Istoric Petrolul a fost descoperit n urm cu cteva mii de ani.

Avnd densitatea mai redus dect a apei srate, s-a gsit n caverne i zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafa, (n Germania, de exemplu, n jurul Hanovrei i raunsc!"eig#. $n cazul n care straturile impermea%ile de argil sunt deasupra, nepermind ieirea la suprafa a petrolului, acesta se va gsi n straturile profunde de unde va fi extras prin sonde petroliere. &traturile de petrol situate la suprafa prin oxidare se transform n asfalt acesta fiind deja descoperit n 'rient n urm cu cca. () *** de ani n +esopotamia antic. 'amenii au nvat s foloseasc asfaltul, prin amestecare cu nisip i alte materiale ce etaneaz pereii cor%iilor. ,in timpul a%ilonului provine denumirea de naptu (nabatu - lumineaz# care ne indic faptul c petrolul era utilizat la iluminat, acesta fiind amintit i n legile lui Hammurabi (./0 .e.n. fiind prima dovad istoric scris pentru reglementarea folosirii petrolului. Petroleum este un cuvnt de origine roman care provine din 1oleum petrae2 - ulei de piatr denumire pe care romanii au preluat-o de la egipteni, care descoper petrol la suprafa n regiunea munilor Golfului Suez se presupune c n antic!itate romanii foloseau petrolul ca lu%rifiant la osiile carelor romane, sau n timpul izanului acesta era parte component a focului grecesc o arm temut n luptele navale de odinioar. 3etrolul era folosit i n medicina vec!e fiind vndut ca leac miraculos universal. ieiul era cunoscut n zona rii noastre nc din secolul 4 .Hr., de cnd dateaz o%iectele descoperite n cadrul cetii dacice de la 3oiana (5icoreti, Galai#6 podoa%e din smoal ntrit i acoperit cu un strat su%ire de argint. ,e altfel, prima rafinrie de petrol din lume a fost construit n 7omnia, n (.08, la periferia oraului 3loieti, n drum spre localitatea 7fov, pe strada una 9estire, nr. (/:, de ctre fraii +e!edineanu. 4nstalaiile rafinriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase cilindrice din fier sau font, nclzite direct cu foc de lemne. Aceste utilaje au fost comandate n Germania firmei +oltrec!t ce construia cazane pentru fa%ricarea uleiurilor din isturi %ituminoase, iar n decem%rie (.08 ncepe construcia 1fa%ricii de gaz; din 3loieti, pe numele lui +arin +e!edineanu (decedat n (.8(#. ,istileria de petrol i-a nceput activitatea cnd <eodor +e!edin eanu ntmpina greuti n aplicarea contractului semnat nc din (.08 pentru iluminarea capitalei cu 1idrocar%ur i lampe;.

3reul petrolului scade rapid prin creterea numrului de rafinrii, petrolul lampant devine o resurs tot mai important n iluminat, nlocuind treptat lumnrile. =xploatarea masiv a petrolului ncepe n secolul >4> pe motivul rspndirii folosirii petrolului n iluminat, care ddea o lumin mai %un producnd fum mai puin n comparaie cu lmpile cu ulei de %alen, sau lumnrile de cear. $n anul (.0) medicul i geologul canadian A%ra!am Gesner o%ine patentarea rafinrii petrolului lampant curat numit petroleum, iar n (.00 c!imistul american enjamin &illiman propune purificarea petrolului cu acid sulfuric. 3entru o%inerea masiv a petrolului, urmeaz o perioad de forare intensiv. ?el mai renumit foraj este efectuat de =d"in @. ,raAe la )/ august (.0B n 'il ?reeA, 3ennsClvania, fiind finanat de industriaul american George H. issell, aici gsindu-se la )(,) m adncime zcminte mari de petrol. ,up introducerea iluminatului electric a sczut importana petrolului n iluminat, dar s-a extins utilizarea drept car%urant n industria automo%ilului. Damilia de industriai americani 7ocAefeller, ntemeietoare a companiei &tandard 'il ?ompanC, a convins opinia pu%lic s foloseasc benzina n locul etanolului pe post de car%urant n industria automo%ilului, com%tnd concepia lui HenrC Dord. Formare Teoria biogen de formare a zcmintelor de petrol susine c petrolul ia natere din organisme marine plancton care dup moarte s-au depus pe fundul mrii, fiind acoperite ulterior de sedimente. ?onform acestei teorii perioada de formare a petrolului se ntinde pe perioada de timp de ca. E0* - :** milioane de ani n urm ,evonian perioad n care a avut loc n rndurile florei i faunei o mortalitate n mas, explicat prin teoria meteoritului uria care a czut n aceea perioad pe pmnt, declannd temperaturi i presiuni ridicate. Astfel s-au format aa numitele su%stane c!erogene ce provin din su%stane organice cu un coninut ridicat n car%on i !idrogen. 3rin procesele urmtoare de diagenez aceste su%stane c!erogene pot deveni su%stane %ituminoase, rocile sedimentare ce conin su%stane c!erogene sunt denumite roci mam a zcmintelor de petrol. +ateria c!erogen alctuit din particule fin dispersate n roca mam, su% anumite condiii, mai ales n prezena temperaturilor nalte sufer un proces de migraie fiind mpinse de

apa srat care are o greutate specific mai mare, su% presiunea exercitat particulele fine se unesc ntr-o mas compact de petrol. Aceast migraie are tendin ascendent spre suprafa, dac acest proces de migraie este oprit de un strat impermea%il (argilos#, are loc su% presiune m%ogirea zcmntului care se afl deja n porii rocii de depozitare a petrolului, n condi ii asemntoare iau natere gazele naturale, de aceea deasupra unui zcmnt de petrol se poate afla o cupol de gaz natural. $n peninsula Ara%iei zcmintele de petrol se afl nmagazinate ntrun calcar poros %iogen care a luat natere din corali. ?ompozi ia zcmntului de petrol poate avea un raport diferit de alcani i alc!ene, la fel poate diferi raportul gruprilor alifatice i aromatice. Teoria abiogen are adepi mai puini (<!omas Gold# petrolul ar fi rezultat din minerale, roci cu un coninut ridicat n car%on i !idrogen care avnd greutatea specific mai mic au fost presate spre suprafa. Compozitia petrolului 3etrolul este un amestec de !idrocar%uri (!idrocar%uri gazoase si solide dizolvate in !idrocar%uri lic!ide# , care mai contine si alti diferiti compusi , in proportii mici , ca de exmplu 6 compusi cu oxigen , compusi cu sulf , compusi cu azot si diferite su%stante minerale . 3etrolul (titeiul# contine intotdeauna reprezentati ai trei clase de !idrocar%uri 6saturate aciclice (alcani#,saturate aciclice (cicloalcani# si aromatice. 3roportia acestora variaza de la un zacamant la altul. Hidrocar%urile nesaturate alc!enele si mai ales acetilenele lipsesc din compozitia titeiului. a# Alcanii intra in proportia cea mai mare in petrol . =i se gasesc mai ales in fractiunile usoare . Astfel , gazele de sonda sunt alcatuite aproape numai din alcani inferiori , care se gasesc amestecati in zacamant (adeseori ei erup din pamant formand gaze naturale# . 4n fractiunile cu puncte de fier%ere mai inalte (fractiuni medii# , proportia de alcani scade . 4n sc!im% , parafina care este formata din alcani cu un numar mare de atomi de car%on , peste (8 se gaseste in proportii ridicate in fractiunile de ulei . %# ?icloalcanii (naftenele# se gasesc de asemenea in proportie mare . 4n petroluri exista numai naftene cu cicluri de ?0 si ?8 . 4n fractiunile inferioare se gasesc derivati ai ciclopentanului si ciclo!exanului cu una sau mai multe catene alc!ilice de lungimi diferite . 4n

frctiunile superioare sunt prezente naftene policiclice cu )-8 cicluri , in ale caror molecule se gasesc si catene alc!ilice . c#Hidrocar%urile aromatice se gasesc in proportie mai redusa decat celelalte !idrocar%uri . <otusi , proportia lor in petrol variaza in limite foare largi . Astfel in fractiunile usoare se gasesc in proportie de :-)*F !idrocar%uri aromatice monociclice G in fractiunile care fier% peste )***? , creste continutul in compusi cu mai multe nuclee aromatice . ?u cat continutul in !idrocar%uri aromatice din fractiunile grele este mai mare , cu atat petrolul respectiv contine mai mult asfalt . ,intre celelalte clase de su%stante organice care se gasesc in petrol , se mentioneaza compusii cu oxigen 6 acizi grasi , acizi naftenici si fenoli , care imprima petrolului caracter acid 6 compusii cu sulf 6 !idrogen sulfurat , mercaptani etc. , care imprima petrolului miros neplacut si proprietati corosive G compusii cu azot , care au caracter %azic G diferite su%stante organice cu stuctura complexa continand ' , & si , uneori , 5 , denumite rasini si asfaltene . 9ariatia , in limite destul de largi a proprietatilor petrolului 6 culoarea , densitatea , vascozitatea , este o urmare a varietatii compozitiei c!imice a componentelor , cum si a proportiilor in care se gasesc . Clasificarea petrolului 3e %aza compozitiei c!imice , respectiv a predominarii unor categorii de !idrocar%uri , petrolurile au fost clasificate in mai multe tipuri 6 (. 3etrol parafinos caracterizat prin procentul mai ridicat in alcani (pana la /.F# , asa cum sunt in general petrolurile americane . ). 3etrol asfaltos , caracterizat prin procentul mare de !idrocar%uri aromatice (in fractiunile usoare# cat si de su%stante asfaltoase , asa cum sunt petrolurile din ?aucaz . E. 3etrol de tip intermediar , caracterizat prin procentul mare fie de cicloalcani fie de alcani si !idrocar%uri aromatice . 4n tara noastra , cele mai numeroase sunt petrolurile parafino-nafteno-aromatice (0)F# , carora le urmeaza , in ordinea frcventei , petrolurile parafino-naftenice (E/F# , nafteno-aromatice (.F# si parafinice (EF# .

?aracteristica petrolurilor romanesti este a%undenta compusilor aromatici , in deose%i in fractiunile inferioare G de aceea , %enzinele romanesti contin (*-)*F !idrocar%uri aromatice . ,e asemenea , caracteristic este continutul foarte redus de asfaltene si de compusi cu sulf Raspandire pe glob a petrolului Aproape peste tot pe Glo% exista %azine de extractie a petrolului. ?ele mai mari sunt6 Golful 3ersic (tarile din regiune sunt cele mai mari exportatoare de petrol din lume#, AlasAa (3rud!oe aC-(* miliarde de %arili de petrol se presupune ca adaposteste acest %azin# dar si unele mari cum ar fi +area 5ordului (platformele 5orvegiei, in principal#, +area 5eagra, +area '!otsA (in 5 Dederatiei 7use# etc. ,ar cel mai %ogat dintre ele este, cu siguranta Golful 3ersic. ,e-a lungul ultimelor deceniitarile din regiune au detinut si detin monopolul in ceea ce priveste exporturile de petrol.,e altfel,intreaga economie a acestor tari se %azeaza pe productia de petrol. ?ele mai mari exportatoare de petrol din lume au fondat o organizatie denumita '3=? ('rganizatia tarilor exportatoare de petrol# care are ca domeniu de activitate politica petroliera. <arile mem%re sunt6 Algeria, Ara%ia &audita, =cuador, =miratele Ara%e Hnite, Ga%on, 4ndonezia, 4raA, 4ran, Iu"eit, @i%ia, 5igeria, Juatar, 9enezuela