) desemnarea lucrtorilor la care s.a fcut referire la art. " alin. ($) Ei la art. $# alin. (4), precum Ei cu privire la activitile la care s.a fcut referire la art. " alin. ($)F c) informaiile la care s.a fcut referire n art. $4 alin. ($), art. $; Ei $!F d) recurgerea, dup caz, la servicii e2terne, conform art. " alin. (?)F e) organizarea Ei planificarea instruirii prevzute la art. 4# Ei 4$. (?) @eprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii Ei sntii lucrtorilor au dreptul s solicite angajatorului s ia msuri corespunztoare Ei s prezinte propuneri n acest sens, n scopul diminurii riscurilor pentru lucrtori EiGsau al eliminrii surselor de pericol. (:) @eprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii Ei sntii lucrtorilor sau lucrtorii nu pot fi prejudiciai din cauza activitilor la care s.a fcut referire n alin. ($).(<). (;) 1ngajatorul trebuie s acorde reprezentanilor lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii Ei sntii lucrtorilor un timp adecvat, fr diminuarea drepturilor salariale, Ei s le furnizeze mijloacele necesare pentru a.Ei putea e2ercita drepturile Ei atribuiile care decurg din prezenta lege. (!) @eprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii Ei sntii lucrtorilor EiGsau lucrtorii au dreptul s apeleze la autoritile competente, n cazul n care consider c msurile adoptate Ei mijloacele utilizate de ctre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitii Ei sntii n munc. (") @eprezentanilor lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii Ei sntii lucrtorilor trebuie s li se acorde posibilitatea de a.Ei prezenta observaiile inspectorilor de munc Ei inspectorilor sanitari, n timpul vizitelor de control. Art( )1( . &n vederea realizrii prevederilor art. $;, $! Ei ale art. $" alin. ($), la nivelul angajatorului se nfiineaz, se organizeaz Ei funcioneaz comitete de securitate Ei sntate n munc. SECIUNEA a 7-a Instruirea lucrtorilor 4B

Art( *2( . ($) 1ngajatorul trebuie s asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor s primeasc o instruire suficient Ei adecvat n domeniul securitii Ei sntii n munc, n special sub form de informaii Ei instruciuni de lucru, specifice locului de munc Ei postului su: a) la angajareK b) la schimbarea locului de munc sau la transferK c) la introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modificri ale echipamentului e2istentF d) la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucruF e) la e2ecutarea unor lucrri speciale. (4) 9nstruirea prevzut la alin. ($) trebuie s fie: a) adaptat evoluiei riscurilor sau apariiei unor noi riscuriF b) periodic Ei ori de cte ori este necesar. (<) 1ngajatorul se va asigura c lucrtorii din ntreprinderi EiGsau uniti din e2terior, care desfEoar activiti n ntreprinderea EiGsau unitatea proprie, au primit instruciuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate Ei sntate n munc, pe durata desfEurrii activitilor. (?) @eprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii Ei sntii n munc au dreptul la instruire corespunztoare. Art( *)( . ($) 9nstruirea prevzut la art. 4# alin. ($), (4) Ei (?) nu poate fi realizat pe cheltuiala lucrtorilor EiGsau a reprezentanilor acestora. (4) 9nstruirea prevzut la art. 4# alin. ($) Ei (4) trebuie s se realizeze n timpul programului de lucru. (<) 9nstruirea prevzut la art. 4# alin. (?) trebuie s se efectueze n timpul programului de lucru, fie n interiorul, fie n afara ntreprinderii EiGsau unitii. C("I&,)4) I8 Obligaiile lucrtorilor Art( **( . Fiecare lucrtor trebuie s Ei desfEoare activitatea, n conformitate cu pregtirea Ei instruirea sa, precum Ei cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu e2pun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct Ei alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc. Art( *+( . ($) &n mod deosebit, n scopul realizrii obiectivelor prevzute la art. 44, lucrtorii au urmtoarele obligaii:

a) s utilizeze corect maEinile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport Ei alte mijloace de producieF b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat Ei, dup utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrareF c) s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale maEinilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice Ei cldirilor, Ei s utilizeze corect aceste dispozitiveF d) s comunice imediat angajatorului EiGsau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc despre care au motive ntemeiate s o considere un pericol pentru securitatea Ei sntatea lucrtorilor, precum Ei orice deficien a sistemelor de protecieF e) s aduc la cunoEtin conductorului locului de munc EiGsau angajatorului accidentele suferite de propria persoanF f) s coopereze cu angajatorul EiGsau cu lucrtorii desemnai, att timp ct este necesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munc Ei inspectorii sanitari, pentru protecia sntii Ei securitii lucrtorilorF g) s coopereze, att timp ct este necesar, cu angajatorul EiGsau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc Ei condiiile de lucru sunt sigure Ei fr riscuri pentru securitate Ei sntate, n domeniul su de activitateF h) s Ei nsuEeasc Ei s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii Ei sntii n munc Ei msurile de aplicare a acestoraF i) s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc Ei inspectorii sanitari. (4) +bligaiile prevzute la alin. ($) se aplic, dup caz, Ei celorlali participani la procesul de munc, potrivit activitilor pe care aceEtia le desfEoar. C("I&,)4) 8 Supravegherea sntii Art( *,( . ,surile prin care se asigur supravegherea corespunztoare a sntii lucrtorilor n funcie de riscurile privind securitatea Ei sntatea n munc se stabilesc potrivit reglementrilor legale. Art( *-( . ($) ,surile prevzute la art. 4? vor fi stabilite astfel nct fiecare lucrtor s poat beneficia de supravegherea sntii la intervale regulate. (4) Supravegherea sntii lucrtorilor este asigurat prin medicii de medicin a muncii. <$

C("I&,)4) 8I Comunicarea, cercetarea, nregistrarea i raportarea evenimentelor SECIUNEA 1 Evenimente Art( *.( . +rice eveniment, aEa cum este definit la art. : lit. f), va fi comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorul locului de munc sau de orice alt persoan care are cunoEtin despre producerea acestuia. Art( */( . ($) 1ngajatorul are obligaia s comunice evenimentele, de ndat, dup cum urmeaz: a) inspectoratelor teritoriale de munc, toate evenimentele aEa cum sunt definite la art. : lit. f)F b) asigurtorului, potrivit )egii nr. D$?<FAAF privind asigurarea pentru accidente de munc Ei boli profesionale, cu modificrile Ei completrile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporar de munc, invaliditate sau deces, la confirmarea acestoraF c) organelor de urmrire penal, dup caz. (F) ,rice medic, inclusiv medicul de medicin a muncii aflat ntr.o relaie contractual cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boal profesional sau legat de profesiune, depistat cu prilejul prestaiilor medicale. (<) Semnalarea prevzut la alin. (4) se efectueaz ctre autoritatea de sntate public teritorial sau a municipiului 6ucureEti, de ndat, la constatarea cazului. Art( *0( . &n cazul accidentelor de circulaie produse pe drumurile publice, n care printre victime sunt Ei persoane aflate n ndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poliie rutier competente vor trimite instituiilor EiGsau persoanelor fiziceGjuridice prevzute la art. 4B alin. ($) lit. a) Ei b), n termen de : zile de la data solicitrii, un e2emplar al procesului.verbal de cercetare la faa locului. Art( *1( . ($) ercetarea evenimentelor este obligatorie Ei se efectueaz dup cum urmeaz: a) de ctre angajator, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de muncF b) de ctre inspectoratele teritoriale de munc, n cazul evenimentelor care au produs invaliditate evident sau confirmat, deces, accidente colective, incidente periculoase, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de munc lucrtorilor la angajatorii persoane fizice, precum Ei n situaiile cu persoane date dispruteF

c) de ctre 9nspecia ,uncii, n cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau e2ploziileF d) de ctre autoritile de sntate public teritoriale, respectiv a municipiului 6ucureEti, n cazul suspiciunilor de boal profesional Ei a bolilor legate de profesiune. (4) @ezultatul cercetrii evenimentului se va consemna ntr.un proces.verbal. (D) 1n caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituia medico.legal competent este obligat s nainteze inspectoratului teritorial de munc, n termen de ! zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico.legal. SECIUNEA a 2-a Accidente de munc Art( +2( : (#) 1n sensul prevederilor art. : lit. g), este, de asemenea, accident de munc: a) accidentul suferit de persoane aflate n vizit n ntreprindere EiGsau unitate, cu permisiunea angajatoruluiF b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv n cadrul unor activiti culturale, sportive, n ar sau n afara granielor rii, n timpul Ei din cauza ndeplinirii acestor sarciniF c) accidentul survenit n cadrul activitilor culturalsportive organizate, n timpul Ei din cauza ndeplinirii acestor activitiF d) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru salvarea de viei omeneEtiF e) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public Ei privatF f) accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munc organizat de aceEtia, n timpul programului de munc, Ei nu se datoreaz culpei e2clusive a accidentatuluiF g) accidentul de traseu, dac deplasarea s.a fcut n timpul Ei pe traseul normal de la domiciliul lucrtorului la locul de munc organizat de angajator Ei inversF h) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munc sau de la un loc de munc la altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de muncF <<

i) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este ncadrat victima, ori de la orice alt loc de munc organizat de acestea, la o alt persoan juridic sau fizic, pentru ndeplinirea sarcinilor de munc, pe durata normal de deplasareF j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munc, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spltor sau dac se deplasa de la locul de munc la ieEirea din ntreprindere sau unitate Ei inversF B) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de angajator, precum Ei n timpul Ei pe traseul normal spre Ei de la aceste locuriF l) accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romni sau de persoane fizice romne, delegai pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afara granielor rii, pe durata Ei traseul prevzute n documentul de deplasareF m) accidentul suferit de personalul romn care efectueaz lucrri Ei servicii pe teritoriul altor ri, n baza unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri strini, n timpul Ei din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciuF n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul Ei din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practicF o) accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale, cum ar fi furtun, viscol, cutremur, inundaie, alunecri de teren, trsnet (electrocutare), dac victima se afla n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciuF p) dispariia unei persoane, n condiiile unui accident de munc Ei n mprejurri care ndreptesc presupunerea decesului acesteiaK H) accidentul suferit de o persoan aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. (4) &n situaiile menionate la alin. ($) lit. g), h), i) Ei l), deplasarea trebuie s se fac fr abateri nejustificate de la traseul normal Ei, de asemenea, transportul s se fac n condiiile prevzute de reglementrile de securitate Ei sntate n munc sau de circulaie n vigoare. Art( +)( . 1ccidentele de munc se clasific, n raport cu urmrile produse Ei cu numrul persoanelor accidentate, n>

a) accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel puin < zile calendaristiceF b) accidente care produc invaliditateK c) accidente mortaleK d) accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin < persoane n acelaEi timp Ei din aceeaEi cauz. Art( +*( . ($) &nregistrarea accidentului de munc se face pe baza procesului. verbal de cercetare. (4) 1ccidentul de munc nregistrat de angajator se raporteaz de ctre acesta la inspectoratul teritorial de munc, precum Ei la asigurtor, potrivit legii. SECIUNEA a 3-a Bolile profesionale Art( ++( . &n sensul prevederilor art. : lit. h), afeciunile suferite de elevi Ei studeni n timpul efecturii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale. Art( +,( : (#) 'eclararea bolilor profesionale este obligatorie Ei se face de ctre medicii din cadrul autoritilor de sntate public teritoriale Ei a municipiului 6ucureEti. (4) ercetarea cauzelor mbolnvirilor profesionale, n vederea confirmrii sau infirmrii lor, precum Ei stabilirea de msuri pentru prevenirea altor mbolnviri se fac de ctre specialiEtii autoritilor de sntate public teritoriale, n colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munc. (D) 'eclararea bolilor profesionale se face pe baza procesului:verbal de cercetare. (?) 6olile profesionale nou.declarate se raporteaz lunar de ctre autoritatea de sntate public teritorial Ei a municipiului 6ucureEti la entrul naional de coordonare metodologic Ei informare privind bolile profesionale din cadrul 9nstitutului de Sntate 'ublic 6ucureEti, la entrul de alcul Ei Statistic Sanitar 6ucureEti, precum Ei la structurile teritoriale ale asigurtorului stabilit conform legii. (:) 9nto2icaia acut profesional se declar, se cerceteaz Ei se nregistreaz att ca boal profesional, ct Ei ca accident de munc. C("I&,)4) 8II Grupuri sensibile la riscuri Art( +-( . -rupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care alpteaz, tinerii, precum Ei persoanele cu dizabiliti, trebuie protejate mpotriva pericolelor care le afecteaz n mod specific. <:

Art( +.( . 1ngajatorii au obligaia s amenajeze locurile de munc innd seama de prezena grupurilor sensibile la riscuri specifice. C("I&,)4) 8III Infraciuni Art( +/( . ($) Celuarea vreuneia dintre msurile legale de securitate Ei sntate n munc de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un pericol grav Ei iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune Ei se pedepseEte cu nchisoare de la un an la 4 ani sau cu amend. (4) )ac fapta prevzut la alin. ($) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la < ani sau amend. (<) Fapta prevzut la alin. ($) svrEit din culp se pedepseEte cu nchisoare de la < luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (4) svrEit din culp se pedepseEte cu nchisoare de la ; luni la un an sau cu amend. Art( +0( . ($) Cerespectarea de ctre orice persoan a obligaiilor Ei a msurilor stabilite cu privire la securitatea Ei sntatea n munc, dac prin aceasta se creeaz un pericol grav Ei iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional, constituie infraciune Ei se pedepseEte cu nchisoare de la un an la 4 ani sau cu amend. (4) )ac fapta prevzut n alin. ($) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la < ani sau amend. (D) )ac nerespectarea const n repunerea n funciune a instalaiilor, maEinilor Ei utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s.a luat msura opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 4 ani sau amend. (?) Faptele prevzute la alin. ($) Ei (<) svrEite din culp se pedepsesc cu nchisoare de la < luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (4) svrEit din culp se pedepseEte cu nchisoare de la ; luni la un an sau cu amend. C("I&,)4) IJ Contravenii Art( +1( . ($) onstituie contravenii faptele svrEite de angajatorii aflai n una dintre situaiile prevzute de prezenta lege. (4) onstituie contravenie Ei se sancioneaz cu amend de la :.### lei la $#.### lei nclcarea dispoziiilor art. $< lit. b), c), p) Ei r). (<) onstituie contravenie Ei se sancioneaz cu amend de la <.### lei la $#.### lei nclcarea dispoziiilor art. $< lit. n). (?) onstituie contravenie Ei se sancioneaz cu amend de la ?.### lei la ".### lei nclcarea dispoziiilor art. $4 alin. ($) lit. a) Ei b), art. $< lit. a), d).f), h).m) Ei o), art. 4#, art. 4B alin. ($) lit. a) Ei ale art. <4 alin. (4).

(:) onstituie contravenie Ei se sancioneaz cu amend de la <.:## lei la !.### lei nclcarea dispoziiilor art. ! alin. (?).(;), art. ", art. $$ alin. ($) Ei (<), art. $< lit. H) Ei s) Ei ale art. 4! alin. ($) lit. a) Ei b). (;) onstituie contravenii Ei se sancioneaz cu amend de la <.### lei la ;.### lei urmtoarele fapte: a) nclcarea dispoziiilor art. B alin. ($), ale art. $# Ei $;F b) nclcarea dispoziiilor art. $?, $: Ei ale art. <? alin. ($). (!) onstituie contravenie Ei se sancioneaz cu amend de la 4.:## lei la :.### lei nclcarea dispoziiilor art. $$ alin. (4) Ei (?), ale art. $!, $B Ei 4$. (C) Constituie contravenii Ei se sancioneaz cu amend de la 4.### lei la ?.### lei urmtoarele fapte: a) nclcarea dispoziiilor art. $4 alin. ($) lit. c) Ei d), art. $< lit. g), art. $" alin. (:) Ei (;) Ei ale art. <;F b) nclcarea dispoziiilor art. <? alin. (:). (B) onstituie contravenie Ei se sancioneaz cu amend de la :.### lei la $#.### lei nerespectarea reglementrilor de securitate Ei sntate n munc privind: a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substanelor ori preparatelor chimice periculoase Ei a deEeurilor rezultateF b) prevenirea prezenei peste limitele ma2ime admise a agenilor chimici, fizici sau biologici, precum Ei suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului umanF c) darea n e2ploatare sau repunerea n funciune, parial ori total, a construciilor, echipamentelor de munc noi sau reparate, precum Ei pentru aplicarea proceselor tehnologiceF d) ntocmirea Ei respectarea documentaiilor tehnice pentru e2ecutarea lucrrilor care necesit msuri speciale de siguranF e) folosirea surselor de foc deschis Ei fumatul la locurile de munc unde acestea sunt interziseF f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la e2ecutarea, e2ploatarea, ntreinerea Ei repararea instalaiilor Ei a echipamentelor electrice, precum Ei pentru prevenirea efectelor electricitii statice Ei ale descrcrilor atmosfericeF g) asigurarea Ei folosirea instalaiilor electrice de construcie adecvate la locurile de munc unde e2ist pericole de incendiu sau de e3plozieK <!

h) asigurarea celei de.a doua surse de alimentare cu energie electric a echipamentelor de muncF i) transportul, manipularea Ei depozitarea echipamentelor de munc, materialelor Ei produselorF j) delimitarea, ngrdirea Ei semnalizarea zonelor periculoaseK 5) semnalizarea de securitate EiGsau de sntate la locul de muncF l) asigurarea e2ploatrii fr pericole a recipientelorbutelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalaiilor mecanice sub presiune Ei a celor de ridicat, a conductelor prin care circul fluide sub presiune Ei a altor asemenea echipamente de muncF m) utilizarea, ntreinerea, revizia Ei repararea periodic a echipamentelor de muncF n) asigurarea, marcarea Ei ntreinerea cilor de acces Ei de circulaieF o) asigurarea iluminatului de siguranF p) organizarea activitii de pstrare, ntreinere Ei denocivizare a echipamentului individual de protecieF H) ntocmirea documentelor de urmrire a parametrilor funcionali ai echipamentelor de munc Ei a rapoartelor de serviciu pentru instalaiile cu regim special de e2ploatareF r) aplicarea metodelor de e2ploatare minier, e2ecuia, e2ploatarea Ei ntreinerea lucrrilor miniere, realizarea Ei funcionarea sistemului de aeraj, corespunztor clasificrii minelor din punctul de vedere al emanaiilor de gazeF s) amenajarea locurilor de munc pentru lucrul la nlime, n spaii nchise Ei n condiii de izolare. Art( ,2( . onstituie contravenie Ei se sancioneaz cu amend de la :.### lei la $#.### lei neprezentarea de ctre serviciile e3terne a raportului semestrial de activitate. Art( ,)( . Sanciunile contravenionale prevzute la art. <B alin. (4).(B) Ei la art. ?# se aplic angajatorilor. Art( ,*( . ($) onstatarea contraveniilor Ei aplicarea amenzilor prevzute la art. <B alin. (4).(B) Ei la art. ?# se fac de ctre inspectorii de munc. (4) onstatarea contraveniilor Ei aplicarea amenzilor prevzute la art. <B alin. (;) lit. b) Ei alin. (") lit. b) se fac Ei de ctre inspectorii sanitari din cadrul ,inisterului Sntii 'ublice Ei al unitilor subordonate.

(<) &n caz de constatare a unei situaii care se ncadreaz n prevederile art. <! Ei <", inspectorii prevzui la alin. ($) Ei (4) vor sesiza de ndat organele de urmrire penal competente, potrivit legii. Art( ,+( . ($) 'revederile art. <B alin. (4).(B) Ei ale art. ?# se completeaz cu dispoziiile +rdonanei -uvernului nr.4G4##$ privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri Ei completri prin )egea nr. #CA<FAAF , cu modificrile Ei completrile ulterioare. (F) Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult $C de ore de la data ncheierii procesuluiverbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia jumtate din minimul amenzii prevzute de lege, corespunztor faptei pentru care a fost sancionat, inspectorul de munc fcnd meniune despre aceast posibilitate n procesul.verbal. Art( ,,( . 1ngajatorii rspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de munc sau bolilor profesionale, n msura n care daunele nu sunt acoperite integral prin prestaiile asigurrilor sociale de stat. C("I&,)4) J Autoriti competente i instituii cu atribuii n omeniu

Art( ,-( . ($) ,inisterul ,uncii, Solidaritii Sociale Ei Familiei este autoritatea competent n domeniul securitii Ei sntii n munc. (4) 'rincipalele atribuii ale ,inisterului ,uncii, Solidaritii Sociale Ei Familiei n acest domeniu sunt urmtoarele: a) elaboreaz politica Ei strategia naional n domeniul securitii Ei sntii n munc, n colaborare cu ,inisterul Sntii 'ublice Ei prin consultarea cu alte instituii cu atribuii n domeniuF b) elaboreaz proiecte de acte normative n vederea implementrii unitare a strategiei naionale Ei a acHuis.ului comunitar din domeniuF c) avizeaz reglementrile cu implicaii n domeniu iniiate de alte instituii, potrivit legii, Ei particip, dup caz, la elaborarea unor astfel de reglementriF d) monitorizeaz aplicarea legislaiei pe baza datelor, a informaiilor Ei a propunerilor transmise de instituiile aflate n subordine sau coordonare, precum Ei ale celor cu care colaboreaz n desfEurarea activitiiF e) abiliteaz persoane juridice Ei fizice pentru a presta servicii de protecie Ei prevenire n domeniul securitii Ei sntii n munc, denumite n prezenta lege servicii e2terne, la care se face referire la art. C alin. ($)K f) recunoaEte, desemneaz, notific Ei supravegheaz laboratoare de ncercri, precum Ei organisme din domeniul su de competen, n condiiile legiiF g) coordoneaz, n colaborare cu ,inisterul *ducaiei Ei <B ercetrii, elaborarea

programelor de cercetare de interes naional n domeniul securitii Ei sntii n muncF h) organizeaz, mpreun cu ,inisterul *ducaiei Ei ercetrii, activitatea de pregtire general EiGsau de specialitate n domeniul securitii Ei sntii n munc pentru instituiile de nvmntF i) desfEoar activiti de informare.documentare, potrivit legiiF j) avizeaz materiale de informare Ei instruire, cum ar fi suporturi de curs, broEuri, pliante, afiEe elaborate de alte persoane juridice sau fizice, n sensul asigurrii concordanei mesajelor pe care acestea le conin cu prevederile legislaiei n vigoareF 5) reprezint statul n relaiile internaionale din domeniul su de competen. Art( ,.( . ($) ,inisterul Sntii 'ublice, ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, este autoritatea central n domeniul asistenei de sntate public. (4) ,inisterul Sntii 'ublice ndeplineEte, n principal, urmtoarele atribuii n domeniul sntii lucrtorilor la locul de munc: a) coordoneaz activitatea de medicin a muncii la nivel naionalF b) elaboreaz sau avizeaz reglementri pentru protecia sntii n relaie cu mediul de munc, pentru promovarea sntii la locul de munc, precum Ei pentru medicina munciiF c) supravegheaz starea de sntate a lucrtorilorF d) asigur formarea Ei perfecionarea profesional n domeniul medicinei munciiF e) coordoneaz activitatea de cercetare, declarare, nregistrare Ei eviden a bolilor profesionale Ei a celor legate de profesiuneF f) autorizeazGavizeaz Ei controleaz calitatea serviciilor medicale acordate lucrtorilor la locul de muncF g) colaboreaz cu alte instituii implicate n activiti cu impact asupra sntii lucrtorilorF h) ndeplineEte Ei alte atribuii, conform competenelor sale n domeniu, reglementate prin legi speciale. Art( ,/( . ($) 9nspecia ,uncii reprezint autoritatea competent n ceea ce priveEte controlul aplicrii legislaiei referitoare la securitatea Ei sntatea n munc.

(4) 9nstituia prevzut la alin. ($) controleaz modul n care se aplic legislaia naional din domeniul securitii Ei sntii n munc la toate persoanele fizice Ei juridice din sectoarele prevzute la art. < alin. ($), cu e2cepia celor prevzute la art. :# alin. ($) Ei (4), Ei are, n principal, urmtoarele atribuii: a) controleaz realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionaleF b) solicit msurtori Ei determinri, e2amineaz probe de produse Ei de materiale n uniti Ei n afara acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situaii de pericolF c) dispune sistarea activitii sau scoaterea din funciune a echipamentelor de munc, n cazul n care constat o stare de pericol grav Ei iminent de accidentare sau de mbolnvire profesional Ei sesizeaz, dup caz, organele de urmrire penalF d) cerceteaz evenimentele conform competenelor, avizeaz cercetarea, stabileEte sau confirm caracterul accidentelorF e) coordoneaz, n colaborare cu 9nstitutul Caional de Statistic Ei cu celelalte instituii implicate, dup caz, sistemul de raportare Ei eviden a accidentelor de munc Ei a incidentelor, iar, n colaborare cu ,inisterul Sntii 'ublice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesieF f) analizeaz activitatea serviciilor e2terne prevzute la art. " alin. (?) Ei propune retragerea abilitrii, dup cazF g) raporteaz ,inisterului ,uncii, Solidaritii Sociale Ei Familiei situaiile deosebite care necesit mbuntirea reglementrilor din domeniul securitii Ei sntii n muncF h) furnizeaz informaii celor interesai despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaiei din domeniul securitii Ei sntii n munc. Art( ,0( . ($) 1sigurtorul, stabilit de lege, reprezint autoritatea competent n domeniul asigurrii pentru accidente de munc Ei boli profesionale. (4) 9nstituia prevzut la alin. ($) are atribuii pentru: a) sprijinirea activitii de prevenire n domeniul securitii Ei sntii n munc a angajatorilorF b) reabilitarea medical Ei, dup caz, psihologic, precum Ei compensarea victimelor accidentelor de munc Ei ale bolilor profesionaleF c) raportarea ctre ,inisterul ,uncii, Solidaritii Sociale Ei Familiei a situaiilor deosebite care necesit mbuntirea reglementrilor din domeniul securitii Ei sntii n munc. ?$

Art( ,1( . 9nstitutul Caional de ercetare.)ezvoltare pentru 'rotecia ,uncii fundamenteaz Etiinific msurile de mbuntire a activitii de securitate Ei sntate n munc Ei promoveaz politica stabilit pentru acest domeniu. Art( -2( . ($) ,inisterul 1prrii Caionale, structurile militare Ei structurile n care Ei desfEoar activitatea funcionari publici cu statut special din cadrul ,inisterului 1dministraiei Ei 9nternelor, )irecia -eneral a 'enitenciarelor din cadrul ,inisterului =ustiiei, Serviciul @omn de 9nformaii, Serviciul de 9nformaii *2terne, Serviciul de 'rotecie Ei 'az, Serviciul de /elecomunicaii Speciale, precum Ei omisia Caional pentru ontrolul 1ctivitilor Cucleare organizeaz, coordoneaz Ei controleaz activitatea de securitate Ei sntate n munc din unitile lor, prin serviciile de prevenire Ei protecie create sau desemnate de ctre aceste instituii, n scopul aplicrii prevederilor prezentei legi. (4) ercetarea, nregistrarea Ei evidena accidentelor de munc Ei a bolilor profesionale produse n unitile din subordinea instituiilor prevzute la alin. ($) se efectueaz de organele proprii ale acestora. (<) 9nstituiile prevzute la alin. ($) pot elabora reglementri proprii pentru aplicarea prezentei legi, n completarea celor e2istente la nivel naional. C("I&,)4) JI Dispoziii finale Art( -)( . ($) Se aprob prin hotrre a -uvernului, la propunerea ,inisterului ,uncii, Solidaritii Sociale Ei Familiei, urmtoarele acte normative> a) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legiK b) transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea Ei sntatea n munc. (4) &n aplicarea prevederilor prezentei legi, ,inisterul ,uncii, Solidaritii Sociale Ei Familiei va elabora proiecte de acte normative necesare implementrii EiGsau adaptrii situaiilor e2istente la cerinele prezentei legi. Art( -*( . ($) 1ctivitile de interes naional n domeniul securitii Ei sntii n munc Ei sursele de acoperire a cheltuielilor necesare n vederea realizrii acestora se aprob prin hotrre a -uvernului, la propunerea ,inisterului ,uncii, Solidaritii Sociale Ei Familiei. (4) 1ctivitile de interes naional privind cercetarea Etiinific n domeniul securitii Ei sntii n munc se finaneaz din fondurile prevzute pentru acestea, potrivit legii. Art( -+( . ($) 'rezenta lege intr n vigoare la data de $ octombrie 4##;. (4) Aa data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog Aegea proteciei muncii nr. B#G$BB;, republicat n onitorul ,ficial al Romniei, "artea I, nr.$7 din F= ianuarie FAA#, cu modificrile Ei completrile ulterioare, 'ecretul Consiliului de +tat nr.$AA<#=C# pentru instituirea unor reguli privind e2ploatarea Ei ntreinerea

instalaiilor, utilajelor Ei maEinilor, ntrirea ordinii Ei disciplinei n munc n unitile cu foc continuu sau care au instalaii cu grad ridicat de pericol n e2ploatare, republicat n 6uletinul +ficial, 'artea 9, nr. : din $$ ianuarie $B"4, precum Ei orice alte dispoziii contrare. L "rezenta lege transpune )irectiva onsiliului nr. "BG<B$G ** privind introducerea de msuri pentru promovarea mbuntirii securitii Ei sntii lucrtorilor la locul de munc, publicat n =urnalul +ficial al omunitilor *uropene (=+ *) nr. A $"<G$B"B.

?<

5. DESCRIEREA GEOGRAFICA

5.1. GEOGRAFIE 5udeul Slaj este aezat n partea de !ord:8est a Romniei i se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legtur dintre Carpaii ,rientali i unii (puseni, cunoscut sub denumirea de 'latforma Some an. 5.1.1. SUPRAFATA 5udeul se ntinde pe <";?,? 5m4, ceea ce reprezint $,;I din suprafaa rii. 5.1.2. VECINI 5udeul Slaj se nvecineaz la nord cu +atu cu *ihor iar spre sud, sud:est i est cu judeul Cluj. 5.1.3. RELIEF 'in punct de vedere geografic, judeul Slaj este o zon de dealuri i depresiuni situate pe cursul vilor (lmaului, (grijului, +omeului, Crasnei si 6arcului. 0ona montan este reprezentat n partea de Sud.%est prin dou ramificaii nordice ale munilor (puseni> culmile eseului cu %rful ,gura 'riei (==? m.) i "lopiului. )epresiunile au o larg rspndire pe teritoriul judeului i reprezint importante zone agricole de concentrare a aezrilor. 5.1.4. HIDROGRAFIE 'rincipala caracteristic a reelei hidrografice a Slajului este relativa uniformitate a repartiiei rurilor pe ntregul teritoriu, cu o foarte slab prezen a reelei lacustre naturale, dar cu apariia din ce n ce mai des a lacurilor artificiale. Rurile Some,Crasna, 6arcu, Alma, (grij si Slaj reprezint principalele ape curgtoare din jude. 'e asemenea, pe raza judeului se afl i )acul de acumulare Vrol de pe cursul rului Crasna. are i Maramure, la vest i sud:vest

5.1.5. CLIMA )up e2poziia lui, judeul Slaj se afl sub directa influen a maselor de aer din vest, ncadrndu.se n sectorul cu clim continental moderat. irculaia maselor de aer de nlime, precum i relieful, prin aspectul i altitudinea lui, creeaz diferenieri climatice, pe de o parte ntre vestul i estul judeului, iar pe de alt parte, ntre principalele unitai geo:morfologice. &emperaturile medii anuale sunt cuprinse ntre CCA si =CA n cea mai mare parte a judeului, e3cepie facnd culmile mai nalte ale muntilor Mese i Plopi, precum i zona dealurilor nalte +imina ; -rbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse ntre ?CA si CCA. "recipitaiile atmosferice medii anuale prezint valori cuprinse intre ;## mm si "## mm, valori mai mari inregistrndu.se in muntii Mese i Plopi, iar mai mici in 'epresiunea (lma ; (grij i pe valea +omeului.

?:

6. TEHNOLOGIE SPECIFICA

Imediat dupa mulgere, laptele trebuie scos din grajdul vacilor si dus in laptarie, unde este masurat si supus unei tratari primare (filtrare, racire, depozitare). &ratarea primara are o deosebita importanta deoarece asigura mentinerea calitatilor initiale ale laptelui, conditie principala pentru prelucrarea ulterioara.

6.1. FILTRAREA LAPTELUI In functie de conditiile de igiena in care se face mulgerea, de modul de intretinere a grajdurilor si animalelor, in laptele proaspat muls pot partunde numeroase impuritati> fire de par, balegar, resturi de furaje, praf, etc. Impreuna cu acestea trec in lapte si un numar mare de microorganisme care, dezvoltandu:se, constituie puternice focare de infectie si pot duce la alterarea laptelui. 'in aceasta cauza este necesar ca, imediat dupa mulgere, laptele sa fie filtrate (strecurat) pentru indepartarea impuritatilor (figura #). !u se admite masurarea sau filtrarea laptelui in grajd, deoarece in lapte pot patrunde praf, particule de furaje si de balegar, etc., depreciindu:I astfel calitateaK in plus, laptele poate imprumuta mirosul de grajd. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o strecuratoare sunt urmatoarele> sa indeparteze toate impuritatile mecaniceK sa permita o filtrare cat mai rapidaK suprafata de filtrare sa fie usor inclinata, pentru a se evita presarea pe suprafata placii de strecurare a impuritatilor retinuteK sa fie de constructie simpla, usor de curatat si de demontat. "entru filtrarea laptelui se folosesc diferite modele de strecuratori. (cesta este format din doua site metalice, intre care se pune tifon in D:$ straturi sau se pun rondele de vata. +tratul de vata sau tifon trebuie inlocuit cat mai des, pentru evitarea incarcarii filtrului cu impuritati. Hiltrand laptele printr:un filtru cu impuritati, in loc sa se obtina o purificare a laptelui, din contra, se obtine o infectare a acestuia. +chimbarea materialului de filtrare depinde de gradul de impurificare a laptelui. In cazul

folosirii rondelelor de vata si daca laptele este relativ curat, schimbarea acestora se face dupa strecurarea unei cantitati de #AA:#FA litri lapte, iar pentru laptele murdar dupa fiecare D6:$A litri. &ifonul se schimba ori de cate ori este necesar (se murdareste), in mod obisnuit dupa filtrarea a 6A litri lapte. 'upa filtrare, rondelele de vata folosite sunt arse, iar tifonul se spala bine cu apa rece, apoi cu apa fierbinte si soda, se limpezeste, dupa care se fierbe timp de #6:FA minute.

6.2.RACIREA LAPTELUI 'atorita compozitiei sale si temperaturii pe care o are la mulgere (DF@D6MC), laptele constituie un mediu foarte favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor. In laptele pastrat in stare calda dupa mulgere, aceste microorganisme se dezvolta rapidK bacteriile lactice transforma lactoza in acid lactic, ceea ce determina o acidifiere (acrire). (cest defect apare mai ales in sezonul de vara, aducand pagube importanteK laptele nu mai poate fi prelucrat corespunzator, incat se produc pierderi in timpul prelucrarii influentand astfel cresterea consumurilor specific, iar produsele obtinute sunt de calitate inferioara. (plicand imediat dupa mulgere racirea, dezvoltarea microorganismelor este impiedicata, iar laptele isi poate pastra calitatile initiale pana in momentul utilizarii lui ca atare sau prelucrarii in diferite produse lactate. "entru laptele recoltat in conditii necorespunzatoare, chiar daca este racit corect, calitatea va fi influentata de stare igienica, care nu se poate imbunatati prin operatia de racire. 'upa cum s:a aratat mai inainte, racirea rapida a laptelui dupa mulgere are rolul de a opri pe cat este posibil dezvoltarea microorganismelor. 'e altfel, in laptele proaspat muls, numarul de microorganisme nu creste un timp oarecare sau creste foarte putin. (ceasta se e3plica prin prezenta in lapte a unor substante care inhiba dezvoltarea microorganismelor si chiar le distrug in parte, fiind denumite substante bactericide. &impul in care, sub actiunea substantelor bactericide, inmultirea microorganismelor este oprita se numeste faza bactericida a laptelui. 'urata fazei bactericide a laptelui are o deosebita importanta si este influentata in special de temperatura, dupa cum se poate vedea din datele prezentate in continuare. &emperatura de pastrare a laptelui, in MC DA F6 #A 6 A 'urata fazei bactericide, in ore a3imum D a3imum ? a3imum F$ a3imum D? a3imum $C

?!

'in aceste date rezulta ca, pentru a putea prelungi faza bactericida, este necesar ca laptele sa fie racit la temperaturi cat mai joase si cat mai rapid. 'upa terminarea fazei bactericida, inmultirea microorganisemlor depinde de cantitatea lor initiala,precum si de temperratura de depozitare a laptelui. +caderea tempreaturii de depozitatre este singura masura care permite ingradirea intr:o oarecare masura a inmultirii microorganismelor.

Cresterea numarului de microorganisme in !unctie de durata de pastrare si de temperatura laptelui !umarul de microorganisme<ml lapte #6 'upa mulgere la D ore la ? ore la = ore la F$ de ore =AAA #AAAA F6AAA $?AAA 6AAAAAA &emperatura de pastrare a laptelui, MC

F6 =AAA #CAAA #7FAAA #AAAAAA 67AAAAAA

D6 =AAA DAAAA #FAAAAAA D6AAAAAA CAAAAAAAA

'in datele prezentate se poate vedea crestrea foarte rapida a microorganismelor in laptele neracit (F6@D6MC) dupa mulgere si importanta racirii laptelui la tempertaura de #6 MC care, cu toate ca este insuficenta, influenteaza totusi intr:o mare masura dezvoltarea microorganisemlor, in special in primele = ore de la mulgere. (legerea temperaturii de raciere a laptelui depinde in special de gradul de igiena al mulgerii, de timpul intre mulgere si ajungerea laptelui la locul de prelucrare. Cu cat timpul este mai mare si gradul de igiena mai scazut, cu atat racirea laptelui trebuie facuta la temperaturi mai jose. In continuare se pot vedea D loturi de lapte cu incarcatura microbiana diferita si evolutia microorganismelor la diferite temperaturi de pastrare. (pare evident ca cu cat laptele, dupa mulgere, are un continut mai mare de microorganism, cu atat mai mult trebuie pastrat la temperturi mai joase ( in paranteza este indicat coeficientul de multiplicare ).

In!luenta contaminarii initiale si a temperaturii de pastrare asupra calitatii microbiologice a laptelui Incarcatura microbiana $,6MC F$ h $AAA $AAA (#) $AAAA CAAAA (F) #6AAAA DAAAAA (F) $C h $6AA (#) #FAAAA (D) ?AAAAA ($) F$ h #FAAA (D) FAAAAA (6) #FAAAAA (C) &emperatura de pastrare #AMC $C h #FAAAA ( DA ) C$AAAA ( F# ) #6AAAAAA ( #AA ) F$ h #6AAAAA ( D7F ) $6AAAAA ( ##D ) F7AAAAAA ( #CA ) #6MC $C h DDAAAAAA ( CAAA ) #AAAAAAAA ( F6$A ) 7AAAAAAAA ( $7AA )

In cazul in care laptele este recoltat in conditii igiencie si ajunge intr:un interval de timp de $:6 ore de la mulgere la beneficiar, se poate considera suficienta racirea la o temperatura de #A@#FMC, cu conditia ca, in timpul transportului, temperatura laptelui sa nu depaseasca #DMC ( situatie care apare mai ales la laptele muls dimineata ). In cazul in care laptele ajunge la locul de prelucrare dupa 6 ore de la mulgere sau a fost pastrat pana dimineata, este absolut necesar sa se raceasca la temperaturi joase ( $@?MC ), care de altfel sunt temperaturile de racire cele mai indicate. (legerea sistemului de racire a laptelui,respectiv a instalatiilor de racire, depinde de o serie de factori> temperatura la care trebuie sa se raceasca lapteleK cantitatea de lapte ce trebuie racita zilnicK modul si mijloacele de transport al lapteluiK posibiitatile de alimentare cu apa si temperatura apeiK posibilitatile de alimenatre cu energie electrica. "entru racirea laptelui se pot utiliza apa de put sau de conducta, amestec de apa cu gheata si agenti frigorifici. In cele ce urmeaza se face o prezentare a principalelor sisteme si instalatii de racire a laptelui, inceptand cu cele mai rudimentare, pana la cele mai perfectionate si mai moderne. ?B

6.2.1.RACIREA LAPTELUI IN BIDOANE #acirea direct in bidon (figuraF) se foloseste la fermele mici, unde se porduc cantitati reduse de lapte. 'ispozitivul da rezultate numai in cazul in care apa are o temperatura de #AMC, reusind sa raceasca un bidon cu o cantitate de $A l lapte in timp de o ora, la o temperatura de #6MC. #acirea in bidoane asezate in bazine (figura D). In cazul in care se dispunde de apa de conducta suficient de rece ( D@#$MC ), se pot folosii bazine amenajate special unde circula incontinuu apa rece."entru grabirea racirii laptelui, acesta se amesteca periodic cu un agitator. "entru reducerea duratei de racire si realizarea unei temperaturi mai joase ( 6@?MC ), bidoanele cu lapte se introduc fie in bazine in care se pune apa cu gheata fie in bazine racite cu ajutorul instalatiilor frigorfice ( fiind folosite si pentru pastrarea laptelui pana la livrare la beneficiar ).

6.2.2

RACIREA

LAPTELUI

IN

APARATE

SCHIMBATOARE

DE

CALDURA "rincipalul avantaj al acestor aparate consta in faptul ca pernite o racire foare rapida (practic instantanee ) si sunt economice.+chimbul de caldura se realizeaza pe seama unuia sau a mai multor agenti de racire ( apa rece sau racita, diferiti agenti frigorfici ), care in majoritatea cazurilor circula in contracurent cu lapteleK se disting F tipuri> racitoare plane si racitoare cu placi (figura $).

6.2.3. RACIREA LAPTELUI IN VANE In gospodarii si ferme cu cantiati mai mici de lapte, se poate utiliz pentru racirea laptelui si depozitarea lui la temperatura scazuta , pana la livrare, si procedeul urmator> imediat dupa mulgere,laptele este trecut in vane cu pereti dublii, racirea realizandu:se cu ajutorl agregatelor frigorificeK ele sunt compuse din> o vana termoizolanta, agregat frigorific si agitator.

6.3. PASTRAREA LAPTELUI 4neori este necesar ca laptele muls si racit sa fie pastrat un anumit timp la ferma."astrarea laptelui trebuie realizata la temperaturi sub #AMC, cea mai indicata fiind $@?MC, cand laptele isi mentine calitatile intiale. In laptariile fermelor, bidoanele cu laptele racit se pastreaza, in bazine cu apa si

gheata.)aptele se pastreaza in bazine, in aceleasi bidoane in care se e3pediaza. Incaperile in care se pastreaza bidoanele cu lapte trebuie sa fie curate, aerisite, avand geamuri prevazute in anotimpul calduros cu plasa, pentru impiedicarea patrunderii insecetelor. In fermele in care se produc cantitati mari de lapte, se folosesc pentru pastrarea laptelui racit, tancuri izoterme (figura 6), cu capacitatea de FAAA:6AAA l. In aceste tancuri se pastreaza laptele racit la temperatura joasa ($MC ).

6.4. TRANSPORTUL LAPTELUI Initial, prin sistemul clasic, trasnportul laptelui de la locul de productie sau centrul de colectare la fabrica s:a facut in bidoane vehiculate cu caruta sau autocamionul.'eoarece acest sistem de transport prezinta o serie de dezavantaje, se foloseste din ce in ce mai rar, fiind inlocuit cu sistemul de transport cu autocisterne (figura ?), care prezinta ca avantaj principal un cost mai redus al transportului cu circa 6A N.

6.5. OBTINEREA SMANTANII +mantana este un produs cu o compozitie asemanatoare laptelui de vaca, avand insa un continut mult mai mare de grasime, intre FA si $AN. +mantana se obtine prin smantanirea laptelui. In mod artizanal, smantana se obtine prin smantanire naturala din laptele de vaca, metoda care se practica in trecut, dar se utilizeaza si astazi, in gospodarii si la stana. $mantanirea naturala( 'aca, dupa mulgere, laptele este lasat in repaus, la suprafata se formeaza un strat de culoare galbuie, denumita smantana, care contine globulele de grasime din lapte. (ceasta separare este un fenomen natural de stratificare, datorat diferentei de densitate ce e3ista intre grasime, mai usoara, si apa cu celelalte component care formeaza laptele smantanit. -rosimea stratului de lapte, temperatura si durata au o importanta mare in procesul de smantanire. (stfel, cu cat stratul de lapte este mai subtire, temperatura mai scazuta (7@=M C) si durata mai lunga (circa DA ore), cantitatea de smantana care se obtine este mai mare. In gospodarii se pot folosi diferite procedeea de obtinere a smanatanii prin smanatanire naturala. "rocedeul cel mai des folosit consta din pastrarea laptelui crud in vase de ceramic sau de metal de forma circular, cat mai largi, adanci de $:? cm, timp de F$:D? ore, la temperatura de #F@#6M C. in acest mod se separa circa CAN din grasimea laptelui. +mantana culeasa de la suprafata cu ajutorul unei linguri se caracterizeaza printr:un inceput de acrire. +mantana obtinuta se consuma Imediat, proaspatas au se strange timp se mai multe :$

zile si serveste la prepararea untului. "rocedeul de smantanire naturala se aplica numai in gospodariile taranesti, care dispun de cantitati mici de lapte, smantana obtinuta fiint folosita cu precadere pentru nevoile proprii. "rocedeul prezinta dezavantaje, deoacrece dureaza mult timpK in plus, in laptele samantanit ramane destul de multa grasime, iar samantana rezultata este acrisoara.'e asemenea, din punct de vedere igienic, produsul este de calitate indoielnica. $mantanirea mecanica. "rin aplicarea procedeului de smantanire mecanica, folosind separatorul centrifugar, se inlatura toate dezavantajele amintite anterior, asigurand in acelasi timp realizarea unor sortimente de smantana si unt de calitate superioara. +mantanirea mecanica se practica in gospodariile cu efective mai mari de vaci si la ferme. )aptele smantanit rezultat se foloseste la hrana viteilor si la prepararea branzei de vaca.+mantana obtinuta este livrata fabricilor unde este valorificata sub diverse forme ( smantana de consum, unt ). Calitatea smantanii depinde in primul rand de calitatea materiilor prime deoarece cele mai mici defecte ale laptelui se transmit smantanii. 'e aceea trebuie multa grja ca, inainte de smantanirea laptelui, sa se faca un control atent al calitatii laptelui.

6.6. DESCRIEREA SI FUNCTIONAREA SEPARATORULUI

"entru smantanirea laptelui se folosesc diferite tipuri de separatoare, incepand cu tipurile de capacitai reduse: manual, pana la separatoarele mecanice de mare capacitate. $eparatoarele manuale au debite reduse (pana la 76A l<h ) si se folosesc in special la fermele unde se smanatanesc cantitati mici de lapte. $eparatoarele mecanice (figurile C si =) au debite cuprinse intre #AAA si #AAAA l<h, fiind actionate numai mecanic. 'upa felul in care are loc intrarea laptelui in separator si iesirea smantanii si laptelui smantanit, separatoarele se impart in> 'eschise, la care intrarea laptelui, iesirea smantanii si laptelui smantanit se fac deschisK +emiermetice, la care alimentarea cu lapte se face deschis si evacuarea smantanii si a laptelui smantanit se face prin conducte inchiseK 0rmetice, la care intrarea laptelui se face inchis, sub presiunea create de o pompaK evacuarea smantanii si a laptelui smantanit se realizeaza, de asemenea, prin conducte inchise, sub presiune. In gospodarii si la ferme, cele mai des intalnite sunt separatoarele deschise cu o capacitate sub CAA l<hK aceste separatoare sunt manuale, unele putand fi actionate si mecanic, cu ajutoarul unui motor electric. +eparatorul cu actionare mi3ata: tip deschis se compune din patru parti principale> "ostamentul separatorului, care serveste drept suport pentru mecanismul de actionare si tobaK :<

encanismul pentru actionarea tobeiK

&oba in care se face separarea grasimiiK "alniile pentru evacuarea smanatanii si a laptelui smantananit montate la partea superioara a tobei. 'easupra tobei se gaseste plutitorul, asigurand alimentarea uniforma cu lapte, care curge dintr:un bazin de alimentare, printr:un robinet asezat deasupra plutitorului. (ntrenarea tobei se face prin intermediul manivelei, rotii dintate si a3ului:pinion. (cest mechanism este prevazut cu un dispozitiv de semnalizare, fi3at pe manivela. &oba constituie partea principala a separatorului, fiind compusa din urmatoarele parti> Corpul tobei prevazut cu un tub central prin care se introduce lapteleK 'istribuitorul de lapte format dintr:un tub, care imbraca tubul central si prin ale carui orificii interioare laptele ajunge la talereK &alerele sau farfuriile, al caror numar difera in functie de tipul separatoruluiK sunt confectionate din tabla de otel ino3idabil, avand forma unui trunchi de con. "e talere se gasesc nituri, care creeaza o anumita distanta intre ele, precum si orificiile prin care circula laptele de jos in sus, fiind corespunzatoare canalelor distribuitorului de lapte. arginea interioara a talerelor prezinta mai multe crestaturi prin care una de forma deosebita folosita ca ghid pentru introducerea talerelor pe distribuitor intr:o singura pozitieK celelalte crestaturi servesc ca sa lase loc liber pentru trecerea smantanii pe langa distribuitor, spre iesire. 4ltimul taler se deosebeste de celelalte, deoarece nu are gauri, avand nervuri pe partea e3terioara si terminandu:se cu un gatK Capacul tobei care are forma conica, fi3andu:se pe corpul tobei. Intre capac si corpul tobei se monteaza o garniture de cauciuc. Capacul tobei se strange cu ajutorul unei piulite, cu o cheie speciala. "e capacul tobei sau pe gatul ultimului taler este fi3at un surub, care serveste pentru reglarea continutului de grasime din smantana. "alniile se aseaza deasupra tobei, colectand separate laptele smantanit si smantana. Inainte de punerea in functiune a separatorului, se toarna in bazinul separatorului F:D l apa curate, incalzita la temperatura de $A:$6M C, dandu:se drumul treptat la robinetul bazinului, pentru ca apa sa treaca in toba. 0ste indicat ca pe bazinul separatorului sa se fi3eze un tifon, pentru strecurarea laptelui, inlaturandu:se eventualele impuritati. +e incepe apoi imediat rotirea manivelei, din ce in ce mai repede. )a inceput, clopotelui fi3at pe manivela va suna la fiecare invartitura, iar in momentul in care manivela ajunge la circa ?A invartituri pe minut, clopotelul nu mai suna, deci s:a atins turatia normala. +e toarna laptele incalzit la D6@$AM C si se deschide robinetul. )aptele trece in vasul cu plutitor, de aici in distribuitorul tobei, pe care sunt asezate talerele, apoi se imparte in mod egal intre talere, repartizandu:se in straturi subtiri.

+ub actiunea fortei centrifuge, care ia nastere prin invartirea tobei, partile mai grele din lapte sunt aruncate la marginea tobei (laptele smantanit), iar partile mai usoare (globulele de grasime), care antreneaza cu ele si o parte din celelalte component ale lapteui, se strang spre centrul tobei, formand smantana. (cestea se ridica pe langa distribuitor, ajunge pe langa ultimul taler, care nu mai este gaurit, si iese afara prin orificiul pentru smantana al tobei, in palnia colectoare.laptele smantanit, care este proiectat spre marginea din afara a talerelor, se ridica deasupra ultimului taler negaurit si iese prin orificiul pentru lapte smantanit in a doua palnie colectoare. Reglarea continutului de grasime al smantanii se face numai cand toba este scoasa afara, cu ajutorul surubului fi3at in partea superioara a tobei. )a terminarea lucrului, se opreste alimentarea cu lapte si se introduce apa, pentru a se elimina resturile de smantana si lapte care pot ramane in toba si in piesele prin care trec. +mantana si laptele smantanit, care rezulta de la separare, sunt colectate in bidoane de aluminiu curate. In timpul smantanirii, o data cu laptele smantanit, sunt aruncate spre peretii tobei si impurtatile continute in lapte, care se aduna sub forma unui strat denumit Onamol de separatorP. 'eoarece acest OnamolP impiedica functionarea normal a separatorului, dupa circa doua ore de smantanire, separatorul trebuie oprit pentru curatare. Cantitatea de Onamol de separatorP este cu atat mai mare, cu cat laptele contine mai multe impuritati si are un grad de aciditate mai ridicat.

6.7. CONDITII PENTRU REALIZAREA UNEI BUNE SMANTANIRI A LAPTELUI "entru realizarea unui process de smantanire corespunzator si obtinerea unei separari cat mai complete a grasimii din lapte, in afara de functionarea corecta a separatorului, mai sunt necesare unele precizari> Cu cat gradul de puritate al laptelui este mai scazut si contine multe impuritati, toba separatorului se infunda mai repede, formandu:se o cantitate mai mare de Onamol de separatorP, influentand negativ buna desfasurare a procesului de smantanire. "entru a preveni aceasta deficient, laptele inainte de a intra in bazinul separatorului trebuie bine filtrate (strecurat)K &emperatura laptelui in timpul smantanirii trebuie sa fie cuprinsa intre D6 si $AM C deoarece laptele cald, avand o vascozitate mai mica, se smantaneste mai bineK +e recomanda smantanirea laptelui la turatia tobei stabilita pentru separatorul respectiv. )a separatoarele manuale, pe manivela este notat numarul de rotiri ale manivelei pe minut. "entru respectarea acestei rotiri, pe manivela este montat un clopotel special, care inceteaza sa sune, in momentul in care s:a atins turatia necesara. icsorarea numarului de rotatii face ca sa ::

se reduca forta centrifuga si cu aceasta viteza de separare a globulelor de grasime, iar marirea turatiei tobei separatorului peste cea prescrisa prezinta pericolul descentrarii tobei si cresterii uzurii separatoruluiK 4niformitatea functionarii separatorului poate influenta gradul de smantanire a lapteluiK in cazul in care separatorul nu lucreaza uniform si toba vibreaza in timpul functionarii, in laptele smantanit trece o cantitate mai mare de grasimeK 'ebitul de intrare a laptelui in toba separatorului determina in mare masura gradul de smantanire a laptelui> cu cat cantitatea de lapte ce intra in toba este mai mare, cu atat gradul de smantanire va fi mai redus, deoarece acesta va sta mai putin timp in separator si actiunea fortei centrifuge asupra globulelor de grasime va fi mai redusa. In mod normal, fiecare tip de separator are un debit fi3at, care trebuie respectat.

6. . INTRETINEREA SI DEFECTIUNILE SEPARATORULUI +eparatorul trebuie amplasat astfel incat sa se poata manevra, curate si repara usor. )a montare trebuie asigurata pozitia perfect verticala a separatorului, ceea ce se verifica cu nivela cu bula de aer. 'e asemenea, separatorul trebuie bine fi3at pe postamentul sau, astfel incat sa nu permita trepidatii in timpul functionarii. Inainte de prima intrebuintare sau atunci cand au stat un timp mai indelungat nefolosite, separatoarele trebuie verificate pentru a vedea daca toate piesele sunt bine imbinate si functioneaza usor. +e recomanda ca, inainte de a se pune uleiul, sa se spele bine baia si mecanismele, cu petrol lampant. +eparatoarele noi sau cele care au fost reparate trebuie sa fie rodate (se lucreze in gol) circa D:? ore, urmarind ca functionarea lor sa fie normal (sa nu prezinte batai, frecari, etc.) "rezinta o importanta deosebita, pentru buna functionare a separatorului, ungerea, care trebuie sa se faca in mod corespunzator. Controlul uleiului din baie se face cu ajutorul unui indicator de nivel. "rima umplere a baii cu ulei se face prin orificiul din capacul baii (carcasei)K se toarna ulei pana se depaseste reperul inferior. In caul in care, dupa un anumit timp de functionare, se observa ca uleiul a devenit negru, vascos sau prezinta pilituri de metal, trebuie scos din baie prin dopul de ulei. !erespectarea regulilor de functionare, intretinere si curatare ale separatorului determina aparitia unor defectiuni care trebuie imediat inlaturate. Cunoasterea cauzelor acestor defectiuni, precum si masurile pentru inlaturarea lor, sunt foarte importante pentru cei care lucreaza cu separatorul>

De!ectiunile separatorului3 cauze si masuri de inlaturare a lor '0H0C&I4!I A C(4E0 # (+4RI '0 I!)(&4R(R0 F #.)aptele trebuie incalzit la D6@$AMC

+eparatorul nu smantaneste #.)aptele este prea rece deloc sau smantaneste neuniform

F.+patiile si orificiile de F.+e va demonta si curata separare ale talerelor s:au toba infundat cu impuritati sau cu substante proteice coagulate (daca laptele a fost prea acid) D.&oba se roteste incet D.+e va misca manivela cu numarul de invartiri inscrise pe ea sau pana ce clopotelul nu mai suna. )a separatoarele mecanice, se va verifica ambreiajul $.se slabeste contrapiulita surubului care sustine fusul vertical si se invarteste surubul, ridicandu:se fusul. ,rificiul pentru iesirea smanatanii trebuie sa fie cu F: $ mm deasupra marginii palniei

$.(3ul vertical este prea jos si smantana din toba se scurge in palnia de lapte smantanit, amestecandu:se cu acesta

6.&alerele sunt strambe sau 6.+e indreapta sau se uzate inlocuiesc ?.Intra prea mult lapte in toba ?.+e inchide putin robinetul (micsorarea debitului)

Curge lapte in locasul tobei si #.-arnitura de cauciuc a tobei #.+e va aseza si strange bine se prelinge afara este asezata stramb, nu este sau se va inlocui stransa sau lipseste F.&oba este prea jos si laptele F.+e va ridica a3ul tobei smanatanit se scurge pe sub :!

marginea palniei D.In toba intra lapte mai mult D.Robinetul bazinului trebuie decat este puterea de inchis putin prelucrare a separatorului si astfel se revarsa +eparatorul zgomot lucreaza cu #.&oba uzata, nemaifiind #.+e va inlocui toba sau se va central pe a3, loveste palniile repara (rebalansa) F.&oba este ridicata prea sus F.+e va regla inaltimea a3ului si se freaca de palnii sau este tobei lasata prea jos si atinge locasul tobei D.+eparatorul nu este bine D.+e strang butoanele de fi3at si toba trepideaza ancorareK daca rondelele de cauciuc lipsesc ori s:au uzat, se vor completa $.)agarele sau rulmentii sunt uzati, sparti sau a3ul lagarului este rupt $.+e inlocuiesc piesele defecte

!u se obtine smantana cu un #.8iteza de rotire este prea #.+e reduce numarul de rotatii continut mic de grasime, desi mare se regleaza surubul F.,rificiile de separare si F.+e curata bine toba spatiile pentru depozitarea impuritatilor sunt in parte infundate si micsoreaza cantitatea de lapte ce intra in toba D.Intra prea putin lapte in toba D.Robinetul se deschide mai mult (marirea debitului) numarul de

!u se obtine smantana cu un #.8iteza de rotire este prea #.+e mareste continut ridicat in grasime, mica rotatii desi se regleaza surubul F.Intra lapte prea mult in toba

F.+e inchide putin robinetul (micsorarea debitului)

D.&oba este prea sus si D.+e va regla corect inaltimea laptele se scurge partial in a3ului tobei palnia de smantana ecanismul separatorului nu ecanismele murdare sau +e va curata iar angrenajele

functioneaza bine

uzate fac sa scape manivela

uzate se vor inlocui

6.!. RACIREA" PASTRAREA SI TRANSPORTUL SMANTANII 'upa iesirea din separator, smantana trebuie racita imediat la o temperatura sub #AM C. aceasta racire este absolute necesara, deoarece se opreste dezvoltarea microorganismelor si se asigura pastrarea smantanii in stare dulce, pana la livrare sau prelucrare. "entru racire se folosesc aceleasi sisteme ca si pentru lapte. Cel mai indicat este sistemul de racire in curent continuu. 'irect din colectorul separatorului smantana trece pe un racitor plan, de unde este colectata in bidoane. *idoanele cu smantana sunt asezate apoi intr: un bazin cu apa si gheata, unde smantana se raceste suplimentar, pana ajunge la 6@?MC. In cazul in care laptaria fermei nu dispune de racitor, se foloseste sistemul de racire direct in bidoane. "astrarea bidoanelor de smantana pana la e3peditie trebuie sa se faca la temperaturi sub #AMC. in acest scop se folosesc bazinele cu apa si gheata, bazine racite cu aggregate frigorifice, camera racite cu ajutorul instalatiilor figorifice, unde se realizeaza temperaturi scazute ($@?MC). In timpul depozitarii smantanii, capacele bidoanelor vor fi desfacute si asezate in asa fel, incat aerul sa poata patrunde in interior, acoperindu:le cu un tifon curat. Incaperile unde se pastreaza smantana trebuie sa fie curate, varuite, fara mucegai pe pereti si fara mirosuri straine. +mantana trebuie e3pediata zilnic la beneficiari. +e admite pastrarea cel mult F zile, chiar daca se aplica cu multa grija racirea si pastrarea smantanii in conditii igieniceK pastrarea timp mai indelungat are o influenta negativa asupra calitatii smantanii. "entru pastrarea smantanii se folosesc numai bidoane de aluminiu. *idoanele din tabla de otel cositorit nu sunt indicate, deoarece pot favoriza aparitia defectului de gust metalic. +mantana se e3pediaza de la ferma dupa ce s:a efectuat in prealabil cantarirea si s:au e3ecutat analizele privind aciditatea si continutul de grasime. Rezultatele analizelor chimice sunt trecute in actul care insoteste transportul de smantana, precum si cantitatea in Bilograme. 0ste foarte important ca analizele de grasime si aciditate sa se faca cu multa atentie, deoarece ele constituie elemente de calcul pentru plata smantanii. In cazul in care ferma nu are posibilitati de a efectua aceste analize, ele urmeaza a fi e3ecutate la unitatea care receptioneaza smantana, in prezenta delegatului fermei. "entru transportul smantanii se cer a fi luate aceleasi masuri ca si pentru lapte. *idoanele cu smantana se sigileaza, asigurandu:se astfel integritatea continutului in timpul transportului de la ferma la beneficiar.

:B

6.1#. CALCULE PENTRU OBTINEREA SI NORMALIZAREA SMANTANII In unele cazuri, se cere sa se stabileasca parametrii privind obtinerea smantanii cum sunt> capacitatea orara a separatorului, durata smantanirii, randamentul in smantana, normalizarea continutului de grasime etc., pentru care se folosesc urmatoarele relatii utile> a) Capacitatea orara a separatorului>

CsepQ A#AAA=AAAAADf?A=AAAAAAAA#aA?AAAAAAAA#aA?AAAAF?A?A fAAFaAc67$d$?$DA#AAAAAAAAAAA#AA6fe?AAAAAAAAA#AAAAAAACA cAAAAAAAAAAAAACAcAAAAA#AAAAAA?cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA D7AAAAAA#dAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAfaA6AAAADDADAAAAFA$6$ d$?AAAAA#AAACAcAAAAAcAAAAAAA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAA$AAAAAAADAAAA#CA#AAAAdFAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAcA$6A$AA6AD$ADAA$?AAAAAAFcAAAAAAFAAAAAAA$6$ d$?FbA#$AA#AA#cAAAAAA#AAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAA?AAAAAAA ?AAAAAAA$?AAAAAAFAADAAAA#$ADAAAA$6$d$?FbFF$AA$AAAcAAA AAAAAAAAAAA#e$AA=AAAcAAAAAAAAAAAAAAF$$AA#AAAcAAAAAAAA AAAAAADA$AAFAA#AAAAAAAA$AAAAAAAAAACADfF#$AA7AAAcAAAAA AAAAAAAAAAC$AAAA6?cAFAAAA?AAFAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAC=6A$e$7AdAa#aAa AAAAAAAd$=$C$$6FAAAAAADCAAAAAA#eACAFAAAAAAf?##$a?FAAA AAAA#7D6F$7$FAAaece#ce=AAAAAAA=7A$C6=7DAAAAAec$AAAAAe c$A#=6FbAe#bAAAAA#eC$=$$$#6$6C$7ed67$b?ecFDA#A76DC$=F FD?FcDC$$FaD?$#?c7bCD??6D76#bc$#=aa7FA$7FCD?e6#bDa==F $D7$=#$d$6?eeFceDC?Dc7c#a?#C?a#A6$==66D$=ecffDcc=b?$#F 7Aced=DdcCCC$AD?f=DcFA==e7cdF=cCaba67$Ac7a=ead7e6===b# 6$Fe76eCaFC#CafFddF??#c=??$7Cf6=C=AfC?=$#=dD$ecAC6Dcca $cDdcCFA#c?c76eD6eFce6C=6=$6$$#7Ad?7Dd=C6?C$=d6F?Fed6 A?aAeaAa$Cb6CCfa6a6CFc7f#Da7C$7#7Ade7FDd?7cbe#7d=eaF=d $6bd$b?cdeA$Afcc?#76bDCCCead6C7eeFAccaD=$$d$$#AAc6Ca$#

###cFdFfba$b6?De#F$F=?a$#DDA7CdeAaCb$6D6CeD#7?ccb#e7a A#eFfbcbcF6fbCAA$CD=$dFDCF$6?$cAaFadb7A?$bA==d=?d=$#FD CA$aDbeAD$?6?aeaFF6bc$fb=CaaF6d$#F$=D67=666DAFDe6$7=F C=A7$6AA#cd7bC6eDF=?bc#?De6a7eD=Ab=?CcA=c??C=6F7$FDa6 CaFFc=76?C=Cc$e$b$FFC7Ad6=b7a7dFd=af#cd$7ADa?C#AaCF#bf $ecD=#C#bbd$b#7cCff?baAcCdc7=e$A77#$#7FcccbcbFcafacFecD A#CAcbC6$c6Cec6AdcAeAcaa6f=e7e=eea?aFd??#bac6e?Ac$A7d7 7?6aCeCcd67#$6?Dedb6?ff77dcc7beACa7=c?bcbcCc#A6ff=$7Cba ad76F=D=D7=Cf?677#7eCCAD=e=eC7a=a=d=eDAcd7#=efeF#7?Cb6 6deDdad6e$D=?ec?6ec6Ff6ACAb?7eACCF?7D?CbbdaFC$?AcDb7d e77$6bdb7deD7$A#=?fAAeabbbFDfcef#=#7f6cAc?DecAAAAAAAA$= $6$e$$ae$F?ACFAAAC$AA#ACF$AAAAAA#CAAAAAAAF#AcAdbA#AAA AAAADAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#b$AAAAA$AAAAAAAD $AAAAAAA#AAAAAAAFAAAAAAAAAAAAbfAAAAAAbfAAAA?A$FAAAAfA$ #ADAAAAAAAAAAAAbDAAAAAAbDffff6f$FAAAAAAbDAAAAAAbDffffef$# F#AAAAAAACAAAAAA?FAAAAAAAcAAAAAAA#AAAAAA#6AAAAAAAcAAA AAAA$AAAAAA#6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA6#AAAAAAC$A7AAAAAA AAAAAAAAAAAAAAD7AAAAAA#dAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAADCAAAAAA#eAAAAAA6AAAAAAAa$AAAAAAf$AAAAAA=AA ?AAAAAAAAAAAAFAAAccAADCAAAAAA#eAAAAAAFCAAAAAADCAAAAAA #eAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#fAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAA=cdfffAAAAAA$CAAdf=c$CAAbfffffAAA AAA7$AA=c$CAAAAffffdfAA7$AAAAAAffffbfAAbf7$AAAA$CAA$CAAffdf= cAA$C=cdfAAffbf7$AA7$AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7$AA7$bff fAAdfffffAA$C$C=cAAAA$C=cAAbf7$$CAA7$AA$CAAAA7$bfAA$CAAAA AA7$$C=cAA$C7$bfAA=c=cdfAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# ;$

A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A6A?AAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa#eAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##dAdA#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeA$A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFADAAAAAb A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A6#AAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#

A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAAAA7ACA#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa#6#cAaA #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##6#?A dA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeAAAA# bAdA#AeA$A#A#A#A#A6#AAaA#A#AF##ACA##aAAAAAbA#A#AeAAA AA=AaA#A#A#A#A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#A#A F#=AaA#AeAfA##$AbA#A#A#A#A#A6#AAaAF#=AaA#AF##AC#6#7Af AF#=AaA#AeAbA#A#A#A#A6A?Af#6#7AfA6A?Af#6#7AfA6A?Af#6#7A fA#AF##ACA#A#A#A#AF#=AaA#A#A#A#A#AFADA=AaA#A#A#A#A#A6 A?AfAF##ACA##$AbA#A#A#A#AF#=AaA#AeA$AF#=AaA#AeA$AF#=A aA#AeA$A#AF#=AaA#A#A#A##aAAA$A#A#A#A#A#A6A?A=AaA#A#A #A6A?AAA$A#AFADAAAAAAAfA#A#A#A#AF##ACA#AeAbAF##ACA#Ae AbAF##ACA#AeAbA##6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAaAF ##ACA#A#A#A#AF#CA##6#?AdA#A#A#A#A#A#A#AF#=AaA##aA$AF #=AaA##aA$AF#=AaA##aA$A#A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#A6# AAaA#A#AF##ACA6#FACA6#DAdA##$A=AaA#A#A#A#A#A##6#?Ad# 6#7Af#6#?Ad#6#7Af#6#?Ad#6#7AfA#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?AAAAA7ACA#A#A6A?A=AaA#A#A#A#A ;<

#AFADAAAbA#A#AFADAAAbA#A#AFADAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#$cAAAAAA ?$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD7AAAAAA#dAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAADCAAAAAA#eAAAAAAF=AAaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfA AAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAFFAAAAAAAcAAAAAAffffff ff$?AAAAAA#cAAAAAA#AAAAAAA$6$d$?FbAF$AAAAAAcAAAAAAAAAA AAAAAeAAAAAA#$AAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAA#$AAAAAAA$AAAAAA ADA#ACAAA6AAAAAAAbAFAAAAAAAAA6AAAAAAAcAF#eAADCAAADAAA AAA#eAAA$AAAAAAA7A#A$AAA$AAAAAAA7A#A$AAa7ADAAAA$#AbF AAAccAA#eAADCAAAAAAAAAA#eAADCAAAAAAAAAAFCAAAAAADCAAAA AA#eAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#fA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAA=cdfffAAAAAA$CAAdf=c$CAAbfffffA AAAAA7$AA=c$CAAAAffffdfAA7$AAAAAAffffbfAAbf7$AAAA$CAA$CAAff df=cAA$C=cdfAAffbf7$AA7$AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7$AA7 $bfffAAdfffffAA$C$C=cAAAA$C=cAAbf7$$CAA7$AA$CAAAA7$bfAA$CA AAAAA7$$C=cAA$C7$bfAA=c=cdfAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A

#A#A#A#A#A#A#A6A?AAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa#eAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##dAdA#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeA$A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFADAAA AAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A6#AAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A ;:

#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAAAA7ACA#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa#6#c AaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##6 #?AdA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeAA AA#bAdA#AeA$A#A#A#A#A6#AAaA#A#AF##ACA##aAAAAAbA#A#Ae AAAAA=AaA#A#A#A#A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA# A#AF#=AaA#AeAfA##$AbA#A#A#A#A#A6#AAaAF#=AaA#AF##AC#6# 7AfAF#=AaA#AeAbA#A#A#A#A6A?Af#6#7AfA6A?Af#6#7AfA6A?Af#6 #7AfA#AF##ACA#A#A#A#AF#=AaA#A#A#A#A#AFADA=AaA#A#A#A#A #A6A?AfAF##ACA##$AbA#A#A#A#AF#=AaA#AeA$AF#=AaA#AeA$AF #=AaA#AeA$A#AF#=AaA#A#A#A##aAAA$A#A#A#A#A#A6A?A=AaA# A#A#A6A?AAA$A#AFADAAAAAAAfA#A#A#A#AF##ACA#AeAbAF##ACA #AeAbAF##ACA#AeAbA##6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AA aAF##ACA#A#A#A#AF#CA##6#?AdA#A#A#A#A#A#A#AF#=AaA##aA $AF#=AaA##aA$AF#=AaA##aA$A#A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A# A6#AAaA#A#AF##ACA6#FACA6#DAdA##$A=AaA#A#A#A#A#A##6#? Ad#6#7Af#6#?Ad#6#7Af#6#?Ad#6#7AfA#A#A#AFADAAAAA$A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?AAAAA7ACA#A#A6A?A=AaA#A#A# A#A#AFADAAAbA#A#AFADAAAbA#A#AFADAAAbA#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAA AAA$AA=F=AAaaAAAAAAAAAAAAAA#eAADCAAAAAAAAAAA$AAAAAAF , in care> 7A#ffffADAAAAAAAAAA Csep este capacitatea separatorului, in l<hK C): capacitatea de lapte supusa smanatanirii, masurata de o anumita durata de timpK

t: timpul in s, in care trece prin separator cantitatea de lapte ce se smantaneste si cu care se umple un recipient dimensionat. b) 'urata smantanirii unei anumite cantitati de lapte>

tQ A#AAA=AAAAADaFAaAAAAAAAA=AA?AAAAAAAA=AA?AAAAF?A?AfA A#?Ad67$d$?$DA#AAAAAAAAAAA#AAAd7$AAAAAAAAA#AAAAAAf$Ac AAAAAAAAAAAAf$AcAAAAA#AAAAAA?cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD #AAAAAAF#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA6?A6AAAAa#ADAAAAFA$6$ d$?AAAAA#AAf$AcAAAAAcAAAAAAA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAA$AAAAAAADAAAA#CA#AAAAdFAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAcA$6A$AA6AD$ADAA$?AAAAAAFcAAAAAAFAAAAAAA$6$ d$?FbA#$AA#AA#cAAAAAA#AAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAA?AAAAAAA ?AAAAAAA$?AAAAAAaAADAAAA=$ADAAAA$6$d$?FbFF$AA$AAAcAAA AAAAAAAAAAA#e$AA=AAAcAAAAAAAAAAAAAAF$$AA#AAAcAAAAAAAA AAAAAADA$AAFAA#AAAAAAAA$AAAAAAAAAACADfF#$AA7AAAcAAAAA AAAAAAAAAAC$AAAA6ecAFAAAAeAAFAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAC=6A$e$7AdAa#aAa AAAAAAAd$=$C$$6FAAAAAADFAAAAAAFFACAFAAAAAA=FCb#d7dAA AAAAA#7D6F$7$FAAaece#ce=AAAAAAA=7A$C6=7DAAAAAec$AAAAA ec$A#=6FbAe#bAAAAAF??$=$$$#6$6C$7ed6CDbCeCDDA#AD67b#F #A$dAaAe=#ed#Fa6cdAd=??e6b6Ace#A?ddaFCAdb=$#da$CD$Fb7 cACAa=aAC?ecF7afccD?A$7dC?c#F6#c$#6#=cfe77=e??#??eFb6? dCbe?b7Dee?A7A=#AA=6Ccd7=edf#b6DeD7Fe6C7#FaAcDdbDF66D $CD#7DFaADA=C#$#$Fd$$C##dbDa6ba#666?fDc7a$CAA7?d#6A=6 F7?CCA=b7FC#Ff=FA=c7$b?c$$Cb6CF$C$c#b$F6F77baA$acA=Fc A6=$##$fFf$Cdf=6aa$fdcAcAfd$?#e7Ca#F$cdb#FcAAA6A=76A66a ;!

$?ecCFC7A$Ca$=f=decbD=d$#7cF?d$f$F#?$b7cA$?c#c=f#eC#FAa CF7F?bb6fAfb?c6a7e$DCe776fADD#?#c?adD$fA?ef=ADaeCaFCAeF $?#bC#?afFf#ce77Aa6eccaFbc=6c#e6?=77AcaCbAd$F$7eeb7a=fF ?$bD#cFFcA?=6AedCAAfCbbd$a?#ce7$7fa#F?C7d=$acfecDC7e#C F#A?aff=bde$6#eC#bF$cc=AdDaf7fDaCd#$ac7c$?cafDbaCFADed? 66#caFCf?7Cc##6?66d$FF=afFf#Daa=#b7e#c#dbc?eb=$=$#A#F$ cFf==F#6bAcd$7aC?cC7C$#76C#F$?7#f=cCe##77#e6c#Fef?6==C #==???be?#dC$?67F6fa6f?ce=?$ba?#dbDD6bd6b7$A#d676a7D?6 ?A$6D7Ad=d?7A#D=Fcf#DfbAeDc?b6=dfdef?ddaFb6cbfbCac?$ff6= dcfb7deF#DcAACAd=C6Abb7b$?ef#6=#67$eD=?d?FdCaa#C7f6C#e F#7ebD=eCcbb#De?DD?6#b=f?F#d?d=fFbf$e6=f=$=?7afFA$?b$cb c?d7#Fa?=CDadbC?De$#7#ddFCFd?6dDC$a7FFc=eDDdDac#fb6#d eAAbCcDfa#7DdaAb#a$ad$fd7C?7?#daa#cC6AcDDd#6C6$eb?c?=F 7c6?=Cac=?c6#?fFf$7Cc=aAab#D=bD$A?c=FCADF6?Dca=c7DCdFe 7CF=#ccCde#bebbdf?fc#c6afFe6=7F7fcaAb?c7d$#bCcF=f6AD=F6c $f$FFCe6$C#ccADC7bddbbf#=Cac777#beC7ADdcCDf=F6c?c6eaAfb A77#7f$aaadCfCf=cCAAAAAAAA$=$6$e$$ae$F?ACFAAAAAAAC$AA# ACF$AAAAAA#CAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAADAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAA#b$AAAAA$AAAAAAAD$AAAAAAA#AAAAAAAFAAAAA AAAAAAAbfAAAAAAbfAAAA$C$FAAAAAC$FADAAAAAAAAAAAAbDAAAA AAbDffff$7$FAAAAAAbDAAAAAAbDffffA7$FF#AAAAAAACAAAAAA?FAA AAAAAcAAAAAAA#AAAAAA#6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA#6AAAAAAA cAAAAAAA$AAAAAA6#AAAAAAfAA7AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD#AAAA AAF#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADFAAAAAAFF AAAAAA6AAAAAAAbCAAAAAAACA#AAAAeCA?AAAAAAAAAAAAFAAAccA

ADFAAAAAAFFAAAAAAFCAAAAAADFAAAAAAFFAAAAAAA#AAACAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AffffffAA=cdfffAAAAAA$CAAdf=c$CAAbfffffAAAAAA7$AA=c$CAAAAffffdf AA7$AAAAAAffffbfAAbf7$AAAA$CAA$CAAffdf=cAA$C=cdfAAffbf7$AA7 $AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7$AA7$bfffAAdfffffAA$C$C=cAAAA $C=cAAbf7$$CAA7$AA$CAAAA7$bfAA$CAAAAAA7$$C=cAAbf=c$CAA =c=cdfAAdfffbfAAbfbfdfAA7$bfdfAA7$7$bfAA$C7$bfAAA#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#bA dA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#CA #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAAfA6A?AAAbA#A#A6A?AA AAAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#FFAaAF#C#$A$A##$AfA#A#FDAdA6 #AAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##AAaA#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#bAdAFADAAA=AaA#A#AeAfA#A eAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#AeAAAA#bAdA6#FAC#e#f#cAaAF#CA#FAF##bAdAeA $A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A ;B

#A#A#A#A#AF#=AaA#AeAfA##aAA#bAdA6A?AAAbA#AFAD#d#7AAAf A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#AF##ACA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#AF#=AaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A##6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A

#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAA AA7ACA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa# 6#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##AAaA#A#A#A#A#A##6#?AdA# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeAAAA#bAdA#AeA$A# A#A#A#A6#AAaA#A#AF##ACA##aAAAAAbA#A#A#A#A#AeAAAAA=Aa A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#A#A#A#AFAF#=AaA#AeAfA##$AbA#A #A#A#A#A6#AAaAF#=AaA#AF##AC#6#7AfA#A#A#AF#=AaA#AeAbA6 A?Af#6#7AfA6A?Af#6#7AfA#A#AaA#AF##ACA#A#A#A#AF#=AaA#A# A#A#A#AFADA=AaA#A#A#A#A#A6A?AfA#A#A#AF##ACA##$AbAF#=A aA#AeA$AF#=AaA#AeA$A#A#AbA#AF#=AaA#A#A#A##aAAA$A#A#A #A#A#A6A?A=AaA#A#A#A6A?AAA$A#A#A#A#AFADAAAAAAAfAF##AC A#AeAbAF##ACA#AeAbA#A##=Aa#6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A6#AAaAF##ACA#A#A#A#AF#CA#A#A#A##6#?AdA#A#A#AF#=Aa A##aA$AF#=AaA##aA$A#A##6#7A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#A 6#AAaA#A#AF##ACA6#FACA6#DAdA#A#A#A##$A=AaA#A##6#?Ad# 6#7Af#6#?Ad#6#7AfA#A#A#A#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A6A?AAAAA7ACA#A#A#A#A#A6A?A=AaA#AFADAA AbA#A#AFADAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAA$cAAAAAA?$AAAAAAAAAAAAAAAAAAA !$

AAAD#AAAAAAF#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADFAAAAAAFFAAAAAAF =AAaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACA DfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAFFAAAAAAAcAAAAAAffffffff$?AAAAAA#cAAAAAA#AAA AAAA$6$d$?FbAF$AAAAAAcAAAAAAAAAAAAAAAeAAAAAA#$AAAAAAA AAAAAAA#AAAAAAA#$AAAAAAA$AAAAAAADA#ACAAA6AAAAAAAbAFA AAAAAAAA6AAAAAAAcAFFFAADFAAADAAAAAA#eAAA$AAAAAAA7A#A$ AAA$AAAAAAA7A#A$AAddADAAAA$#AbFAAAccAAFFAADFAAAAAAAAA AFFAADFAAAAAAAAAAFCAAAAAADFAAAAAAFFAAAAAAA#AAACAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AffffffAA=cdfffAAAAAA$CAAdf=c$CAAbfffffAAAAAA7$AA=c$CAAAAffffdf AA7$AAAAAAffffbfAAbf7$AAAA$CAA$CAAffdf=cAA$C=cdfAAffbf7$AA7 $AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7$AA7$bfffAAdfffffAA$C$C=cAAAA $C=cAAbf7$$CAA7$AA$CAAAA7$bfAA$CAAAAAA7$$C=cAAbf=c$CAA =c=cdfAAdfffbfAAbfbfdfAA7$bfdfAA7$7$bfAA$C7$bfAAA#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#bA dA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#CA #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A

#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAAfA6A?AAAbA#A#A6A?AA AAAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#FFAaAF#C#$A$A##$AfA#A#FDAdA6 #AAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##AAaA#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#bAdAFADAAA=AaA#A#AeAfA#A eAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#AeAAAA#bAdA6#FAC#e#f#cAaAF#CA#FAF##bAdAeA $A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#AF#=AaA#AeAfA##aAA#bAdA6A?AAAbA#AFAD#d#7AAAf A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#AF##ACA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#AF#=AaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A##6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A !<

#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAA AA7ACA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa# 6#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##AAaA#A#A#A#A#A##6#?AdA# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeAAAA#bAdA#AeA$A# A#A#A#A6#AAaA#A#AF##ACA##aAAAAAbA#A#A#A#A#AeAAAAA=Aa A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#A#A#A#AFAF#=AaA#AeAfA##$AbA#A #A#A#A#A6#AAaAF#=AaA#AF##AC#6#7AfA#A#A#AF#=AaA#AeAbA6 A?Af#6#7AfA6A?Af#6#7AfA#A#AaA#AF##ACA#A#A#A#AF#=AaA#A# A#A#A#AFADA=AaA#A#A#A#A#A6A?AfA#A#A#AF##ACA##$AbAF#=A aA#AeA$AF#=AaA#AeA$A#A#AbA#AF#=AaA#A#A#A##aAAA$A#A#A #A#A#A6A?A=AaA#A#A#A6A?AAA$A#A#A#A#AFADAAAAAAAfAF##AC A#AeAbAF##ACA#AeAbA#A##=Aa#6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A6#AAaAF##ACA#A#A#A#AF#CA#A#A#A##6#?AdA#A#A#AF#=Aa A##aA$AF#=AaA##aA$A#A##6#7A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#A

6#AAaA#A#AF##ACA6#FACA6#DAdA#A#A#A##$A=AaA#A##6#?Ad# 6#7Af#6#?Ad#6#7AfA#A#A#A#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A6A?AAAAA7ACA#A#A#A#A#A6A?A=AaA#AFADAA AbA#A#AFADAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAcAAAAAA$AA=F=AAaaAAAAAAAAAAA . AAAFFAADFAAAAAAAAAAA$AAAAAAF7A#ffffADAAAAAAAAAA 03emplu> C) este cantitatea de lapte ce se smantaneste Q CAA l K t: timpul in secundeK Csep ; capacitatea separatorului Q #AAA l<oraK

tQ

A#AAA=AAAAAD$CA=AAAAAAAAc?A6AAAAAAAAc?A6AAAAF?A?AfAACFAb67$d$?$DA#AAAAAAAAA

AA#AA#???AAAAAAAAA#AAAAAA?AAbAAAAAAAAAAAA?AAbAAAAA#AAAAAA?cAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAD7AAAAAA#aAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAfaA6AAAAe#AFAAAAFA$6$d$?AAAAA#AA?AAbAAAA AcAAAAAAA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$AAAAAAADAAAA#CA#AAAAdFAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAcA$6A$AA6AD$ADAA$?AAAAAAFcAAAAAAFAAAAAAA$6$d$?FbA#$AA#AA #cAAAAAA#AAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAA?AAAAAAA?AAAAAAA$?AAAAAAFcADAAAAFAADAAAA$6$d $?FbFF$AA$AAAcAAAAAAAAAAAAAA#e$AA=AAAcAAAAAAAAAAAAAAF$$AA#AAAcAAAAAAAAAAAAAA DA$AAFAA#AAAAAAAA$AAAAAAAAAACADfF#$AA7AAAcAAAAAAAAAAAAAAAC$AAAA67CAFAAAA?cAFA AAAAF#AcAdbA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAC=6A$e$7AdAa#aAaA AAAAAAd$=$C$$6FAAAAAADCAAAAAA#bACAFAAAAAAa?dcdbd#AAAAAAA#7D6F$7$FAAaece#ce=A AAAAAA=7A$C6=7DAAAAAec$AAAAAec$A#=6FbAe#bAAAAA#f$$=$$$#6$6C$7ed67DbCecFDA#A76 DC$=FF#aAaAec#7?$#db7FAD?CeC$#=cA#b#DdAddcCA#?$#bDFFC7$C$#CD=F=b7CDdeDb#=DeA !:

6==cec6F?AA=67d?FD7e7efDFDFf=#=$6FC$bA7aF#CCA$CdFAb$dcCfFD6aeD7dC=caFdb$ccFC#F #7f#C7=CFdAd?f?$CCf#=Ac?AdD6cbecCFbFdCa6?F7#6##dFAe6?6F#7AabaA7$67FCcAfee?FF7C CA=?Da$7AcAAdC?7#6=fa?A#?Fdad=Dbcc6==?==A##ba6CfA7?=DaCC$6f=7dDCAffbb#AaDdeeAf$ 67eFb#=a$=#ced#$?7e#e76C?6$F?e??F7b=acF?=D#daeC$d7=cb#7FbbddbaffD6db##=d=eDee 6dfA=$FDAA$a#f$f$fc6?ACdD6$aaeFbbaAFf$cF6FdFcf67ecA?#7?#b$d?F=f$cf6Ce6?$F?D$#fFCD Ccf#F?aACaaDdcbecCADdcCC##FCC=6AAc#faD$a=abF=7$=#C?6A$cdb#daF=DCaa6#fce#FFD$bD 7ADb$cDd7f#=7bbDCA#dcd$$Dc#D6C=a=C#Cbdc?bca=?DadaFa6??cAD=aF#66#C7DcAA$$c7#b# ccFc$CDD$$Dc??F??Aac7Ad=F#7###ffDAe#e$D$7=?ADcbd77d6D6#=A#=#AF==Cabd#e#$d$#ffee ba6Cf6##$$c$?CDcCF?CC7cAfdDbD$b#6$cCfbeC6be$$e=c##F6=$7ddda?6ffc67a67e#7?FdDdda b?76?e6fdCFA7D7e=C?C=7=d7f=AF7bd$7cAdfDCCf76cb7=67a#?Cdbb?=Dea=F=?Fe=bD6cC6da$ 7?#6ca7#b77$d=#eebed6#fdAca#Fd6db?d77aDf=$fa?fa#Fd6db?df7afbfaaAfeD6d=??6f7=?#f6# d?6bfD#dbbCec$7d?db7f7DDAeffa#fdDe#=AfdAafF7dCbAAAAAAAA$=$6$e$$ae$F?ACFAAAC$AA#A CF$AAAAAA#CAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAADAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#b$AAAAA$AA AAAAAD$AAAAAAA#AAAAAAAFAAAAAAAAAAAAbfAAAAAAbfAAAA?A$FAAAAdC$#ADAAAAAAAAAAAAbD AAAAAAbDffff6f$FAAAAAAbDAAAAAAbDffffd7$#F#AAAAAAACAAAAAA?FAAAAAAAcAAAAAAA#AAAAAA# 6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA#6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA6#AAAAAAdAA?AAAAAAAAAAAAAAAAA AAAD7AAAAAA#aAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADCAAAAAA#bAAAAAA6AAAAAAA= CAAAAAAeCAAAAAAeCA6AAAAAAAAAAAAFAAAccAADCAAAAAA#bAAAAAAFCAAAAAADCAAAAAA#bAAA AAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAA$C=c dfAA$CAAAAAAffdf=cAA=cdfffAAAAAA$CAAbf7$AAAAbfffffAAAAAA7$AA=c$CAAAAffffdfAA7$AAAAAAfff fbfAA7$AA$CAAAA7$bfAAdfffffAA$C$C=cAAAA$C=cAAffbf7$AA7$AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7 $AA7$bfffAAdf=c$CAAbf7$$CAA$C$CAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAAAAAA#=A##CAAAAA7A#A##CAAAAA7A#A#A##CAAAAA7A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#ACA=#D# A#F#DACA=#D#A#F#DA#ACA=#D#A#F#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6AeAdA#AF#=A6AeAdA#AF#=A#A6AeAdA#AF#=A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6#6AbA#AFA

7A6#6AbA#AFA7A#A6#6AbA#AFA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6AeAdA#Af#=A6AeAdA#Af#=A#A6AeAdA#Af#=A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#ACA=#bAeAdA##A##A$#A#F#D#A##A $#A#F#DA##A##A$#A#F#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A##CAcAdA#A#A6A?AAA7A#A#A6A?AAA7A#A#A#A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAAAA AcAdA##CAAAAA7A#A##CAAAAA7A#A#A#A#A#AC#$AdA#A#A6#6AbA#AfAAAAA7A#A#AFAAAAAcAdA ##CAAAAA7A#A#A##CAAAAA7A#A#A6AeAdA#AFA7ACA=#D#A#F#DACA=#D#A#F#DA#A#A#A#A#AC# $AdA6AeAdA#A6#6Ab#A#F#DA6AeAdA#AFA7ACA=#D#A#F#DA#ACA=#D#A#F#DA#A6AeAdA#AFA7A 6AeAdA#AF#=A6AeAdA#AF#=A#A#A#A#A#A#A6A?AcAdA#A#A#A#A#ACA=#DA6#6AbA##CA7A6AeA dA#AF#=A#A6AeAdA#AF#=A#A#A6A?AAA7A#A6#6AbA#AFA7A6#6AbA#AFA7A#A#A#A#A#A#ACA=A cAdA#A#A#ACA=AA#=A#A6A?AAAAAA#DA6#6AbA#AFA7A#A6#6AbA#AFA7A#A6AeAdA#AF#=A6AeA dA#Af#=A6AeAdA#Af#=A#A#A#A#A#AC#$AdA6#6AbA#A#A#A#A6#aA##A##A$A#A#A#A6AeAdA#Af# =A#A6AeAdA#Af#=A#A6AeAdA#AfA7#A##A$#A#F#D#A##A$#A#F#DA#A#A#A#AC#$AdA#A#A6#6Ab !!

AC#?AbAC#7A$A##CAcAdA#A##A##A$#A#F#DA##A##A$#A#F#DA#A#AFAAAAADA$A#A6A?AAA7A# A#A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#ACA=AAAAAaAbA#A#ACA=AcAdA#A6A?AAA7A#A#A# A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#$cAAAAAA?$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD7AAAAAA#aAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADCAA AAAA#bAAAAAAF=AAaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAFFAAAAAAAcAAAAAAffffffff$ ?AAAAAA#cAAAAAA#AAAAAAA$6$d$?FbAF$AAAAAAcAAAAAAAAAAAAAAAeAAAAAA#$AAAAAAAAAAA AAA#AAAAAAA#$AAAAAAA$AAAAAAADA#ACAAA6AAAAAAAbAFAAAAAAAAA6AAAAAAAcAF#bAADCAAA DAAAAAA#eAAA$AAAAAAA7A#A$AAA$AAAAAAA7A#A$AA$dADAAAA$#AbFAAAccAA#bAADCAAAAAAA AAA#bAADCAAAAAAAAAAFCAAAAAADCAAAAAA#bAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAA#cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAA$C=cdfAA$CAAAAAAffdf=cAA=cdfffAAAAAA$CAAbf7$ AAAAbfffffAAAAAA7$AA=c$CAAAAffffdfAA7$AAAAAAffffbfAA7$AA$CAAAA7$bfAAdfffffAA$C$C=cAAAA$ C=cAAffbf7$AA7$AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7$AA7$bfffAAdf=c$CAAbf7$$CAA$C$CAAAAA#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAAAAAA#=A# #CAAAAA7A#A##CAAAAA7A#A#A##CAAAAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#ACA=#D#A#F#DACA=#D#A#F#DA#ACA=#D#A#F#DA#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6AeAd A#AF#=A6AeAdA#AF#=A#A6AeAdA#AF#=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6#6AbA#AFA7A6#6AbA#AFA7A#A6#6AbA#AFA7A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6AeAdA#Af# =A6AeAdA#Af#=A#A6AeAdA#Af#=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#ACA=#bAeAdA##A##A$#A#F#D#A##A$#A#F#DA##A##A$#A#F#DA#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##CAcAdA#A#A6A?AAA7A#A#A6 A?AAA7A#A#A#A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#

A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAAAAAcAdA##CAAAAA7A#A##CAAAAA7A#A#A#A#A #AC#$AdA#A#A6#6AbA#AfAAAAA7A#A#AFAAAAAcAdA##CAAAAA7A#A#A##CAAAAA7A#A#A6AeAdA# AFA7ACA=#D#A#F#DACA=#D#A#F#DA#A#A#A#A#AC#$AdA6AeAdA#A6#6Ab#A#F#DA6AeAdA#AFA7 ACA=#D#A#F#DA#ACA=#D#A#F#DA#A6AeAdA#AFA7A6AeAdA#AF#=A6AeAdA#AF#=A#A#A#A#A#A# A6A?AcAdA#A#A#A#A#ACA=#DA6#6AbA##CA7A6AeAdA#AF#=A#A6AeAdA#AF#=A#A#A6A?AAA7A# A6#6AbA#AFA7A6#6AbA#AFA7A#A#A#A#A#A#ACA=AcAdA#A#A#ACA=AA#=A#A6A?AAAAAA#DA6#6 AbA#AFA7A#A6#6AbA#AFA7A#A6AeAdA#AF#=A6AeAdA#Af#=A6AeAdA#Af#=A#A#A#A#A#AC#$AdA 6#6AbA#A#A#A#A6#aA##A##A$A#A#A#A6AeAdA#Af#=A#A6AeAdA#Af#=A#A6AeAdA#AfA7#A##A$# A#F#D#A##A$#A#F#DA#A#A#A#AC#$AdA#A#A6#6AbAC#?AbAC#7A$A##CAcAdA#A##A##A$#A#F# DA##A##A$#A#F#DA#A#AFAAAAADA$A#A6A?AAA7A#A#A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #ACA=AAAAAaAbA#A#ACA=AcAdA#A6A?AAA7A#A#A#A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAAAAA$AA=F=AAaaAAAAAAAAA Q FCCA . AAAAA#bAADCAAAAAAAAAAA$AAAAAAF7A#ffffADAAAAAAAAAA !B

c) Cantitatea de smantana ( Cs ) obtinuta prin smantanirea unei anumite cantitati de lapte>

Cs ( Bg ) Q

, in care>

C) este cantitatea de lapte ce urmeaza a fi smantanita , in lK -) ; continutul de grasime din lapte integral, in N K gl ; continutul de grasime din laptele smantanit, in N K -+ ; continutul de lapte din smantana, in N. 03emplu > C) Q 6AA l -)Q D,7 glQ A,# -+Q D?

C+ (Bg) Q

Q 6A,#$ Bg

d) Cantitatea de lapte integral necesara pentru obtinerea unei anumite cantitati de smantana> C+ (#)Q A#AAA=AAAAADbcAaAAAAAAAA=aA?AAAAAAAA=aA?AAAAF?A?AfAAFaAd

67$d$?$DA#AAAAAAAAAAA#AA=6ACAAAAAAAAA#AAAAAAACAdAAAAAAAAAA AAACAdAAAAA#AAAAAA?cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADCAAAAAA#dAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAA#?A?AAAADDADAAAAFA$6$d$?AAAAA#AAACAdAAAAAc AAAAAAA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$AAAAAAADAAAA#CA# AAAAdFAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAcA$6A$AA6AD$ADAA$?AAAA AAFcAAAAAAFAAAAAAA$6$d$?FbA#$AA#AA#cAAAAAA#AAAAAAAAF#AcAdbA #AAAAAA?AAAAAAA?AAAAAAA$?AAAAAA=$ADAAAACCADAAAA$6$d$?FbFF$ AA$AAAcAAAAAAAAAAAAAA#e$AA=AAAcAAAAAAAAAAAAAAF$$AA#AAAcAAAA

AAAAAAAAAADA$AAFAA#AAAAAAAA$AAAAAAAAAACADfF#$AA7AAAcAAAAAAA AAAAAAAAC$AAAA6eAAFAAAAd$AFAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAC=6A$e$7AdAa#aAaAAAAAAAd$=$C$ $6FAAAAAAD=AAAAAA#eACAFAAAAAA#=dDF#6cAAAAAAA#7D6F$7$FAAaece #ce=AAAAAAA=7A$C6=7DAAAAAec$AAAAAec$A#=6FbAe#bAAAAAF6a$=$$$ #6$6C$7ed67Db?ecF$A#Ab67D#FaDD$#$D=$$6A#adD7DADDCCF6#Ae##d aFCCdb=A#Dd?eFFfb#A#$D$=#7d#DDFfbffaf?7D#Ca$$c$D?aAdd7dDD?fc7D D?f?7fDcbe6=Fddc=7Cba#D=eC$??Fad7?e=bFff7cD#f#ddA7?A?D=$A$?6f= 7CF$A6=f77cdFfe?=abac?af6$=Ad?6adA$FcF$$f#DAfcF?7F?CC7FC?bA?? dF6#d?edF6?F$?=cabadcFF7$ce??7A#a$?deAaafbCcdCb6aCFF6#?D$$# #df#Db?bA$A?$=$aa#b$afCdc7caCdAe=dbbAFCFDbb?c=Deabc=FCfef?cFF f6?C?d=6fDcFac=??ebbDCd#aDCACd=7?7?b6#7a?$aC?#bfcc?#$Ac6f=6#c 6fa?C#DDCaeF=bFfbdc?$f6#7fdDf=c#be#A7ec?dDb?ff#6Faecd==66b?dc6 ?cc7=a6C#aDCf67A?=$7DcFAe$7#6ebf7AafF#?7cfa6A6ea7?a=F#FA$b7Cb #dCb#7fc=d?d=addFFcf#6dfe#e7c$CD#=dFAA=aA$$??e7C#F6?DC=6fb6c6 $bcAFaCC#bFaa7C$?cF??$7?b?AC?a7F#d6C#dAbA7#bC?a77bd7=ec=bFF FFf6C$F$=dFDCbC???==b?faba?FAaeba==f7Af6c76Abe6CeCdFacf$Ced76 Cdfb?C$A#f=$a=a#?7aeFaaF$FA$6dfaf$DD=a7?A??fc?F=d#Ddd7aCc=b$7 eA=eeF=ada?7ddDc6CA=A?#f6c#DCF=6bAf6bfc?=677F=a$6Dd#aeebC$cA $cdcCaCeFbe=FaAeFb7a=f=##bdaeeccF?dFcAc#c7=a?#b?Deb=bD$?f$d$ aD$caFbdCb$$fbDb?bcdbC7ebbfD#C?=f7F$bFa7#eFDCbe?aade?DeFcFCe Dccd$caf7Ac7fb#f#7?De$ac76D$67d=c7DAcfFa=Aa#a7a$7FF$=a$$Ca6#e #F??dcaDC6CeDCbeD?abe=a=CAD6$=bFa=Dddeea=A=baAebf==bd##c77F 76cAcCAcACf6d$bc?A=DeFCad?Fc$b66C?ef$DA?baD67$dd#Ad6=beF?d66 D?=b#=d6?$7C?fbF=7eAb6FDD#bfe6f?6C6DCcbA7=$d?bfeAbf7e6f$f=7b== e?7fAAAAAAAA$=$6$e$$ae$F?ACFAAAAAAAC$AA#ACF$AAAAAA#CAAAAAAA "$

F#AcAdbA#AAAAAAADAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#b$AAAAA$AA AAAAAD$AAAAAAA#AAAAAAAFAAAAAAAAAAAAbfAAAAAAbfAAAA?$$FAAAAfA$ #ADAAAAAAAAAAAAbDAAAAAAbDffff?D$FAAAAAAbDAAAAAAbDffffef$#F#AAAA AAACAAAAAA?FAAAAAAAcAAAAAAA#AAAAAA#6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA# 6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA6#AAAAAA#AACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADCA AAAAA#dAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD=AAAAAA#eAAA AAA6AAAAAAAbCAAAAAAACA#AAAAACA7AAAAAAAAAAAAFAAAccAAD=AAAAAA #eAAAAAAFCAAAAAAD=AAAAAA#eAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAAbfffffAA$CAA7$AAffd f=cAAAA7$bfAAdf=c$CAA=cdfffAAAAAA$CAA7$AA7$AAffffbfAAbf7$AAAA$C=c dfAA$CAA$CAAffbf7$AA7$bfffAA$C7$bfAAdfffffAAAA$C=cAA7$$C=cAA7$AA$ CAAAAAA7$AA$CAAAAAA$C$C=cAA=c$C$CAAffffdfAAbf7$$CAA=c$CAAAA7$A AAAAA$C7$7$AA=c$C7$AA7$=cdfAAdfffdfAAdfbfbfAA=cdfdfAA$C=c=cAAA#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#6#?A$A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#AF#6AAAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7#CFAF#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#AcAAAAAAA?A#A#A#A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A####DAaA#A#A#A#A#A# A#A#A#A####FA?A#AFADA$A#A#A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAAAAAAeA#A6AeA#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#AcAA#?#dA?A#AFA=FDAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7#$AaA#Af#bFFACAA#cAaA #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6Ae###F#b#=A#AF#6AeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A6AeAdA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7#C#=###FAAA?A7#aA #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#AFA=AaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A##A##A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7#$AaA#A#A#A#A

#A#A#A#A7ACAAAAAAAA#?A$A#A#A7AdA$###7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A####FA?A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7ACAAAAA?A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7AdA $A#AfA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A7ACAAAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAA#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AA A7A#A#A#A#A#A#A#A6AAAA#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AAAA #cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#6#?A$A#A#A#A#A# A#A=#D#AA#A#A#A#A#A##fA$A#AcAbA#A#A#A#A7AdA$A#A#A#A#A#A##fA $A#AcAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAAAAAA?A#A#A7#CFAF#A#A6#b#= "<

A#A##=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAbA#A#A#AF#e#=A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#AfAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A####FA?A#AFADA$A####DAaA#A#A#A7 #aA#A#A#A#A#A#AcAAAA#?A$A#A#A6#cAaA#A#A#AcAeA#A#A#AcAAAAAAA eA#A#A6#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAA#?#dA?A#A#A6AeA#A#A# A##AA$A#AdA6#6A7#$AaA#AcAeA#AcA?A#A#A#A####DAaA#A#A7#$AaA#A f#b#=AcA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6Ae###F#b#=A7ACAA#cAa A#A#AcA?A#AbAC#?A7#C#=A#A#A#A#A6A?A#AcAeA#AFA=AaA#A#A7#C#=# ##FAAA?A6A?A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#AFA=AaA#A7#aA #A#A#A#AfAbA#ADA=ADA7#$AaA#A#A#A#AF#6AAAAA?A#AFA=AaA#A#A7#$ AaA#A#A#A#AF#6AAAAA?A#A#A7ACAAAAAAAA#?A$A#A7AdA$###7A$A#A# A#A#A#A#A#AfAbA#A#A#A####FA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A####DAaA#A## ##FA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7ACAAAAA?A #A#A#A#A#A#A#AcA?A#A#A#A#A#A7AdA$A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#AcAeA# A#A#A7AdA$A#AfA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A##AA$A#A##6#7A#A#A7ACAAAAA?A#A#A#A#A#A#A#AFA =AaA#A#A#A7ACAAAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#AcAbA#A#AAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#AFADA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAA$cAAAAAA?$AAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAADCAAAAAA#dAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD=AAAAAA# eAAAAAAF=AAaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA CADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

AAAAAAAAAFFAAAAAAAcAAAAAAffffffff$?AAAAAA#cAAAAAA#AAAAAAA$6$d$? FbAF$AAAAAAcAAAAAAAAAAAAAAAeAAAAAA#$AAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAA #$AAAAAAA$AAAAAAADA#ACAAA6AAAAAAAbAFAAAAAAAAA6AAAAAAAcAF#e AAD=AAADAAAAAA#eAAA$AAAAAAA7A#A$AAA$AAAAAAA7A#A$AAedADAAAA $#AbFAAAccAA#eAAD=AAAAAAAAAA#eAAD=AAAAAAAAAAFCAAAAAAD=AAAAA A#eAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAffffffAAbfffffAA$CAA7$AAffdf=cAAAA7$bfAAdf=c$CAA=cdff fAAAAAA$CAA7$AA7$AAffffbfAAbf7$AAAA$C=cdfAA$CAA$CAAffbf7$AA7$bfff AA$C7$bfAAdfffffAAAA$C=cAA7$$C=cAA7$AA$CAAAAAA7$AA$CAAAAAA$C$C =cAA=c$C$CAAffffdfAAbf7$$CAA=c$CAAAA7$AAAAAA$C7$7$AA=c$C7$AA7$ =cdfAAdfffdfAAdfbfbfAA=cdfdfAA$C=c=cAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#AF#6#?A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#6AA AAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A7#CFAF#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAAAAAA?A#A#A# A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A####DAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A####FA?A#AFADA$ A#A#A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#AcAAAAAAAeA#A6AeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAA#?# dA?A#AFA=FDAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A7#$AaA#Af#bFFACAA#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6Ae ###F#b#=A#AF#6AeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A7#C#=###FAAA?A7#aA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A6A?A#AFA=AaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##A##A$A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7#$AaA#A#A#A#A#A#A#A#A7ACAAAAAAAA#?A$ A#A#A7AdA$###7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A####FA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# ":

A#A#A#A#A#A7ACAAAAA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7AdA$A#AfA?A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7ACAAAAAbA#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAA7A#A#A#A#A#A#A#A6AAAA# cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AAAA#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#AF#6#?A$A#A#A#A#A#A#A=#D#AA#A#A#A#A#A##fA$A #AcAbA#A#A#A#A7AdA$A#A#A#A#A#A##fA$A#AcAbA#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#AcAAAAAAA?A#A#A7#CFAF#A#A6#b#=A#A##=A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#AfAbA#A#A#AF#e#=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAbA#A#A#A#A#A#A#A #A#A####FA?A#AFADA$A####DAaA#A#A#A7#aA#A#A#A#A#A#AcAAAA#?A

$A#A#A6#cAaA#A#A#AcAeA#A#A#AcAAAAAAAeA#A#A6#cAaA#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#AcAA#?#dA?A#A#A6AeA#A#A#A##AA$A#AdA6#6A7#$AaA# AcAeA#AcA?A#A#A#A####DAaA#A#A7#$AaA#Af#b#=AcA?A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A6Ae###F#b#=A7ACAA#cAaA#A#AcA?A#AbAC#?A7#C#= A#A#A#A#A6A?A#AcAeA#AFA=AaA#A#A7#C#=###FAAA?A6A?A#AcAeA#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#AFA=AaA#A7#aA#A#A#A#AfAbA#ADA=ADA7#$ AaA#A#A#A#AF#6AAAAA?A#AFA=AaA#A#A7#$AaA#A#A#A#AF#6AAAAA?A# A#A7ACAAAAAAAA#?A$A#A7AdA$###7A$A#A#A#A#A#A#A#AfAbA#A#A#A## ##FA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A####DAaA#A####FA?A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7ACAAAAA?A#A#A#A#A#A#A#AcA?A#A#A #A#A#A7AdA$A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#AcAeA#A#A#A7AdA$A#AfA?A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##AA$A# A##6#7A#A#A7ACAAAAA?A#A#A#A#A#A#A#AFA=AaA#A#A#A7ACAAAAAbA# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAb A#A#AAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFADA$A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6 A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAcAAAAAA$AA=F=AAaaAAAAAAAAAAAAAA#eAA , in care notatiile sunt D=AAAAAAAAAAA$AAAAAAF7A#ffffADAAAAAAAAAA cele de la punctual c. 03emplu> C+ Q DAA Bg C+ Q D= "! -) QD,? gt Q A,A6

C) (#)Q

Q DF=A l.

'aca se neglijeaza continutul de grasime din laptele smantanit, calculul este simplificat> C) (#)Q 03emplu> C) (#)Q QDF6A l. .

e) !ormalizarea unei cantitati de smantana cu un procent mai ridicat de grasime, prin adaugarea de lapte sau de lapte smantanit. Calculul normalizarii smantanii se poate face cu ajutorul formelor sau al metodei patratului, folosind e3emplul uramator> -+ este continutul de grasime initial din smantana Q $?NK -sl ; continutul de grasime din smantana normalizata Q D6NK -) ; continutul de grasime din laptele folosit pemtru normalizare Q D,F NK C+ ; cantitatea de smantana care trebuie sa se obtina dupa normalizare Q FAA BgK Csl ; cantitatea de smantana care trebuie normalizata, in Bilograme >

Csl Q

CslQ

A#AAA=AAAAADCFAbAAAAAAAAAaA7AAAAAAAAAaA7AAAAF?A?AfAAAaAe67$d$?$DA#AAAAAAAAAA A#AA6=$?AAAAAAAAA#AAAAAAeCAdAAAAAAAAAAAAeCAdAAAAA#AAAAAA?cAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAA$DAAAAAA#cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$FA7AAAA#CADAAAAFA$6$d$?AAAAA#AAeCAdAAAA AcAAAAAAA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$AAAAAAADAAAA#CA#AAAAdFAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAcA$6A$AA6AD$ADAA$?AAAAAAFcAAAAAAFAAAAAAA$6$d$?FbA#$AA#AA #cAAAAAA#AAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAA?AAAAAAA?AAAAAAA$?AAAAAAcCADAAAAbcADAAAA$6$d $?FbFF$AA$AAAcAAAAAAAAAAAAAA#e$AA=AAAcAAAAAAAAAAAAAAF$$AA#AAAcAAAAAAAAAAAAAA DA$AAFAA#AAAAAAAA$AAAAAAAAAACADfF#$AA7AAAcAAAAAAAAAAAAAAAC$AAAA6#$ADAAAAACADA

AAAAF#AcAdbA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAC=6A$e$7AdAa#aAaA AAAAAAd$=$C$$6FAAAAAA$$AAAAAA#dACAFAAAAAA=cfA6ddaAAAAAAA#7D6F$7$FAAaece#ce=AA AAAAA=7A$C6=7DAAAAAec$AAAAAec$A#=6FbAe#bAAAAAF=#$=$$$#6$6C$7ed6Cb#?eAFD#Accdf 6$b$AFcAc7cA$dd$AfdCcbFbACDfaAd#6acaCAbfcA#FbeF#?A$#fd#C#a6eFfee$#ac7C=eDF$$7Fe A766C6$e?$C#bD#ddbcf7#7cf??6?66=Cab?ac=7b?AAA##c7fACe?D$cfc?=beFbfCDeD6C=6?=6?# e?7daC6d#faAFcf?67=6=Cf=AD$DbFFa#CFaF#=fCFD66=AFCa=#DcFFCacFAD=dbf=$D6$D?7$#66d 6Dc?A6fcd6F?$#6A##C=$$?FF#c6f#$6bFA=AaAAbDAae=#feD6fC6?#eF#F?cb7A#f66dd6#cD$F== C??eD#F$#6AA#A7a==A#Fc#$FFcA?f#DC$bA7?Df?bb##7FFDeAfDDAdCf?ce#$=be=f=?DD#c$ec#a f6Dbeab7dD#fe6?776Af$FCabd#dc6D=f7aeCacce$Fceb$eC$6?FDb=cb67$==#Cbae66b##=FDc6F eeFC6db#dfdCeabeC?7?fFAfdd$?Aa$e?a=fCDF6AC$dAAC#CCa=A#FbbeacDC6ba$CCD$=777eAFD =7c$?dF#$ab$$e77defe7dbfe#d$DaCc6ed7??eca77=6f#AAAcbF$#dD?=Aeb?F6$cb#dcC##Dc6? #=bAf7a=dAaCaCD$$=e#f7b=?ea7$CCC=7e=aa7d7b=Caed$FDa=?a=aCfCae#abDc6cfD7a$CeFd6 DCaa#6D=bCa$?6CaFaa=Fdf$b?#6bCf7c76acDc6eFfADc#7?6DFca=c?7F6776D#f6Ab$A$d=6C=bF a=CFddaDF$6FadaDf6cDc$=F67bDfbfcCAbAd#7beaDe66$d7?cDD##abD#=bc?bdabFfebA=d?=$b $C#eA$c7DDcd#ee$FAAFD76a76?7=e?Ada=6??dAf#badd=?ea7Db#7faa6=FCe=7?dAb$C6=Ce=b d=cd7?Cd?==f7f=c6??76#ebAd?#FDcdCbdc#?bdbb?ddD#=dD$?Ae6db$De#7?aC=ffdCbeaad?7f= ?$=6#A#Cdf$a=Dd?c#f?7$7?Dc?6=D?aDD66$d??af$$cd$d7bDDDdDFFF=CeD7a7db=d?c=ba7$#6 $Feadc7$6b7cad=DCbc#CccF?aA?c?f76AbacDcecCf=aa6##f$cfae$eACC7F7df6Da6cC=??a6==a? $D?d#F$7$DDDC$caA=a=fefaddD$7bd6ab$6C=a?eCf6bd?#?=cDCeFbe=abc6AdbD67aF=Db7C#$= 6$=eFa7?cbb7=bFaddad?aD$7fA#76#$D?$Db#==c=$FAAAAAAAA$=$6$e$$ae$F?ACFAC$AA#ACF $AAAAAA#CAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAADAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#b$AAAAA$AAAA AAAD$AAAAAAA#AAAAAAAFAAAAAAAAAAAAbfAAAAAAbfAAAACC$FAAAAeC$#ADAAAAAAAAAAAAbDAA AAAAbDffffC7$FAAAAAAbDAAAAAAbDffffe7$#F#AAAAAAACAAAAAA?FAAAAAAAcAAAAAAA#AAAAAA#6 AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA#6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA6#AAAAAAbcACAAAAAAAAAAAAAAAAAA AA$DAAAAAA#cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$$AAAAAA#dAAAAAA6AAAAAAAbC AAAAAAACA#AAAAb$A7AAAAAAAAAAAAFAAAccAA$$AAAAAA#dAAAAAAFCAAAAAA$$AAAAAA#dAAAA AAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAAbfffffAA "B

$CAA7$AAffdf=cAAAA7$bfAAdf=c$CAA7$bfffAA=c$CAAAAffffdfAA=cdfffAAAAAA$CAAbf7$AAAA7$AA7 $AAffffbfAAAAAA7$AA$CAAAAAA$C=cdfAA=c$C$CAAffbf7$AAdfffffAA$C$C=cAAAA$C=cAA=c$C7$AA7 $7$bfAA$C7$bfAA7$$C=cAA7$AA$CAAbf7$$CAA$CAA$CAA7$AAAAAA7$=cdfAA$C7$7$AAbf7$7$AA =c=cbfAA=cdfdfAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#AFAf#AA$A###AAAA#eAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AAAAAcA#A#A7AcAaA bAAAAAA#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A ###A?A#Aa#bAeA###AcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#FA=#$#?#DA#A7AcA###A?A#A7#DA#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A###AAAAAAAAACFD#FA=A#A 7AcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAf#DA#A#A#A#A###A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFF#A###A?FFFDAbAAAAAA#DA#A#AaAbAAAAAA AA#AA$A#AFAfAAA?A#A#A#A#A#A#A####DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7A?##A?A##$#6A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#cA #A#A#A#A#A#A##$#aAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A##fFAA?A#A#A7#eAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#7A=AFADA$A#A#A#Aa#FA=AFAf #DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#?A?A# A#A#AFAf#eAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAfAAAAACA=A#A#A#A#A7AAAAACA=A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A

#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#Aa#dA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A6ACA=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#7A =A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##CAeA#A#A#A#A#A#A #A#Aa#cA#AaAbAAAAAA#DA#A7AAAAAcA#A#A7AAAAAcA#A#A#A#A#A####DA#A#A#A6AAAAAcA#A FAfAAAAAcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AAAAAcA#A#A7AcAaAbAAAAAA#DA#A#A##=A$A###A?A# A7#DAFAf#D#$#?#DAFAf#D#$#?#DA#A#A#A##$#aAeA#A#Aa#FA=#$#?#DAF#7A=A#A6A?A#A#A#A #A#A#A#A#A#Aa#FA=#$#?#DA#A7AcA###A?A#A7#DA#A#A###A?A#A###A?A#A#Aa#bAeA###A?A a#bAeA###A?A#A#A#A#AFAdAeA#A#A#A#A#AFAf#DA#A#A#A#A6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# AFAf#DA#A#A#A#A###A?A#A#A#A#A#A7AcA#A#A####DA#Aa#FA=A###AcAa#FA=A###AcA#A#A#A #AFAdAeA#A#A#AFAfAAA?A#A#A6AAAAACA=A#AaAbAAAAAAAA#AA$A#AFAfAAA?A#A#A#A#A#A#A# ###DA#A#A#A#A7AcA#A#A##$#aAeAa#bAeA#A6A?Aa#bAeA#A6A?A#A#A#A##$#aAeA#A#A#A#A# Aa#cA#A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#cA#A#A#A#A#A#A##$#aAeA#A#A###A? Aa#FA=AFAf#D#$#6A$#$#?#D#$#6A$#$#?#DA#A#A#A#A####DA#A#AF#7A=AFADA$A##CAeA#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#7A=AFADA$A#A#A#Aa#FA=AFAf#DA#A#A##=A$A#A7AAAAACA=A#AaA bAAAcA#A#AaAbAAAcA#A#A#A#A#A#AFAdAeA#AFAfAAAAACA=A#A6AAAA#AA$A#A#A#A#A#A#A#A# A#AFAfAAAAACA=A#A#A#A#A7AAAAACA=A#A###AcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#AFADA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A B$

#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#$cAAAAA A?$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$DAAAAAA#cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$$AAAAAA#dAAAAAAF=A AaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAFFAAAAAAAcAAAAAAffffffff$?AAAAAA#cAAAAAA #AAAAAAA$6$d$?FbAF$AAAAAAcAAAAAAAAAAAAAAAeAAAAAA#$AAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAA#$AA AAAAA$AAAAAAADA#ACAAA6AAAAAAAbAFAAAAAAAAA6AAAAAAAcAF#dAA$$AAADAAAAAA#eAAA$AA AAAAA7A#A$AAA$AAAAAAA7A#A$AA$DA$AAAA$#AbFAAAccAA#dAA$$AAAAAAAAAA#dAA$$AAAAAA AAAAFCAAAAAA$$AAAAAA#dAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAffffffAAbfffffAA$CAA7$AAffdf=cAAAA7$bfAAdf=c$CAA7$bfffAA=c$CAAAAffffdfAA =cdfffAAAAAA$CAAbf7$AAAA7$AA7$AAffffbfAAAAAA7$AA$CAAAAAA$C=cdfAA=c$C$CAAffbf7$AAdffff fAA$C$C=cAAAA$C=cAA=c$C7$AA7$7$bfAA$C7$bfAA7$$C=cAA7$AA$CAAbf7$$CAA$CAA$CAA7$A AAAAA7$=cdfAA$C7$7$AAbf7$7$AA=c=cbfAA=cdfdfAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAf#AA$A###AAAA#eAeA#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A6AAAAAcA#A#A7AcAaAbAAAAAA#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A###A?A#Aa#bAeA###AcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#FA=#$# ?#DA#A7AcA###A?A#A7#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A###AAAAAAAAACFD#FA=A#A7AcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAf#DA#A#A#A#A###A? A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFF#A###A? FFFDAbAAAAAA#DA#A#AaAbAAAAAAAA#AA$A#AFAfAAA?A#A#A#A#A#A#A####DA#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7A?##A?A##$#6A$A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#cA#A#A#A#A#A#A##$#aAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##fFAA?A#A#A7#eAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# AF#7A=AFADA$A#A#A#Aa#FA=AFAf#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#?A?A#A#A#AFAf#eAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAfAAAAACA=A#A#A#

A#A7AAAAACA=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#dA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6ACA=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#7A=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A# A#A#A#A#A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#Aa#cA#AaAbAAAAAA#DA#A7AAAAAcA#A#A7AAAAAcA#A#A# A#A#A####DA#A#A#A6AAAAAcA#AFAfAAAAAcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AAAAAcA#A#A7AcAaA bAAAAAA#DA#A#A##=A$A###A?A#A7#DAFAf#D#$#?#DAFAf#D#$#?#DA#A#A#A##$#aAeA#A#Aa#F A=#$#?#DAF#7A=A#A6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#FA=#$#?#DA#A7AcA###A?A#A7#DA#A#A### A?A#A###A?A#A#Aa#bAeA###A?Aa#bAeA###A?A#A#A#A#AFAdAeA#A#A#A#A#AFAf#DA#A#A#A#A 6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAf#DA#A#A#A#A###A?A#A#A#A#A#A7AcA#A#A####DA#Aa#F A=A###AcAa#FA=A###AcA#A#A#A#AFAdAeA#A#A#AFAfAAA?A#A#A6AAAAACA=A#AaAbAAAAAAAA# AA$A#AFAfAAA?A#A#A#A#A#A#A####DA#A#A#A#A7AcA#A#A##$#aAeAa#bAeA#A6A?Aa#bAeA#A6 A?A#A#A#A##$#aAeA#A#A#A#A#Aa#cA#A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#cA#A# B<

A#A#A#A#A##$#aAeA#A#A###A?Aa#FA=AFAf#D#$#6A$#$#?#D#$#6A$#$#?#DA#A#A#A#A####D A#A#AF#7A=AFADA$A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#7A=AFADA$A#A#A#Aa#FA=AFAf#DA #A#A##=A$A#A7AAAAACA=A#AaAbAAAcA#A#AaAbAAAcA#A#A#A#A#A#AFAdAeA#AFAfAAAAACA=A# A6AAAA#AA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAfAAAAACA=A#A#A#A#A7AAAAACA=A#A###AcA#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFADA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A #A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAAAAA$AA=F=AAaaAAAAAAAAAAAAAA#dAA$$AAAAAAAAAAA$AAAAAAF Q #$C,? Bg smantana cu $?N grasime. 7A#ffffADAAAAAAAAAA FAA:#$C,? Q 6#,$ l lapte cu D,F N grasime, necesari pentru normalizarea smantanii.

"entru fiecare D#,C parti de smantana cu $?N grasime sunt necesare ## parti lapte cu D,F grasime, care formeaza in total $F,C parti. Considerandu:se partea egala cu # Bg se aplica regula de trei simpla astfel > 'aca la $F,C Bg sunt necesare . . . D#,C Bg smantana la FAA Bg vor fi necesare . . . 3 Bg 3Q f) Q#$C,? Bg smantana cu $?N grasime.

Randamentul, adica cantitatea de smantana care se obtine prin smantanirea a #AA l lapte, se calculeaza astfel>

RQ

, in care>

-) este continutul de grasime din lapte, in NQD,?K -ls continutul de grasime din lapte smantanit, in NQA,A6K -+ continutul de grasime din smantana obtinuta, in NQ$AK

RQ

QC,CC.

7. CALCULUL ECONOMIC SI AMORTIZAREA


9nvestiia iniial 4$ 4$# lei %nzri anuale ?F? lei "rofit brut anual $?6 lei 'erioada de recuperare a investiiei <,< ani
7.1. DESCRIEREA AFACERII

7# ?

Aaptele este unul din principalele produse obinute n gospodriile individuale rneEti Ei reprezint una dintre sursele de venit pentru familie. Aaptele Ei produsele lactate se comercializeaz la preuri ce depind de coninutul de grsime n acestea. &n prezentul plan de afaceri se propune nfiinarea unei uniti mini de prelucrare a laptelui de vac, cu capacitatea de ;< litriGzi. 'rodusele fabricate vor fi smntna dulce Ei laptele smntnit. Smntna dulce fabricat va avea un coninut de grsime de 4#I. onform prevederilor de specialitate, coninutul de grsime n laptele smntnit trebuie s fie de #,#:I. &n afacerea dat se prevede ca laptele s se vnd B:

la un coninut de grsime de $I, asigurndu.se astfel o creEtere a profitului. 'rocesul de fabricaie a unitii mini va fi asigurat cu materie prim colectat de la gospodriile individuale, cu indici igienico.sanitari prevzui n standardul S,. $#?, cu urmtoarea compoziie chimic: <,:I grsime, <,:I proteine, ?,!I lactoz, #,"I substane minerale, la un coninut de $4,:I substan uscat. Avanta ele afacerii sunt> numrul mare al furnizorilor de lapte n localitile ruraleF pia de desfacere stabil Ei vastF afacerea poate fi condus de membrii unei familiiF afacerea decurge n condiiile unor cheltuieli investiionale miciF afacerea poart un caracter de prestri servicii, cu toate consecinele favorabile pentru proprietar. 1facerea este gndit pentru colectarea Ei prelucrarea laptelui n localitile rurale, Ei realizarea produselor finite n pieele agricole ale oraEelor Ei centrelor raionale ale rii. 1ceast afacere este atractiv pentru persoanele din localitile rurale, care au n gospodria personal 4 Ei mai multe vaci mulgtoare.

7.2. INVESTITIA NECESARA 'entru obinerea smntnii dulci se va folosi separatorul mecanic centrifugal de tip O-2J, cu urmtorii parametrii de lucru: capacitatea K :# 5gGorF puterea instalat #," 5LGhF numr de talere K $#F turaia tobei K $#### turGminF masa K ; 5g. Separatorul se va procura n magazinele din or. hiEinu. 'eoarece volumul aprovizionrilor este mic, iar colectarea se va face imediat dup mulsul vacilor, determinarea calitii laptelui (densitatea Ei coninutul de grsimi) se va face periodic, apelnd la laboratoarele de specialitate din oraEe Ei centre raionale, la locul vnzrilor. !niti "aloarea investiiei, Denumirea lei +eparator de lapte # # $AA *idoane pentru lapte D $6A Strecurtoare pentru lapte # #6A &ermometru # ?A ad din ino2 pentru splarea # # DAA bidoanelor ad pentru splarea # 76A instrumentelor Ei borcanelor %an de pasteurizare ;# litri # D $AA @ezervor de ap potabil # 6AA Hrigider F $ AAA *oiler 6A litri # # AAA 'omp de ap # 76A @eEou electric # #6A Raft F DAA 1menajarea ncperii de producere 7 AAA 4%4AL .- ).) Strecurtoarea este format din dou site metalice, ntre care se va pune materialul de filtrare. a material de filtrare se va folosi tifonul sau rondele de vat.

'entru unitatea mini analizat, la colectarea laptelui integral Ei transportarea laptelui smntnit se vor folosi < bidoane de aluminiu, cu capacitatea de <" litriGfiecare. /ermometrul se va folosi la msurarea temperaturii laptelui. 'entru activitatea unitii mini se va utiliza o cldire din patrimoniul proprietarului afacerii, cu suprafaa de #6 mF. ldirea folosit va include urmtoarele: camera de colectare a lapteluiK ncperea de prelucrare a laptelui (lptrie)F secia de splare a veselei Ei instrumentelorK secia de splare a bidoanelorF camera pentru pstrarea produciei n frigider. 1menajarea ncperii va include urmtoarele lucrri Ei materiale necesare: faian, podele, canalizare, reeaua electric, contor electricF reeaua de ap potabil, robinete, conducte, fntn absorbant. 7.3. PIATA DE DESFACERE #iaa furnizorilor$ &n cazul n care proprietarul afacerii nu va fi n stare s.Ei aprovizioneze secia de fabricaie cu materie prim proprie (numr mic de vaci, reducerea cantitii de lapte muls etc.), se va apela la colectarea laptelui de la persoane fizice din localitate, care se ocup cu creEterea vacilor. &n acest caz, proprietarul afacerii va aprecia, printr.un studiu de pia, potenialii furnizori de lapte Ei posibilitatea de colaborare pe un termen ndelungat. 'otrivit estimrilor, cantitatea de lapte colectat Ei prelucrat se prezint n modul urmtor: Cantitatea de lapte integral colectat3 litri 'ilnic Lunar Anual ?D # C76 FF 6AA Stabilirea furnizorilor se va face periodic, prin determinarea calitii laptelui la laboratoarele specializate, astfel nct laptele va corespunde parametrilor optimi de calitate aEteptai. 'entru cantitatea necesar de lapte se vor face colectri de la : vaci, cu producia anual de lapte de ?:## litriGfiecare. !valuarea furnizorilor se va face dup urmtoarele criterii: condiiile sanitar.veterinare de ntreinere a vacilorF starea sntii vacilor (ngrijirea corporal)F igiena adposturilor Ei a furajelorF calitatea lapteluiK igiena mulsului. )a ale"erea furnizorilor se va consulta medicul veterinar, care posed informaia privind efectivul de vaci din localitate. 1ctivitatea unitii mini se va baza numai pe furnizori oneEti, care nu vor admite falsificarea laptelui Ei vor respecta condiiile de livrare. 'reul de achiziie a laptelui integral proaspt luat n calcul, cu <,:I grsime, este de $,"# leiG5g. Caracteristica clienilor$ &n comparaie cu unele produse alimentare (mezeluri, peEte, crupe de hriEc etc.) la o putere de cumprare joas a populaiei, produsele lactate rmn accesibile. ererea pentru produsele lactate poart un caracter sezonier. &n comparaie cu perioada rece a anului, n perioada de var. toamn cererea este mic Ei aceasta datorit apariiei pe pia a altor produse B!

alimentare ieftine (fructe, legume etc.). 6eneficiarii de baz ai produselor fabricate vor fi clienii individuali. 'rintre factorii decisivi care vor determina clienii s cumpere producia fabricat menionm calitatea, prospeimea Ei durata de pstrare a produselor. &n cazul unei caliti stabile a produselor numrul de clieni va creEte, condiionnd sporirea vnzrilor. &n privina ambalajului menionm, c consumatorii salut cumprarea produselor lactate n borcane de sticl. 'entru laptele smntnit e2ist dou ci de desfacere: vnzarea en.gross la punctele de strngere a laptelui de ctre ntreprinderile de prelucrare Ei vnzarea en.detail cumprtorilor individuali n pieele agricole. )e menionat, c smntna fabricat poate fi realizat productorilor de friEc, smntn fermentat de consum Ei unt. Preuri. 'reul de vnzare a smntnii fabricate, cu coninut de 4#I grsime, va fi orientat dup concureni. 'reul smntnii luat n calcule este de $: leiG5g. 'reul de vnzare a laptelui smntnit, cu coninut de $I grsime, este orientat dup costurile suportate, Ei este de $,? leiG5g. &n cazul fabricrii laptelui smntnit cu #,#:I grsime profitabilitatea afacerii se reduce cu :I, lucru cauzat de preul mic oferit pentru acest lapte de ntreprinderile de prelucrare. Aaptele smntnit cu coninut de grsime de #,#:I se foloseEte la fabricarea urmtoarelor produse: lapte smntnit de consum (serveEte ca aliment dietetic, fiind recomandat bolnavilor de stomac, a celor cu tulburri hepatice sau boli cardiovasculare)F buturi rcoritoareF brnzeturi (brnz slab de vaci, caEul sec, caEcaval, brnz ottage)F produse lactate dietetice acide (iaurt, chefir, lapte acidofil, lactofruct)K conserve de lapte (lapte concentrat cu Ei fr zahr, lapte praf)F cazein, cazeinai Ei coprecipitai (cazeina serveEte la fabricarea vopselei pe baz de ap, preparatelor de carne, pentru clarificarea vinurilor Ei bereiF cazeinaii se folosesc la fabricarea ngheatei, preparatelor de carne, biscuii, pine Ei n patiserieF coprecipitaii se utilizeaz la producerea produselor de panificaie dietetice, brnzeturi topite Ei produse bab7 foods)F furaje pentru animale (viei, porci). Distribuia i v%nzarea produselor( Smntna dulce Ei laptele smntnit vor fi vndute en.detail (ambalate n borcane din sticl de $F 4 Ei < litri), de ctre o persoan special angajat, amplasat n piaa produselor agricole. 'iaa de desfacere a produselor lactate are tendine stabile Ei este n creEtere n perioada srbtorilor. %om meniona unele din cile de creEtere a profitabilitii afacerii: $) producerea din laptele smntnit a laptelui uscatF 4) fabricarea brnzei moldoveneEti etc. 'entru toate cazurile se va face un studiu de pia, se va ine cont de resursele umane Ei de tendina de dezvoltare a pieei.

7.4. DESFASURAREA AFACERII 1ctivitatea operaional va fi realizat de ctre proprietarul afacerii Ei membrii familiei sale. Colectarea laptelui( "reluarea laptelui de la furnizorii stabilii Ei contractai (gospodriile populaiei rurale) se va face n orele de diminea Ei sear, imediat dup mulgerea vacilor. 1ceasta va asigura o calitate nalt a produselor fabricate Ei va

minimaliza cheltuielile de prelucrare. 1cest lucru va permite prelucrarea unui lapte igienic, cu un coninut mic de microorganisme (ncrctur microbian mic). Aa achiziie se va face un e2amen organoleptic al laptelui: aspect, miros Ei gust, care trebuie s fie specifici unui lapte de calitate. )eoarece toate calitile laptelui se imprim smntnii, la depistarea unor devieri de la norme laptele nu va fi cumprat (gust amar, gust neccios, aspect de seu). -ustul se va aprecia la tM$:N$"AC. "entru aprecierea mirosului laptele aflat ntr.un vas se va nclzi la tM:#N;#AC. 1chiziia se va face ntr.o ncpere aparte, numit camer de colectare. Aa colectarea laptelui se vor asigura condiii igienice K bidoane curateF strecurtoare pregtit cu tifon curat etc. Splarea insuficient a bidoanelor Ei separatorului poate produce la smntn un gust de spun. &ncperea e pro ucere$ Aaptele va fi valorificat n smntn Ei lapte smntnit ntr.o ncpere separat, numit lptrie. &ncperea va fi construit din zid de crmid sau piatr. 'ereii interiori vor fi acoperii pn la nlimea de $,: m cu plci de faian sau vopsii n ulei. 'odeaua va fi acoperit cu gresie sau ciment sclivisit Ei va avea o nclinaie de $ 4I, care va asigura scurgerea. &ncperea va fi legat la reeaua de curent electric, care va asigura iluminarea Ei funcionarea separatorului. 'entru comoditatea activitii ncperea va fi branEat la reeaua de ap potabil. &n cazul lipsei reelei de ap, n ncpere se va monta un rezervor cu capacitatea de $## litri n care se va pompa ap din fntna proprie. 1pa folosit la splare va fi evacuat n reeaua de canalizare. Aa lipsa acesteia se va folosi o fntn absorbant pentru filtrarea apei uzate, situat la cel puin <# m distan de cldire Ei :# m de fntna de ap. Operaii primare e prelucrare$ Aaptele dup primire, pentru ndeprtarea impuritilor, va fi strecurat. /ifonul va fi schimbat dup fiecare :# litri de lapte strecurat. )eoarece laptele cald are o viscozitate mai mic Ei se smntneEte mai bine, nainte de separare se va efectua operaia de nclzire a laptelui pn la tM<"N?4AC. #regtirea separatorului e lapte$ &nainte de demararea lucrrii de separare, se vor monta corect componentele detaEabile ale separatorului. )up aceasta se va porni separatorul n gol pentru a verifica buna funcionalitate Ei a atinge turaia de lucru a tobei. 'entru nclzirea organelor de lucru n separator se vor turna 4 < litri de ap cu tMO?:AC. "relucrarea laptelui( Smntnirii va fi supus numai laptele proaspt, colectat imediat dup mulgere. Smntna Ei laptele fabricate vor fi colectate din separator n recipiente din ino2 alimentar, vase emailate sau din lut. 'ierderile luate n calcul, conform normelor admise de specialitate, constituie A,6N. 'otrivit parametrilor de lucru aleEi, cantitatea de la#te inte"ral (cu <,:I grsime) necesar pentru obinerea unui 5g de smntn (cu 4#I grsime) va fi de !,; 5g. 'ucrri post(fabricaie$ )up ieEirea din separator, smntna va fi rcit imediat pn la tM;N"A Ei inut la rece (n frigiderul de cas) pentru maturizarea fizic, timp de $4 4? ore. 1stfel se va opri dezvoltarea microorganismelor Ei se va asigura pstrarea smntnii n stare dulce pn la vnzare. Smntna Ei laptele vor fi inute la rece n recipiente acoperite cu tifon. Spaiile de depozitare (frigider, beci) vor fi curate, vruite, fr mirosuri strine. Aaptele smntnit va fi e2pediat la beneficiari zilnic, iar smntna dulce poate fi reinut la rece cel mult 4 zile. )ac laptele smntnit nu poate fi transportat zilnic la beneficiari, bidoanele cu lapte (sau alte recipiente) se vor ine n bazin cu ap rece sau n frigider. Dneori pentru rcirea laptelui se pot folosi cuburi din lapte ngheat. 'entru a pstra coninutul de vitamine produsele lactate se vor pstra la ntuneric. BB

Smntna Ei laptele vor fi vndute, fiind ambalate n borcane rambursabile, cu capacitatea de $F 4 Ei < litri. %aloarea calitativ a produselor fabricate va fi asigurat att prin calitatea laptelui, ct Ei prin starea de curenie a utilajelor, ambalajelor, ncperilor de producie, spaiilor de depozitare Ei starea igienic a personalului. #egimul de lucru a unitii mini de prelucrare a laptelui va constitui <;# zile lucrtoare. onsumul de energie electric va include urmtoarele (n 5LGhGzi): iluminare . #,"F separatorul . #,"F vana pasteurizare . 4,4F frigidere K ?,:F boiler K ?,"F rcirea apei . ?. heltuielile de transportare prevd <# leiGzi pentru transportarea produciei la pieele agricole din oraEe. 'entru persoana angajat Ei amplasat n piaa agricol pentru vnzarea produciei este preconizat un salariu lunar de <:# lei. heltuielile legate de e2amenul sanitar.veterinar Ei avizul medicului veterinar privind calitatea produciei fabricate sunt incluse n cheltuielile generale.

7.5 ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR #rognoza volumului e pro ucere i a v%nzrilor) Cantitatea Cantitatea "roduse zilnic, anual, 5(M( !abricate unit$ unit Smntna dulce, cu 4#I Rg C,F F =?# grsime Aapte smntnit, cu )itri 6$,A #= $$F $I grsime 4%4AL .- ).)

#re unitar, lei #6 #,$

"%nzri anuale, lei $$ $AC F7 F#C .- ).)

"rognoza cheltuielilor6 Articole de cheltuieli onsum de materie prim (lapte crud integral) heltuieli de diverse materiale consumabile (detergeni, tifon) /a2a pentru vnzarea n pia onsum energie electric Remunerarea muncii Cheltuieli de transportare heltuieli generale Ei administrative Cheltuieli comerciale (lte cheltuieli (#N din suma cheltuielilor) 1utorizaii 4%4AL

Cheltuieli lunare3 lei D D76 #AC ?A $AA D6A =AA #AA 6A 6D

Cheltuieli anuale3 lei $A6AA # DAA 7FA $ CAA $ FAA #A CAA # FAA ?AA ?$# $AA .- ).)

&n baza datelor prezentate mai sus, n tabelul de mai jos se prezint o variaie a cheltuielilor de transport n vederea stabilirii cantitii de produse finite spre vnzare, la meninerea marjei brute la aceeaEi valoare, de #D AAA lei anual. Denumirea Cheltuieli de transport, lei<an Consum de lapte, lei<an antitatea de lapte colectat, litri antitatea zilnic de smntn dulce produs, 5g antitatea zilnic de lapte smntnit, litri ,arja brut (profit brut), leiGan ,arja brut anual: - %nzri !$ ;4; lei - Cheltuieli ?6 #?# lei SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS *arja brut + ,+- ./ 01 Cheltuieli de transport3 lei7zi +2 .+ )2) #A CAA FF ?CA D? FCC $A 6AA 66 C=A 7D 6=? FF 6AA C,F 6$ #D A6F D# A6A $A CC7 ##,D #$,= 7$,6 =C,# #D AAA #D AAA

. CONCLUZII

$#$

In concluzie, as dori sa subliniez importanta consumului de lapte pentru organism> substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, laptele este asimilat de catre organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata, cat si sub forma de diferite produse lactate,iar acestea din urma maresc rezistenta organismelor fata de infectii si into3icatii, ridicand nivelul de sanatate al populatiei si contribuind astfel la prelungirea vietii oamenilor. ,btinerea si prelucrarea igienica si cat mai rationala a laptelui si produselor lactate duc la mentinerea integrala a numeroaselor calitati nutritive ale acestora pentru hrana omului. 'in acest motiv procesarea laptelui trebuie sa se faca intr:o maniera cat mai practica evitandu:se pe cat este posibil, intrarea in contact cu laptele in momentul prelucrarii. (ici intervin instalatiile care usureaza procesul, reduc timpul de procesare, imbunatatesc calitatea produselor si sunt recomandate pentru calitatea lor igienica deosebita. (stfel sunt prevenite focarele de to3iinfectii alimentare si a altor imbolnaviri cu poarta de intrare digestiva, care, pe langa faptul ca afecteaza starea de sanatate, implica pierderi financiare directe, sau indirecte, alaturi de alte repercursiuni nedorite. Cred ca aceste motive sunt suficiente pentru a convinge de necesitatea acestor instalatii.

BIBLIOGRAFIE $. $udeul Slaj, Mono ra!ie, 8ictor Cormo, 8alentin *orda. 0ditura +port &urism *ucureti #=CA 4. Chintescu -h. "relucrarea laptelui n gospodrii Ei ferme, *ditura tehnic, 6ucureEti, $BB! <. %. -uzun /ehnologia laptelui Ei a produselor lactate, *ditura ivitas, hiEinu, $BB" ?. %. -uzun, -r. ,ustea, S. @ubova Ei alii 9ndustrializarea laptelui, *ditura /ehnica.9nfo, hiEinu, 4###

S-ar putea să vă placă și