Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 FEBRUARIE 1932
SUMARUL:
Un cuvânt de mulĠumire ................................. Pan. Halippa
Cântecul Soarelui (versuri)............................. Donar Munteanu
Introducere la| istoria Basarabiei sub stăpâ
nirea rusească ........................................... Alexandru Boldur
Amintiri. ........................................................ Pan. Halippa
GeneneraĠia noastră (versuri) ......................... Iorgu Tudor
Spre pământul făgăduinĠii (versuri)................. Elena Vasiliu-Hasnaú
Sate basarabene............................................... Gh. V. Madan
Doina Basarabiei (versuri)............................ Al. I. Uúurelul
basarabia (precizări istorice)......................... I. Zaborovschi
RomanĠă (versuri)......................................... Cesar Stoika
Suflatul Basarabiei subjugate...................... Ioan L Macovei
ViaĠa (versuri) T. LuĠcan
StaĠiuni preistorice în Basarabia P. Constantinescu-Iaúi
Stihuri Centru zilele de azi (versuri) .............. Pan. Halippa
Cuvinte le îndrumare....................................... Zamfir C- Arbore
Inceputurile publicisticei româneúti în Basarabia Liviu Marian
Puterea rugăciunii (versuri) ........................... Vasile L. Laúcu
Importanta cetituluil extraúcolar............... Cons. Popescu
ùtabs-căpitan Mazurenco ............................... Th. InculeĠ
O scrisoare dela Tadeus Hăjdău.................... T. G. Bulat
Criza agrară .................................................... Teofil Ioncu
RECENZII: „Basarabia Roúie" de P. C. - „DicĠionarul enciclopedic ilustrat"
Cronica de U, N. — Opera literară a d-lui Vasile L. Laúcu, de P. C. - Demostene Bo-
tez, de G. Raúcu, profesor.— Al. Hasdeu úi Skovoroda. — Eufrosina Dvoicenco, de U. N, -„Cultura
Poporului", de Z. — Dela Hasdeu cetire, de V. B. — ÎNSEMNĂRI: D. Alexandru Vaida-Voevod, de
P. H. — Bicentenarul lui George Washington, de P. C. — ColecĠia de fotografii etc., de V. B. —
__________________ REDACğIONALE: CărĠi, reviste. _____________
Scopul AsociaĠiei:
ART. 1. din statut: Se înfiinĠează cu sediul in Chiúinău úi pe timp ne-
limitat, o asociaĠie pentru crearea, ajutorarea úi susĠinerea fap-
telor de cultură naĠionala úi educaĠie cetăĠenească cu denumi-
rea „Cuvânt Moldovenesc".
ART 2. Ea va ajuta populaĠia din Basarabia în scop de-a progresa pe
calea culturei naĠionale, educaĠiei cetăĠeneúti úi în domeniul eco-
nomic, încurajând-o úi sprijinind-o în toate începuturile bune.
Preúedinte, PAN. HALIPPA
ANIBAL GHEORGHIU, secretar g-l
Colaboratorii revistei:
Alexandrescu C,—Arbore Zamfir,—AcaĠatov Mihail,—Antohi
Panait,— Bălan St., — Balbareu L,— BahtalovschiL,— Boga L.
T., — Bogos D., — Boldur A.,— Bulat Toma, prof., universitar, —
Bulat ùtefan, — Bajbeuc Melicov, — Cazacu Aurel, — Cernâianu
D., — Cerchez Ecat., — Ciobanu ùtefan, membru al Ac. Ro
mâne, — Constantinescu Grig., — Constantinescu-Iaúi Petre, prof.
universitar, — Crihan Anton, — Cujbă Sergiu, — Cuzminschi
Pavel, — Cardaú Agricola, — Dunăreanu N., — Dumistraúcu
Ion, — Fală Profir, — Pitică Petre, — Friptu Iulian, — Frunză
Auxentie, — Gala Galaction, — Ghibu Onisfor, prof. univ., —
Ghelmegeanu Mihail, — Ghenzul Vasile, — Gheorghiu Anlbal, —
Georgescu - Vrancea Const, — Halippa Pantelimon, — Honeú
Petre, — Harea Vasile, — Hotnog Titus, — Huzărescu Vasile,
lacobescu Th., — Iov D., — Ioncu T., — Ionescu Darzeu, —Ispir
Mircea,— LuĠcan Anton, — Laúcu Vasile, — Macovei loan, — Mă-
dan Gh., — Mitchevici luliu, — Marian Liviii, — Munteanu Do-
nar, — Negrescu Ioan, — Nastase Gheorghe, conferenĠiar uni-
versitar, — Niculifă N. L — Obreja-Iaúi G., — Pelivan Ioan, —
Popovschi N., - Profiri N., — Poleac Manuil, — Porucic T. —
Popescu Const, învăĠător, — Smochină Nichita, — Stoica Al.
Cezar, — Teianu Const., — Jerziman Al. — Tudor Iorgu,—Teodo-
rescu Const,, avocat, — Tambur A., — Uúurelul AL,— Usinevici
ùt Dr., — Vasiliu-Hasnaú Elena, — Vicol Teodor, D-r,— Za-
borovschi I.
ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932
ViaĠa Basarabiei
REVISTĂ LUNARĂ Editată de
AsociaĠia culturală „Cuvânt Moldovenesc"
DIRECTOR: PAN. HALIPPA
Un cuvânt de mulĠumire
II
CÂNTECUL COCOùILOR
ùi altul, si-altul „cutcurigu" cântă,
ùi altul din poeană le răspunde...
ùi unul strigă cine útie unde...
ùi strigătul de strigăt se 'nferbântă,
4 VIAğA BASARABIEI
I. PROBLEMA.
Istoria Basarabiei subt Ruúi prezintă pentru noi, Românii, un
interes considerabil.
Basarabia a fost supusă influenĠei ruse mai mult de un se-
col. Administrarea Rusiei úi cultura rusă au lăsat urme nume-
roase în provincia noastră,
Imperiul rus a dispărut. GraĠie schimbărilor radicale în con-
strucĠia social-politică a Rusiei, trecutul nostru subt Ruúi devine în
conútiinĠa noastră prea îndepărtat.
Insă simĠul realităĠilor trecute nu a dispărut la noi cu to-
tul. Timpul trăit subt Ruúine pare ca un somn, din care nu de-
mult ne-am trezit úi pe care nu l'am uitat încă.
Posedăm un avantaj în comparaĠie cu istoricii viitori, cari
se vor naúte din generaĠiile noastre tinere.
Nu numai că reĠinem în memoria noastră multe fapte, dar
úi cunoaútem raporturile dintre ele.
Trecutul Basarabiei subt Ruúi este pentru noi un trecut
proaspăt.
De aceia trebue să dăm multă atenĠie studierei istoriei Ba-
sarabiei úi să îincepem să ne explicăm legătura între Basarabia
românească úi fenomenele din viaĠa rusească.
Istoricul trecutului basarabean subt Ruúi nici un moment nu
trebuie să uite că Basarabia úi-a păstrat înfăĠiúarea sa deosebită
etnică, social-politică úi juridică, întotdeauna cu un aspect naĠio-
nal, până la tragicul sfârúit al vastului Imperiu rus.
Expunerea faptelor petrecute în Basarabia trebue să fie pusă
în legătură atât cu evenimentele din centrul Rusiei, cât úi cu
starea sufletească a naĠionalităĠii vii româneúti din Basarabia.
Prin urmare, problema pentru orice cercetare istorică a Ba-
sarabiei subt Ruúi este bilaterală.
6 VIAğA BASARABIEI
II SCURTĂ BIBLIOGRAFIE.
Ar fi o mare cutezanĠă să credem că cunoaútem istoria Ba-
sarabiei subt Ruúi. Există foarte puĠine lucrări istorice atât în
limba română cât úi în cea rusă.
Pentru Ruúi Basarabia a fost o provincie străină, alogenă.
Istoricii ruúi îúi îndreptau atenĠia mai mult asupra problemelor
centrale a istoriei ruseúti, asupra acelor procese, cari aveau loc
pe teritoriul populat de ruúii mari úi ruúii mici (velicoruúi úi
maloruúi). In cea mai mare parte atenĠia este îndreptată asupra
problemelor provinciale pe atât, pe cât ele au avut vr'o însem-
nătate pentru istoria centrului. Aúa, de exemplu, există cerce-
tări în istoria Ġării Kiewului, Ġării Pskowului, republicei Novgo-
rodului, originei statului velicorus, în istoria socială a Ucrainei
etc. Ca excepĠie găsim úi lucrări la istoria Finlandei úi Poloniei.
Basarabia n'a avut noroc.
In afară de lucrarea lui Nacco*) care este insuficientă, fiind
scrisă fără bază serioasă istorică, uneori chiar superficial úi ten-
deĠios,—aproape până la sfârúitul veacului al XIX-lea nu a apă-
rut nimic.
Lucrările istorice asupra Basarabiei au început să apară
mai mult -sau mai puĠin regulat numai la finele secolului al
XlX-lea úi inceputul secolului nostru.
Una din primele lucrări a fost cartea lui Batiuúcov „Basa-
rabia"**) tendiĠioasă úi prea sumară. Ea a fost întocmită în urma
poruncei împăratului Alexandru III úi după gândul lui a trebuit
să fie justificată stăpânirea rusească în Basarabia. Lucrarea nu
a reuúit, deoarece nu numai c'a denaturat procesul istoric al
vieĠei Basarabiei, dar a fost úi lipsită de un criteriu útiinĠific.
Uneori ea degenerează în citarea calendaristică a eveni-
mentelor úi anilor.
După această lucrare a apărut în 1900 în „Notele Societă-
Ġii Istorice din Odessa" úi separat lucrarea sus numitului Nacco
„AdministraĠia civilă în Basarabia, Moldova úi Muntenia în
narhia absolută úi în fine, lupta între rege úi vasali, cum s'ar zice,
lupta cea din urmă, ja avut loc la jumătatea secolului al XVII-lea.
Spre finele secolului al XVII-lea, absolutismul autorităĠii Ġarilor
moscoviĠi este în afară de ori ce îndoială.
Acest din urmă punct de vedere este just. Absolutismul
Ġarilor ruúi s'a născut în lupta cu boerii pentru putere.
Dacă provenienĠa absolutismului rusesc se datoreúte acelo-
raúi cauze, cari acĠionau úi în Europa Occidentală, — în Rusia,
pentru întărirea lui au mai existat úi condiĠiuni auxiliare, úi a-
nume: întinderea mare a statului úi varietatea compunerii lui.
Ecaterina a II-a, la jumătatea secolului al XVIII-lea, era cu
totul conútientă d3 necesitatea absolutismului, anume, in legătură
cu întinderea mare a Rusiei. „Ce altă autoritate, dacă nu auto-
ritatea Ġarului, — spunea ea,— poate să păstreze ordinea deplină
úi supunerea populaĠiei pe o întindere atât de mare a statului
rus?"
Pe de altă parte, trăsătura caracteristică a Rusiei a fost nu
numai întinderea mare a ei, ci de sigur úi varietatea naĠiunilor
componente Numai autoritatea puternică a unei persoane putea
să Ġină în ordine naĠionalităĠile atât de variate ca grad de cul-
tură úi unitate etnică.
Absolutismul împăraĠilor ruúi a existat două secole pline :
al XVIII-lea úi al XIX-lea.
Primul din aceste secole a fost un secol de înflorire a
absolutismului rusesc. La început, Petru cel Mare în cursul pri-
mului sfert al acestui veac, iar apoi, Ecaterina a II-a în cursul
aproape întregei jumătăĠi a doua a acestui secol, introduc în mod
energic politica aúa zisului „absolutism luminat". Ambii monarhi
iúi pun de scop a întroduce binele prin forĠa monarhică, prin
constrângere. Ca bază socială, monarhia absolutistă se rezema
pe nobilime.
Primul semn al desordinei sufleteúti a forĠelor monarhice a
fost apariĠia cărĠii lui Radiúcev „Voiajul dela Petersburg la Mo-
scova", încă sub domnia Ġarinei Ecaterina a II a.
In aceasta carte se desâproba complect arbitrariul împără-
tesc, serbia Ġăranului, sărăcia poporului. Radiúcev a fost de ori-
gină nobilă.
Ecaterina a simĠit primejdia. Pe autorul cărĠii ea Ta denu-
mit „revoluĠionar, mai primejdios decât însuú Pugaciov".
12 VIAğA BASARABIEI
Pan. Halippa.
GeneraĠia noastră.
Purtând în suflet jurământ, am
mers pe margini de abise în
noapte ... nici un semn, nici vise de
mântuire úi nici cânt!..
Tranúeele galiĠiene,
Strâmtorile din Daghestan,
SfinĠind cu sânge moldovean,
Visam alĠi ani úi alte denii.
Negând hotare ce despart
acelaú ideal úi Ġinte,
descătuúaĠi, ce-a fost 'nainte
am spulberat în zi de Mart.
In prag de primăvară, noi
vom úti să înĠelegem oare
porunci úi loznici în chemare
úi semnul vremurilor noui?
I.
Vechiul sat răzăúesc de codru, Truúenii, este aúezat la
douisprezece chilometri de Chiúinău,
Când mergi cu trenul dela Chiúinău spre Iaúi, de la staĠia
Ghidighici (în vechime Highideúul) spre stânga, peste deal, in-
tr'un cotlon costiúat de vale, se află Truúenii.
Satul e înconjurat de dealuri acoperite cu vii úi livezi, cari-i
dau o înfăĠiúare împodobită úi plăcută.
Casele sunt aúezate pe coastele dealurilor, aúa că apele de
ploi au scurgere; dar rândueala lor este fără de nici o socoteală,
ca în toate satele vechi. Drumurile sunt rele, strâmbe úi-ntr’o
roată. O mulĠime de hudiĠi cotite străbat satul în toate direc-
Ġiunile,
Clima-i sănătoasă úi apa de băut bună.
Imprejurimele sunt cât se poate de frumoase. Locuitorii
Chiúinăului nici nu bănuesc ce priveliúti minunate, ce aer curat
úi sănătos au la douisprezece chilometri de oraú.... De cum
ai suit drumul Hânceútilor, pe culmea dealurilor, ce trec pe
deasupra Chiúinăului, Bâicanilor úi Durleútilor úi ai luat-o în sus
spre Truúeni, — o zare largă, luminoasă, se deschide în toate
părĠile. De o parte úi de alta, pe valea Bacului si a IúnovăĠului,
se văd ca în palmă: oraúul Chiúinău, apoi satele: Ialoveni, Pri-
saca, Dăncenii, Suricenii cu mănăstirea, Nimorănii, Malcocii,
Pitrecanii, Hidighiúii, ùireĠii úi Roúcanii.
Când ai ajuns pe moúia Truúenilor, la baútină numită Fras-
na, sau mai în sus deasupra Truúenilor úi Cojuúnei, la Mămâe
úi Valea Pământului,—panorama devine úi mai măreaĠă. Ori
încotro îĠi roteúti ochii — numai verde úi iar verde ; dealuri úi
văi—toate-s acoperite cu sămănături, vii, livezi úi mici pădurici
22 VIAğA BASARABIEI
II
Truúenenii băútinaúi susĠin, că satul lor este mai vechiu de-
cât oraúul Chiúinău; că răstrăbunii lor au fost descălecători de
Ġară pe aceste locuri; că pe atunci nu se pomenea încă de târgul
Chiúinăului úi că pe locul unde-i azi biserica Mazarachi din Chi-
úinău era o capiúte pâgâneascâ a tătarilor capcâni.
Dintr'o veche spiĠă de neam, la butucul căreia stă: „Grecul
bătrânul de moúiile Grecii de Tohatin, Grecii de Highidiúii úi Ivaú-
cova satul Truúeni", se vede, că unele neamuri din Truúeni, cum
sînt Mădăneútii, Grecu-Vrâncenii, Moiseútii, care se trag din
acest bătrân, au ajuns azi la a paisprezecea generaĠie, Dar se zice
că neamul NiĠuleútilor este úl mai vechi pe aceste locuri.
Legenda povesteúte, că numele satului vine de la numele
moúiei, iar numele moúiei de la un căpitan de tătari „Truú-han"
ceea ce înseamnă pe moldoveneúte „Hanul cel groaznic".
VIAğA BASARABIEI 23
Doina Basarabiei.
Dela Nistru pan' la Prut Peste sate, peste târguri,
Moldovanu-i trist, tăcut. Peste vai úi peste crânguri,
Dela Reni pan'la Hotin De necaz e plin Ġinutul Ca
Numai lacrimi úi suspin. se pierde cu avutul.
CrivăĠul din mez-de-noapte Lacrimi picară din stele, Trec
CălăreĠ vrăjit străbate; în cârduri răndunele. Stropii
Vara, soarele úi vântul de pe frunĠi ca bobul
încropesc întreg pământul. Picurând rodesc ogorul
Dar sudoarea e 'n zadar,
Munca-i numai chin ú'amar...
Cine ne-o aruncă 'n vânt,
N'aibă loc nici în mormânt!
Al. I. Uúurelul.
Basarabia
CÂTE-VA PRECIZĂRI ISTORICE
ROMANğĂ
NATALIEI
Dac'ai arunca vreodată Dacă vei presa în cartea-mi
O privire de felină O petală de verbină
Peste versurile mele — ùi vei lăcrăma în treacăt —
Cântă-le la mandolină ... Nu uita că eúti de vină...
Iar de vei umbla răzleaĠă
Pe cărarea din grădină :
Linisteste-Ġi remuúcarea Sub
polei de lună plină ...
Cesar Stoika
1
) Partea ocupată, cuprinzând raielele cetăĠilor turceúti depe Nistru
úi Dunărea de jos (Hotin, Bender, Akkerman, Ismail, Chilia) legate între
ele prin spaĠiul intermediar, rămas în directa stăpânire a domnilor Mol-
dovei cu cetăĠile Soroca, Orhei, Lăpuúna, Tigheci úi Greceni, totul al-
cătuind o unitate geografică, a fost rubricată de Ruúi cu denumirea
Basarabia, numele până atunci numai al părĠii sudice din Ġinutul anexat
(I. Zaborovschi: Istoria Basarabiei (monografie) Chiúinău 1926 p. 139.
Sufletul Basarabiei subjugate.
Nu de mult, cu prilejul serbătoririi zilei de 24 Ianuarie, s'au
Ġinut în Ġară discursuri úi conferinĠe publice, în cari oratorii au cău-
tat să înfă{iúese publicului procesul sufletesc prin care a trecut nea-
mul nostru pentru înfăptuirea Unirii din 1859 úi apoi a reîntregirii
statului din 1918. S'a insistat asupra adevărului că ideia Unirii a
fost vie în conútiinĠa Românilor încă în epoca preistoriei lor, atunci
când Moldovenii úi Muntenii îi goneau pe Tătari, luând în stăpâ-
ilire pământul unde le-a fost menit să-úi aúeze casa úi masa, să-úi
ridice tronul úi altarul; că aceiaú conútiinĠă i-a făcut mai târziu pe
Moldoveni úi Munteni să Ġină piept sumetilor Unguri úi Poloni, să
se ridice împotriva Turcilor spre a-úi apăra „sărăcia úi nevoile úi
neamul"; că aceiaú conútiinĠă vibrează în versurile profetice ale poe-
tului redeúteptării noastre, care în an. 1857 vedea „scrisă în ceruri
sfânta Unire, scrisă în inimi cu foc ceresc".
Trezită de vechii noútri cronicari, încălzită cu argumente noui
aduse de cărturarii-ardeleni, întreĠinută prin luptă úi fapte politice în
Principate, această conútiinĠă a format fondul unui proces istoric,
sufletesc prin natura lui, care a făcut ca un neam născut în negura
vremilor din încruciúarea a două mari popoare, să se afirme, in
ciuda împrejurărilor vitrege, ca un factor de progres, ca un popor
unit úi îndependent, la a cărui mărire, după expresia aceluiaú poet,
„lucrează braĠul Dumnezeesc".
Dar Basarabia? A fost oare această frântură răsăriteană a
neamului nostru alături de fraĠii săi de peste Prut, de peste munĠi,
în marele frământări pentru unire úi reîntregire ? Până Ia anul în-
străinării Moldovenii dinte Prut úi Nistru, ca o parte nedeslipită de
trupul vechii Moldove, au fost părtaúi la acele frământări, iar după
an. 1812 orice manifestare deschisă năzuinĠei spre unire a fost ză-
dărnicită de statul rus; prin suprimarea treptată a oricărei urme de
autonomie locală, prin unificarea administrativă, prin întroducerea
limbii ruse în instituĠiile publice, prin înfiinĠări de úcoli secundare,
30 VIAğA BASARABIEI
1
) „Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă" de D-l ùt.
Clobanu, pag. 256.
32 VIAğA BASARABIEI
1
) „Cultura Românească în Basarabia sub stăpânirea rusă" — ùt,
Ciobanu pag, 268.
VIAğA BASARABIEI 33
Ioan L Macovei,
Profesor Ia Liceul „Al. Donici", Chiúinău.
VIAğA.
Nu spune: viata-i jucărie,
Pe care'n deznădejdea ta
S’o sfarmi, s'o nimiceúti ai vrea!
Aruncă-ti ochii pe câmpie :
Răsar pe 'ntinse pajiúti flori;
Iar în păduri, ascunse 'n r amuri,
Atâtea păsări cântă 'n zori,
Binevestind ca 'n sfinte hramuri
In mii de voci pe Ziditor,
Stăpânul nostru-al tuturor...
Nădejdea 'n^sulfet a murit?
ğinteúte ochii tăi pe mare
ùi vezi acolo, în depărtare:
E un pescar neobosit,
Vâslind pe doaga bărcei sparte:
El luptă în sudori de moarte.
Tony LuĠcan.
1
) „Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă" — ùt,
Ciobanu, pag. 282.
Mărgăritare de cugetare românească.
de Alexandru Russo.
1
) I. N. Moroúanu, articolul citat în „Revista útiinĠifică" Iaúi 1928 pp.
117-121.
40 VIAğA BASARABIEI
P. Constantinescu- Iaúi
1
) In „Natura- 1925, 3, pp. 18—19; úi în „Doina Basarabiei" 1932,
Mai 15.
Stihuri pentru zilele de astăzi.
Cuvinte de îndrumare.
de Zamfir C. Arbore.
1
) Vezi ùt. Ciobanu, op. cit. pag. 287-291.
2
) Vezi Nerva Hodoú si Al. Sădi Ionescu, op. cit. pag. 64.
3
) Vezi Nerva Hodoú úi Al. Sadi-Ionescu, op. cit. pag. 64.
VIAğA BASARABIEI 47
Puterea rugăciunii *)
de Vasile L. Laúcu.
CUGETĂRI
De Bogdan P. Hasdeu
A crede si-a iubi e una.
Eu cred, de-aĠi zice că-s nebun,
Căci arde 'n pieptu-mi totd 'auna
Văpaia pentru iot ce-i bun.
1
) A se vedea colecĠia Revistei „Arhivele Basarabiei"
2
) „Dela" Nr. 1388/1899. Arhiv. Senat. Chiúinău.
56 VIAğA BASARABIEI
Criza agrara
Media
1908 1909 1910 1906-1910
Primăv—Toamna Primăv.—Toamna Primăv.—Toamna Primăv.—Toamna
vele, schiĠe, povestiri pentru copii, uúoară úî plăcută, autorul având da-
iar după Unire, făcând cunoútinĠă cu rul de a nu plictisi pe cititor, prin
poezia românească, a tradus cu mult variaĠia stilului. Originală e descrie-
talent úi îndemânare din Grigore rea portului Marsilia cu Cannebiera
Alexandrescu, Vasile Alixandri, M. lui celebră úi a Buiabezei. ViaĠa pe
Eminescu, Gheorghe Coúbuc, A. Vlă- bord e de asemenea plină de cu-
huĠâ, P. Cerna. G. Murnu, Ion Mi- loare. Despre portul Alexandria ni-
nulescu, Mih. Zamfirescu, N. Beldi- mic! O trecere dela debarcader la
ceanu, ùt. O. losif, D. Anghel, G. gară în fugă de automobil. Fraza
Topărceanu, A. T. Stamatiad, I. C. aruncată in pripă de „case joase úi
Savescu, T. Robeanu (G. Popovici), murdare" e departe ca steaua polară
Ion Al-George, G Bacovia, Lucian de realitate. Nu există în Egipt un
Blaga, Demostene Botez, Mihail oraú mai modern úi cu case mai fru-
Codreanu. Nichifor Crainic, V. De- moase ca în Alexandria. Dacă n'ai
metrius, Ovid Densuúeanu, Victor vedea curmalii úi femeile acoperite te-
Eftimiu, Ion FoĠi, Octavian Goga, ai crede într'un oraú din apusul
G. Gregorian, E. Isac, I. Valerian, Europei. Atâtea rarităĠi ca: muzeul,
V. Voiculescu, G. Talaz, Măria Baiu- coloana Pompei, catacombele, piaĠa
lescu, N. Milcu, A. Terziman, I. Ne- si statuia lui Mehmet-Ali, grădina
niĠescu úi A. Verea, tipărind în anul Nuzha, statuia lui Nubar-Paúa úi
1928 la Chiúinău chiar úi o Antologie coloana Kartum, palatul Raz-el-Tin
cu bucăĠi din poeĠii citaĠi—antologie, cu reúedinĠa de casă a Kedivului,
prefaĠată de d. ùtefan N. Ciobanu— farul úi fortul Napoleon, autorul nu
membru al Aca'demtei Române úi le-a văzut úi nici n'a auzit de ele...
profesor la Facultatea Teologică din Oricât de puĠin ar sta cineva în E-
Chiúinău. gipt, Alexandria nii merită o ase-
Lirica originală a d-lui V.L.Laúcu menea insultă de „case joase úi
a fost pe vremuri apreciată de cri- murdare" úi atât!
tica literară rusă, iar numele său Peisagîul deltei Nilului e prins des-
s'a văzut în revistele úi ziarele mari tul de bine din fuga vertiginoasă a
alături de ale unor poeĠi cari au în- trenului. Parcelele irigate úi veúnic
trat cu triumf în panteonul poeziei verzi, lanurile de grâu úi porumb,
ruseúti. Noi ne facem datorîa úi a- semănăturile cu flori albastre de in,
tragem atenĠia poeĠilnr români basa- livezile de banani úi curmali printre
rabeni, cari útiu limba rusă, asupra canalele pline cu bărci, munca mile-
operii poetice a d-lui V. L. Laúcu nară úi invariabilă a Ġăranului felah
úi-i îndemnăm să încerce să-l trans- la udatul lanurilor cu sakieh învârtit
puie în limba noastră românească. de, cămile sau úaduf învârtit cu
Asta ar fi o răsplată dreaptă pentru mană, bivolii ce merg agale cu frâul
acela care cu atâta dragoste a Ġi- vârît prin nări, satele cu locuinĠi
nut să-i facă cunoscuĠi publicului preistorice úi mizeria vieĠei de felah
cetitor rus pe cântăreĠii noútri na- în mijlocul opulenĠei generale, toate
Ġionali. corespund realităĠei úi impresionează
Dăm în numărul de fată traduce- pe cetitorul ce nu a văzut delta Ni-
rea unei poezii din volumul d-lui Va- lului, care dă trei recolte pe an úicare
sile Lascu úi îl rugăm să încerce era considerată în evul antic „Grâ-
el singur, măcar acum la bătrâneĠe, narul Romei".
să ne cânte ceva în limba dulce ro- Cât despre mirarea autorului că
mânească. Noi îi stăm la dispoziĠie splendizii curmali seamănă cu pal-
cu paginile „VieĠii Basarabiei". mierii din a căror familie fac parte,
P. C. confuzia ibîúilor cu eleganĠii flamanzi,
tubul de aur ce-1 poartă femeile la
nas úi care nu e decât de alamă
Demostene Botez. Călătorii (ViaĠa strălucitoare, precum úi culoarea gal-
Românească, anul XXII No. 7-8, benă a Nilului pe care úi-o închi-
anul XXIII No. l—7). Descrierea că- puia úî Eminescu care nu vizitase
lătoriei dela Marsilia la Cairo e Egiptul, când a scris versurile:
VIAğA BASARABIEI 67
Nilul miúcă valuri blonde pe câm- emoĠionant este un zgârie nori din
pii cuprinúi de Maur America, că inutilitatea acestor con-
Sub acel. cer de Egipet revărsat strucĠii ciclopelne 1-a făcut să ex-
în foc úi aur.,. prime că toate trei piramidele sînt o
stupiditate ! ComparaĠia între splen-
toate aceste fraze necontrolate úi doarea de civilizaĠie úi tehnică a
puerile, strică mult ansamblul des- arhitecturei piramidelor — unica ră-
crierei... masă din cele 7 minuni ale lumei —
Ajungem în sfârúit la Cairo, în lu- cu satele preistorice ale felahilor
na August, când toată lumea cu din deltă, o ruúine a civilizaĠiei, pe
dare de mână fuge din Egipt, în plin care nici nu face a-Ġi rezema pri-
sezon mort. Pentru acel ce cunoaúte virea, e cu desăvârúire lipsită de
această metropolă, cea mai populată gust, tocmai prin tendinĠa de a de-
din toată Africa, strânge urît din veni originală...
sprincene la citirea celor înúirate de G. Raúcu, profesor
autor atât de încomplect úi uneori
atât de fals...
Este mai întâi inadmisibil pentru Al. Hasdeu úi Skovoroda. Sub tit-
un călător să viziteze în Cairo nu- lul „Un filosof mistic" a apărut în
mai Windsor-otel, moscheia Hassan 1930 (la Socec) traducerea din ru-
úi Kait-bey, Citadela, cimitirul Ma- seúte a studiului istorico-critic al lui
melucilor, cafeneaua Arab-Paúa, pi- Alexandru Hasdeu despre filozoful
ramidele úi sfinxul. Dar Muzeul care mistic ucrainean Grigorie Varsava
reprezintă quintezenĠa muncei atâtor Skovoroda. Studiul a apărut în re-
arheologi vestiĠi dela Mariette paúa vista rusească „Telescop" din 1835
úi Masoero până în zilele noastre úi a fost tradus de d-l M. Majewski.
când s'a descoperit mumia úi bogă- In prefaĠa traducerii făcută de d-1
Ġiile din cavoul lui Tout-ank-Amon ?! Em. C. Grigoraú se arată pelângă
Dar grădina zoologică unică în tot importanĠa studiului úi locul, pe
continentul african ?? dar universi- care-1 ocupă Al. Hasdeu în literatura
tatea arabă El Azhar?? úi câte al- noastră filozofică. După metafizica
tele! Afară de descrierea plastică a teosofică a lui D. Cantemfr úi cea
călăritului pe cămile, o scenă de ca- crestino-útiinĠifică a lui Petre Stama-
re abuzează toĠi turiútii spunând tiadi urmează miúcarea mistico-reli-
veúnic acelaú lucru úi descrierea mă- gioasă cu nuanĠă ortodoxă a lui Al.
cabra a uniii cimitir arab îngropat Hasdeu. El a reîntronat în Rusia
în nisip, nu găseúti de cât două-trei tradiĠionalismul úi misticismul cre-
fraze despre moscheia Hassan úi útin.
Kait-bey, căci restul sjnt aprecieri Misticismul, care a căutat să răs-
asupra societăĠii ce mergea după toarne regimurile politice, explică la
bagheta ghidului incult... Al. Hasdeu ideile sale revoluĠionare
Acolo unde însă s'ar revolta toĠi úi lupta contra lumii celei nouă.
călătorii ce s'au perindat de secole ReĠinem din interesanta prefaĠă a
prin Ġara Faraonilor, dacă ar putea d-lui Grigoraú această tristă veste :
să citească spusele autorului, e de „Moútenitorii (lui B. P. Hasdeu) pun
bună seamă la capitolul vizitărei pi- mare preĠ pe necunoaúterea opere-
ramidelor. Pe lângă informaĠii gre- lor Hasdeilor" Să fie'vorba de un
úite úî necontrolate ca: 15 klm. dis- sechestru aplicat pe opera acestor
tanĠă din oraú la piramide, în loc de mari bărbaĠi, care a devenit demult
6; intrarea în piramida Keops oe la- un patrimoniu naĠional ? Ar fi úi ne-
tura de răsărit, când toate pirami- drept úi antinaĠional úi ilegal, deci—
de au intrarea pe faĠada de nord ; condamnabil úi nu putem crede că-i
nici un turist n'a vizitat toate trei adevărat!
piramide Giseh, etc , nu útii cum să —U—N
călifici starea de spirit a autorului
care afirmă că la poalele piramide-
lor n'a simĠit nici o impresie, că mai
68 VIAğA BASARABIEI
Eufrosina Dyoicenco. Acesta este letul i-a rămas legat pentru tot-
numele unei tinere cercetătoare a deauna de úcoală. Dovadă preocupa-
relaĠiilor literare româno-ruse. De rea de interesele învăĠământului, ma-
origină rusă, din Ġinuturile Volgei, nifestată în atâtea rânduri în cari-
doamna E. D. este astăzi învăĠă- era d-sale politică úi oarecum sim-
toare la Bucureúti, unde úi-a luat úi bolizată în frumoasa publicaĠiune
licenĠa în litere. Relevăm din cerce- dela Cetatea-Albă.
tările D-sale studiul „InfluenĠa lite- Numărul recent din „Cultura Po-
raturii ruse asupra scriitorului Con- porului" apărut în Ianuarie c. este
stantin Stamati", apărut în 1929 la închinat sărbătoare! naĠionale din ziua
Vălenii de Munte. Studiul este foarte de 24 Ianuarie. Articolul prim, cu un
documentat,interesant úi aduce multe reuúit portret (cliúeu) al Domnitoru-
contribuĠiuni nouă la cunoaúterea lui Alexandru Ion Cuza, poarta
scriitorului basarabean Stamati, de- semnătura d-lui T. Iacobescu. Arti-
spre care D-Sa pregăteúte un studiu colul în întregime este o evocare
mai întins. Tot D-Sale îi datorim istorică dela plămădirea neamului,
stabilirea definitivă a datei morĠii până în zilele noastre, exprimat în,
scriitorului: 12 Septembrie 1869. Sta- termeni de caldă inspiraĠie úi drago-
mati este înmormântat în curtea bi- ste de Ġară. D-l T. Iacobescu are
sericei vechi din satul OcniĠa (Hotin), meúteúugul sintetizărilor istorice ex-
A avut în momentul morĠii 72 ani: puse în limpede lumină, útiind a ocoli
s'a născut deci la 1797. (Vezi: .Mor- balastul amănuntelor, astfel, ca să
mântul scriitorului C. Stamati" în reiasă un tot concentrat úi armonic. D-
ziarul „Adevărul" din 24 Septembrie sa întrebuinĠeză în exprimarea
1931). Aúteptăm dela harnica cerce- gândurilor întreaga gamă literară
tătoare úi alte lucrări în direcĠia a- dela înălĠimea poetică la conturarea
ceasta cât úi colaborarea la revista de termeni cea mai simplă. ùi acea-
noastră. sta fără sforĠare, fără poză, ci sim-
—U—N plu úi firesc.
Iată câte-va rânduri, care redaĠi
momentul după scurgerea năvăliri-
Cultura Poporului, apare sub în- lor barbare:
grijirea AsociaĠiei învăĠătorilor din „Puhoiul barbar se mistue lent;
Cetatea-Albă, director T. Iacobescu, „valurile lui se preling cu încetul
An. III, No. 1, Ianuarie 1932, Ceta- „de pe stânci úi Ġărmul rămâne cu-
tea-Albâ. „rat úi fertil, însetat după hrană
Basarabia nu este provincia răs- „proaspătă úi curată".
făĠată de publicaĠiuni periodice. O Sau portretul lui Alexandru Ion
revistă de cultură naĠională în pro- Cuza :
vincia noastră este ca o rara rază „Alexandru Cuza rămâne vie a-
de lumină si căldură binefăcătoare. „mintire în inima Românilor, fiindcă
Iată dace ne bucurăm că revista „a fost cel dântâiu Domn al Ġării
„Cultura Poporului", de sub îngrijirea „libere úi cu dragoste adâncă pen-
AsociaĠiei învăĠătorilor din Cetatea- ,tru poporul muncitor.
Albă, a păúit în anul al III-lea al „Subt el s'au înfăptuit reforme cu
existenĠei sale, Meritul în primul „adânci rezultate, simĠite de norod.
rând revine desigur, directorului ace- „A fost Domnul Ġăranilor.
stei publicaĠiuni, d-lui T. Iacobescu, Revista„este îmbogăĠită cu un va-
deputat de Cetatea-Albă. D-l Iaco- riat material în proză úi versuri.
bescu, se útie, este un activ om po- „Dascălul" — versuri— poartă sem-
litic, care, aparent,—de zece ani ne- nitura cunoscutului poet ardelean
întrerupt face parte din parlament, I. U. Soricu. „Dascălul" este un imn
a rupt de multiúor cu úcoala. de slavă la adresa umilului úi umi-
D-sa este învăĠător úi a fost, pe litului muncitor al úcolii: învăĠăto-
vremuri, revizor úcolar. Totuúi, dacă rul.
d-l Iacobescu nu mai are posibili- Tăcut úi singuratec te-au cunos-
tatea de a preda lecĠii în clasă, suf- cut strămoúii.
VIAğA BASARABIEI 69
TIPOGRAFIA
Băncii Centrale Cooperative
CHIùINAU
Str. Principele Nicolae No. 25
4.73 Telefon 4.73
PreĠul 15 lei