Sunteți pe pagina 1din 331
DOCUMENTE BASARABENE XX MARTURII HOTARNICE (1602— 1814) (Extras din Buletinul Comisiei monumentelor istorice Sectia Chisinau. Anul 1938) 4 \ XN sais ° tL : _ é nike CHISINAU x 5 Tipografia »DREPTATEA’ z 4 of ene INTRODUCERE Cu domenii intinse in seama lor, domnii Moldovei, cei din veacul intemeierii, ca si cei de mai tarziu, au rdsplatit ,slujba dreapta si credincioasd“ +) a boerilor si ,slugilor", sau ,,vilejia in oaste“®) a luptatorilor, si prin donafiani de pdamént. Fie ca donafiunea era din ,al nostru pdémdnt al Moldovei*, sau din cel ,drept domnesc“, ori de ,bastind domnesc", sau provenit din trecerea in seama domniei pentru ,viclenie“, sau stingerea liniei drepte a mostenitorilor, ea se fdcea in numele suveranului, ca 0 ,deosebita mila“ a lui. De aceasté mild a domnilor Moldovei s'au impartdsit, in egala mdsurd, si asezdmintele sfinte, méndstirile, bisericile, epis- copiile, mitropolia. Cu chipul acesta, in decursul vremii, s’a format in Moldova proprietatea boereascd, bisericeascdé — mdndstireascd si rézesascd, afaré de cea inifiald, a statului, a domniei. Pomenim numai in treacdt ,milele* do alta natura, ca veni- turile dela vamd, figani,‘robi etc., mai ales cele de figani *) ce se inmulfese prin veacurile XVII si XVIII, cand pémantul trecénd in proprietatea boerilor mari, bdstinasi sau de obdrsie straind, mai tarziu, pénd la desfiinfarea privilegiilor de clasd, aceasta domneascd se méarginea doar la acordarea unor titluri de 1) L. T BOGA: Documente basarabene IV pag. 5. 2) Jdem VII pag. 16 3) ARHIVELE STATULUI CHISINAU. Hrisovul lui Costandin Mihail Gehan Racovifaé voevod din 1756, mai 24:. a de vreme ci domnii si obléduitorii alacestui pdmént intre alte ocdrmuiri gi purtdri de grije, au datorie @ socoti si pentru obrazele cele mai de cinste, adicd parte boereascd, carii deapururea sé afld slujind cu credinfd la trebile domnilor si a {arii, ca pre fieste care, dupa dreaptd slujba lor, sd-i miluiascd, gi sd-i odihniascd din dom- nestile sale mile, pe fieste care dupd mdsura slujbelor. $i pentru aceasta gi domnia mea, vazénd slujba cea cu credinfd si cu dreptate ce au slujit domniei, meale si férii, cinstit sicredincios boeriul nostru dumnealui Vasili Razu hatman, din osdbita mila noastré lam miluit pre dumnealui cu cinci sdlage de figani din drepti tiganii domnesti*, boerie, care se inmulfisera asa de mult, prin dublarea gi triplarea lor. Daniile abunda chiar Ia primii domni, cu domnie mai lunga, Bine infeles, trebuiau create cadrele dregatorilor st ale conduca- torilor de oaste, ale credinciosilor partizani ai domnilor cu Brije de a consolida si asigura succesiunile la tron, In donafiile ce cuprind sate, munfi, dumbravi, mosii, locuri din pustia, hotarele se fixau cu preciziune '), Sunt insd unele hrisoave ce se marginese. sa inregistreze formula stereotipd iar hotarul acestui sot sa fie dupa hotarul vechiu, pe unde din veac au umblat", rezulténd din aceasta o strdveche agezare, cu hotare Prea bine cunoscute. Adaogam gi formula frecventa pentru locurile din pustiu cal poate sd traiasca un sat indestul*, Inca dela inceput, hotarele erau alese la fafa locului de dr2- Satori trimisi de domn 2). Si cum aceste hotare uneori erau incaleate aimpresurate“, pentru alegerea ior se folosia hrisovul de miluire sau intarire, Cu vremea, hrisovul insugi este denumit ,,scrisoare hotarnicé", ori chiar ,hotarnica* 8), Cand hrisovui nu mai era pastrat, alegerea hotarelor se facea prin marturii, de aceia si hotarnica s'a numit ,mdrturie hotarnica" ee *) M. COSTACHESCU. Docum. mold. inaizte de Stefan cel Mare, Vol I pag. 8: Jar hotarul lor din jos dela Maraseuti, un val ce-i deacurme- zizul cdmpului pand la Sereti, apoi de cea laltdé parte a Siretiului, la capatul de jos al Poenii, 0 movild. $i de acola drept peste luncd la Fénténd 0 movilé $1 de acolea drept in bucovind 0 movild, si de acolea pe marginea bucovinei in sus pana la hotarul Serbinescului la un tein 9° movild, de acolea cdtre Toplita, acolo o movild, si de acolea cétré Siroti © movild pe mijloc, gsi dev acolea peste... . Sireti, in sus pana in bucovina cea mare, pe unde le araté drumul dela Dobrindufi, la capétul cdmpului i de acolea pe margines buco- vinei, pe deal, la vale, péné 1a val. Acesta iaste tot hotarul (1392, Martie 30), *) M. COSTACHESCU. Vol. I Pag. 123 wacesta li este tof hotarul, pe unde li La facut Dragomir, trimis de domnia mea". Pag. 148 ,,acosta ii este tot hotarul, pe unde a hotérit pan Méndricica si pan Dan ceagnic, gi Neagoe gramatic". ®) L. T. BOGA, Doc. Bas. IV pag. 12, wsuret depe o hotarnicd veche @ domnului $tefan vodd din let 6997 ghenarie 9°. Volumul de fafa pag. 32 #0 scrisoare de hotarnied din velet 6949 sdpt. 29 intérité de maria sa Iii si fratili su Stefan voevod", 4 Marturiile ce se faceau la asemenea ocazii erau felurite, dupa timp siimprejurari, La inceput se fvloseste stravechiul obiceiu al jurdméantului si ,ludrii brazdei in cap“, apoi marturia ,oamenilor batrani, buni de prin pregiur megiagi“, pentruca la cazuri extreme © sa se recurga la jurdmantul in bisericd pe sfanta evanghelie, sau la wcartea de blestem“, care princeremonialul mistic, prin confinutul sguduitor pentru crestin, determina mérturisirea adevarului '). De aci si valoarea unui act de proprietate ce prezenta mar- turia hotarnicd, in justitie, cand ad>vdraiul act de proprietate — hrisovul de miluire, sau de intdriturd, zapisul de cumpdrdtoare, de inpdrfeala, de danie,de schimb, foaia de zestre etc.— lipsea. Marturia hotarnicd nu se putea incheia decdt ca indeplinirea unor formalitafi. In primul rand cercetarea, alegerea hotarelor, trebuia ordonata de insusi domnul, sau in lipsa lui, de Divan. Consimfam4ntul parfilor condifiona agezarea pietrelor hotare si facerea definitivd a marturiei hotarnice. Cand una din parfi se ardta nemulfumitd, alegerea hotarulai rdmanea sd se facd cu ngiudicata*, Sub acest raport, se creiase o procedurd a holarelor, care cu vremea devine ,un obiceiu al hotarelor" *), Semnaldém_ intre alte multe, obizeiul de a se ageza sub stalpii de piatra, sau sub pietrele hotard unele semne, cum sunt de pildd ,cdrbuni gi har- buri*®) sau ,prund si cinuga* *) proba evidenta, cd acel stdlp sau piatra era intr’adevdr de hotar. Uneori, numai prezen{a acestor semne, in lipsa chiar a stdlpului, sau a_ pietrii, era suficientaé proba, cd pe acolo era linie de hotar *). 1) VOLUMUL DE FATA pag. 9, 14,20, 24, ,au giurat la sfénta evanghelie pre obiceiul fdrii*. Dam un fragment din CARTEA DE BLESTEM a mitro- pol.tului Gavril al Moldovei, dela 1774 iuli 4: ,unii ca aceia {ceice nu vor marturisi drept) sd fie blastimafi de Domnul Dumnezeu, gi de precurata a sa Maicd, de skavi{it 12 apostoli, i de 318 svinfi parinfi dela soborul Nicheii; in viafa lor procopsali sd nu vadd, ostenelife gi sudorile lor st fie spre perzare Herul gi pietrile sd putrezasca gi sd si rasipased, iar trupurile lor sd stea in- tregi, si dupd moarte nedizlegate. Si de cdtri smerenia noastra sa fie blestd- mafi. Iar de vor urma droptitii marturisind adevarul ia frica lui Dumnezeu, si fie ertafi si blagoslovifi, amin". 2) Idem pag. 64. *) Idem pag. 64. » Idem Pag. 265. ) lem Pag 237, .care piatrd acum nu s‘au gasdt, iar toate cele lalte sdimne sdnt de fafa", Pietrele fara astfel de senine, erau socotite ,viclene“, si ca atare, nu puteau servi drept ,pietre hotard* '), Ca semne desparfitoare de hotare se mai intrebuinfau_mo- vilifele, movilele *), copacii cu semnul bourului, sau al crucii*), cruci de piatré), si atdtea altele ce se menfioneaza in lucrarea de fata. Abtarul satului sau al mosiei fixat prin semne, continua sd delimiteze 0 proprietate fafa de alte Proprietafi vecine. Insé cu vremea, in interiorul acestui_hotar integral, prin impérfiri, prin vanzari, prin donafiuni se asezau alte hotare, ce irebuiau Sd repre- zinte, limitele acestor schimbéri intervenite. Faptul acesta s’a intamplat mai ales in acea proprielate raze- sgeasca din Moldova, care odinioara reprezenta un tip specific de proprietate. $i astfel, aldtari de proprietatea in devalmdsie a tuturor descendenjilor din acelas batran, cu par{i ideal cunoscute, dar nedelimitate, incepe fardmifarea mosiei, prin fixarea hotarelor reale °), Aceasté fragmentare a Proprietd, mai exacte. Masurarea mosiilor s’a facut cu odgonul, funia, lanfuhul a necesitat_ mdsurdatori "») VOLUMUL DE FA TA pag. 44 ssa cercetam, si de vom afla cd. nu sete hotar, ci ar fi 0 piatri vicleand, ad'0 scoatem $1 4 punem alta piatra, undi a vini masura locului", *) Idem pag. 233 ynefiind nicio pricind, am urmat si dispre acele cu Punire pietrilor, si punire movilelor", *) Idem Pag. 30 ,undi esti un teiu mare in movild bor intr'insu". Pag. 86 nla un stejar mare ce este in buza piscului. s'au aflat bouru i cruce inesnn stejar, $i petre hotara” }) Idem Pag. 222 ,pénd intr'un hotar vechi cu cruci*. " ‘ ") L. T. BOGA Doe. bas. V pag. 17: ,lar hotarul acei de mai sus numite bucdfi de pdmént din hotarul Siliseanilor sd fie incepdndu-si dela o mocirlé din codru si pe drum pana la pirdul rddinlui, iar de acole drept la tanténa cea de piatra, apoi piste rapa si pana Ia gardul farinii cei vechi, apoi apued gardol pénd la hotarul Gorbinestilor, acesta este tot hotarul, iar dispre alte parti dupa hotarul vechi pana unde au st:tut din veac". Idem VIII pag 10 yi au asezat’ stalpi gi pe acele doud parfi din acea jumdtate de jos, satul Goldiestii, ce s’a cazut in partea lui Malcoci sdtrar". Idem XI pag. 30 , sd alegefi toate pdrfile de ocind gi cumpdrdturd pre zapisé ce va avea boiarinul nostru C. Jora ci au fost armas den vatra acelor sate (Forostna gi Sdngereni) gi den apd gi decd npu den tot locul cu fot venitul. —. gi sd punefi semne", 6 lantul di her, a caror lungime in stdnjeni varia, sténjen care avea \ lungimea neschimbata de opt palme domnesti'). La inceput, ardtarea cifrelor se facea numai in hotarnica, iar mai térziu hotarnica era insofitd de harté simpld, sau harté lucrata de ingineri; apoi de plan ,ridicat de cdtre inginer*, *) care opera cu ,gradul* *), In aceasta minutioasd cercetare a hotarelor, gaésim o bogatd terminologie geografica populard, *) mai abundenta de cat la alte popoare, dovedindu-se prin aceasta permanenta si indelungata cutreerare a pdmdntului pe care s’a asezat poporul roman. Elocventd, sub acest raport, este prezen{a in aceste hotar- nice amintirea unor popoare de mult apuse*), sau a altora cu care a avut inversunate lupte, in decursul veacurilor °). Prefioase, pentru trecutul acestei regiuni sunt urmele unor vechi asezdri’), sau strdmutdri de sate *). Dar mai ales ceace evidenjiaza sdlasluirea de lungi veacuri pe aceste meleaguri a poporului romédnesc, este bogd{ia nomen- claturii romanesti. Satele, cele mai multe din ele, poarté numele celor ce le-au intemeiat *), sau reprezintaé anumite forme de teren"), bogdfii lo- cale''), sau alte caractere de seama'?), Mosiile de asemenea prin numele lor romdnesti amintesc pe vechii lor stapanitori*), bogafiile animale ‘*) ale regiunii, sau 1) VOLUMUL DE FATA pag. 43 odgon de 30 stanjeni; pag. 53 de 35 stinjeni ; pag.61 de 20 stanjeni; pag. 288 de 10 sténjeni. Pag. 48 funie de 20 stdnjeni; pag. 79 de 30 stanjeni; pag. 92 de 25 sténjeni; pag. 177 de 15 stanjeni; pag. 252 lant de her de 10 stanjeni. 2) Idem pag. 272. 3) Idem Pag. 276. *) Trup, cap, crestet, fafa, frunte, buzd, limba, bot, coastd, cot, picior, crac, coada 5) Idem Pag. 20 morméntul de Elin, movilele Ilenilor. ®) Idem Pag. 15 morménturile tatdresti, pag. 10 movilele tétdresti; pag. 83 Movila Turcului. 7) Idem pag. 20 Cetatue. 8) Idem Pag. 111, 181, 186 finterim vechi. °) Ciohordnii, Drancenii, Harcestii, Miclestii, Pérjoltenii Sapotenii etc., 1°) Célddrusanii, Furcenii. 4) Merenii, Cornestii.. 1) Bolboacd, Pulberenii etc... 18) Baledufii, Bddicenii, Bogzdstii, Bulata, Condregtii, Dragomirestii Dragoestii, Gangura, Hajdau, Horbinestii ete.. N Bivolul, Bursuceni,’ Capresti, Oaia, Oileni, Zadmbréoanii. pe cele vegetale'), forme de relief *), compozitia solului*), sau alte caractere*), Dealurile, aldturi de numele asemanatoare satelor, mosiilor, vailor invecinate, unele au forme arhaice, etestand vechimea lor : Dealul Herbintile, Dealul Raspintile etc. Vaile poarté si ele nume romanesti, cdteva caracteristice pentru trecutul istoric al regiunii: Valea Cetéfii, Valea Zambroaie, Valea Mustafa, iar Valea Zmioaicii ne duce la vremurile negu. Foase, ce se confundd cu insdsi viata de basm a Poporului nostru romdnesc in aceste meleaguri. Raurile, paraiele, lazurile, fantanile, vadurile, trecatorile, fundurile, lacurile, drumurile, toate au Primit pecetia celor ce au stapdnit de veacuri aceste pdménturi, unele din ele deasemenea meritand a fi menfionate : Fanténa dela Cetafui, Fanténa Furilor, Fantdna Inputitd, Trecdtoarea cea batraéna in Nistru etc.. $i astfel, prin confinutul lor, aceste marturii hotarnice iau aspectul unor adevdrate monumente istorice, care marturisesc © straveche sdldsluire pe acest pdmant a poporului romdnesc. De aceia, cu drept cuvant D-l profesor Stefan Ciobanw Presedintele Comisiei monumentelor istorice, secfia din Basarabia’ in prefafa volumului I de Documente din Basarabia publicat de aceastd Comisie la 1928, seria: nactele care se publicd cons- litue cele mai doveditoare monumente ale trecutului roménesc". Cu acest al I-lea volum, ,monumentele trecutului roménesc* au sporit. Mulfumese D-Iui profesor Stefan Ciobanu, Presedintele Co- misiei monumentelor istorice, secfia din Basarabia, pentru infele- Serea addncd si prefuirea trecutului romdnesc al Basarabiei ce aratd, acceptdnd ca Comisia ce prezideazd sé editeze acest volum si mi-a dat astfel prilej, ca la comemorarea celor doud zeci ani dela Unirea Basarabiei, si aduc un spor de marturii istorice, ca acest pamant de strdveche stdpdnire roméneascd e frup din trupul mosiei roménesti, asa cum o araté aceste marturii hotarnice. L. T. Boga 1) Brédeni, Bujorul, Parénganii, Perenii, Rogojenii, Séngerei, Scumpia. 2) Magura, Movilenii, Vartopeni. 5) Chetroas: 4) Flaménzén 7. 1602 aprilie 29. Marturia hotarnicé a mosiei Peresecina, finutul Orheiului. Prin aceasté marturie hotarnica se face stiut cd maria sa Irimia Movili voevod cu cartea miariei sale din 23 martie 7110 ne-a poruncit sd mergem la satul Peresecina, finutul Orheiului, ca si hotéradm aceasta mosie imprejur, dupa mai multe jalobe si marturii ale boerilor, megiesilor gi imprejura- silor aduse de Toader, Ioan si Necolae, fii Grapinei, nepofii si strinepotii lui Dulman si Petric’, marturisind ca toate dresele si marturia hotarnicaé dela strabunii lor, au fost arse in vremea unui foc noaptea, cand a ars cu totul casa lor, aga incat ei n'au putut scdpa nimic, ramasu-le-a numai un singur hrisov domnesc. Dar acesta se afla la neamurile lor de peste Nistru, in Ucraina. Venind dar la fata locului gi cercetand, aflat-am jalobele lor drepte. Ei ne-au infatigat cartea mariei sale Ilieg voevod din let 6944 mai 7. Potrivit poruncii ce ni-au infatisat din nou razasii din Peresecina Toader, Ioan gi Ni-| e pentru hotdrdrea mogiei dup& ardtdrile hrisovului, noi am chemat pe tofi razagii din Peresecina si pe megiasi, si i-am intrebat cine poate lua jurémantul si brazda in cap. Ei au primit jurdmantul tofi frafii—fiii Grapinii Toader, Ioan si Nicolae, cari ludnd_brazda in cap mers-au cu noi si am cautat Grate Rolo velee Wealt-an lavintlia peatrd de hotar, drept la stalpul aflat la gura Peresecenii, unde am adeverit cd cu adevarat este vechiu semn de hotar ce-l arataé si hrisovul. Apoi am purces de acolo drept inainte si am gasit langd o movila o peatra de hotar. $i mergdnd inainte pe un damb pe 9 deasupra Ichelului, am gasit iardsi piatré de hotar langé o movilad, am mers apoi spre Movilele Tataresti si inainte pana la o peatrd de hotar, iar de aci mers-am spre un stalp vechiu dela capatul paduricii Semananca, apoi drept inainte spre niste pietre vechi de hotar, prin paraul Ivancea si Ivanciocul pana la dealul Vatricii, drept Ja un copac ce alcdtueste varful unghiului la un copac, pe care tofi batranii ce-s de fata la aceasté hotaratura, il numesc Copacul Tulbure. De aici ne-am intors spre izvorul Traistinefului si inainte pe dealul Traisti- nefului, apoi prin padure drept spre rsdrit pana la un stalp vechiu, aflat mai jos de drumul mare al Orheiului, Apoi am mers tot pe deal in jos panda la gura Traistinefului, spre un stalp vechiu, am trecut paraul Ivancei, apoi drept spre un deal, unde am gasit iardg un vechiu stilp langa un stejar cu semnul bourului insemnat pe el. De aici am mers deasupra dealului gi prin padure spre peatra de hotar veche de langa drumul ce duce dela Miclesti_ la Orhei, apoi inainte spre un izvor, hotarul merge drept spre loznifa ce se afla pe varful dealului despre Miclesti, langd un stejar insemnat cu bour. De aici spre un iaz, si pe lingaé padure spre ponoarele Pere- secenii, unde am gasit iardsi un stalp, apoi la vale spre semnele vechi de hotare, inainte la vale drept la un stalp vechiu dela coada iazului vechiu, de aci tot inainte spre un stalp aflat in mijlocul albiei_paraului Peresecina, apoi tot inainte, asijderea spre un semn vechiu de hotar, ce se afla in gura Peresecenii, de unde intai am inconjurat toate sem- nele vechi de hotare. Si vazdnd ca toate semnele se aflila locurile lor si-sunt ale mosiei Peresecina, am facut aceast’ mérturie hotarnica pentru hotdrarea ce am facut dupa po- runca domneascd, pentruca si le fie dovada vecinica, dupa semnele vechiului hrisov. $i aciasti marturie hotarnicé am facut fiind de fata tofi razdsii de Peresecina si megiesii giam intdrit-o cu semnaturile noastre. 7110 april 29. 2 semnaturi nu se pot citi: vel vornic scris Joan Ce- golea dela Suceava. (Traducere ruseascd suspecté dupa care s'a facut traducerea de fafa). 10 I. 1605 septembrie 5. Marturia hotarnicé a satului Merenii finutul Orheiului (jud. Lapvgna). Facem stire cu aceasta marturie de hotarnicd dupa lu- minata carte a ma ale domnului Irimii yoevod din let 7113 julie in 20 de zile, scriindu-ne sd mergem la sialistea satului Merenii din fanutul Orheiului, si socotim gsi sa hota- rim acia mosie Merenii prin pregiur gi in mijloc, dupa jaloba lui Grigorie si Niculai ficiorii lui, Tanasie Grizunul nepofii lui...) si a lui Paval Grizunul gi pre stranepotii a lui Gavril Grizunul cel batran. Mers-am si-am strans acolo pe toti. . « «!) a parfii de sus si a parjii de gios, precum gi inpregiurasii - + - ‘') c&rora le-am cerut la inpregiurasi megiasi hartiile sau hotarnica. Iara ei au ardtat ca s’au per- dut dresile din prada Cazacilor Zaporojeni, intru aceia $i Gligorie si Niculai Grizunul hartii sau alte dresi n’au aratat gi au zds c& cele ce au avut pe mogul lor Staci Goria si l-au luat reb Tatarii cu toate ce au avut el, precum si uricile mosii de otcina Merenilor si alte parfide ocina. La care noi cercetind. - . - +) oameni batrani si megiasi cari au dovedit ci cu adevarat mogiia Mereni iaste a lor gi pe mogul lor Staci Goria lau luat rob Tatarii cand au pradat jara de gios, cu toate scrisorile. . . .') si moi vazand asa icam ordnduit ca sd-si aleagi oameni buni batrani megiasi si giure gi si iei _brazda in cap. Si ei indaté. . . ~') si au giurat loan Haria batran din Mereni si. . - _ ') Rosca diaciia si Vasile. . - ') Nastasa Rusul si Andrei Ciolpan $i Ivan Arama cel batrin din... -") Dari. ~ -') din- preund. . - +?) au giurat. . . .') si au luat tofi brazda in cap si au purces tofi acesti oameni de am cercat tot lo- cul gi toate semnele a ocinii de mosie Merenilor. . . - ') si adivarata stiinfA ce au avut, mers-am la cel intai hotar ce iaste in gura vaii Chetrosifdi. . . »}) hotar vechi fiindu . . + 3) gi marturisind. - - +") aceia a patra peatra si cheotoare. . . +’) de aicea am mers tot la deal si pe coasta ce si zice din vechi Coasta hatmanului Pantea dispre ra- sarit gi tot la deal. . . .*) siam trecut peste valea Colonifii 1) Loc deteriorat in original. aL siam mers drept pe fundul vai Sahaidacii unde am gasit Piatra hotar si cheotoare *) prin valea Socilor si tot inainte .. 1) gi drept la movilili ce sa chiama movilili +. «Jiard diacolo gi inainte drept pi la un put, cari au marturisit acesti oameni de sus scrigi cd si chiama Putul Turcului ce +") mers pe drumul Binderiului in gios pana la o movila ce iaste in fundul Rosii undi. ') piatrd hotar si cheotoare si de acolo am mers tot inainte drept la lunca prin lung si am trecut printr’o vale cari au numit-o batranii valia -*) sivalia inainte pana am trecut pisti Valia Colonia si am mers drept inainte la Valea Gau- noasi- . . 1) si pela movila. . . , 1) ce iaste in gura Vail Zmioaicei am gasit piatra hotar vechi dispre sfinfit inainte tot pe curgirea apei. . . .') am mers pani la Chetrogita de unde am inceput dela hotarul Chetrositii. Siasa am in- cheiat toate hotarele de giur inpregiuru ocinii. . . . ') mo- siia Merenilor ce iaste. . . . 1) si livezi cu vii pe valea Colonita, cari am gasit si toati sdmnile bune si adivarati hotara vechi. . . .*) marturisirile oamenilor celor_ batrani cariau . — .*) suflitele lor drept au aratat . . 4) sant Pusi_ .. 4) aciasté hotarnicd, macar cA nu au avut jalui- torii la sini nici un feliu di dovezi in scris hartii sau urici pe aciastd otcind a mosii Merenii, jara cd cu adivar au aratat gi bine au facut + +) au giurat si au luat si brazdile in cap- . . «’)Colonita iaste a lor data dupa drepte gsi cre- dincioasale lor slujbi inca dila batranul domn Stefan voe- vod boiarului fonascul Grizunul si lui Paval Grizunul fiind frati si prenepofi lui Gavril Grizunul ci s’au dovidit neil dintr’o mérturie hotarnica ci s’au aflat la dumnialui Costan- din Roadidial, di la rapousatul Neculai Racovité hatman, si noi vazand ale lor dreptiti ce prin. . ...") carte gos- pod li-am hot&rat.. . . .*) lieam facut aciaatd marturii di hotarnica, ce si de noi iscalita la let 7113 septemvrii 5 zile. Hotarnic Gligorie. . . . vel vornic. Tudosai . 5 yy, SAeee end a. 0!) (Copie foarte réu pdstratd, rupté $i slearsd), *) Loc indescifrabil. *) Urmeaz& cAteva semnituri indescifrabiles 12 III. 1617 august 7. Marturia hotarnicd a satului Mascautii— finutul Orhei. Facem stire pren aciasté marturie de hotarnic’ precum au-vinit prenepotii: lui Neculag@oleetGavalaei ttactdis preund cu Neculai si Andries, Eftimie prenepotii Mascul si «| « .9)\gi Isach-prenepotiic parailaba nmap dineatelslos Mascduti cu cinstita carte a méarii sale domnului Radului voevod din let 7125 mai 16 zile scriind la noica sd mergem la otcina satul Macicaufi tenutul Orheiului a le hotara si in mijloc intre dansii sé le despartim precum le va scri uricul ce-] au, iard pe unde n’a scri s4 socotim in oameni. Mers-am gi am adunat acolo oameni buni batrani gi tineri stiutori de ocind si de mosie, anume Mihai nepotul lui Puiul, si Ioan Bucur cel bate4n, si Gheorghe Racu batran ot satu Ciufeni, si Da- maschin batran ot Pocrasani, si Neculai Parobin de acolo, si Ioan Costin cel batran de acolo, si AcSAnti Botnariul cel batran de acolo, si Isac Belava din Cruglic, si Cozma de acolo, si David tot de acolo, si Toader Prisacariul de acolo, gi lordache. Maniapaieltt’ [xbeste, ot’ Tanasevaddtlvant: Roles tot de acolo, si Nastasa batranul de acolo, si Mihalache cel batran den Bravesti, si Paval Turcanu batran, si Gligori a lui Scalin de acolo, si Vasali Darie cel bitran. . . .') gi Miron batran. . .') Hancul de Bradegti si Andrei gi Ne- culai Cuciu den Macicduti, si Tudose Damian cel batran de acolo, si Gratii batran din Holercani, si Mardarie si Anton batrani Gurifastilor, care strangandu-si acestie oameni am intrebat cum stiu ei pentru jaluitori. Ei auardtat foarte bine tofi intr’un glas, zdcdnd ca jaluitorii sint cei adevarati pre- cum au jaluit, iar alte neamuri ce au fost dupa strabunicii lor s'au instreinat tofi din t&tari, precum gi dresele, ramaind numai cu uricul, fiind la un var al jaluitorilor la Gligorag fiul lui Isac Albul la satul Babcenita, pe cari amu s’au adus de acolo de peste Nestru la aceasta carcetare s’au vazut dupa jalobele lor, precum si dupa ardtarile oamenilor de este 1) Loc gters gi iligibil in copie. 13 scris numele poreclele lor. . . +) dat strabunicilor uric de miluire dela batranul Stefan voevod din let 6978 mart 3 zile- Siasa vazind cuprinderea uricului noi am poruncit care parte vor pute giura si sd iei brazdain cap. Ei indata s’au pornit tofti de au giurat dinpreuna gsi jaluitorii priimind brazda in capitele lor gi am purces de am mers pe unde au stiut ei, Si noi tot cu urecul mers-am la cel intdi hotar in dreptul Ra- iosdi gi am gasdt peatra hotar veche, despartitoare de otcina Baligistii de gios, de acole am trecut peste apa Rautului si am mers la mijlocul Saraucuta la fund am gasat peatra hotar desparfitoare de otcina Pocrasdnii, de acole la deal gi in marginea ‘codrului iard peatré hotar tot cu Pocraganii, de acolo la vale peste sleahu mare gi la vale spre Sabana piste Vale Izvoaralor si in muchie din spre sfintit am gasat peatra hotar despartitoare tot de Pocrdsani, de acolo la vale, cam supt miazdzi si sd coboard in $abana, la matca gdsdt peatrd hotar despartitoare de otcina Izbestii, de acole in sus Sabana am mers pana la gura Brusiuca, si de acole Ja dial supt amiazd zi pan la Podul lui Aftenie, am gasat peatra hotar de otcina Izbistea, si de acole tot la deal spre sfanfit pe marginea padurei Cotelnicilor la Drumul Zavoa~ ielor si la deal pe marginea padurei Cotelnicilor si peste drum in sus pan la Drumul Jaranului, de acole la vale la Podul Neculcii am gdsdt peatra hotar tot veche despartitoare de otcina Cotelnicilor. De aice tot pe vale Sabaniiin sus pe matcd pdndin dreptul ulmului ce-i zic si Fricoasa supt ulm am gasdt peatra hotar despdrtitoare de Cotelnicii, de acole acum marginea ne-am intors spre miazd noapte si am mers tot pen pddure pdn la Fantdna Furilor, gi de acolo inainte tot pen pddure pan iase de dupa Bacota la gura sleahului celui mare am gasdt peatra hotar veche cu otcina Branestii. Si de aicea tot pen pddure pAn la coada Hucesca am gisdt doau petie hotara cheotoare despartitoare de otcina Branestii partea de sus. De acolo mers-am Hucegca la vale pana la apa Rautului aldture cu schitul Albului ce sti despre gura Ra- posului la malul Rautului, si la vale peste vadurele pe la gura Culicdéuca gi tot la vale pand la gura Marovai gi de acole tot Marova la deal matca Marovoaie pana in matca 4 TJaganca am gasdt peatri hotar despirfitoare cu Golaii ce-i zic si Butucenii de pe Portarescul. De acole am mers la deal si pe din sus de Fantdna lui Lefter mult in sus pan in muchea dealului Cusmircai, unde acole am gasAt trei petre hotara tot vechi cu Golai ce-i zic si Butucenii gi cu otcina Balasestii si otcina Maycautii. De acole am mers in gios tot pe marginea dumbravii pana la un perigor si acole am gasdt peatra hotar tot cu Balasestii de Macicauti, de acole am mers pe la fundul Prilejénii la vale spre Raut, pe din gios de Piscul lui Hariton, mult in gios, ce std peste Raut spre amiaza zi drept la fundul Saraucufii de unde s’au inceput dentru intai d2 am cercat tot locul. Si toate semnele de ho- tara le-am g&sdt bune si adivarate pe semnul uricului, pre care le vor feri tot prin aceste petre de hotard prin pregiur precum au umblat din vechi, facdndu-le lor si despartire intre ei, dandu-se in trei parti, partea lui Golde tot din gios pornind cel intdi hotar am pus la Podul Neculcii desparfitor in mijloc, care s’au invoit de buna voia lor inaintea noastra si inaintea tuturor oamenilor ce sunt sus scrisi, cum ca par- tea depe Magcul si depe parcalabul stand din sus la un log, iar vinitul sd-linparta in doua din tot locul. De acole dela podul Neculcei am mers la deal pe drumul Branestilor, tot la deal pana laun loc pana in poiana, si dela vale de drum in poiand am pus peatra hotar, de acole drumul am mers spre rasarit pen capitele pamanturilor pentr’un pale de ulmi deasupra Vaii lui Stan la fantana si la vale pana in Pardul Fantanii lui Ma- dam, si tot la deal pana la ulmul mare, si la deal de acole pana la sleahul mare s’au pus peatra hotar, despirtat-am parti din gios. De acole am mers la vale spre rasdrit pen Lutni- tele Albe si tot la vale spre rasarit pen Mormanturile tata- resti, si la vale tot spre rasarit pe altarul bisericii vechi gi la vale la Raut gi in Valea Satului am “pus peatrdé hotar despartitoare de partea de gios a lui Golai. $i de acole am mers in gios malul Rautului pana la Vadul Chelinesai, de acole la deal in marginea drumului peste Raut spre rasarit am pus peatra hotar, iar desparfitoare. De aicea la deal pe Ja valcele, si la deal in muchea dealului la ulmul mare am Pus peatrd hotar supt ulm. $i de acole ladeal am mers pana 15 \ in hotarul Balasastii siin sus zarea dealului pana la petrele de hotar vechi desparfitoare otcinii Magcauti de otcina Bala- ggtii gi de otcina Goldei ce sd zaice si Butucenii. De acole aniemicestintevaleuapreny|ipancaipe-idin sus de FAnténa lui Lefter, mult drept in matca Jaganca, si la vale pe curgirea apei am mers drept in Morovoia pana in apa Rautului. De acole acum tot Rautul in sus gsi tot pren hotarale vechi pre- erufanntaeteeteia:-yadul de mori’ $i epelacinoara, Hucigedt unde ti zic si Butuceni si la deal Hucisca pana la fundul Hucestei dela petrile de hotara vechi despartatoare din sus de Branesti la cele doa petre hotara. Si inainte pin pidure dupihBacamsigiabela’FantaualFurilor, si la ulmul mare: ce-i zic si Fricoasa la peatra hotar despartatoare de otcina Co- telnicelor, si de acole inainte pana am agiuns iartis la podul Neculcei la matca $abanei de unde am inceput de le-am facut despirtire intre jaluitori, cari de astdzi si inainte vor ave a {ane gi a stApani acesti doud parti Andrei si Eftimii prenepotii Magcului precum si Miron si Isachie_ prenepofii parcdlabulni Albul, dup aceste hotar’din’ pedulaiteaulait in sus cu toate veniturile acestor doud parti cu padure gicu {) vaduri de moaré in Raut. Asajderea si prenepotii lui Golai ‘ Necolai_ Golai, Gavral si Ioan vor ave a fine si a stapani partea din gios dela podul Neculcei, iardg cu toate veniturile, ca pddure gi cu vaduri in Rautu de gios, dupa hotarale sock Veetatntieiarscositdepararic pen pregiut iar "mijlocul desparfirei vor ave precum s‘au facut de catra noi, mergand din peatraé in peatrd, dupa cum sus sa aratd pdnd am ajuns despicdtura intre jdluitori. . . .") vor ave a face fieste ca- rele cu partile lor ce vor vre. Pentru care noi dupa ale lor jalobe rAnduiti fiind pren luminata carte legata gospod pren al doilea cercetare le-am facut aciasta marturie de hotarnica pren pregiur, dupa uricu ce l-au avut, iard in mijloc le-am facut despartirea dupa cererile lor, prin jalobile sale ci-au urmat, care aciastd este gi de cdtra noi iscalit. La let 7125 luna avgust 7 zile. Am scris Leon Donici logofat ot visterie. (Copie rau scrisd, pe alocurea ruptd). 1) Loo indescifrabil in copie. 16> : Chee . Vi 1649 august 2. Marturia hotdrnicd a unzi jumatdfi din satul Vascéufi, finutal Hotin. Tata eu Neniul vornic de gloata'). Scriem aceiasta scri- Soare anoastrd cum ne-au trimis mariia sa domnu nostru Va- Silie voda cu cinstité cartea marii sale ca s& stringem oa- ‘meni buni de prin pregiur megiiasi, ca si alegem giumatate de sat de Vascduti ce santu la finutul Hotinului a dumisale a visternicului celui mare a lui lordachie, ce iaste partea du- misale despre partea Starcei ‘lui Darie gi a Dragagestilor. Deci am marsu acolo cum au fost invafitura méariei sale, si am stransu, oameni buni de prin pregiur megiiasi s'am ales partea dumisale din vatra satului din gios si din caémpu cu farina gi cu fanate si cu halestee si cu tot venitul, iar lui Darie Starcei si Dragadsestilor li s'au ales partea lor giumatate de sat din sus cu vatra satului sicu farina si cu fanate despre padure gsi cu halestee, insd despre padure. Asa s’au_ tocmit cand va fi jir sau ‘de alte treabe s& n’aib& a opri pre oa- menii dumisale, visternicului. $i hotarul acei giumata{i de sat a dumisale a visternicului ce iaste din gios aleasa, si incepe intdi din capul hotarului din gios despre hotarul Hremencau- tilor, dela un stalpu de piatra ce s’au pus mai sus de stalpul lui Malaiu ce iaste langd drum, deacii insus prin dumbrava la un stijar ce s'au pus un stdlpu de piiatra, deacii iar in dreptul locului prin dumbrava la altu stlpu de. piiatrd ce s'au pus la altu stajar, deacii direptu peste toloacd in mij- locul satului la un stalpu de piiatra, deacolea peste pardul ce vine prin mijlocul satului direptu peste un piscu in farina, la un stalpu de piiatrd, deacolea in direptul locului peste vale pela eapul iazului Starcei lui Darie din gios, deacii la deal pre drumul Mandacautilor la un stdlpu de piiatra ce s’au pus unde sa inparte drumul Carlacaului, deacii tot pe drum pana la un stalpu de piiatra ce s’au pus din sus de drum, deacii in sus pe podigul dealului la un stalpu de piatra, dea- eed 1) Text elay in original. |“) colea direptu pre vertep pre muchia dealului in protiva ver- tepului unde si inpreuna cu hotarul Carlaciului la un stalpu de piatra, deacolea direptu la deal prin dumbrava in sus ala- turea cu hotarul Carlacdului la un stalpu de piatra langd drumul Dimidenilor, deacolea in gios pe drum, iar la un stlpu de piatra ce iaste mai gios de drum, unde sd inpreund cu hotarul Dimidenilor in protiva unei movile ce iaste din sus de drum, in hotarul Mandacautilor. Deacii in gios aldturea Eeatet onl Dinidenilocgpestelceretee 1a un stAlnnedeepintras deaceia la vale peste obArsiia vaei, deacii direptu la deal preste ceretee in deal la un stAlpu de piatra, deacii in direptul lo- cului la un stalpu de piatra batran ce jaste despre hotarul Dimidenilor sia Tribistutilor. Deacii tn gios preste drum pe langa hotarul Tribisdutilor, prin ceretee la un stalpu de piatra in deal, deacii pe drum in gios pind unde sd inpreund cu hotarul Hremencdufilor la un stdlpu de piatra, deacii di- reptu la vale pe langd hotarul Hremencautilor peste ha- lesteul Dragusescului mai sus de sat, la un stdlpu de piatra batran, in marginea halesteului, deacii direptru la deal peste ceretee la un stalpu de piatra ce s'au pus peste drum, mai sus de stdlpul Jui Malaiu, acolea sd inpreund tot hotarul- aewmentaawett icevitecaidurmealul si direse domnesti-pee aceasta scrisoare anoastra, casa sa stie. La Vascaufi 7157 avgust 2. G4 Eu Neniul vornic iscal Darie Starcea iscal Eu’)... .?) Dragusescul iscal Oamenii buni boiari si megiiasi ce s’au prilejit la acest hotar + Avram ot Lacaceni, + Istratie Taban + Stefan Ta- ban, + Patrasco Vorbanescul + Marco san *) Nicolae Silitrar + Luca si Andreiu slugile dumisale visternicului gi alti oameni buni gi b&trani megiiagi. (Original) 1) Text slav in original. #) Nume indescifrabil. ) Fiul, 18 V. 1651 iunie 3. Hotarnica mosiilor Rogojenii si Vartejenii, depe Nistru. Suret asemine scos din cuvant in cuvant depe hotar- nica cea adevarata. Milostive si luminate doamne sa fii maria ta sdndtos. Facem stire marii tale ci ne veni luminata carte mari tale, ca sA mergem gi si hotardm si sé indreptém 2 mogii a dumisali Vasilie Marzacu marele setrariu, care mogii sant pe apa Nistrului, anume Rogojinii i Vartejanii ce sant ala- ture, care mosii sant de zestre dela dumnialui Ionagcu Bu- zascul pitar mare, ficiorul lui Carp Lungul. Si fiind aceste 2 mosii dispartite cu semni bolohani prin mijloc, vrand sa le inpreune tot intrun hotar, si fiind pustii si necdutate, din tamplarile vremurilor gi razmirifilor, le-ar fi inpresurat ri- zasii altor mogii ce sant pe inpregiur, fiind necdutate si din pricina stépanirii. Ce noi pe porunca marii tale, am mers acolo la acele mogii si pe carte mérii tale, am strans oameni buni batrani si tineri inpregiurasi gi rézdsi altor mogii, anume pe Nacul Iuzbasa din Voroncauti, si Neagoe de acolo, si Jurcu de acolo, si $tefan de acolo, siGligori din Nimereuca vornic, si Luca de acolo, si Vasilie de acolo, si Gligori Moschici din imiliuti, si Mandiri di acolo, si Melentie vornicu din Un- chitesti, si Vasilie de acolo, si Anton de acolo, si Gheorghie vornicu din Vascauti, si Stratul de acolo, gi Iftodie Lapug- nian de acolo, popa Gligori din Cuhuresti, Pasnacu de acolo, Varlan hotnogu din Napadova, Dumitrasco Gantir de acolo, lon de acolo, Vlasie vornic de Soflinti, Gavril de acolo, Leca hotnogu de Rogojeni, Carp de acolo, Spiridon de acolo, Constantin de acolo, Lupu vornicu din VéArtijeni, Vasile Ghilasie de acolo, Spiridon de acolo, si Bratul de Zaluceni, Tonascu vornic de acolo, Nichifor monah, si Varlan monah, si lorga vechil a mandstirii Golia, Ar&tand gi carte de blé- stim, facuté asupra inpregiurasilor sia rdzdsilor mogiilor de prin pregiur, care ar sti simnile acestor mogii pe unde bat si n’ar marturisi adevarul si ar intra cu ldcomie oricdt de Putin sa fie supt blastim. Osdbit ne-au ardtat ispisoace gi 19 zapisd incredintate pe aceste mosii dumnialui satrariul. $i auzind carte de bldstim-au marturisit Varlan hotnogul si Lupul vornicul, i Vasile Ghilasie, i Spiridon, si Toadir Bal- fatul, si Chiriiac, si Anton cu suflitile lor, precum ei au apucat dela parintii lor, si pe unde ‘stiu hotaré gi sémni vechi or merge de ne or arta. Si cu tofi acestia inpregiu- rasi au mers de ni-au dus la capul mosiei din sus despre Zaluceni la malul Nistrului, in lunca, la o scursurd, unde s’au gasit bolohan hotar vechiu, si de acolo apucd scursura prin lunca drept la dial, in zare s'au gasdt bour vechiu intrun stejar. Si s’au pus si bolohan, gi apuca prin pravalul apii in sus pe muche in dreptul unii_ movile, s'au pus bolovan si tae piste drumul Nimirovii in curmezig podigul gi can pe zapoda in spre Uzmanca in zare dialului s’au gasat bolohan vechiu. Si apucd pe din gios de rddiu undi-i si fantand, drept la vale Uzmanca piste vale in pisc s’au pus bolohan, in ca- pul mosiei chiotoare ce disparte de catre Vordncduti. $i de acolo drept pe valea Uzmancai in sus pe curgirea apii, la un mormant de Elin din vale s’au gasat bolohan vechiu in dreptul unii cruci si tot prin vale in sus in rascrucirile dru- murilor s'au pus bolohan, gi tae drept peste o scala ci este in pimdnt intrun pisc din sus de matca, s’au gasdt bolohan hotar vechiu, si apucd pela o cruce de piatra ce este in gura hartopului mare drept din sus de matca, s'au gasit bolohan vechiu, in capul mosiei de catra Timiliuti. $i de acolo drept in gios alature cu Timiliufii la dial in capul piscului s’au pus bolohan, si apuca tot piscul din vale de doa movilifa, s’au pus bolohan, gi tae pin obrafurile pamdnturilor can pe podigs la dial, intrun bot s’au gdsat bolohan vechiu, si tot pe obrafe in zare din sus de Movilele Ienilor dispre Dumbra- vifa la nite gropi vizunii ling& un stalp s'au pus bolohan, si tot drept si apucd zapodina piste drumul Nimirovii inapoi in dreptul fantanii, din fundul vaii s‘au pus bolohan. Si tae drept la vale pe o valcici, pisti Valea Stavila pe din sus de coada iazului pin rediu la dial costisa deasupra dumbravii in margine s‘au gisdt bolohan hotar vechiu, gi taie in lun- gul pdmnturilor in gios in praval langa drum, s’au pus bo- lohan drept piste vale Timiliujilor, prin cetifue, gi piste 20 vale Vasciutilor, la dial deasupra in podig s’au pus bolohan, Si tae piste drumul ce merge la Unchitesti in podis diasupra hartoapelor in zarea dealului in spre vale Baltatii deasupra s’au gds4t bolohan vechiu ce desparte Rogojanii i Varte- jenii de catra Soflinti. $i tae de acolo drept la rdsarit piste vale Balfafii piste scald si apuck cam pe muche pedeasupra stancii in capul piscului in cornul padurii din sus di valcica ce sa trage dela deal, si sd scuraé la vale prin stancd, drept in margine s’au gdsat bolohan vechiu, gi s’au facut intrun stejarel tanar bour gi cruce. Si tae pin stanca la vale gi can chezas in margine unde cade in rapa la niste gropi la o tufa de scumpie s’au pus bolvhan. $i tae prin cotul rdpii pe sas la malul Nistrului unde s’au gasat bolohan hotar vechiu, denainte casii lui Carp vornicu, si de acolo in capul ostro- vului din gios unde s’au gasat iar bolohan vechiu, ce dis- parte de catra Sufleniti. Si asa s’au incheiat acesti doud mogii amAndoua tot intrun hotar, si s’au facut tot o mosie, insi hotarele de pin mijloc nu s’au scos, ca sa sa gstie dis- partiturile una de catré alta. Si dupé miarturiia rdzasilor si inpregiurasilor am dat, marie ta, gidela noi aciast’. marturie dumisale sitrarului Vasile Marzacu ca sai fie de credinfa. Let 7159 iuni 3. Pre plecatii robii marii tale Razmirita parcalabul, Miron Costras stoluic, Vasile pit. (1. p.) Tanasaé vel capitan, Var- lan hotnogul (1. p.) Grumeza armas (I. p,) Roman vornic glotnii (I. p.) erei Gligorie (1 p.) Spiridon (1. p.) Viasie (1. p.) vornic, Paisie monah, Varlam ermonah, lorga monah, Teodor Lupul (1. p) vornic, Nacul (1. p.) Vasilie (1. p.) Ghilasa, Gligor Muschici (1. p.) Vlasa (l. p.) Melente (1. p.) vornic. Acest suret scos dipe hotarnica vechi cercetindu-si gi de mine gi aflandu-s& asemine lam adeverit i eu cu iscdlitura me. Costantin vel logofat Vi. _ 1661 iulie 25. Mdrluria hotarnicaé a satului Ohrincea— finutul Orhei. Milostive si luminate doamne sa fii marie ta sdndtos. at Facem stire marii tale c’au vinit la noi Andrii Mihulet cu luminata carti marii tale gi cu fratii lui, scriind la noi ca si mergem la sat la Ohrince gi s strangim oamini buni si sa socotim s& alegim tot hotaru satului Ohrincei dispre ho- tarele altor sati, si sd alegim si parte lui Mihufet din Oh- rince prin zapis ce ar ave de cumparatura dinspre alti frati a lui; Deci noi milostive doamne mers-am acolo la sat la Ohrince si-am stransu oamini buni din sus, si din gios, si dinpregiur, anume Tiron din Drdnceni, si Damian cel batran si Jidan de-acolo, gi Chirila din Izbisti, gt Ionagcu Fode- rescel, si Vasile Jidan, gsi lon de-acolo, si Gligorascu Ha- barca din Criuleni, si Cretul vataful si Andronicu Spiras din Ohrince, gi Chirili, si Tanasa, gi Bala, si Malaha Costinas iuzbas, si Mihail socotit precum au stiut oamini buni din vac pri unde au fost hotaru Ohrincii, Intai s4 incepe hotaru Chrincii din unghiti ci esti dispre rasarit intre Raut, undi sint trii_mor- manturi intre Pocriseni si'’ntre moara ci si chiama Ustie, iar moara acie iaste in hotaru Ohrincii si dela moard merge in gios pe mijlocul Rautului pan dreptu satului drept Dran- ceni, si de acolo trece peste Rautu unde este un stalpu din cheatra in gura valcelii_ ce merge pin capul stancii la deal drept pin mijlocul valcelii unde trece drumul Criulenilor, si trece pisti acel drumu gi merge drept pina in hotaru Cogi- canilor, si acolo intr’un stalpu de peatra. $i de acole drept la hotar unde sa hotardste Ohrince cu Cogicanii si cu Slo- bozie lui Duscu, gi de acole merge drept la hotaru slobozii si dispre Onifcani intr’o valce, si de acolo drept in spri apus pana in muche dealului intr’o movilifa, si de acole merge drept inspre meazd noapte pre colful dealului pana la Cruhlic, si merge pi mijlocul Cruhlicului pind in vale ce vine dela Isbiste si pe vale pana in Sebana si de acolo Sebana in sus pana la rediul ce este in capul hotarul Pocrigenilor. Si de acolo la deal si loveste peste drumul cel mare, si pin mij- locul unii movilifice este deasupra Pocrisenilor gi merge drept pin capul dumbravii drept la izvorul ci sa cheama a Pocri- senilor. $i de acolo trece drep! piste Raut si cade unde s inceput la celi trii mormdnturi. $i dacd le-am ales si le-am & stegariu gi alfi oamini buni gi-am 22 stalpit dispre toate parfile, am inparfit satul Ohrincii in doad. Deci giumatate di sat din gios dispre rasdrit am ales lui Andrei Mihulet care giumatate de sat au cumparat dela Tofana fata lui Bosioc pircilabului, nepoata lui Nadabaicu vornicului. $i prin mijlocu satului s’au pus stalpi dela celi trii mormanturi drept prin luncd, pi drumul ce trece peste Dolha drept la vad la Raut, si din vad drept pin mijlocul satului pi drumul cel mare pintre reduri la movila ce mare ce este din gios di drum, deasupra satului dispre amiaza zi, Si din movila drept inspre am zi la hotarul dispre Onit- cani. Deci parte din gios dispre rdsarit gi cu vatra satului gicu vad di moard ce-au fost parte Tofanii, anume unde au fost moara lui Bosioc dispre rasarit si cu balti de peste, si de fanati pomet si ses vicin ce-au cumparat dila Tofana ce-i scrie zapisu cel de ’npartala si ales s’au vinit parte lui Mihulet, iar parte di sus s'au vinit Acsiniei Durdscesai si ficiorilor ei lui Ghiorghie si lui Salmagi si Botii gi i Fentii si Ghinii si Hinii, gi cu moara ce noao ci-au facut Durdsceasa la coada iazului din sus, s1€a giumatate di vatr’ di sat gicu balfi de peste si cu fanat si cu pomefi ce vor hi in parte di sus, si cu 6vicini ci s'au vinit in parte Durdgcesai_ iar pin zapisu cel di’npartala. Noi precum am aflat cu oamini buni si i-au spus zapisul, i-am inpartit si icam stalpit. Si asa dim stire marii tali, sa fii marie ta sdndtos. Let 7169 iuli 25 *) vel medelnicer. Robul marii tale Vasili ce-au fost vornic de poarta. (Copie). 1) Semnaturd indescifrabila, Vil. 1662 iunie 10. Marturia hotarnicd a satului Giunesti — fi- nutul Hotinului. Miron Costin parcalabul de Hotin, fac stire cu aciasta Scrisoare anoastra cui sd cade a sti, cum au venit la mine 23 aice la scaunul Hotinului dumnialui Simion Barbovschi sicu razsii dumisali Talpa gi alfii, cu cinstité carte mariei sale lui voda, intru care era scris cd s'au jaluit, cari mai sus scrie inainte divanului mériei sali, pentru hotarul lor din Giunesti, vicand ca le-au inpresurat Malintii_hotarul lor din Giunesti, zice si marg acolo sa aleg hotarul Giunestilor dispre Malini, Deci vazdnd cu invafatura domnii ce era scrisa in carte, m’am dus acolo si am strans oameni buni megiesi di prin pregiur si slugi domnesti, si-am chemat si pe dumniei Maricuja co- misoaie si alfi razasi din Malinti, si intai am intrebat de dresa, cidresd n’au avut, nici stapanii Giunestilor nici sta- panii Malintilor. Deci am statut dupa oamenii cei batrani, cari au stiut hotardli intri satili cari mai sus scriim, gi am ales dintri alfii oamini ci au fost mai batrani anumi pe Pre~ cop Brinco i Ion Zizarca din Malinesti, Mihna din Sigciuti si Cozma de acolo, Sauca din Novaselita, Fodorin din Ma- rigdni, Jus din Giunesti, si Trica din Giunesti, gi au giurat la sfanta evanghelii pre obiceiul {ari si pind unde au mers acei oameni cu brazdili in cap, am mers in urma lor si am pus si stalpi pre poronca domniei. Deci stalpii s’au pus dela Va. lea Malingilor mai sus, pana la un pisc in preajma unii réchi{ ce sd cheama Rachita Rogii, dela un i»z pardsit ce s4 cheama Tazul Cazacului, pi pisc, gi apoi pi culme dealului pana spre un deal ci si cheama Breazul, si pi lingd acel pisc pana deasupra lui insimnat dispre drum pana la vale ce s4 cheama Cacova, unde este si hotarul Marasanilor si pana unde au mers acei oamini batrani am pus stalpi. Si la acest hotarat s’au prilejit Andronic Badiul din Cerlina, si Ghiorghi Hajdau ialfi oamini buni si batrani de pin pregiur, si am facut aciasta scrisoare dela noi sd fii dumisali de asazare. Iscaliti Miron Costin parcilab de Hotin. Pricop Bricico, Aciasté copie s’au scos dipi hotarnica dumilor sali La- nestilor care s’au vazut in comitet. S'au posliduit din cuvdnt in cuvant si esti intocmai cu orighinalul. Pismovoditel Peidiman 24 Vill. / 1667 noembrie 28. Marturia hotarnicé a satului Stolniceni— finutul Lapusna. Milostive si luminate doamne sa fie marie dumitali sa- natos Facem stire marii dumitali, venit-a cinstitd carte marii dumitali la noi sd mergem la sat la Stolniceni ce iaste pe Lapusna, in {4nutu Lapugnii, sd socotim si si inparfim patru parti di ocind din sat din Stolniceni dintr’acee patru parti ce santu di ocina,o parti iasti di ocina, iaste mosie dreapta lui Bejan si Petrii si lui Gheorghii cu alti razdsi a lui, iar trei parfi au rascumparat dela Mihalce Taban, Deci o parte de ocind o au rascumparat Bejan si Hariton si Gheorghii gi Stefan cu oamenii sai si Petre cu oamenii lui, Jar dou parti de ocina o au riscumparat dumnialui Darii spatarul cu fratile siu loanu Carabatu. Deci, milostive doamne, am mersu acolo la sat la Stolniceni si am stransu oameni buni, mulfi cameni megiesi di pin pregiur gi le-m ales si le-m inpartit. Deci parte di ocina ce le-u fost de mosie o am dat din sus dispre Dra- guseni de a curmezigu amdndou fetile gi ain socotit de am facut © parte de ocina din gios dispre Pulbereni gi dispre Lohanesti di a curmezigu amandou fefile. Deci parte de ocina ce le-u fost di mosie o am dat lui Bejan si Petri, si lui Hariton, si lui Gheorghii si lui Dumitragcu Brad cu raza iar ce parte din gios o am dat dumisali lui Darii spatariului si fratilui su lonu Caraibafu. cd s’au socotit 4 fii deopotriva. lar doi batrani ce sant Ja mijloc s’au dat in doau pe lung pin mijlocul sdsului. Deci razadsii sd tie fata dispre rasarit cu tot locul, iar parte dispre apus sd o fii Dari spatariul cu frati sau loanu Caribatu. Sa fii giumatati di sat la mosanii si giumatati de sat la Darii spatariul gi cu lonu Carabafu. Siam tocmit si din vatra satului sa fie in giumatate. Asa am so- cotit si cu oamenii buni si cu sufletele noastre, gi am pus si pietri, Si din helesteul cel batran s’au tocmit sa fii doau parti dumnialui Darii spatariul cu fratili sau lonu Carabafu, iar o parte din helesteu sa tie Bejan si Hariton gi Gheorghii cu oamenii lor, si Petre cu oamenii lor. lar cel batranu din sus s'au socotit ca are helesteu din sus pi parte sa. lar la codrul 25 cel mare s’au socotit si fie cu tofii dinpreuna. Si la aciasta tocmala s’au prilejit Marce ot Ciuciuleni, gi Carpu di acolo, si Neculai sin Carpu ot tam, si Simionu ot Policeni, Gligori vornicelul ot Vasdeni si Lazar ot Giulesti si Costin ot Pereni, Balan si Chirili ot Conojani, si Tanasa Goga si Sava Giurul ot targul Lapusnii, si Carlan si mulfi oameni buni. Deci noi dac’am vazutu tocmala buna intru dangii, am facut dela noi aciasta marturie, ca sa li fii de mare credinta, 7175 noemvre 28, Robul si sarbul marii dumitali Dumitrascu Diiacul. + Marce + Carpu + Neculai + Samion + Gligori + Lazar + Costin + Balan + Chirila } Tanasi + Sava + Carlan. (Copie). Ix. 1670 octombrie 16. Marturia hotarnicé a satului Tribi- Ssdufii—finutul Hotinului. Milostive si luminate doamne sa fii mariia dumitale sdndtos. Dau stire miriei tale ca m‘ai trimis mariia ta cu cinstita cartea mariei tali la. un sat a dumisale spatarului Toderagco anume la Tribisauti ce iaste la Hotin sé socotim hotarul despre alfi megeiasi. Deci noi dacd am venit secla la satu am stransu gameni buni gi batrani si feciori de bo- iari anume pre Marcul den Mandicaufi, si pre Samson she Rososani, si s’au tdmplat si Pancul carele au fost si soltuz la Stefanesti si oameni batrani carii au stiut randul ‘hota- rului, anume Ghiorghie Belei de acolo den satu, si Gligor vatimanul de acolo, si lacob juzi, si Gligor Jala, si Turie feciorul vatdmanului, si lonagco Braha si alti oameni buni, Si am esit la hotar intai despre Dimideni, si am luat din Drabiste la un piscu de deal pana ne-am suit in varful dea- lului, deacii am luat muchea pre un drum parasit spre niste movile ce stau in randu Patru tot pre de oparte hotarul Tribisautilor pre deoparte a Dimidenilor pana am trecut de o movila si am lovit la a doa movili, acolo sau inpreunat si hotarul Corestenilor. De acolo dela a doa movila, am pus 26 -brazda in cap unui omanume lui Gheorghie, carele zicea cu “totii c& stie pe unde iaste hotarul, deci am lovit peste niste capete de pimdnturi pand intr’o valcea, de acii au luat matca valcelsi spre Racova{, pre deoparte hotaru Coresteni- lor, iar pre deoparte hotarul Tribisautilor, pand ce am lovit in hotarul Marcovafului, de acii am luat la deal iar in gios pre langd un raducean intr’o movilad, dela acea movila intr’alta movila, tot alaturea cu hotarul Marcovatului, dela acea movild cei mai den gios, iardsi ia in g os pnd ce loveste intr’alta valcea ce si cheama Satna, acolo intr’aceaia vale au fost o asezdtura, si au fost oare candu de ninte o tarla _de oi, deci sd cheama si acum Tarla acel loc. De acii trece otarul direptu peste Tarld, loveste hotarul peste un radiu si den radiu loveste pre un piscu direptu iar in Drabiste, si trece peste Drabiste iar pre o vale ce si cheama Plosca, tot la deal pre deoparte de vale hotarul Culicenilor, iar pre de alta parte de vale a Tribisdufilor pana la obdrsie dela Plosca loveste direptu spre niste movilite ce sunt trei intr’un loc. Dela movile loveste pre desupra Razbunei pri lang hotarul Hri- manciutilor pre Tecucea, deacii loveste pre langé hotarul Vascautilor peste un radiu pAna in obarsia Grozdncai, deaciia iar Grozanca in gios pre deoparte de pirdu hotarul Dimidenilor pre dealta parte a Tribisautilor, pana iar ce loveste in Drabiste inprotiva locului de unde s’au inceput dentdiu. Deci am incon- giurat hotarul si cu oameni ce au stiut randul hotarului foarte bine, si numai ce s’au aflatu despre Coresteni pufan lucru inpresurat a Tribisdutilor. Ce acela incd am socotit gi lam agezat cu acei oameni ce-s mai sus scrisi, si am pus si stalpi ca sd n’aibé sa mai galcivi pentru acel putinel loc. Si aesti oameni cafi sAntu mai sus scrigi tofi g’au pus unil iscaliturile, alfii degetele pre aciasté méarturie ca sa fie de credintd. De aiasta facem stire marii tale s& fii mariia ta sdnatos. Tribisdufi in anul 7178 octombrie 16. s’au pus © piiatra mai la vale dela cea movila de unde s’au luat brazda in cap, s'au pus in costiga, gi alta pilatra s‘au pus in matca valcelii de desparte hotarul Tribi- sdufilor despre a Corestenilor. 2 Roman vornicul cari au fost aicea socotitor (L. PS) Az ') Marcul iscal. Az ') Samson iscal. ¥ Ghiorghie + Gligor vat. + Pancul + Iacob judi +Gligor judi + Turie sin vataman. Az *) Tonascu Braha iscal. (Original) x 1670 noembrie 6. Marturie hotarnicd a satelor Vasildutii si Cobdlcinu—tinutul Hotinalui. Milostive luminate doamne sihii mariia dumitali sana- tos. Fac stire maria ta dumitale, cd ne-i trimisu cu cinstitd carte marii tale la un satu a dumisale a lui Miron vornicul, anume la Vasilcauti ce sdntu la finutu Hotinului, si la altu satu a dumisali lui Alexandru Buhus parcalabulni de Hotin, anume la Cobilcinu, sé le socotim cu oameni buni hotarile pre unde au fostu de vacu. Am stransu oameni buni den ,)Susu si den giosu den megiiasi anume Cdpotici cdpitanul, gi Cemértan cipitanul, si Holovca iuzbase si Ghiorghie Crivo- nos chihaia din Bilousovca, si Procop stigarul de acolo, si Sidarenco cel batran tot de acolo, si laremiia Moisenco iar& de acolo, si Sauca Litin iaré de acolo, gi Tamas chihaia den Naporotova, si Stefan Basanco din Voloscovu, si Duha cel batran den Mihdlcauti, carele au marsu cu brazda in cap gi au_miarturisdtu gi alti megiiasi pre urma lui ce santu mai susu scrigi, Noi vizindu ca marturisdscu oamenii buni si au marsu {cu brazda in cap, pren unde au fostu de vacu, pus-amu si stalpi, am aflatu un stalpu suptu un stajaru gi stajarul inca-i insimnatu in zare dealului dispre Bilousovca dela cela stalpu pre culme dealuluiin giosu peste trei movile pand Ja capul unii paduri ce sé cheama Beranova deasupra iazului pus-amu stalpu suptu copaciu, si copaciul inca l-amu insimnatu, despre Nistru iaste a Vasilautilor, despre cdmpu iaste a Cobilci- 1) Eu. | | | nului, dela cela stalpu direptu peste iazu, care iazu vine dela Cobalceni si merge in Nistru, direptu la deal in zare dealului pus-amu stdlpu suptu un copaciu, gi copaciul inca !-am in- sdmnatu de acolo pa deal, pana deasupra unii belfi_ cu loze pus-amu stalpu in drum, de acolo pe dealu pana in obersiia unii velcele ce si cheama Giurgiova unde sa inpreund patru hotara a Cobalcinului sia Vasdlautiloru si a Sacuranilor gi a RAspopintilor, in drumul cel mare pus-amu stalpu, carele drumu inparte hotarul Vasildutilor despre Raspopauti a Vasildutilor den susu iaré a Raspopintilor den giosu, de acolo pe drumu pana cade in Nistru la trecitoare cea batrana, totu drumul pre culme dealului. Deci not vazdndu aiasti oa- meni buni megiiasi vaz4ndu ca mérturisdscu noi incd am facutu, aciastd marturie, unii au iscalit, alfii au pusu dege- tele ca si hie de credinta. Let 7178 noemvri 6 Roman (L. P.) vornic, carele au fostu socotitoru la aceste hotard. Eu Lupul Capotici capitan Eu Ciomartan capitan Holovea (L. P.) iuzbasa + Precop stegar + Crivonos chihaia + Irimiea Moisenco + Sauca Litin { Tamas chihaia, + Derencu cel bitran, + Stefan Basincu + Duha cel batran, (Original). ’ XI. 1673 aptilie 6. Mdrturia holarnicé a mosiei Cabdesti—fi- nutul Orheiu (judeful Lapusna). Din luminata porunca mari sale Gaspar voevod fiind noi randuifi ca si mergem la mosiia Cabaesti tinutu Orheiului, pe apa Bacului. Drept aceia noi dupa poruncd am mers la stare locului si am stransu pe tofi razagii gi inpregiuragii anume pe Adam din Saliste tinutu Esi, Cataraga razdsi di Saliste, Ghiorgache razig de Ciordsti finutu Orheiului, Constantin 2 Luca razdgi di Parjolteni finutu Orheiului, Besleaga. . . ay David Jarna ot Ciutesti tinutu Esi, razasi de Cabdesti, Fi lofi di Cabaesti; Vasale Matca ot Valcineti, razig de Ca- baesti, Vasile Sterian ot Ciutesti, razag di Cabdesti si alfj inpregiurasi yi s'au intrebat prin carte de blestém si in frica lui Dumnezau sa arate toate hotarale mosiei Cabaestilor di la finutu Orheiului ce-i pe apa Bacului, Si ei tofi intr’un \ glas au vorbit ne primind carte de blestam, fiind ceruti de © noi ca in frica Tui Dumnezau sa ne arate toate hotarale mo- siei Cabdestilor dila tinutu Orheiu. Ei. cu tofii au mersu la stare locului gi intdiu ne-au ardtat un boor intr’un arfar ce este cheotoare disparfindu-si mosia Fastacilor cu mogie Ciu- testilor si cu Cabdestii si di acole apucd mosie Cabdestii po- disul pen padure culme dealului spre rasarit capu in capu cu Ciutestii pana la fantana din deal ci s’au gasdt boor intr’un |fag mare si tot podigul prin padure capu in capu cu mosia “Ciutesti pana la Lacul cu rogozul. Si di acole apuca podisul pen padure la vale pana in cheetoare mosii Vilhindsanu di Ciorasti cap in cap cu mogie Saliste. Si di acole, dreptu la vale pana in apa Sapanoi, la o movila undi este g’un teiu mare in_movila boor intr’insu, si di acole merge drept peste Sapanoae tot cap in cap cu mosie lui Valhanagaru in cmpu si in piscu Pestraholca (?) sidi acole in curmezis peste fundul Budesti diasupra in deal la drumul PArjoltei in fundul val- w celei Hurzului _boor intr’un stejar s’au gasat, si di acole drept la vale pana in apa Cunilei si piste apa Cunilei in gura val- celei adanci in poiana s’au gasat o piatra hotaru, si diacole valcica la deal pana in zare dealului in pravalitura apei pe din sus de Tigla nalta ce si intalneste cu mosie Rujii ce-i scoasa tot din trupul mogiei Cabaestilor, gi acole face zare in sus pana in fundul unii valcele ce este boor intr'un stejar mare, si di acole la vale valcica pana in apa Bacului si’n mar- gine Bacului despre sfinfit s’au gasat peatra hotar in lunca, si di acole drept peste apa Bacului tot aldture cu mosie Rujij pana in movila dila deal de drumul cel mare a Bacului, si di acole apuca drept la deal pana in pardu Miticovei si s’au gasat \ 1) Loc rupt in copie 30 boor intr’un stejar tot aldture cu parte Rujii pe din gios despre rasarit ci-i zic si Petecu, si di acole tot la deal pin paddure pana la un hotar al Sapotenilor ce este cheotoare, si de acole peste padure cu meri la capatul Sapotenii pana la Ghizunii, si di acole tot curmezisul prin padure pana la Lacu Negru si diasupra in dial tot in sus curmezisul pen padure pané la drumul Sdpotenilor s’au gasit boor intr’un stejar, si de acole tot in sus dealu pin padure capu in capu cu Sapotenii pana in hotarul Fastacilor langé Valcenetu ce este petre hotar dispartitoare mosiilor $i de acole apucd la vale alature cu mosia Fastacilor la campu_ prin Izvorul Aramos gi tot la vale peste parau Valcenetului tot alature cu mosie Fastacii si peste piscu dispre apa Bacului in niste spini s’au gdsat piatra hotar ci-si da coaste’cu mosie Temi- leutii, si de acole la vale piste apa Bacului pe din susu de o ezdtura veche, si de acole la deal pe parau Bazdagai tot coasta cu Temileutii si sd sui la deal pana in zare Bacului ci s'au gist boor fatr'un ulmu in pravalu apei. { de acole zare dealului in sus pind in pirdu Matiesdi ce-si dé coaste cu mosie Fastacii ci-i zicu gi Pandsastii si treci pisti apa Cu- nilei pana deasupra in deal tot aldture cu mosia Fastacilor, si dispre amiazd-zi pana in hotarul di undi s’au inceput ci este boor in artariu. $i di acole sé inchei mosie Cabaestilor de nu mai merge lungu mai multu. Diundi find si razesiii fata si alti inpregiurasi cu tofii au marturisit cum cd aciasta mosii nu mai merge din hotarale aceste mai multu ce-s ard- tati prin hotarnica aceasta. $i nici inpregiurasii mogii acestie pricind n’au pusu, nici la un hotar. Di unde vazdnd si noi hotarare ce au facut mosii Cabiestilor prin carte di blistam si ne pricinuind nime, le-am dat si noi aciasta hotarnica in- cungiuratoare, dupa porunca mariei sale Gaspar voevod ca sd aiba a-si stdpani rdzdgii aceasta mosii Cabiestii dipe Bacu dispre tofi inpregiurasii cu pace, fiindcd nu s’au gasat nici o pricind prin carte.de blistamu, si am intarit si cu anoastra iscalituri si cu tofi inpregiurasii. 7181 april 6. Eu Adam ot Saliste am fost fafa Gheorgachi Marza ot Cioresti fost faja Eu Constantin Luca ot Parjolteni faga 3t Eu Besleaga am fost fata Eu Vasili Tarna raza’ di Cabdesti Eu Filofi razag tij Eu Vasile Matca tij Constaatin Pacu vornic de poarta. (Copie, cu data evident grosita), ELT. 1677 octombrie 20. Marturia hotarnicd a satului Hriticova sau Cerlina mare—finutul Hotin, Aducdndu-mi o luminata carte a marii sale lui veda, .pPoroncitoare ca si marg la satul Hriticova sau Cerlina mari, ca sd imparfasc parte lui Andronic Badiul, ginirele lui Pro- dan gi a Gfipinii. Aga eu am mars dupa poroncd marii sale Jui voda gi am cerut ca si-si ardti fieste care scrisorile. $i au aratat Andronache Badiul 0 scrisoare de hotarnicd vechi din velet 6949 sapt. 29 intarita de maria sa Ili si fratili sau Stefan voevod. Intéi am mers dupa hotarnica vechi pi unde arata petrile hotarului Cerlini la Movila Bortoasa sau Cu- cuetd s’au gdsdt petre hotard vechi toati, 0 movild sd nu- meste acolo coljul mosiei Cerlini si merge drept pe in rediu alature cu mosie Costicenii si trece un drum ce vine dela Casla Sarbinita ce merge la mori, la satul Costicenii pe apa Prutului, acvlos’au gasat petri hotara vechi. De acolo merge cam la vale pana Ja Septi izvoare alature cu mosie Costi- cenii, langa izvoard s’au gasat piatra hotara veche. Acolo colful_mosii Cerlinii si a mosii Costicenii si a mosii Serbi- nifii, Dela 7 isvoard merge pi cimp pan la o peatra hotar vechi s'au gasatu aléture cu mogie Serbinita, si din peatra aciea merge si trece o iruga. Sis’au gasdtu peatra hotara vechi dela vale de cintirimul Serbinitii cu 25 prajini asupra izvoa- relor. De acolo merge drept la vale gi trece o irugd gi apuca pe in Cracauri, Deasupra Cracaurilor s’au gasatu peatra hotaraé vechi. De acolo merge drept la Hriticdul cu ciresul cu bour. Supt Hrificéul o livadi mari di poami di tot felul. Di laciresul cu bour spre sat Forosna cu 82 prajini. Sis’au 32 gdsitu peatra hotar vechi. Acolo sd hotdrdste Cerlina cu Sarbinita. De acolo drept la vale si o eruga si apucd spre drumul ce vine dela $arbinifa si a Forosnii tot un drum sa numeste, si merge pe supt culme alature cu drumul si cu Bouriciul ce merge drumul acela la sat Bereste. Si trece dru- mul si merge pein cdnpu, pin ce da intr’o eruga. $i tot eruga merge pan intr’o vale, acolo s’au gisdtu peatra hotar vechi, Sa hotariste Cerlina cu (Bouriciul. De acolo trece paraul Cerlina dela Bouriciu dreptu in coada iazului si trece drumul ce merge la Hotin peste drum cu 9 stdnjini s’au gasdtu peatré hotar vechi spre Bereste. Acolo colful Cerlinii si a Bouriciul si a Berestii. D2 acolo aliture cu Bereste merge pain la ezuind spre Bereste cu 23 stdnjini. S’au gdsdtu peatra hotara. De acolo merge tot alature cu mosiia Berestii in dreptul unui lac cu loziea neagra. Li lozia cu 23. stanjini spre Bereste s’au gdsdtu peatra hotara vechi. De acolo merge pe cdnpu tot cu mosia Bereste si trece o irugd si merge in dealul Dragomir, La un stejar_cu_bour si pe culme dela stejar cu bour spre Bereste cu 22 stanjinis’au gdsdtu peatra hotar vechi, coljul Cerlinii si a Berestii si a Malinestilor. De acolo drept la vale alature cu mosia Malinestilor spre satul Cotiliva pe culme cu 150 stanjini, s’au gisitu peatra hotar vechi. Acolo colful a Cerlinii i a Cotileva. De acolo merge Ja vale, aldture cu satul Cotileva si trece c erugad ce da in P&rdul Ruginos sitrece Pardul Ruginos spre satul Cotileva. Den Paraul Ruginos cu 9 stanjini s’au gist peatra vechi. De acolo merge tot zare dealului pana ce da intr’o erugd ce vine drumul dela Cerlina si merge la apa Prutului. De acolo drept la deal pe erugé pina in dreptul unui Ochi Alb ce sa numeste Supt movila. In movilifa s'au gdsdtu peatra hotar vechi. De acolo merge drept pe cdmp in dreptul Izunilor- Dela vale de Izuni cu 25 stinjini s’au gdsitu peatrd hotar vechi spre sat Cotileva. De acolo merge pe supt culme si trece o eruga aliture cu mosiia Tardsdufii unde este un pi- ru ce vine dela satul Cotileva si dela satul Malinesti. Din paraul acela spre Cerlina cu 190 stanjini s'au gdsdtu peatra hotar vechi. De acolo merge la deal pe supt culme si sa sue drept in culme dealului. Acolo s’au gasatu peatra hotar vechi. 33 Acolo coljula mosii Cerlinii si a Tardsdutilor, a Vancicautilor depe apa Prutului de acolo drept la + })alature cu satul Vancicautii dela vale de + +7) spre satul Vancicdutii 25 stanjini s’au gasdtu peatré hotar vechi. De acolo merge pe in rediu tot alature cu mosiia Vancicauji_ si merge drept in margine rediului, s’au gasdtu peatra hotar vechi. De acolo tot pe cdnpu la vale pan in daratul pardul la Jazul Inecat ce vine pardul de la satul Cerlina si da la ezatura lazului Jnecat. Cu 2 pasi dela ezdtura s’au gasit peatra hotar vechi despre satu Vancicautii. $i candu am agiuns la Iazul Inecat au vinit Tudosii Terte cu tovarasii lui din satul Vancicautii si puindu pricina c’ar fi o bucata de loc din Vancicautii mai inalté spre satul Cerlina, au scos Andronic Badiul un hrisov din velet 71... . . *) iunie 23 delaDuca voevod de giudecata ce au avut Andronic Badiul cu Tudosii Terte si cu tovarasii lui pentru [azul acel Inecat. $il-au dat ramas pe Tudosi Terte si pe tovardsii lui. Si au rdmas tot la Cerlina azul Inecat si-l stapaniasca. $i dela lazul Inecat drept la deal, pana in Mo- vila Cucuetd sau Bortoasa. Aici s’au inchiet hotarul Cerlinii mari prin prejur dispre satile megiesite. Mai ardtandu An- dronic Badiul un ispisoc dela Vasali voda din velet 7151 oct. 29 ca l-au datu ramas pe Gheorghi Prajiscul din satul Bereste pentru o bucataé de loc din Cerlina mare ce au fostu inpresurat Prajescul. $i au rémas Andronic Badiul si sti- paneascd dupa hotarnica veche pe unde arataé semnile ho- tarului. $i Gheorghi Prajiscul n’ari nici o dreptati. Mai aratandu Andronic Badiul un ispijoc dela Iancul voda din velet 7088 iuli 7 au avut giudicata postelnicul Vartic i Mu- sat vatavul, i Cozma vatavul, i Maties vatavul, pentru o bu- caté di loc din hotarul din satul Cerlina cu ldcuitorii din satul Tardsdufii si cu licuitorii din satul Cotileva pentru cari in zilele lui Petru voda inca s’au giudecat, si i-au dat ramasi. $i s‘au aflat acia bucata di locu din Cerlina cd-i dreapta a lui Vartic si a tovardsilor lui. $i au ramas sd sta- paniascé dupé hotarnica veche pe unde si petrele s’au ga- satu. Am masurat in curmezis mosia Hriticova sau Cerlina 1) Loc rapt in copie, 2) Restul datei cupt in copie. 34 mare din hotarul Vancicaufii i s’au cuvenit lui Paval Cos- tinului giumatate de sat cu neamurile sale si cu trei iazuri, Parte din gios, despre Prut cu semnile hotardlor am pus intéi in movila cu peatra linga Ochiul Alb pe costisi, dia~ colo dreptu in Hrificani am pus stalpu, si di acolo merge drept peste piraul Ruda, am facut o movila si am pus stalpu @ peatra iar din movila cu stalpi i s’au venit lui Andronic Badiu apatra parte cu doo iazuri, si am pus stalpi. lara patra parte i s’au venit lui Vartic cu un iaz parte din sus ce si hotdrdste cu satul Berestii si cu Bouriciul. Si ase am gisitu cu dreptul dupa scrisorile vechi diresuri i-am inpar- titu ca si stépAniasca in veci. In Hotin 7185 oct. 20 Gheorghi parcilabu (L. P. Hotin). Dela Divanul Cnejii Moldoviei. Aciasta copie fiind intocma scoasé de pe cei adevarata din cuvdnt in cuvant talmacita de lon pitariul dipi sarbie pi limba moldovineasca si s’au incredintat de catre acest divan. 1811 mart 23 Costachi logofat, Bals vornic, Roseti vornic, Hermeziu vornic, XIII. Mai 16, Marturia hotarnicd a satului Onifcanii—finutul Orhei. Ghiorghi Catargiul gi Postolachi ci am fost parcalabi, facem gtire cu aciasta scrisoare a noastra, cum au vinit la noi Andreiu Mihulefu uricarul gi cu alfi frafi a lui, ficiori Mihalcei lui Durac gi cu alti razasi alor, ficiori si nepotii lui Durac celui batran, cu cinstita cartea marii sali lui Voda, seriindu la noi sd mergem la sat la Onifcani si si-l inpar- fim satul Onifcanii pre cAfi ficiori vor hi din Durae cel batran, s'apoi si le alegem parte Mihalcii lui Durac din tot locul, si din vecini despre alfi frati. Deci noi pre dupa cins- 35 tit’ carte marii sale lui vodé mars-am la satu la Onifcani s’am stransu oameni buni di prin pregiur megiiasi si am so- cotitu ce au fostu parte Mihalcei lui Durac, ca i-s’au vinit a saptea parte din tot satul, gi acestia a saptea am ales-o 4 despre alji fragi a Mihalcei din vatra satului, s’am stalpitu a de o parte din sus. Apoi Mihulefu au poftit pri tayi frafii lui, ce va fi parte lui si i-o aleg deosebi, si din vatra sa- tului, si din vecini, s n’aiba a sd mai galcevi. Deci au so- cotit ei frafii cu tofii si cu noi inpreuna s’am ales parte lui Mihulefu din vatra satului de o latura din sus de toate par- tile celora lalfi frafi, si s’au mAsurat din vinitu toate partile fratilor intr’un chip. Si i-am stalpit lui Mihulefu si despre frafii lui, si i-am ales ca s{ nu mai amestece unul la alaltu si sd-si tii cinesi partea, insd vatra satului, iar la cdmpu nu le-am ales caci nu li-i ales hotarul satului despre alte sate. Asijdire si vecinii s’au inparfit pre septe parti. Deci partea Mihalcei lui Durac s’au venit sese vecini pre nume Samoila Si Macarii_si Ionagco Radicescul si Moldovan si Lazar gi Costantin. Deci dintr’acestea lui Mihulefu uricarul i-s'’a venit Macarii cu doi ficiori nensurafi anume ') si Nencec, jar lui Salmagi i-s’au vinit lonasco Radicesco si Costantin, iar Botii Samoila, si Henii Moldovan, si Ghinei Lazor. Si intr’aesta chip de vecini s’au facut si izvod pre partile cele mari, si pre partile feciorilor Mihalcii lui Durac i calit de noi. Deci precum scrii mai sus si precum am aflat mai dreptu i--am tocmit si i-am inparfit ca si-si aibi a-si fine parte si vecinii precum scrii aice aciasta adivarata marturie anoastra, si pentru credinfa am iscalit sa sa stie, Onefcani mai 16, Ghiorghie Catargiul, Apostol biv parcalab iscal. (Original). XIV. Octombre 24. Marturia hotarnicd a mosiei Ohrincea—finu~ tal Orhei. Prea milostivului si prea luminatului side Hristos Dum- 1) Loc rupt in original, nezdu iubitu lo Redul voevod domnul nostru si a toata fara Moldaviei. Ingtiinfam marie ta, c& viind la noi boiarii mariei tale anume Nadabaico ce-au fostu vornic si Ionasco osiioc ce-au fostu stolnic cu luminaté cartea marii tale, Scriind asa, cum c& s’au parat de fat inaintea mari tale cu Costandin nepotul Chirifii pentru hotarale Ohrincii, zicand Nadabaico cum c& ar fi pus Costandin nigte vecini pre lo- cul lui anume Drancenii. Pentru aceea milostive doamne, noi am trimis omul nostru de au stransu doisprezece oameni buni si batrani megiiasi, din sus si din gios depe imprejurul locului, ca s& socotim cu améruntul, atat pentru hotarale acelor mogii, cat gi pentru acei vecini, si socotim de va fi intrat Costandin cu vecinii lui pre locul lui Nadabaico sa Scoatem de pre acel loc al Jui Nadabaico, gsi carii din vecini ar fi de bastinad a Chiritii si-i mutam pre locul lui Costan- din, sis hotardm locul satului lui Nadabaico de citra locul lui Costandin, si pre unde vor fi hotarale cele vechi, care s’au pus pe’nceput, pre acolo sa-si tie Nadabaico satul lui si dinpreuna cu vecinii lui dupa cum au fost di’nceput. $i Costandin iardg s4n’aibd a intra mai mult pre locul Ohrincii. Asijderea ne mai poroncesti marie ta, ca iarég s& mai soco- tim ca ori cafi vecini se vor afla si fie fost din batrani de bastina a lui Nadabaico din Ohrincea si-i dim in mAinile lui Nadabaico si a lui Bosiioc, si nici intr’un chip nici o Parte si nu sa pue inprotiva. Si iardg cari vor fi de bastina a Chirifii si-i dim in parte lui Costandin. Pentru aceea gi noi daci am vazut luminaté cartea méarii tale, strans-am oameni buni si batrani si megiiasi depe imprejurul locului gi cu amdruntul gsi in frica lui Dumnezdu i-am intrebat pre dansii pentru toate hotarale cele vechi pe unde sAntu pusa. Asijdirea gi pentru acei vecini a lui Costandin si pre ce hotara sant pusi vecinii. Si aga au méarturisit acei oameni batrani cu sufletele lor, cum c& acolo s& inpreuna hotarul hrincii cu hotarul Crucestilor, si acolo intre hotara au fost facut satu un Dranca pribagul, inca in zilele raposatului Ie- Temie voda. $i strangandu mulfi oameni streini intru acel sat v’au facut slobozie. Si au pus nume acelui sat pre numele lui Drancenii, $i oamenii dintru acea slobozie find fntre 37 hotara, isi face hrana lor pre toate hotarale depe inprejuru acei slobozii, cici acel Dranca n’au fost avut loc ales al lui, sau hotarat, pentru cé au fost om stiein, gi sdderea acelui Dranca pre acel loc mai multu n’au fost, fara numai un an, si iardg au fugit intr’alte {ari streine. Asijdirea si pentru randul hotaralor Ohrincii, iar asa au marturisit acesti oameni batrani, cum ca iaste hotaru valea din capul stancii din valea RAutului insa pre vale in sus, pre ]anga hotarul Crucestilor pani in hotarul Crivulenilor, si pe acolo sa hotaraste cu Crivulenii pre hotarale cele vechi, care au umblat dinceput, iar din gura vdei, unde cade pardul Rautului sa hotaraste cu satul Ohrincea gi cu satul Chirifii anume Ustiia, in valea Rautului pre mijlocul apeiin sus pana in capul dealului care vine de catra Ustiia, si acolo trece dreptu in Rautu gi cade dreptu la Balta Parlita, unde sd numeste Petrigorova mai pre din sus. $i de acolea iardg trece prin mijlocul Rautului pana in izvorul unde si inpreund cu hotarul Pocrisanilor. Pentru aceea dacd am vazut atata oameni buni si batrani marturisind cu sufletele lor, si noi incd am pus hotara stalpi de piiatré pe unde au umblat hotarale vechi, si am pus un hotar stalpu de piiatra ]angd drumul Crivulenilor, si in gura vaiei unde cade in pdraul Rautului, am pus altu hotar stalpu — de piiatra, si in capul dealului langa drumul care vine de catré Colanciov am pus altu hotar stdlpu de piiatra, unde este in dreptul sipotului. $i aga am ales dinpreuna cu acei oameni batrani. Si la aciasta hotdrare s’au intémplat si Aslan si Ionagcu parcdlabul de Orhei. $i am aflat iardg pentru vecinii ai lui Nadabaico pre acel loc unde sisau sdzut acel Dranca gi numele vecinilor, anume Matei, si Jidanu, si Brasul si Murdasa, si i-am dat pre dangii pre mana lui Nadabaico. Jar pre ceialalti vecini ce au fost de bastina a Chirifii, i-am dat lui Costandin, nepotul Chirifii, si i-am mutat pre dansii in mijlocul Rautului, gii-am pus in hotarul Ustiei, gi casale lor le-am stricat, si le-am datu foc. $i de acum inainte Cos- tandin s& n’aibd treaba cu acel loc, pentruca acel n’au fost de hotarul Ustiei n’au fost din hotarul lui Nadabaico, ci au fost din hotarul Crucestilor, si hotaru au fost valea care mai sus scrie, unde au fost facut acel Dranca satu pre numele 38 lui Drdncenii. Si am aflat cu acesti oameni buni si batrani Sd-si tie fieste carele dupa cum au umblat hotarale vechi. Aciasta ingtiintim pre mariia ta, si sdefi daruiascd mariei tale multa sdnatate dela Domnul Dumnezau Jisus Hristos. Amin. Scris in Orheiu Oct. 24 Plecafi robii mariei tale anume Isai din Discova si Niful din Benghidereu. Si Aslan gi Ionagco parcalabi ot Orheit gi malfi oamen; buni si batrani. Scris-a Isac. S’au talmacit depe sarbie de Procopie diac ot mitropolie. XV. Noembrie 3 Mérturia hotarnica pentru satul Ohrincea despre satul Zaluceni, finutul Orhei. Cinstit si intru toate al nostru mai mare parinte dum- nialui pan Gheorghija vel log. poftescu dela milostivul Dum- nezdu buna pace si sdndtate. Dumnii tale de alta dim gtire dumitale c’au venit la noi Alecsandrenco sotnicul si cu giupaneasa dumnisale Acsinia Cu cinstita carte marii sale lui voda, scriind si mergem la sat la Ohrince sa alegem hotarul cu satul domnii sale Radului spdtarului anume Zalucenii. Deci am stransu oameni batrani anume Roman din Macicauti, si Filip den Ustiia, si Patru din Pocriseni gi alfi oamini mulfi batrani, Deci au marsu de au ardtat pre unde au fostu hotarul Ohrincii despre sat despre Zaluceni gi am stdlpit pre unde au marsu acei oameni. Care sd stii dumniata cd au fostu inpresurat hotarul Ohrincii de satu de Zaluceni. De aciasta dim stire dumnii tale, dumnia ta le-i socoti cum va hi mai bine cu infelepciune dumnitale. Si milostivul Dumnezau sa crufe pre dumniata cu buna sdnatate. U Orheiu noem. 3. Mai mic al dumnii tale Ghiorghie Catargiul parcalab. (Original) 39 XVI. Fara data. Marturia hotarnica pentru un loc intre Mihdilaya si Pestera—finutul Orheiu Milostive si luminate doamne sa hii maria ta sdndtos. Facem stire marii tale cum au venit cu cinstita carte mariei_ dumitale la noi rugatorii mariei tale cdlugarii dela svdnta manastire dela Golai, ce iaste in targu in lasi, ca si mergem la sat la Golaesti si la Mihdilasea, ]a Stojiste ce s'au chemat Mihailasea, sa le alegem o bucata de loc ci au jaluit calu- garii inaintea mariei tale pre Gheorghie Catargiul ci au fost clucear, cd le inpresoara acel loc cu hotarul Pesterei Deci milostive doamne vizdndu cum scrie in cinstitd cartea mariei tale intr’acesta chip, mars’anis’am stransu omini buni anume Colejco ci au fost vatav siCreful de Furceani si Cazacul de acolo si Simion si Balan de acolo gsi Stefan vat’manul de Cogeaico si Nicoard Parhaci de Pestere, sialti oamini buni. Si le am citit dreasele ci au aratat dela Patru voda gi dela Irimiia voda ci scriu in seamne. Inceput am din gura Lucaceucei in gura Ivancei si pre Ivancea in sus spre apus pana suptu codru unde cade drumul cel mare ce vine dela Orheiu si loveaste in Ivancea, gi de acolea pre suptu codru in gios unde sa inpreund cu hotarul Macicautilor despre apus. $i de acolo in dreptul locului spri_moari spre Mihdilasea, s’am_ pus stalpi de piiatrd supt pddure si Jangd drumul cel mare Ja coada stancii, gi de acolea direptu spre moara la Mibai- lasea pand desupra stdncei inpotriva morei s'am pus stalpu de piatra langa drum suptu un mar mare desupra morei cum scrie in ispisoc dela Patru voda, asijdere preste Raut de catra rasarit la Stojigte la Lucaceuca ce sd pogoard hotarul la Chipisca langa rapa desupra Chipecicaéi langi drum la neste mormdnturi iaste stélpu de piatra, ce sd pogoarad la Raut cu amandoao partilc Rautului pana la Ivancea. Aciasta facem stire mariei tale si hie mdariia ta sinatos ot Hristos amin, Robul mariei tale Vasilie ci au fost vornic, (Original hartie). 40 XVII. 1750 septembre 20, Médrturia hotarnicd a mosiei Gangura linutul Lapugnii. Cinstit dumniata giupdne Vasdlicd vel sardari sa fii dumniata sindtos. Facem stire dumitale c& viind Apostol Curnic si Ghiorghita Onofri si Avram, si Zatic, si Mihaila, si Ionita Stanila, si Sandul Botnariul, cu un cinstit ravas a dumitale in care tmi scrii dumniata si marg la Gangura ce este pe apa Botnii finutu Lapusnii, avand multe pricini pentru nigte racle de mosie, care le-am fost masurat iardg cu porunca dum. gsi le-am gsi stalpit, care le-am facut si hotarnicd la mainile lor, Dar cerand gi Sandul Botnariul sa-i facem si la mana lui insdmnare, i-am facut acias‘A scrisoare ca si sd stie batranii, si cine la ce batran are a merge. Racla lui Musteata st a lui Oni umbla in doi batrani. Sandul Botnariul stapAneste batranul lui One, cu Zatic si cu alfi frati ai lor. Dar la batranul lui Musteata stapaneste Mihaila Grebencia si lonitaé Stinila cu frafii lor. Racla lui Ojog si a Gugiuminestilor iaste in doi batrani Sandul Botnariul la Ojog si cu ficiorii lui Soltan, dar la batrdnul Gugiumanestilor este Mihaila Andoni si Costandin Vicol, si Opre, si Tudora, si Andries cu frafii lor. Racla ce din gios umbla in trei batrani, Apostol Curnic, cu fratii lor, stépaneste batranul Albului, Sandul Botnariul si cu frafii lui stapaneste batranul lui Ojog, Gheorghité Onofrei cu fratii lor stipanesc batranul lui Aliov. Si pentru si s& gtie cine la ce batran are a merge, le-am facut acest suret depe hotarnicd, ca si nu aiba pricina, na- valind unul la batranul altuia, numai sd-si meargaé cinesi si la batran, Si pentru credingé ni-am si iscalit noi tofi razasii dela aceste racle de mosii. Let 7258 septemvrii 20, Ursul parcélabul hotarnic Apostol Curnic, Eu Mihaila Grebencia, Gheorghita nofrei, sieu Sandul Botnariul, si eu Oprea, si eu Costandin Vicol, si eu Mihaila Andoni, Adica si eu Toadir Bogos, fiind ordnduit di dumnialui sardariul Vasali Saigiul si de dumnialui Vasdlache Maza- rachi, mergand mosenii acestia niodihnindu-sa cu hotararea parcdlabului Ursului, mai ordnduindu-ma dumnialor ca sa iau sam& si am mers de am vazut, si am socotit cd s’au hotarat bine, si mogsenii au fost to{i inpreund cu mine, si pentru credinté m’am si iscalit. Toader Bogos. (Copie). XVII. 1752 iunie 13. Marturia hotarnicd a satului ,din gura Ocoalelor". Facem stire cu aciasté miarturie hotarnicd, cd din po- ronca carfii pre indlfatului domnului nostru Constantin Mi- hail Cehan Racoviti voevod, am venit la satul din gura ocolelor suptu obrajie, unde sé inpreuna garlele la ruptura apei, care cum, sd chiama gura Narnovei ce cade in biltile Prutului, care satul este a dumisale Radului Racovita vel vist. di mogie gi strimogu nostru dumisale Petre Cehan par- calabul. Deci poruncindu-ne marie sa vodd ca sd hotaram Be itos traits ScsuhGament buni' g@iimegiesi din pregiur, si inpreund cu tofii am inblat din giur inpregiur pe unde ne-u marturisit oameni batrdni c& stiu hotarele. Deci hotarul acestui sat sd tncepe dintr'un bolovan de peatra hotarnicd ce am gasit din gios in sesul Prutului in potriva unui cot din Prut ce si cheama Gherghena si este si un mal pre apus di Prut, rupturd di mal galbinu, iara din bolovanul acesta dintai din sesul Prutului tai hotarul peste sesul Prutului spre résarit la alt bolovan, ci-am pusu suptu buza piscului Narnovii, din deal de drumu ci umbla pi suptu buza dea- lului. Diacole tai la alt bolovan hotar vechi ce am gasit peste matca pardului Narnovii, margine Drumului celui mare ce umbli pe dispre rasdritul Narnovii, si din sus de hotar am gdsit si un pufu de peatra pdrdsit. Di acolo tai hotarul tot spre rdsdrit la altu bolovan hotar vechiu ce am gisit in deal deasupra Narnovii. De acolo la alt bolovan ci am 42 pus hotar nou in fundul Vaii Oii, unde am gasit sfarsitu lungul hotarului acestei mosii, Care trigdndu cu odgonul de trei zeci stanjeni si stdnjinul di opt palmi am gasit 43 adeca patruzeci si trei funi sesul Prutului pana in drumul ci umbla pi suptu dealul Prutului. $i din drumul acela si pand in coada Vaeii Oii 48 funi. Si aceste semne disparte pe din gios hotarul Leusanilor dis pre hotarul a dumnisale vel vist. Tot din coada Vaii Oii tai hotarul la alt bolovan ci am pus dispirtitoru pe din susintre satu din gura ocolilor intce giu- matate di sat di Vrabieni ce sAatu pe din din sus lam pus tot la vale co hotarul spre apus dindu-si co sus, care hotarul Di acolo sa intoarce aste cu Jabienii la altu bolo- van ci am pus muche dealului Narnovei despre rasarit. De acolo tai vale si trece pisti Narnova gi la deal de podet la altu bolovan ci am gasit hotar vechi disparjdturi intre giu- mitate de sat di Vribieni di citra hotaral ocolilor ia muche dealului. Prutului. Di acolo tai dreptu la vale si trece pisti © garl4 din gios din colacul cracilor gi peate gesul. Pratului la altu bolovan tai hotar nou dispartitor tatre Vrabieni si intre mosie dumnis. vel vist. Si aceste sAntu sdmnile ci dis- Partu pi din sus hotaral ocolilor de catra Vrabieni. Si ho- tarul acesta din sus unde s‘au sfargit lungul mosii dumis. vel vist. I-am pus in sesul Prutului in coada biltilor dispre Prat in dreptul altor rupturi de mal galbin a Prutului. Iara din peatra aceasta purcede hotarul mosiilor de Gherminesti. Si misurand noi tot cu acela otgon $i curmezisul mogii pi la capite si pila mijloc au esit la mdsurdtoare capatului mosii pe sesul Prutului 21 funi 17 stdnjeni 4 palmi, la masura mijlocului 11 funi, si masura capatului dispre rdsarit la coada Vaii Oii 18 funi, Si aceste sAnt semnele ce cnprindu din giur inpregiur hotaru satului Ocolilor a dumis. vel vist, Si la hotarul acesta au fostu vechil din parte dumisale vel vist. dumnelui Mihalache Cihan vel medelnicer, si lon Negru vornicul de Ghermanesti, mosieni de Vrabieni, si Costantin Gotca mosieni, Nit& Loghin mosieni di Ghermanesti, si Toa- der Vascul tij moseni, si Vasali mosen tij, si Sandul Glo- deanul, si Toader Gonfa mosen di Ciordsti ci santu. pi din Sus di Vrabieni, si Paval Cehan, si Apostul Balinescul si 43 Alecsandru Caurul Husanul, Stefan Micul din Pahnesti, si Lupul sin Vasile Codreanul si alti care s’au iscalit mai gios. Aciasta tnstiinjm. Asijdire si la Colacul un loc di pri- saci ci scrii dumisale vel vist, ispisoacile, iaris i-s'au dat dumisale unde scriu ispisoacele Colacul din mijlocul prisacii in toate pirtile, 2 stani pe obiceiul vechi. 7260 iuni 13 (Copie) XIX. 1756 noembrie 23. Marturia hotarnicd a mosiei Sdretii — judeful Lapusna. Facem stire ca viind Vasali Alexi si alti fra{i: mogeni alor dela Sarefi, ins’ anume Vaséli Cauia, si Stefan Ciorbi, si Andronic dela Sarefii, si Constantin Exhan, si Tudosi¢ Boldenco, cu luminata carte marii sali lui voda, intru care scrie precum au dat jaloba Vasali Alexdi, ca fiind ei moseni de bastina la acel sat Saretii, si imbland mosgie in trei bi- trdni, si avand acesti mai sus numifi doi batrani, iar acei rizisi a lor cari sd trag din batranul al treile din Simion Drighiciu nu-si stapdnesc numai parte lor, ce intrd si in parfile acelor doi batrani, cum gi pentru vatra casai parin« tilor lui, iar s’au jaluit Vasali Alexai ca gi-ar fi facut alfai casa stépdnesc loc mai mult. Si ne poronceste marie sa ca sd mergem acolo la Sirefi, si strangem pre tofi_ razasii cum si alfi oameni de pin pregiur, si le cautam scrisorile, si aflam in cAfi batrani inbli satul, si masurand sd o dim pe batrani, stalpind-o cu petre. Osabit ar fi mai jaluit Va- sali Alexai ca esti o piatrd intr’ace mosie deasupra satului pusd cu nedreptate in loc de hotar este vicleand, iar nu este hotar. Care si pentru aciasta si cercetiém, si de vom afla cé nu este hotar, ci ar fi o piatra vicleana, sd o scoatem gi sa punem alta piatrd, undi a vini masura locului. Care dupa luminata poronca marii sale lui vodd, am mers acolo la Sa- refi, fiind fafa Vasali Alexai si cu toi fratii razesi lui, cari mai sus sdntu anume, si am chemat si pe mosenii care santu 44 din batranul lui Simion Draghici, si au vinit Ghiorghi Boa- ghi, si Gavril Boaghi, si Chiriiac Boaghi, si Vasilagco si Simion Pahom, si Simion Trifan, si Ursul Agapi, si Dumi- tras frati siu, si protopopu Gligor ot Rascani, toti acesti moseni din batranul lui Simion Draghici, fiind si alti oamini buni inpregiurasi adunatianume Toadir Pagan din Borzasti, Sandul Placinté ot Sireti, Stefan Lungul, si Stefan Iii de acolo, si Nestor, si Enachi Borala din Micauti, Onica Bo- boe di acolo, si Nestor Doni ot Cojugna, si preutul Vasali ot tam, si preutul Stefan ot Sarefi, si-am intrebat pe Vasali Alexai, care au dat jalob’, si arati ce strambatate ar fi avand de razdsii lui din batranul lui Draghici. El au aratat ca intra cu stapdnire si in partile celor doi batrani a lor, cdutind unii peatra ce este deasupra satului, pe care o face Vasili ci este vicleana, iar nu hotar, si cu pricina acestii petre le intra si in pargile lor. Care fiind fafa tofir si acestie de mai sus numifi din batranul lui Drighici, au dat sama ca in trecufii ani s’au fostu sculat un Vasali Zamse si cu Alexdi, tatul lui Vasale a jaluitoriului di acumu, si au fostu Scos piatra aciasta de unde este si-au lepadat-o, intrand cu staépanire si in parte batranului Draghiciu. Dara fiind un Sandul Corbul mosan di bastina din batranul Draghiciu, din care sd trag niamul lui Boaghi si acestora lalti de a lor frati si nu i-au suferit, ci au esit la giudecaté la r&posatul Darie Donici biv vel vornic, si ludndu-le sama s’au dovedit cd piatra aceia au fost hotar, si cad acel Zamse gsi cu Alexai au fostu lipadat fara dreptate. $i cu giudicata i-au facut pe Zamse si pe Alexdi de au dus Piatra si au ingropat-o la loc, dupa cum ne arata si o marturie dela Darie Donici din velet 7237 iuli 22, intru care arati ch au esit la giudicata Sandul Corbul cu Vasali Zamse si Alexai, si ludndu-le sama Sicu un zapis ci-au avut unchiu lui Vasali Zamse si lui Alexai intra care aratd ci aceli parti a doi batrani a lor si hotarasti din gios din dumbrava la vale aliture cu stalpul dui Samion Draghiciu si merge p4na in Bacu, cum si alti oameni batrani, cari au fostu pe acea vreme, dovedind pe Vasali Zamse si pe Alexi i-au dat ramasi. $i asa i-au facut de au pus Piatra la loc, platind si toata cheltuiala. Si asa 45 au rdmas ace piatrd drept hotar ce-i zic stdlpul lui Draghi- ciu. $i dupa marturia vornicului Donici ne-a aratat si carte rdposatului domnu marie sa Gligore Ghica voda din velet 7237 avgust 5, intru care scrie la vornicu Donici, dupa cum au aflat dreptate Sandul Corbul pe giudecatd si marga sa-si stalpasca mosiia. Care fiind faté Vasali Alexdi cu fratii lui vazdnd marturie incredintata pentru piatra aciasta precum este dreptu hotar cu nume ce i zdc stalpul lui Samion Dra- ghiciu, n’au mai avut ce si rispundd s’au rimas dreptu hotar. Dara mai aratand Vasali Caue si cu Vasali Alexai c& ar fi avand strambatate la fundul mosii in dumbrava, cum si la mijloc cersind s4 masuram locul, am mers dinpreund cu tofi acesti de mai sus numifi cameni, unde ave ei prepus la Poiana lui Draghiciu, gi am masurat in curmezis, si s'au aflat 75 de funii cAti di 24 stAnjini fune, dipi margine mosii din gios par in margine mosii din sus, s’au dat 50 de funi la doi batrani a lui Vasali Cauia si lui Vasali Alexai cu niamul lor, cari au agiunsu paéré in capul Poenii lui Dra= ghiciu din sus, unde s’au pus $i piatra hotar suptu un stejar in care s’a facut si bour. $i de acole dreptu la vale in spre sat, la mijlocul mosii, unde li-am zd4s si mdsurdm, ei s’au invoit mogenii amAndoa partile, si fara sesul, cdutand la stal- pul lui Samion Draghiciu ce este deasupra satului, au so- cotit cé vine dreptu pela 2 ulmi ce sant in zapodie, in mar- gine dumbravii. Si s'au pus piatra hotar langd un ulmu dela vale. $i de acolo tot la vale pird in stlpul lui Draghiciu, deasupra satului mergand, unde era pricina pentru casa ce-si facusd Ursul Agachi, zdcand Vasdli Alexai ci ar fi casa pe locul acelor doi bitrdnialor. $i asa toti rizdsii, fiind si cAtiva eamini steini acolo la St4lpul lui Draghiciu, au cdéutat cum vine locul mosii din stalpul ce s’au pus, s’au cdutat si din Stalpul lui Draghiciu la vale. Si asa au socotit cu tofii, c& merge pa din sus de casa Ursului Agachi dreptu s& sa pue hotar. $i s’au pus stalpu de piatré hotar suptu gardu la colful ograzii din sus denafara, $’au ramas casa Ursului Agachi cu dreptate pe parte lui Draghiciu batranul lor. Si ramdind dar sdliste satului asupra Bacului locul neinparfat, marturisind Razmirifé cd au auzdt di batranii lor, fiind si 16 el tot mogi la cei doi batrani, pentru acel loc dela saliste pard in Bac, si agiungd la addpatoare in Bac Si cersind ca sa inparta si ace peticd, am mersu iardsi cu tofii la Bac, si s'au m&surat tot cu ace fune in curmezis, si s’au gasdt 27 funii giumatati, cari s'au dat doad parfi din sus lui Vasali Alexai si cu Vasali Cauea cu niamul lor, si s’au pus si Piatra hotar dela vale de drum dispre Bac, si de acole dreptu la dial spre Surefi aproape de muche, s'au mdsurat in cur- mezis si s‘'au gasdt 24 funii, si s’au dat 2 parti la cei 2 ba- trdni din sus, s’au pus piatri hotar, dreptu in muche. Si- dintv’ace parte la vale asupra satului la muche aliture cu saliste pi din gios s'au masurat locul gsi s’au dat iar 2 parti la cei doi batrani din sus si s’au pus piatra hotar, in buza Piscului pe din gios de niste gropani ce vorbesc cd au fost poharne. $i asa s’au incheiat cu acest hotar toaté mosiia Sa- refai, ca sd stapdniascd Vasdli Alexai si Vasali Cauea cu niamu] lor dod parfi a lor din sus si cu Razmirifa, iar San- dul Corbul aldi Boaghe cu niamul lor, s& stépaniascd un batran a lor parte din gios. $i fiind mulfumiti amandoa par- tile cu aciasta hotdrdri, am dat si dela noi aciasté marturie la mana lui Vasali Alexadi si Vasali Cauea cu niamul lor, cum si la niamul de batranul lui Drdghiciu s’au dat mar- turie aciasta s& sd stie. 7264 noevre 23 Carp Rusul jitnicer. (Original). XX. 1757 octombre 23. Marturia hotarnicd a silistii Péscarii— finutul Lapusnii. Facem stire cu aciasti marturie hotarnica, cd din lumi- nata poronca carfii marii sale pre indlfat domnului nostru foan Constantin Mihai Cehan Racovifa voevod, in care carti *) Semniturd greciasek indescifrabilé in original. 47 imi scrie maria sa ca sd mergu la salistea PAscanii ce sant Jo finutul Lapuswii, pi valea Lapusnii, si in care saliste are $tefan Costrul din Pereni si cu varu-siu Nastasa si cu Sandul Carcoci si cu alti razdsi, anumi Ionija zat nifii si alfii, $i dand jaloba Stefan Costrul si cu ceelanfi razasi a lui la miria sa voda, cd neputand el stapani partile lui dispre Lupul Hancul si dispre ceelanti razasi a lui, si marie ta m’ai oran- duit ca s& merg si si aleg partile lui Stefan si cu a razasilor lui. $i dupa poroncé am mersu si am stransu pi tofi razdsii di Pascani si pi alfi inpregiurasi, gi luandu-le sama dupa scrisorili ci au ei la mana lor, s’au adiverit ci umbla aciasta sdligte in trii batrani anumi Pante ci arata un ispisoc dela Alexandru Voda din velet 7052, cum cA au cumpdrat dela Ioan Pascan givmitati din partea lui giumatati in 300 zlofi tatdrdsti. $i au mai aratat si alte dod zapisd, unul dela Ilil fecioru Motrii nepot lui Macsin, a patra parte au vandut-o lui Costandin si lui Grigori drept 14 taleri, si unul dela Stefan sin Onosul din Lapugna au vandut iar o apatra parte lui Gheorghi si lui Costandin gsi lui Danila drept 2 vaci cu vitai 10 lei bani, si s’au facut iar giumatati di batrdn, cari s’au plinit un batran, Lar cei doi batrdni, pi unul il chiama Bogul si unul Bancesti. [ar acesti doi batrani au rimas a Lupului HAncului gi a lui Potlog gi a lui David nepot Catii di Val- cAnesti, si a lui Apostu Balan nepot Bacescului, dupa zapi- sali ci au ei la mana lor si bastind. Si am mAsurat gsi mosiia in curmezis pe 4 locuri cu funii de 20 stanjani, si stanjanu di 8 palmi, si pi trii locuri, s’au gasit tot cate €5 de funi, iar in Dealul Lapusnii spre apus, unde ed talneste cu mosiia | Boghicenilor s’au gasit 69 de funii, fiind mai lata. Si s’au_ venit de tot batranu cati 21 di funii si triisprazdci stanjani intr’o masura. lar in capul mosiei dispre Boghiceni s’au venit — cAte 23 funii. $i inpirfindu-s& mosiia in trii parfi s’a vinit lui Stefan Costrul cu razasii lui Sandul Carcoci parte din gios dispre Trifeni din hotarul Trifenilor din gios in sus pe muche Dealului Vasdeni pand unde s'au inplinit 21. funii trisprazaci stanjini ldngd o rupturd. $i s’au pus piatra hotar. $i de acolo la vale pen rupturi si pe din sus de izvoru care si pomine mai inainte Fantana Mare péra in sds, si aldture 48 $i eu Stefan Braha am iscdlit nefiind hotarnica me fata, find la hotdrat am iscilit martur, Sieu Toma Agirici m'am tdmplat la hotdrdt si am Scris $i hotarnica cu zisa lor si sAnt si martur, Fiind intocmai cu orighinalu am adeverit. Toader Jardan 1820 dechemyre 17. 49 XXI. 1760 april 17. Marturia hotarnicdé a satulai Perenii—finutul Lépugna. Facim stiri cu aciasté marturii hotarnicd, cad din lumi- natd poronca miarii sali pre indlfatului domnului nostru Io Toan Teodor voevod, n’au ordnduit cu luminati carte miarii sale, ca si mergem la satul Perenii ot ¢inutul Lapusnii, ca s& hot&rdm si s4 alegem partile Lupului, feciorul lui Miron Hancului, din batranul lui Costin, dinspre rdsarit. Dece noi mergind la satul Perenii am stransu pi toti razdsii si in- pregiurasii, si oamini batrani si am facut funii di 20 stan- jini, si stanjinul di 8 palmi, si am inceput a mAsura intai din capul locului din gios dintr’o fantanad ce sd numeste a lui Cofofand, in gura unii vai ce vine dispre rdsarit, anume Halmagioaie si am inceput a masura vale in sus si am gasit funi 77 pol pana in siliste. Si s’au masurat si siligte, si s’au gasit funi 24, si masurdnd gi poenili, tot cu Poiana dila Lacu si s’a gdsit funi 110. $i inpartindu-sa pi doi batrani anumi batranul lui Costin, i-s’au vinit dila canpu 38 funi si 15 stanjini, di la cdnpu si dila poeni 55 funi; iar la batranul lui Tabuciu iar 38 funi si 15 stanjini, iar dila poeni 55 funi la batranul lui Tabuci, Iar batranul lui Costin sa inparti in doaa, cu Gori si cu Tanasa, si sd vini lui Costin 19 funi 7 stanjini di la cdnpu, iar di la poeni 27 pol funi, iar lui Ta nasa si lui Gori iar li s’au vinit 19 pol funi 7 stanjini; iar dila poeni 27 pol funi. Si inparfindu-si Gori si cu Ténasd in doaa i-s’au vinit lui Gori 9 funi si 15 stanjini la canpu si la poeni s vini cAti 12 pol funi, si lui Tanas& iardy sa vin 9 funi 1 stdnjini si 6 palmi, Si dila poeni 12 pol funi parte lui Tanasa i-s’au vinit la sripanire Lupului ficiorul lui Miron Hancul, fiind vanduta cu zapis la Hancesti. $i invoin- du-si Lupul Hancul cu toti razasii di Pereni i-au dat celi 12 pol funi ce ave Lupul Hancul la poeni j-au dat la cdnpu cu voe tuturor razdsilor. $i au primit si Lupul Hancul sd nu mai aiba treaba la poeni, fri numai la o poinifa ce se nu- megte in coada Broscariului, din gios ‘di manastiri, dispre rasdrit, ci i-au ldsat rdzdgii pentru 3 funi ce au avut in sd- 50 liste. Iar codrul si dumbravile nu s’au mai mdsurat, fiindu codru mult si au ramas ni inpartit sa stapdniascd cu tofii inpreuna cu Lupul Hancul. Dece noi vazdnd asezare si in- Voiala tuturor razdsilor, am mersu di iznoava in capul locului din gios cu tofi rizdsii si am masurat cu funii di 20 stanjini, $i stdnjinul di 8 palmi si am inceput intai din capul locului din gios din Fantana lui Cofofana in sus Vale Perenilor fata dispre rasarit, si am ales inti 9 funi 10 stanjini parte lui Tanasa, frate lui Gori, ce au avut cumpirdturd cu zapis dila Tanas&. $i s’au mai ales 12 pol funi ce i-s’au vinit in poeni si i-am dat la cAnpu, carili facu pisti tot 22 pol funi si 8 palmi, Si acole s’au pus piatra hotar in malul Pardulu Pere- nilor si dispre rasdrit $i de acole la dial in curmezis in spre rasdrit la dial pisti un chiscu pana intr’o costis4 can diasupra am pus hotar. $i di acolo tot la dial pana diasupra in dial am pus hotar, si di acole drept la dial diasupra am pus hotar in pravalitura apii dispre Gherghina intru hat. $i di acole drept in vale in_matca Vaii Pdrului, Ja fantdna ce si xox cs . 435 Dx $i de acole in gios matca Vaii Pa- i jumitru, si de acole Ja dial drumul pana in Vale Gherghinii pana in Fantana lui Cotofana, di unde am purces a masura. $i s’au incheiat Jocul cu masu- ratul, dupa cum am cunoscut cu dreptate am hotarat si am dat aciasté hotarnicé la mana tuturor razdsilor' di Pereni. Tar din moara Paltinii ci ari cumparaturd dila Tanasa brat lui Gori sin Tanasa sa stapaniascd 2 siptimani Let 7268 april 17. Chiricd Poreschii vornic di Poarta hotarnicu. Eu Lupul Hancul razes. + Ursul vornec sin Sandul Agachie razas, + Radul ginere Horopcianului razes. + lonité Horopcianul razes. + Costantin Galafton razes. + Ilii Galafton raze. + Agache Marze razes. + Sefan Vajiila razes. . Tt Afteni Horceag razes. + Timofti sin Sandul Agache raze. + Gligori Cofofana razes. + Toniga Agache raze + Salavdstru monah Tabuci. neAlisl ode races, + Petre Ciuparci razeg. + Ionifé Cofofana razes. + Nastasd Mariian razes. + Vasili zet Marzi razes. + Stefan Ichim razeg. + Timofte Tabuci razes. +. Vacilediabuci raze: + Moisei Marian razes, + Sandul Carcoté cumparator din Tabuceasca. + Macovei Ilita razes. + Ion brat lui Stefan Vajiila. + Costin Carlan nepot lui Tabuci razeg in bastina. Erei Mihalachi diiac nepot lui Ciuparca rizes. + Stefan Costrul razes. + Chirila giniri lui Aftini Cotorobai razes in Paltina sit in Tobuciasca (Original) XXII. 1760 mai 10. Marturia hotarnicad a satului Ciohordnii—{i- nutul Orhei. Milostive doamne si fii marie ta sdnatos. Facem stire marii tale ci dand jaloba marii tale Miron Scurtu gi cu alti frafi ai lui, carile santu din neamu Beestilor, zicdnd cA au mosie la sat la Ciohordnii, gi cu niamu DAngulestilor, si nu li dau loc dioparte ci li-ar fi dand catio. . . .) pi din sus si pi din gios, si scriind marie ta la dum, Paun vel sar- dar ca s& oranduiascd dum. doi mazili de ispravé, ca sa meargd la acel sat sa li ie sama si sd masoare locu, si cat loc li s’a vini in parte Beestilor s& li si de toata parte lor 52 : | 1) Loc rupt in copie, | din sus dispre sdligte lor. Care vei sti marie ta ci dum. vel sirdar ni-au randuit pi noi. $i dupa luminaté poronca mai tali, am venit aice la sat Ciohorinii s’am stransu toti rizdsii din parte Beestilor gi din parte Dangulestilor, si luandu-le Sama s’au cunoscut cd n’au incdput sd li si de toaté parte de sus dispre saliste lor, pentruca li sant salistile aproapi a Beestilor de a Dangulestilor, si aratandu-ne doad mérturii dila amandod partile dila dum. .... .') vel logofat, scriind dum. cé au avut giudecatd la dum. in doa randuri Dangu- lestii gi cu Beestii. Siludndu-le sama, toate pricinile lors’au curmat gi s‘’au asd4zat ca sd stépdniascd Déangulestii doad parfi si a trie parte sd stapdniascd neamu Beestilor, osabit de parte Bodescului din Vale Scaiului si osabit de parte Ho- dorogii, care este dispre rasarit, gi au fost primit cu tofii, Dar locul nu li s'au masurat dupa giudecata dum, vel. logofat. Dar acmu dupa luminata poronca marii tali, am facut odgon. di treizeci si cinci stdnjini, si am inceput a masura locul Cio- horanilor din sus di hotarul Bacicanilor in gios pi dial pi diasupra rddiurilor si s'au facut treisprezici odgoane si sasdsprezece stdnjini, si am agiunsu la un hotar dintre rc- diuri cari au fost pus de dum. post. Cuza cu altd giudicata mai di mult. Si mai este si alt hotar in capuiazului in piscu, iards pus di dum. Cuza post, cari acel iazu esti intre salis- tile lor, si s’au dat in parte Beestilor. Si cauta acel hotar din capu iazului la dial, pi din gios de bisdricd si merge locul pintre Radiul cel mare si pintre Radiul Hodorogii, care merge la hotaru cel din dial dintre radiuri cautd in gios pi di la dial di drumu cari merge la Orhei, la un hotar ce este dia- supra hartopului, asijdire pus de dum. Cuza spat. Si de acolo purcede la vale prin hartop si merge la alt hotar din gios de gura hartopului, si si infundiazé in matca Scaiului. Si acel loc s'au venit in parte Beestilor, cu izvoard cu tot pana in locu Bacicanilor. $i dela acel hotar din gura hartopului cauta pesti matca Scajului si merge la un hotar la ‘capu Dum- bravii Stefcului, cari si hotdrdste parte Bacicanilor cu parte Bodescului, si merge piste dial pana in Rublinca la hotar *) Loc rupt tn copie. 53 domnesc. $i de acolo merge locul Ciohorinilor in gios pi | lang locul domnesc pana in hotaru Beestilor ce s’au pus acum, care disparte alta parte de locu Ciohordnilor. $i s’au dat Beestilor dispre Vraja. $i din hotaru ce este diasupra hartopului, am inceput a masura pi dial in gios, si s’au dat Dangulestilor cele doad parti, patruzaci si sasd odgoane, si cari s’au mai facut noad odgoane si doua zaci gi cinci stan- jani si giumatati, si am agiunsu la hotaru Vrajai, si acesti s'au dat iardg in parte Beestilor. Si dela acest hotar tnainte si dintre matca Rublincii am pus alt hotar pi podis din gios de drumu care merge Ji Orhei, si de acolo am pus alt hotar in dial si disparte locu Beestilor de locu Dangulestilor la vale pana in matca Vaii Ciohoranilor. Simerge Jocu Dangu- lestilor matca vaii pand la Jazu cel mare, care s’au dat in parte Dangulestilor. $i de acolo merge iaras pi mated pand la lazul cel cu doad cozi, ce esti giumatati a Dangulestilor gi giumatati a Vrabiestilor. $i de acolo merge iarasi in sus pina la Iazu Hodorogii, si de acolo iaras pe matcd pana la Tazu Beestilor care este intre sdlistele. $i s’au dat toati ho- tarale la amandoaa pirtile si asa s’au invoit gsi s’au agazat. Aciasta facim stire marii tali, si fii marie ta sdnatos. Let 7268 mai 10 sapti sprizdci stanjini $i iar di acolo am inceput a misura, Robii marii tali Postolachi Carlig Gheorghita Sava (Copia) XXII. 1760 iulie 25. Marturia hotarnicd a mosgiilor Cuhnestii si Giulesti—finutul Iasi (Balti). Facem stire cu aciasta marturii hotarnica, cd din luminatd poronca pre inalfatului domnului nostru marie sa Ioan Teodor 54 voevod, fiind. orfidduitl cuscartergaspod. de dummte mamas lachi Costachi vel logofat, ca sa hotdrasc gi si isbrinesc acesti dod mosii Giulestii si Cuhnestii pren mijloc, una di catré alta, cari mogii sant la finutu Esului. Fiindcd mosia Cuhnestii esti a dumisali Vasili Kata, iar Giulestii esti raza- sascd, jdluind r&zigii di Folesti, ci dila un loc, dela Fantana Nebcha le a inecat Vasili Rafa o bucata di loc ‘di Giulesti cu Cuhnestii. Deci dupa poroncd mergAnd acolo la numita mogii si fiind di fata Vasili Rafa si razasii de Giulesti si alti batrdni inpregiurasi si int4i cercetdndu-li dovezile si mar- turiile batrani. Si am purces din apa Prutului drept spre ra- sarit pin coada Ustalii drept Rachifali Barzai, si s'au facut bour intr’un_ulmu. Si di acolo pin lunca tot asupra cdmpului, si s’au facut alt bour intr’un stejar. Si de acolo tot pin luncd, panda in margine padurii, si s’au facut alt bour intr’un ulmu_ $i de acolo drept tot spre risdrit in margine padurii, s‘au pus stdlpu di piiatra. $i de acolo tot asupra cAmpului pe din gios din colfu padurii tot drept prin Fantaéna Ne- boha, si au rimas Fantana Neboha hotar. Si din fantand drept la deal s’au pus in podig intre farini stilbu di piiatra. Si di acole tot la deal in muche dealului in coastili unii mo- viliti s’au pus stAlpu di piiatrd. Si'diacolo tot la vale asupra rasdritului si trece apa Caldarusii, si sa sui la deal, si in muche dealului din gios di movild s’au pus stalpu di piiatra. Si di acolo iar la vali gi trece pisti apa Glodenilor gi sa sui la deal si in coasta dealului inpotriva fantanii ce si cheama Race, s’au pus doi stalpi di piiatra hotard, di s'au facut fundul. Si apoi am mAsurat Cuhnestii din hotaru Slobozii din sus ce merge tot aldture cu Cuhnestii sis’au aflat triizici di odgoani, si odgonul di dodzaci di stanjini, si stdnjinul di opt palmi, para in hotarul Giulestilor, curmezigul la campu. Si apoi am masurat si Giulestii di hotarul Cuhnestilor, iara in curmezig piri in hotarul Folestilor, si s’au aflat triizaci di odgoani. Si cu aciasta masura, dup cum s’au stalpit cu petre hotard, si cu bouri, si cu sdmni, Cuhnestii di catra Giulestii, li s’au dat la cdmpu si la paddure locul mosiilor, dupa cum li s’au vinit. Si s’au priimit cu tofii pi aciasta ho- taratura ci vor fi odihnifi si o parti sialta, si s’au gi iscalit 55 mai gios, cari au stiut carti, iard cari n’au stiut s’au pus de- gitili, Cari pentru credinji am pus gi pecete portii domnului, Let 7268 iuli 25, (Pecete portii). Simion ‘Avram, vornic di poart& hotarnic. Stefan cApit. ot Caladrusani martor. MeanePopaldiiac aim-aurs. (Copie) XXIV. 1762 iulie 23. Marturia hotarnicé a mosiei Negcanii—finu- tal Orheialui. Facem stire cu aciasta marturii hotarnicd, ci. din lumi- natd poroaca miarii sale pre inaltat domnului nostru Grigorii Ioan voevodu, ne-au ordnduit dumnialui Bogdan vel logofat si cu luminataé carte mari sale lui Voda ca si mergem la finutul Orheiului la dum. Constandin biv spatar i vel sardar gi sd ordnduiascd dum. 2 mazili oameni de isprava si inpreund sd mergem si sd hotardm gi sé indreptam o mogie razdgasca anume Nescani, ce este la finutul Orheiului. $i fiindu aciasta mosie inpresurata gi inecata de catre alte mosii ce vin de peste Bac si lovascu cu capitile in costile ei, cum mai cu in- presurare au fost de cdtra Varca, cd trece acei rizasi Ce Varca peste hotardle vechi si ineca o bucata de loc in curmezig pana ce love in costile mogii Paulestilor. Deci dar dum. vel spatariu \ au randuit din parte dumisale pe Simion Roadideal si pe Vasali Sarghii mazili si inpreund mergandu noi la eciasta mosii Negcanii am stransu multi oameni batrani gi tineri ra- zagi si inpregiurasi din sus si din gios anume Andreiu Do- donu razis de Varca, si on Ifrosi tij, si Vasalache Turcul tij razdg, si alfii tofi razdsi de Varca si lon Pitoroaga capit. ot Bardiacu rizds de Degcu, si Stefan Poiana tij, Patrascu Poiana tij, Vasili sin popii tij, Nita Pupaza tij, si Levinte Lipcanu omu strein, si Constantin Borgu tij, si Constandin Minciuna, si Mihalache Vleju razas ot Niscani, si Irimie monah razas, 56 si Sandul Rosca tij, si Iftodi si Toader Furculita tij, si alti oameni streini fiind gi sfintie sa parintele egumanul de Ca- priana. Si cercetand toate scrisorile gi la o parte si la alta, si intrebandu pe razdgii de Varca cu ce hrisov intra de curma ace bucati de loc din mogie Nescani gsi o stapdnescu, ei ardtdndu precum ei ase au apucat din pdarinti, dar nice o dovada n’au aratat, aratandu gi sfintie sa egumanul de Ca- Ppriana un suret de pe o hctarnicascos depe sarbii dela Patru voda, din let 7153 de Miron Gafencu uricariul, care s’au in- credintat acest suret si cu hristoave domnesti, gi aratandu intr’aciasta hotarnicé precum ca dela ruptura despre Bac s& hota&raste mosie manastirii cu Nescanii, gi trece aldture peste Bacu in gura Varcai. De care vazand gi razasii de Varca au crezut si ei singuri au cazut la pace, siin rugdminte au statut dupa razdsii de Negscani sa li dei pre giumatati di osteneala vornicului de poarta si cheltuiala hotaraturii numai gi rzdsii de Nescani de vreme ce si ei au prinsu la toatd cheltuiala si razesii de Varca, s‘au milostivit si le-au dat danii dintr’ace bucaté de loz ce o inpresurasd din locul Nescanilor o buca- ticd de loc ce sd hotdreste cu mosiia mAnastirii dupa cum s’au pus un hotar in piscul despre Bac, in capul mogii Varcai fundu, si de acole tot drept la vale peste pamantul pana in gura Valcelii Perivalului la deal drept pe valcica si pin har- toape la deal pintre 2 ulmi mari, si in deal deasupra s’au pus piiatra hotar despre Paulesti; iar din valcicd in gios si pana in rupturd s& stapdniascé numai razdsii de Varca ca o mosii de bastind. Si au dat la cheltuiala. Iar alti cumparatori si n'aiba treaba, si dup’ cum s’au invoit si s’au priimit si o parte si alta, am facut si dila noi aciasta marturii la mana Irimii monah si a lui Varlan Stratan monah gi altor razdsi de Nes- cani gi pentru credinf& am iscaAlit, si alti razasi cari n’au stiut carte s’au pus degitile Let 7270 iulii 25 Ion Meleghi, vornic de poarta. Simion Roadideal. Vasali Sarghii Eu Andrei Bodon m’am primit. 57 Eu Ion Ifrosii m’am primit, Eu Vasalachi Turcu m’am_ primit, Eu Levinte om strein. Eu lon Pitoragi capit. rézdg de Descu. Eu Stefan Poiana rizis Eu Patrascu Poiand, razag. Eu Vasali sin Popa capit. Eu Nif& Pupazi razag. Eu Constantin, Eu Constantin Borsu capitan. (Copie) i XXV. 1764 octombre 5, Marturia hotarnicad a mosiei Hulboca— finutal Orheiu. Din luminaté porunca prea inaltat domnului nostru mariia sa Grigorie Ioan voevod, am mers la mosia Hulbocii ce este pe apa Hulbocii, la finutul Orheiului, cu Juminatd carte marii sale ca si alegem partile razisilor, anume parte lui_Nastasi sin popa Grigorie Batcul, si a mitusii sale Ca- trina vorniceasa, care au finut-o Iftodi CArlig vornic, si al- tor neamuri a lor pe giumatate de sat de mosgiia Hulbocii parte de sus. Care are zapis de cumparatura din velet 7229 septemb. 25 in care zapis scrie cd au cumparat Marzacul. si cu Mihalachi frate-sdu dela Nistor si dela fimeia lui Mariia, fata Dediului ce au fost vel spatar, giumAtate de sat din selistea Hulbocii gi cu doua iazuri in Valea Hulbocii. Deci dupa poruncd am mers acolo si am strans tofi razasgii gi alti inpregiurasii din sus gi din gios, si fiind din porunca dumi- sale Costache biv vel spatar vel sardar, in locul dumisali rdnduifi din porunca méarii sale lui Voda, Enachi Zamsa vataf mazil si Andrei Budul mazil, si Antohie Trusineanul mazil din Chisinéu, am chemat fafa si pe rizdgii_ din Hul- boca, anume Nastase sin popa Grigori Batcul, si pe matu- se-sa Catrina vorniceasa, si pe alte neamuri alor cumpara- tori den parte de sus a Hulbocii, si pe Tonita Magarul, si pe Sarghie capitan, si pe Dumitru Cheptine om batran, si pe Toma Cheptine, iardg om batran, si pe alte neamuri alor, care au ardtat cd sAnt bastinad de acea giumatate de sat. Dar nici o dovadd nu ne-au ardtat pentru acea bastina ce zic ei cd au. Numai ei ci-au ardtat o carte dela Mariia sa Antohie Cantimir voevod din veleat 7215, in care carte arata ca s’ar fi pirat de faja Magariul cel batran, mosul acestor rizisi de Hulboca si cu razasii de mosiia Draslicenii, pentru niste jir si pentru aceia s’au cunoscut cd au gi neamul Ma- gdrestilor bastind acolo intr’acea giumatati di sat parte din sus, afard de giumatate de sat ce este iardg in parte mogiei Hulbocii, parte din gios a marii sale domnifii Anifai Pala- doaie din matca Hulbocii parte despre rasarit, cumpardturd iardg dela acel Nistor zet Dediul spatar, si parte din spre soare apune, iaras cin matca Hulbocii a lui Enachi Zamsa vataf, si altor neamuri alor. Si devremecd au stdpdnit cu tofii acea parte de loc din sus 43 de ani gi au inpdartit dijma neamului Marzac gsi a Jui Mihalachi frate-siu, cum- pardtorii si neamul Magirestilor s’au dovedit c& neamul lor au mogie si bastind. Insé giumatate dintracea giumatate de ‘sat parte de sus, este parte cumpiratorilor, si giumatate parte Magarestilor. Dar fiinded neamul Magarestilor au cumparat al patrulea parte din parte cumpiratorilor, s'au socotit sa fac&é acea parte din sus toata opt sferturi. $i au venit sd ia neamul Magarestilor cinci sferturi, insd cu un sfert ce-au cumparat, iar neamul cumparatorilor, care sd trag din Mar- zacul si din Mihalache fratele, si ia trei sferturi. Si dupa cum s'au dovedit am purces cu tofii a cerca intai toaté mo- siia din giur inpregiur, dup&d hotard ce s’au gasit vechi, si dupa marturiia oamenilor care au stiut din vechiu. Am pur- ces intai din capul mosiei din gios unde s& hotaraste cu mosia domnifii, din matca Hulbocii pe din gios de un Izvor mare, drept spre rasdrit par in zare dealului pe costis4 s’au gadsit doud pietre hotaré vechi, si in zare dealului unde sa talneste margine costisii cu mosiia dum(isali) loan Donici medelnicer au marturisit cu sufletul lui Lupul fiiastral lui Mihalache Schiopu vornic de Hulboca, precum ci el din co- pilariia Jui au umblat la plug si au fost pietre hotaré acolo 59 YW in zare dealului intr’'un pamant a Ursului cel mare, si acolo s’au pus doua pietre hotara coltu. Si de acolo inainte in sus tot zare dealului pin_pravalul apelor pina la obarsia Vail Hulbocii, in dreptul Fantanii cu Piatra, si de acolo curme- zigul peun drum ce merge pin cursu (2) curmezisul Vaii Hul- bocii par in zare dispre soare apune. $i de acolo iarig tot zare din gios pin privalul apelor pin obarsiile valcelilor pird unde sa tAlnegte cu mesiia lui Enachi Zamsa vataf, ce este pe costiga dispre soare apune. Si de acolo tae iardgi drept asupra rasdritului gi pdré in matca Vaii Hulbocii. S’au mai gasit doud pietre hotara vechi, insd o piatra in zare dealului dinspre soare apune, si una mai la vale in capul silistii den sus de fintirimul bisaricii Hulbocii, carile este in parte di gios. Si acele pietre taie tot drept peste Vale Hulbocii pe din gios de Izvorul cel mare, si pin pietrile ce s'au gasit, he- tara vechi, in costisa dispre soare rasare si par in petrile ce s'au pus in zare despre rasarit, unde sau facut fund ca+ patului acestii giumatate de sat a mogici Hulbocii parte din sus. Si neputandu si invoi razdsii unii cu alfii ca sd sd in- parté mosia pe lung fiindcd aceasta parte de mogia Hulboca este capul mosiei din gios, fiind Valea Hulbocii acolo mai lunga si tot cAmpu, si de acolo in sus par in obdarsiia vaii sa tot strimteazd si cu padure, si la obarsiia vaii fiind codru mare, s'au socotit si sd inpartd, rdzdsii cae ar lua capul mosii din gios fiindca este tot cdmp gi este si mai lata si cu Izvorul cel mare, acea sa ia si din capul mosiei din sus parte din padure si din dumbrava, si din codru in obirsiia vais, Dar fiindca zapisul cumparatorilor ci-au cumparat dela Nistor zit Dediul spat(ar) scrie c& au vandut si doua iazuri, si fiindea razdgii care s& trag din Magariul, au aratat ca au siliste alor in coasta dinspre. . 4) au dat samé neamul Magarestilor ci au sazut mogul lor la vreme de rascoale, dar siligte veche n’au fost acolo, cd siligte veche este in capul mosiei din gios, unde stapaneste amu domnita Anita Pala- doai, si unde este fintirimul bisdricii din gios de Izvorul cel mare. $i mdsurdndu-sd mosiia din petrile hotara in sus tot 1) Loe alb in copie. pe matca Vaii Hulbocii para in obdrsie in hotarul mosiei Micautilor par drept Fantana cu piatrila Lacul Porcului ‘s’au aflat 172 odgoane. si odgonul di doozici de stanjini, si stan- jinul di opt palmi. $i s’au ales parte de gios cu Izvorul cel mare tot cdmpu curat din zare si par in zare cinzdci di od- goane pe lungul vdii si unde s’au plinit aceste odgoane s’au pus piatra hotar, in gura Valcelii lui Tanasé dela drumul ce merge pe Hulboca dispre rasdrit. $i s'au mai pus o piatra hotar, in zare dealului dispre rasarit, si s’au facut si_bour intrun stejar di la hotar mai spre rdsirit. $i s’au mai pus o Piatra hotar in zare despse apus, care cauta din zare par in zare. $i de acolo in sus tot vale fiindcd sd mai stramteaza vale, si este cu pddure dispre apus si dispre rdsarit cu dum- brava, am masurat sasizici di odgoane si s’au dat aceste odgoane lui Nastasa si matusii sale Catrinii. $i cu aciasta misura au cuprins supt stdpdnire lor o fantand ce-i zic a lui Matei, carele n’au fost mosinag gi ti pe siligte ce-i zic c& au sazut Magariul cel batran. Si de acolo in sus iards s’au mai masurat cinzici di odgoane par aproape unde sd in- fundeazd campul cu codrul. $i fiinded Magarestii cu nea- mul lor avea sd ia pe cinci sferturi dintro suta sasa zdci di odgoane, li s’au facut sd ia parte lor o sutd de odgoane, iar Nastasi si cu neamul lui sa ia pe trei sferturi sasazici di odgoane. Si peste aciastd somd au mai ramas doua sprazaci odgoane codru mereu din zare si para in zare. Din opt s’au facut parte lui Nastasi trei odgoane si Magareytilor cinci od- goane, iar patru odgoane ci-au mai rdmas pedeaspra s’au dat iarig Magirestilor dintr’acel codru, ‘zicand ei cé acolo acel fund este mai prost gi ii pddure, pentru aceia li s’au dat aceste patru odgoane, iar acele trei odgoane ci s’au dat lui Nastasa i-s'au dat iardg aldture cu parte lui in parte de sus dispre codru. Acolo unde s’au plinit gaizaci si trei di od- Soane parte lui Nastasd si a neamurilor lui, pe matca vaii s’au pus piiatri hotar dela drumul ce merge pe matca Hul- bocii dispre rasarit si s’au facut si bour intr'un stejar. $i acea piiatré merge din zare par in zare dupecum umbli mosiia beste tot curmezisul Vaii Hulbocii dispre apus piste padure Parad in zare, si dispre rasdrit piste dumbrava iards par in 6L zare. Si de acolo in sus au rdmas par in obargiia Vaii Hul- bocii, unde sA inpreund cu mogiia Micdutii, cinzici si noud di odgane cdmpu si cu padure. Si s’au dat iardg Magareg- tilor aciasté parte pentrucd capul mosiei din gios, acele cin- zici di odgoane ce au luat in capul mosiei din gios, le-au luat fruntea mosiei tot cdmpu si ii si mai lata si mai bund li s’au dat gi aciasta mai proasta gi mai ingusta, s’au lipit langa cea buna. Si Nastasi cu neamul lui s’au primit ca sa-i dea numai acele cinzaci di odgoane in fruntea mosiei din gios si sd s& lipsascd di trei sprazici odgoane din parte lui, si neamul Magiarestilor sa stapineasci toate partile lor din parte de sus, care s’au facut o sutd doudzeci si doua di od- goane acia parte de sus. Si nici asa n'au primit neamul Ma- garestilor. Si aciasta asazare era pentruca fiind Nastasa la mijioc sd priimia ca s& ia mai putin si deoparte si neprii- mindu-sd neamul Magarestilor nici asa, s’a ldsat ca sa std- paniascd Nastasa si cu neamul lui acele gasa zeci gi trei di odgoane in mijloc, si neamul Magarestilor sa stapdniasca in capul mosiei din gios cinzci di odgoane cu Izvorul cel mare, si in capul mosiei din sus cinzdci si noud di odgoane dupa cum s’au pus pietrile hotard. $i dupa cum am gasit. cu cale si cu dreptate am inparfit si am stalpit cu pietre hotard si am facut aciasté hotarnicd la mana neamului Magiréstilor si asdmine cu aciasta s’au facut gi la mana lui Nastasd gi a neamurilor lui, in care hotarnice ne-am iscilit aci, si tofi ra- zasii si au pus degetile mai gios. 7272 oct. 5 Tanasi medelnicer hotarnic. Ionita Bantas diiac de divan hotarnic am scris si hotarnica. Gheorghie ban parcalab ot Chisinau martor. Nastasé Batco. $i eu Catrina neam lui Marzac sia lui Mihalache. Andrei Budul hotarnic. Antohie Truséneanul ho- tarnic. a Si aceasta parte a Magérestilor este Ionagcu Magariul, si sd inparte din vechiu cu Gherghias ci-au fost vornic di poarta, care si trag din Gherghias Galeatd si cu Goe, insd 62 neamul lui Magar sa inparte in doud cu neamul lui Gher- ghias vornic, dupé cum au ardtat ei neamurile lor, eu am iscalit. Tonia Bantas diiac (Copie). . Sexayt S64 + ++ 4 + Marturia hotarnicé a mosgiei Cojugsna—finutul Lapusgna. Din luminata porunca preinaltat domnului nostru marie sa Grigorii loan voevod, fiind randuifi cu luminata carte marii sale, ca si mergem la 0 mogie anume Cojusna ce este la fanutul Lapusnii, pe apa Bacului, avand pricind razasii de Cojugna cu mosie Strasenii ce esti a manistirii Sfintii Vineri, iar’g pe apa Bacului, di sus di Cojugna, Si facdnd sfinfae sa pirintele Dionisie, egumenul sfintii mandstiri si carti de blastim dela preosfinfie sa parintele mitropolit asupra razasilor si inpregiurasilor de acolo, ca oricarile ar sti simnile si hotarale acelor mosii, dup& cum au umblat din x vechi s& arati adivarul. Deci dupi poronc’, mergand noi acolo la numitele mosii, am strans r&zdsii si inpregiuragii de acolo din sus si din gios, anume pe Vasale Alecsa din satul Rogcanii, si Tonifa Bordeiu vornic de Rogcani, si Dorofteiu sin Robul ot tam, si Sdmion Chihae, si Stefan Ciorba ot Sareti, si pe Gligorii Clichigciu vornec ot Scoreni, si pe Toa- der Butnar om batran din Strasani, si pe Stefan Boldusca vornec de Strasini, si preutul Vasilachi razig de Cojusna, si Nistor Donie muzal tij razig de Cojusna, si diiacon Sa- lion sin Toader raz4g de Cojugna, si pe lonita Carp tij razas de Cojusna, si pe Damaschin Scoriciu tij 1izds de’Cojusna, si pe Valcul Neculaiu tij rizas de Cojusna si pe alfi razdsi de Cojusna si megiesi si inpregiurasi si fiind fafigi oo eee) dichiul si vechilul manastirii Sfintii Vineri si cercetandu-sa carte de blastdm intru auzul tuturor acolo unde era pricina. wee Ine 1) Loc alb in original, $i incepandu-si hotarul din apa Bacului din dreptul mosii Roscanilor ce esti piste Bacu, drept inspre ameaza zd piste sasul Bacului, si piste Drumul cel mare a Chisindului dela deal, hotar vechiu intre Strasani si intre Cojugna. $i de acolo drept la deal gi in zare dealului intr’o movilifa deasupra Vaii Murgincii din gios s’au aflat iarég peatra hotar .vechiu. lar dichiu Sfintii Vineri zace cd acel .hotar nu esti bun. Dar rdzdsii au dat sama, cd din mosii gi parinfii lor au st&épanit tot pe acolo printr’aceli hotara. $i de acole pe podis culme Dealului Murgincii par in capul dumbravii, iar la un hotat vechiu, ce esti in obarsie Murgincii din gios. Si tot puind pricina dichiu pentru acel hotar din movilifa, cd nu este bun ne-am intorsu de I-am dezgropat, cd de s'a gdsd supt dansul dupa obiceiul hotaraior si ramde bun. Si sco{4ndu-l n’am gasat nimic. $i am dezgropat gsi pe celi dod hotara, si arg” nu s'au gasat nimic. $i fiinded nu s’au gasat nici la unul nimic, s’au socotit si fie toati bune, si sd stapdneascd pe dansele dupa cum au st&pdnit si mai inainte. Si s’au agazal iards la locurile lor si s’au pus supt dansele carbuni si har- buri. Si ne au aratat dichin si o marturie dela Toader Bo- gos din let 7251, pecum ca ar fi mai cercetat aciasta pricina siar fi zis cdlugarii, cd ace peatra din movilifa este ra. Ia razdsii au zds cd esti bund, ci tot pe acolo au stapanit. Si fiinded Toader Bogos n’au dezgropat-o au ficut-o cd esti ra, fiindcd cduta peatra de... +1) Vale Murgincii si lua 0 bucataé de loc din mosie Strasanii. lar razdsii au zas c& n’au apucat stdpanire acolo nici n’au stapanit, iar acum dez: gropandu-sa toati, nu s‘au aflat supt una nimic, gi s’au lasat sifie toati bune, si pe acolo sd stipaneasca. $i dela hotarul cel din capul dumbravii au purces cu tofii acei de mai su ardtati dupa carte de blastim pin dumbrava la deal tot ala- ture cu mogie Strisanii, in spre ameazd za, gi s’au ficut 2 buori in 2 stejari acolo pin dumbrava, para in zare dealulut in pravalul apilur la rdsdrit ce merge pe zare. $i acolo in zare s'au pus doa petri hotara de s’au facut colf, una cautd inapoi asupra hotarului vechiu, gi alta cauté drept pe zare dealului in sus. $i de acole purcedi in spre apus, tot zare dealului si tot aldture cu mogie Strasanii printr'o besacd 64 de movila, si acolo langa movilifa s’au facut buor intr’un stejar din spre Cojugna. $i de acolo in sus tot zare dealului prin pravalul apelor, dupa cum umbla obdarsiile vailor, si drept obargie Vaii Poruschinii s’au mai facut 2 buori in 2 Stejari mai di gios. $i drept obdrgie Paruschinii s’au pus Peatraé hotar. $i de acolo tot in sus s’au mai facut 2 buori in. 2 stejari, si drept obargie valcelii ce merge pintr’insa drumu la Strdsani, iardg s’au pus peatrd hotar gi s’au facut si buor intr'un stejar mare. $i de acolo tot in sus pe zari s’au mai facut un buor intr’un stejar, si s’au mai pus o peatra drept obarsie valcelii . . ') si par acolo mergi campul pe vale si pe dealu dumbrava. $i de acolo in sus rimane codru par in obarsie Vaii Cojusnii. $i neavand razasii de Cojusna nici 0 dovada nici scrisori pecum ci umbla mogie lor par in obarsie Vaii Cojusnii, au aratat dichiul ?) vechilul mosii Strdsdnilor o hotarnicd a mandstirii Caprienii de mosie Ca- Prienii ce esti dinspre ameaza za dela Patru voevod din ve- let 7055 ia cari hotarnicd arati cd mergi mogie manastirii C&prienii pideasupra Trusinilor si pi deasupra Cojusnii, si pideasupra Strasdnilor, si pideasupra Curlucenilor, si pidea- supra Volosinilor tot pe zare dealului pin pravalul apilor. ° lar alta dovada sau scrisori n’au ardtat dichiu Sfintii Vineri pecum ca treci mosie Strasanii piste Vale Cojusnii si merge par in mosie Caprienii numai ce au ardtat ace hotarnicd a mdnastirii Caprienii. $i pentrucd araté acel cuvant de zace ca merge si pideasupra Stragdnilor am socotit noi cu tofai, de vreme ca razisai de Cojugna n’au nici © dovada nici scrisori pecum ci umbli mosie lor par in obdryie Vaii Co- Jusnii, nici dichiu n’au aratat jarég nici o dovada, nici scri+ Sori pecum c& trece mogie Stragdnii piste Vale Cojusnii par in hotaru mosii Caprienii, sa se inparté ace bucata de loc ce este codru, in obarsie Vaii Cojugnii in doa, giumatati a Cojusnii gi giumatati a Strasdnilor Si facdnd noi stanjan de opt palme gi odgonu de 20 de stanjani, am masurat acel codru din peatra ce s’au_ pus hotar in zare dealului, unde = 1) Loc rupt tp original. 2) Loe alb in original. s4 inpreuna dumbrava cu codrul in sus pin codru tot zare dealului pin pravalul apilor pintre Strasdni i pideasupra Vai Cojusnii pir dreptu obdrsie vaii in drumul ce merge curmezdg pintre Strasani si pintre Curluceni si pila obarsie Vaii Cojugnii. $i par acolo in drum s’au aflat acel codru 78 de odgoani, si inparfandu-si i s’au venit pe parti cati 39 odgoani. Si s’au'dat parte Strisinilor aceli treizdci si nod odgoani in obarsie Vaii Cojusnii drept satul Straganii, gi in curmezaisu Vaii Cojugni in zare dealului si in privalul apilor. $i de acolo din drumul ce merge curmezds din hotaru Curlucenilor pe zare dealului pideasupra satului Strasanii s’au plinit in gios aceli 39 od- goani la un lac cu lozai si stuh ce este in zare dealului in codru. $i acolo s’au pus peatra hotar dela lac dinspre amia- zazi si din spre Vale Cojusnii, si cautdé acel hotar piste Vale Cojusnii drept in spre ameazd par in zare dealului in hotaru mosii Caprienii. $i de acolo in gios rémane codru parte razdsilor de Cojugna, iardgi 39 odgoani. $i de acolo purcede mosia Cojusnii tot pe zare dealului pin pravalul apilor alature cu mosie Caprienii in spre rasarit, gi tot zare dealului par si talneste cu mosie Trusanii, si purcede tot zare aliture cu mosie Trusanii, par intr’un hotar vechiu ce s‘au gdsdt in capul unui pisc in zare dealului si acolo sa infundeazé mogsie Cojusnii. Si de acolo tae drept in vale in spre meazd noapti asupra Vaii Cojusnii, tot aldture cu mosie ‘Trusanii, si piste Vale Cojusnii langa drumul ce merge pe Vale Cojugnii dela deal pintr’o peatri vechi hotar, si drept asupra Vaii Bacului pe dreptul gurii Vai Hulbocifai. $i din par in hotaru mandastirii Caprienii gura Vaii Hulbocifai drept in matca Vaii Bacului, si de acolo — merge tot matca Bacului in sus pir drept hotardle ce s'au_ gasit vechi intre mosie Straganii si intre mosie Cojusnii. Acolo sa infundeazé mosie Cojusnii pe apa Bacului. Si asa s’au ales mosie Cojusnii de giur inpregiur pe samnile si hotardle ce araté mai sus. $i avand multé pricina razasii intre dansii, Nistor Donie mazail cu neamurile lui si cu ré- z4sii lui, carii sd trag din batrdnul Scoriciu si din batranul Benga si din Once cu razasii carii sa trag din batranul Zu- brescul, avand razasii din Zubrescul neamuri multe, inpresura 66 Si stapanie si din batranii celora lanji. $i pentru inpresurare aciasta au adus Nistor Donie mazdl cu neamurile !ui lumi- nata carte marii sale lui Voda, ca sa-si aleagd partile lor de acel batran Zubrescul. Deci noi am masurat mosie cu odgonu de 20 stanjani si stanjinul de 8 palme. Siam ince- Put intai a mdsura din capul mosii din gios di mosie Tru- S4nii dintr’un hotar vechiu ce este in capul mosii Cojusnii in gios cu mosie Trusenii. $i de acolo in sus pe supt zare dealului pin ponordturi si pe supt margine piidurii pe din deal de satul Cojusna, pe dispre ameazd za, tot aliture cu mosie Trusinii ce merge pe zare dealului pin privalul apilor SL alature cu mosie Caprienii ce merge iaradg pe zare dealului Prin pravalul apilor si para unde merge cdmpul pe Vale Co- Jusnii p&rd in margine codrului s’au aflat 164 odgoani. Si s’au mat masurat iardg lungul mosii pe Vale Cojusnii mijlocu mosii dintr’un hotar vechiu ce s’au gasit in Vale Cojugnii eee drumul ce merge pe Cojusna in sus di deal, unde si otdrdste acolo iarig capul mosii Cojugnii cu mosie Trusénii- Side acolo tot vale in sus in spre apus para unde sa inpre- und cdmpul cu codrul s’au aflat 184 odgoani. $i mai ma- ee iara lungul mosii pe Vale Bacului din dreptul hotardlor vechi ce s’au gisét din gura Valcelii Hulbocifai, aris din hotaru Trusanilor, s’au aflat 132 odgoani. Si de Ea si face tot la deal piri in zare dealului merge capul = sa tregenstous . . + %) mosie Cojusnii. $i de acolo iarag a A repteazd mogie pe zare dealului in sus $i masurdndu- cee acolo pe zare iarag lungul mosii pin dumbrava, pard nde sd face codru, s’au aflat 86 odgoane, care au cuprinsu Piste tot pe acolo lungul mosii 218 odgoani. $i masuran- can si Curmezigul mosii, iaras din hotaru Trusanilor din zare his ului din spre ameaziizi, si dreptu asupra Vaii Bacului is Pre miazi noapte pin capul satului pe din gios piste Vale yusnii para in matca Vaii Bacului, s’au aflat 100 odgoani. Cae eae iar’g curmezisul mosii si piste Vale bm Jusnii pin mijlocu mosii pérd in matca Bacului pin capul osii Strasanilor, s'au aflat para in matca Bacului s’au aflat — 1) Loc rupt in original. 67 150 odgoani. $i mAsurandu-sé mosie capatul dinspre codru, iarag curmezas din zare dealului, iarag din hotaru mosii Ca- prienii pin padure gsi piste Vale Cojusnii para in zare dea- lului in hotaru Strasanilor s’au aflat 75 odgoani. Si zicdnd Nistor Donie mazal si cu neamurile lui, cd umbla mosie Cojusna in patru batrani, iar razdgii din batranul Zubrescul zice cd umbla numai pi trii batrani toaté mogie, gi au zds ca cu adivarat din vechiu au umblat pe patru batrani, dar un batran anume Once au fost sterp si aurdmas dela o vremi incoaci de au inpar¢at acel batran a Oncii pe acei trii ba- trani, si acel batran a Oncii au lipsat. Iar Nistor Donie mazalul si cu neamurile lui au ardtat un ispisoc dela Vasile voevod din velet 7156 iunie 29, in care scrie cd au cumpdarat Dragan si frati sdu Stratul dela Vasdle gi di la fratile lui Stefan, ficiorii Oncii, parte tatului lor Oncii pe giumatati, in 45 Jei batufi. $i tot intr’acel ispisoc arati ca au dat si au daruit Once si cu feciorii lui Vasdle si $tefan si cie lanté giumatati den parte lor, lui Dragan gi feciorilor lui pentru sufletul lor si a toate neamurile lor din satul Cojugna. Si au mai ardtat un ispisoc dela Istrati Dabija voevod din ve- jet 7173 iuni 5 in care ispisoc scrie cd au vandut Vasile si Stefan ficiorii Oncii giumatati den parte lor din satul Co- jusna, lui Dragan gi Stratului in 60 de Jei, si i-au mai daruit gsi un loc de casa din sat din Cojusna. $i au mai ardtat un zapis de agazare intre razdsi din velet 7251 iuni 15, in cari este iscdlit Chirila egumenul de Cdpriana si dum. Toader Carp biv vel medelnicer, in care scrie ca fiind multa pri- cinad intre dansii pentru pricina batranilor, s’au asezat inainte acestor de mai sus ardtati cari sAnt iscdliti si inainte dumi- sale Baldsachi vel sardariu, ca sa de din trii batrani ce sant in tot satul, afarade Once, cate o parte, si sd facd Oncii trii parfi, adicd- un batran farde un cifert, si sd fie toata mosie patru batrani far de un cifert. $i dupa hotdrdre aciasta am inparfit gi noi din 164 odgoane lungul ‘mosii pe dispre amiazd4z4 cu cdmpu gi cu padure,s’au inpar{at in patru parti, pe patru batrani, se vine pe un batrén patru zaci gi unul di odgoani. $i mai scofandu-sa si al patrule cifert din ba- tranul Oncii 10 odgoani si cinci stanjini, si tnparfandu-s4 68 acesti odgoani in trii parti, pe trii batrani sa vini a trie Parte trii odgoane si opt stanjini si dod palmi Si puindu-sa la un loc cu celi patru zdci si unul di odgoani, s‘au facut Piste tot pe un batran, patruzici si patru de odgoani opt stinjéni dod palme Si s’au dat acesti odgoani razasilor din batrdnul Zubrescul in capul mogii Cojusnii din gios. $i unde s’au plinit acesti odgoani din capul mosii din gios din hota- rali vechi, si in sus asupra satului s’au pus peatra hotar in malul Cojugnii dinspre ameazd zd. $i inparfandu-sa si celi 184 odgoani ce s’au masurat lungul mosii prin mijloc, sa vine al patrule parti patruzdci gi sas odgoani. $i scofan- du-sa al patrule cifert din batranul Oncii 11 odgoani gi cinei Stdnjani, si inparfandu-s& acesti odgoani in trii parfi, pe tril batrani, si vine a trie parte trii odgoani gi cinsprazdci stanjani. $i punandu-sd la un loc aceli patruzaci si sas4 de odgoani s'au ficut pesti tot patruzaci si nod di odgoani Cinsprazaci stanjani. Si unde s’au plinit pe Vale Cojusnii s’au Pus peatri hotar intr’un danbu dela Vale Cojusnii inspre meazd noapti in deal. Si inparfdndu-si si celi 218 odgoani ce s'au masurat pe Vale Bacului, sd vine al patrule parti Cinzaci si patru de odgoani si giumatati Si inparfandu-si acesti odgoani in patru parti al patrule cifert parte Oncii, adicd 13 odgoani si 13 stanjani si dod palme, si inpirfan- usd acesti odgoani in trii parti, pe trii batrdni, si vine a ‘rie parti patru odgoani unsprazdci stdnjini, si puindu-sa la un loc cu. . . ') tot cinzaci si nod de odgoani un stanjan. Si unde s'au plinit acesti odgoani s'au pus peatra hotar intr'un pisc, in zare dealului, dela Vale Bacului inspre amea- Zaza, din gios de Valceaua lui Mereufd, si din gios de un Tum ce merge curmezas piste deal. $i piste acesti somi de odgoani ce scriu mai sus s’au dat un odgonu pideasupra tot "0 parte din gios di matca Bacului para in hotaru Trugenilor Pentru un zapis ce esti la Alicsandru Strambeiu ce au cum- Parat din batranul Oncii, parte lui Dorofteiu din Rogcani, in parte Oncii, din parfdle de sus. $i s'au mai dat tot pentru acel zapis doa odgoani si giumatati dela peatré din sus din Satca Cojusnii aliture cu capul silistii din gios inspre amia- 1) Loe rupt: in original. 69 zazi par in zare dealului in hotaru Trusanilor, ca sa sté paneasca Alicsandru acesti odgoani ce scriu mai sus pentri acel zapis de cumparaturd, iar in parte de sus sd n’aiba s& emesteca. Dar mai avand razdsii din Zubresti cumpara: turi in batranii Cojugnenilor in parte di sus, si Cojugnenii cumparaturi in batrdnul Zubrescul, s'au invoit unii cu alfiiy si au facut schimb aceli cumparaturi, ca si stapdneasca Co jusnenii aceli cumparaturi ce au razdsii din Zubresti parte de sus, si razisii din Zubresti si stapaneascd cumpa raturile Cojusnenilor ce au in batranul Zubrescul. $i soco’ tind noi aceli zapisd carile catu cuprinde supt stapanire lot si ardtand Eftimie cu fratdi un zapis dela Vasali san Varlaa nepotul Stirbului ce au fost din giumatati de bitran. . . «?) tot Eftimie si cu frafai lui, si alt zapis dela Moisdiu iar din giumatati de batran asasa parti din batranul Zubrescul, cari au cuprins acesti dod zapisd sdpti odgoani nod stanjan o palma, Si au mai ardtat iardsi Iftimie si cu frafai lui ut zapis dela Andreiu sin Popa Lupul dintr'o parte a batra nului Zubrescul a trie, care face un odgon patru stanja trii palme. $i au mai ardtat iardg Iftimie gi cu frafai lui, ui zapis dela Ion nepot Onofreesai, cari au cuprinsu zaci sta’ jani. $i au mai ardtat Nistor Donie mazdl un zapis del Vasdle sin Negrusa sora lui Gavril Barbosului din Zubrestir cari au cuprins zaci stanjini, si s’au facut piste tot acest cinci zapisd nod odgoani trii sprazdci st4njini patru palm cumpéaraturile razdsilor din parte de sus in batranul Zu brescul. (Sfarsitul lipseste). XXVII. 1765 iulie 22. Marturia hotarnicé a mosiei Cojusna — ft nutul Lépugnii. Din luminata poronca pre indlfatului domnului_ nost: marie sa Grigori Alecsandru Ghica voevod fiind dumn. b: nul Arghiri randuit ca sé rdnduiascd 2 mazili di frunte, 1) Loe rupt tn original, 70 ‘ Margé la mosiia Cojugna ci esti pi apa Bacului in finutu ‘4pusna, si randuindu-ma pi mine am mers dupa porunca in Satul Cojusna si strangand eu razdsi din tofi batranii m’au ardtat cA cu hotdrdre ci-au fost facut-o Tanasi Meleghii Vornic, nu sint priimiti rdzdsii din batranul Zubrescul, cum Si razasii din batranul Scorici, si din batranul Vlad, si din trei sferturi batranul Oncii, nu sint priimifi di hotdrare ci-au facut Mihalache Chisco jitnicer. CAci aciasté mosii Cojusna inbla in tri batrani, si trei sferturi precum scriu mai sus anumi. $i masurand eu mosia curmezig pi patru locuri, am Basit cate 75 odgoani, si odgonul di 20 stanjini, si stanjinul di 8 palmi. $i la mijlocul mosii mai trici o delnité in colfuri nefiind mosie driapta, si masurdnd si ace delnijé in lungis Si in curmizis, am socotit-o si am facut-o ca gi cie lalta mosii, care s’au facut in lungig 75 odgoani, in curmezis s’au facut 95 odgoani. Si masurdndu-sa to{i batranii in curmezis se) hotarul Trusinilor in sus pi vale Cojugnei pand unde sa insfarsiisti campul in fundul vaii s’au gasit 187 odgoani, si cu celi 35 ci s’au socotit delnita s’au facut 222 odgoani. Si so- Cotindu-s pe 4 batiani fara un cifert, s’au venit cati 58 od- Seani 12 stanjini 7 palmi pi batrani curmezigul. Si intrand $1 sdliste tot in numarul mosii care s’au gasit 6 odgoane 8 stanjini in curmezis din patru in patru, o parte a batranului Zubriesc, in capul satului din sus, ci s’au hotadrdt di Miha- lachi Chisco jitnicer, iar din pirdu si pana in zare dialulut “! s& hotiraste cu Trusinii s’au gasit 28 odgoani. $i soco- tindu-s alti odgoani find intrati in socoteala altor batrani ‘2 gios, s’au mai scizut 2 odgoani din bitranul Zubresc, si Pentru saliste, gi au rimas 56 odgoani 12 stAnjini tot batranul “UOrescul. Si am intrebat eu pe razdsii din batrdnul Zu- rescul, cari mai gios s’au iscalit, unde li-i voia sa li hota- tise Ditradal: lor, iar a an raspuns, in parte di sus si-l ho- tirdsc, Si dupa cerire lor am masurat din fundul vaii unde Sa sfarseste cdmpul in gios pe Vale Cojugnii pand unde s’au plinit 56 odgoani 12 stanjini, care s’au facut pi batranul ubtesculs: SivcArtesrAsAsii dinsbAtranul Zubrescnpeichaclener mai multi padure decat cdmpu, iar razdsii din cegti 3 ba- trdni lisau zis lor, luati dar voi din parte din gios ca esti 1m cAmpy, iar noi l-om priimi pidure, cimpu mai stramt, cu a fi, $i ei nici agi nu vre. Si vazdnd eu ca este atata pricind si neodihna intre dansii, am mai luat 2 odgoani, adicd 40 stanjini di la acesti 3 bitrani din gios, din frunte mosii, st am dat batranului Zubrescul, numai ca sa sa sfarsascd pric cina dintre dangii. $i asi-au primit si o parte si alta Si lipind acesti 40 stanjini langi batranul lor, am pus hotarpiatré drept in Vale Cojusnii, in capul unor spini di la dial de drumu ci merge pi vale, si di acolo tai drept pisti vale spre amiaza zi prin nigte spinigori. $i in margini padurii am facut bour intr’un stejar$i di acolo merge drept la dial pand unde si hotaraste cu mosia Caprienii, si viind iar inapoi la hotarul dila vale, merge drept la dial spre miazd noapte asupra Murgingii cei mari, si in costis s’au facut bour intr’un stijar. $i di acolo iar purcede Ja dial pana in zare dialuluis Si masurdndu-sd toati mogia Cojugnii batranii iar curmezi§ pi zare dialului despre miazi noapti pi diasupra Strasinilot s’au gasit 229 odgoane cu cele 35 ci s’au socotit delnita. Si socotindu-sd pi 4 batrdni fara un cifert, s’au vinit cati 65 odgoan mai lipindu-sa si cei 45 stanjini ci s’au dat din cei trii batrani din gios, s’au facut 63 odgoani. $i masuran- du-sa si acesti odgoani pi zare dialului din spre Stragini in gios, au agiuns in capul Murgingii cei mari. $i acolo in ca pul Murcincii cei mari nu s’au pus hotar, ci diacolo mai merge putintel drept asupra Vaii Cojusnii mai tn zare. Si s'au pus piatrd hotar supt un stijar cari s’au facut si_bo in stijar, si alta piatra iar, si au vinit drept ce din vale, care alte pietre hotarasc batrdsul Zubrescul din cei 3 batrani far un cifert cat ar fi si stapdniascd din petre in gios cu pace din hotar in hotar. Jara razasii din batranul Zubrescu sd stépdniasca cAti or fi tot din piatra in sus din hotar i hotar, pana in fundul vaii unde sa sfarseste c4mpul, ia! diacolo in sus codrul cel mare pand unde sa hotaraste Strisinii s4-1 stapaneascd mosinii cati or fi din tofi batranii ca nu este inparfit. $i asa am gisit cu dreptate, si am dat alti hotarnicé la mana lui Nistor Doni mazil, si altor razagi a lui, cari mai gios m’am iscalit eu si s’au iscalit gi rdzasii: Let 7273 iuli 22 72 Simion Rodidial mazal hotarnic. Razasii din batranul Oncii: Nistor Doni mazil + Aftini sin Toadir + Damaschin Scorici, + Toader Cojugnianul ma- zil + Istrati sin Paval + Ionita Carp + Samoila sin Andrei + Costantin sin Todirascu. Razdgii_ din batranul Zubrescul : eu preutul Vasilache ot Cojusna, Toader sin Neculai ot Micauti + Ionita sin Istrati zet Timotin ot Borzesti + Nani Dumbrava zet Ursul ot Pe- Tesecina + Costantin Iftodi + Alicsandru sin Istrati + Ne- cula Lupagcu zet Toader Tigan ot Borzesti. (Original) XXVIII. 1765 septemvre 28. Marturia hotarnicd a mosiei Alcidarul finutal Sorocii. i Facim stire cu aceast’ marturii hotarnicd, c& din lumi- nat& poronca pre indlfat domnului nostru maria sa Grigori Alexandru Ghica voevod m’au randuit cu luminata carte mari sale ca si hotarascu mosiia Alcidariul a capit. Ion ficioral Oprii capit. si a fratini siu lui Vasile ficiorul Oprei, sia cumnatului lor Vasile Sava capit. si al altoru frafi- ai lor si rizesi despre mogiia Mateutai a dum. banului Vasile Costachi, cari mogii sant la (anutul Sorocai. Pentrucd au Jéluit dum, banul marii sale lui vod’ cum ca i-au cuprinsu Oprestii © bucatd di locu diu mosie dum. din Mateujai. Si mergind la numitele mosii dupa poroncd, am stransu multi Camini buni batrdni si tineri megiesi di penpregiuru si de Peste Nistru din satu din Harjiu, carii au fost mai inainte Yremi traitori pe acesti locuri. $i intdes data le am cetit carte ce de blastam intru auzul tuturor; si nici intrun chip nu ne putem indrepta. Dard mai in urma am gasit un marturu om batran anume Vasale sin Gurianul din satu din Harjau de peste Nistru, carele au marturisit cu sufletul lui ca stie cdnd au venit dum. réposatul Costandin Costache vel logofat de Sau cdutat hotarale mogii dum, Mateufai, ined la domnie mail sale riposatului Mihaiu vodé Racovita, fiind dum. 13 atunce vel spatar parinte dum. banului si au fostu cu dum-lui Leca sardatiul si Costandin Doniciu, si au mersu in muche Vaii Cetafii din gios despre amiazizi si au intrebat undi esti un izvor ce s& chiama Machiuca, sii-au spus ca esti in vale si au zis ca acolo esti hotar dum. unde sa tanpind cu mosie Tarasova, si de acolo purcede muche vaii can spre apus si merge Alhidariul alature cu Mateufai si treci dela Fantana lui Voluscu din sus din costisi. Si am gasdt hotar vechiu, carile l’am cercat siam gisdt semnu supt piiatra. $i o muche a hotarului cauta inapoi la Machiuca, iar 0 muche cautd tot costisa can spre apus, iar dela un locu de unde sa sucesti vale apucdé matca vaii si purcede in susu si lovesti pe din vali de Fantana dela Cetafui pe dispre rasarit si tot in sus si pe din vali de Cetafui si tot in sus vale pa la Iazul Bure dujoaia, si acolo am gisat piiatra hotar. Si di acolo im costisi am gasit iar piatra hotar, si acolo treci pesti paduri can spre apus, gi iar am gdsat hotar vechiu in margine pd- durii dispre Mihuleni. $i de acole apucé Sliahul cel mare al Rascovului in sus si merge pa la doud chetre ce le am pus colfu mosii Poenii. $i de acole purcedi la vale asupra Nis- trului si alature cu mosiia Poenii pen margine rddiului, can pen den gios la vale si treci peste matca Vaii Olcii in cos- tisd despre amiazizi esti hotar vechiu. $i de acole tot costisa la vali si unde au fost nisti ulmi am gasat alta piiatra hotar. Si di acolo la vali gi pen piduri pana la un locu pe costisa, iar di la un locuapucd matca Vaii Olciigi aldture cu mosgiia Poenii pan la Drumul Chetrosu. $ide acolo sa intoarce drept in gios si peste pidure gsi aliture cu Tarasova si apucd canpul in gios pan la Fantdna Burdujoaia. $i di acolo tot drept in gios pana la o fantana ce-i zicu Fantana Inpufata, si de acolo tot drept in gios pan la Fant&na Hlinai i sa inchei mosiia din giuru inpregiuru cu acesti semni. Si dup&é cum am cercetat hotarale mosii Alhidariului si amu doveditu cu oamini buni carii mai gios g’au pus degitile, am facut aciasté marturii ho- tarnicd la mana lui Ion cdpit. ficior Oprii si a frafani siu lui Vasile si a cumnatului lor Vasale Sava capit. gsi altor frafi gi razegi a lor si am iscalit. Let 7273 sept. 28, iar dila Hristos 1764. 74 Antohii Luta diiac za divan hotarnic Eu Vasile Sangurean martur la hotaru dela Voluscu. Ew Ilascu vornic di Mateut am fost fafa si sdnt martur. Eu Tanasi Vandtor martur Eu Tanasa Gunciu martur. Eu Paval Trifon martur. (Original hartie. Insemnaté transformarea anului), XXIX. 1768 iunie 3. Marturia hotarnicé a mosiei Taurile si Ne- bojatii—finutul Iasi (judeful Balti). _ acim stire cu aciasta méarturii a noastra hotarnica, cd din luminatd poronca preinalfatului domnului nostru mariea sa Grigori Ioan Calimah voevod, fiind randuiti cu luminatd carte marii sali si alegem gi sd hotaram mosiea Taurilor si a Nebojatilor, rizdsasti, di cata mosiea Chetroasa a cluce- riului Toader Buhdescu, pentrucd avusdsa multa pricind si giudicata intre dansii, care pand acum au vinit cinci randuri di hotarnici, care acesti mosii sdnt lang’ Magura, in finutu Esilor. Si dupa poroncd strangdnd noi mulfi oameni buni batrani gi tineri razaigi gi megiagi dipi inpregiur, anumi Gavril Lapusneanul, om batrdn, carili sadi in Magura di cinzdci si mai bine di ani, si Costandin Turuta, om strain, si Ionita dieacon, iara strain, gi Gheorghi Ganjul, tij strain, si Sdmion Idrician tij, si Mihalache Pestirau, chihae om batran si strain, a Costandin Danila tij, si Gavril Uscatul ij, si Statii ca- Pitan rizis di Tauri, si Gheorghité Bodrug tij, si Agapii Coscodan capitan tij, si lon Cocodan tij, si Andrei Coscodan, Si preutul Andrii Harbul tij, si alti. mulfi. $i fiind si carte di blistm asupra razasilor si a inpregiuragilor cari vor sti cum umbla hotaraleacelor mosii din vacu, sicum au stapanit, di nu vor marturisé adivirul sa fii supt blistim. $i fiind cu totiidi faja, intai le-am citit carte ce di bldstdm, intru auzul tuturor, $i apoi am purces di am ciutat stare locului, gi am caret la camp dispre meazd noapte cuprinsd mosiea Niboja- sdlor mai mult di giumatati di cluceriu Toader Buhdescu, c& 15 re 8, Tau ldsa mogiea lui Chetroasa ci era aldture pi din sus o face di la un loc Bocanii si merge la un stdlp di peatrd ci era intr’un piscu aproape di drumul ce merge la Heci, si zice ca acela este hotarul lui Chetroasa, merge din gios. Am intrebat pi megiesii cei strdini si pi razdgii di Nibojati si pi razasii di Tauri, cum stiu ei di acel stalp. Si,cu tofii au marturisat cu sufletile lor pi carte di blastim, cd di cand stiu ei si au apucat c& esti stalp di un om perit, si scrisin peatra numile Stefan. Dar acum fiind stalpul tot stricat gi frant diasupra, nu sd conoaste, si ne-am apucat di l-am dizgropat si videm pri sdmni di hotar. $i n’am gisdt nimicd supt dansul, ci s’au cunoscut in pdmdnt ci eara in patru muchii si cioplit cu ciocanu, ‘si mai mare dovada cA mai in laturi dipartisor au gdsat si o bucata di peatra franta din stalpul acela si scris cat si cunoaste St. $iau prinsu aice oamenii a-i zice cluceriului Toader ci-i mai poarta, cd gtie bine cd nu-i hotar, eee neiieaieercpeuclicdivoudicn TomtauMicleghe vcard a fost el umbland hotarand, gi i-au zds vornicul atunce ca nu-i hotar, cd _n’au gdsitsdmni di disupt. $i cluceru tagddui, zice ca nu stie nici au fost atunce fafa. Care sila aciasta au sa- rutat Andrii Cogscodan carte di blastém gii-au zds in obraz cé au fost fafa. Si ni mai avand alté a rispundi, au 23s cH di va primi Nastasd Bunescu carte ce di blastam asupra lui, si sd o sdrute, asa s’a priimi. $i au sdrutat-o dinainte lui, Si vazdnd noi cd nu mai are nimicd sd rdspunda, am purces 4 cduta hotarale vechi pi undi au umblat din vechi, Intdiu dispre ameaza zd, gsi coltul drept undi si lovescu Nibojafii in capite cu mosiile ci merg la Vladnicu, si di acolo purcediy Pieruiepesdin\ cusilaidealigived, €ui tn’ dumbrayiesivdiv lave loc purceg aldture cu Chetroasa si sd pogoard la vale pi 0 valce ci-i zic Corneti, undi au dat sama si strdinii, gi rd- gi cluceriu. Toader, c& au fost hotar vechi, si acum nif au gasadt. Sidi acolo purcedi la vale gi lovesti pintr’un hotar vechi ci esti din sus di drumu, si frant in doa. $i di acolo sd pogoara in vale si apucd muche dialului spre meaza noaptey tot aldture cu Chetroasa pand aproapi di Movila Gaunoasi la un hotar vechi, ci au fost scos vornicu Niculai Mamialiga& carile dovidindu-s& bun gi pi carte di blastim, I-am pus la 76