Sunteți pe pagina 1din 7

Nota: Notiele de curs (prezentate sub forma handouts) reprezint baza pregtirii n vederea promovrii examenului final.

Lectura textelor relevante pentru examen este obligatorie.

De pregtit pentru examen Textul 1:


Rosenbloom, David. H.; Goldman, Deborah. 1989 (2nd ed.). Public Administration. Understanding Management, Politics, and Law in the Public Sector (2ed). New York: Random House, Ch.1 The practice and discipline of Public Administration, pp.4-31. ntrebri posibile: 1. Definii administraia public, pornind de la textul lui D. Rosenbloom (1989). 2. Avnd n vedere textul lui D. Rosenbloom (1989), prezentai pe scurt una dintre abordrile administraiei publice aa cum sunt ele prezentate de autorul sus-citat. Rezolvari:

Administraia publica este dificil de definit deoarece implic o mare varietate de activitati si servicii ce variaza de la securitatea nationala a statului, pana la servicii de salubrizare. Persoanele care lucreaza sau activeaza in acest domeniu poarta denumirea de funtionari publici . Administratia publica este definita ca fiind parte a guvernului si actiunea prin care mijloacelor, scopurile i obiectivele de guvernare sunt realizate. Procesul de administraie public const in aciunile implicate n efectuarea inteniei sau dorinei unui guvern, astfel o putem identifica precum partea activ a acestuia , n cauz avem efectuarea legii , aa cum au fost adoptate de ctre organele legislative ale statului. O alta definitie a administraiei publice este aceea ca ea reprezinta o urmare, o parte a procesului politic si are un rol important in formularea de politici publice. De asemeni administratie mai inseamna si efortul de cooperare intre functionari publici ca fac parte dintr-o anumita ramura pentru furnizarea de servicii cetateanului. Administratia publica este diferita n mod semnificativ de administrare privat dar se afle intr-o asociere cu numeroase grupuri private i persoane fizice.
1)

2) Administratia publica implica un numar complex de preocupari si functii, aceasta cuprinzand trei abordari distincte care reies din diferitele perspective ale functiilor sale. Aceste abordari sunt : cea manageriala , politica si juridical . Abordarea politica a administratiei a fost probabil cel mai bine exprimata de catre Wallace Sayre. Acesta spunea ca administratia publica este in cele din urma o problema in teoria politica . Problema fundamentala intr-un stat democratic este controlul publicului, responsabilitatea si sensibilitatea agentiilor administrative. Birocratiile oficialilor alesi sunt de o importanta majora intr-un guvern bazat din ce in ce mai mult pe exercitiul puterii discretionare a instituiilor din administratie. Aceasta abordare a luat nastere din observatiile unor oameni de stiinta , unul dintre ei fiind Paul Appleby care spunea ca administaria publica in timpul desfasurarii celui de-al doilea

razboi mondial i-au fost infuzate scopuri politice.. Appleby considera ca administratia era un process politic si de atunci multi altii au atras atentia in masura in care functionarii publici participau in cadrul realizarii politicilor publice. Spre deosebire de originea abordarii manageriale, care pune accentual pe ceea ce administratia publica ar trebui sa fie , abordarea politica s-a dezvoltat pe baza observarii modului in carea administratia functioneaza de fapt. Abordarea politica pune accentual pe valorile de reprezentativitate, sensibilitate politica si responsabilitate prin intermediul oficialilor alesi de catre cetateni.

TEXTUL 2:
Raadschelders, Jos C.N. 2003. Government. A Public Administration Perspective, New York: M.E. Sharpe Inc., Ch. 10 Organizational Structure, Culture, Change and Reform, pp. 208 -246 ntrebri posibile: 1. Pornind de la textul lui J. Raadschelders (2003), prezentai pe scurt cele opt dimensiuni ale birocraiei ca organizaie. 2. Care sunt principalele caracteristici ale reformelor guvernamentale n lume (perioada 1980-1990) n opinia lui J. Raadschelders (2003)? 3. Care sunt principalele tendine ale relaiei centralizare descentralizare relevante deciziilor publice, aa cum sunt ele prezentate de J. Raadschelders (2003)? Rezolvari : 1) Organizatiile sunt caracterizate din punct de vedere al distributiei de autoritate potrivit unei filozofii dominante a societatii. Majoritatea teoriilor organizatiilor din prima parte a secolului XX-lea au fost preocupate sa determine cel mai bun mod de a organiza.dar iar in a doua jumatate a sec XX a devenit tot mai clar faptul c structura organizatoric ar putea foarte bine varia in **functie ** de un anumit set de funcii ntrun mediu dat. Raadschelders precizeaza ca cel mai dominant tip de organizatie in societatea contemporana este birocratia care caracterizeaza nu numai organizatiile mari cat si cele mici. Toate definitiile conceptului de birocratie pot fi reduse numai la doua dintre ele care in viziunea autorului reprezinta dou fete ale aceleiai monede. Prima fata se refera la 12 caracteristici ale functionarilor , iar cea de-a doua fata include opt caracteristici a structurii organizationale si functionale, adunate toate aceste 20 de caracteristici alcatuiesc tipul ideal de birocratie. Max webber distinge cele opt caracteristici ale birocratiei si anume:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Activitate administrativ continua. Reguli i proceduri formale. Functii clar definite si specializate. Organizare ierarhic a birourilor. Utilizarea de documente scrise. Existena unui set adecvat de resurse (birouri, papetarie, etc.). Lipsa proprietatii asupra biroului (separarea biroului de detinatorul lui). Proceduri pentru disciplina rationala si control.

2) Raadschelders in lucrarea sa precizeaza ca reformele sectorului public au fost raspandite in deceniile postbelice si ca acestea au fortat guvernele sa priveasca dincolo de granitele nationale pentru a gasi idei noi si diferite aplicatii. Acesta a identificat anumite caracteristici importante ale reformelor guvernamentale din intreaga lume in perioada anilor 1980-1990 : 1. Redefinirea sectorului public (sectorul public include nu numai guvernul, ci si institutiile publice, organizatiile si asociatiile care sunt implicate in furnizarea / solutionarea de probleme publice. 2.Cresterea rolului cetateanului in procesul de luare a deciziilor 3.Reorganizarea valorilor (pornind de la echilibrul valori individuale, valori organizationale) . 4. Parteneriatul public privat (luarea deciziilor apartine organizatiilor publice, implementarea lor, organizatiilor private) 5. Reforme publice inspirate din managerialism (noul management public) 6. Globalizarea 3) Orice organizatie cunoaste tendinte de descentralizare(la varf ) si si tendinte de descentralizare(la baza) Legea unei organizatii care este in continua crestere este cea a controlului imperfect care se refera la faptul ca nici comisiile individuale nici cele colegiale nu pot controla pe deplin comportamentul organizatiilor mari si descresterea coordonarii care presupune ingreunarea coordonarii odata cu marirea organizatiei. Cu cat organziatia se mareste, cu atat mai mult apare necesitatea unei balante delicate intre specializare si gruparea de sarcini si autoritati pe de-o parte si mentinerea unui grad de coordonare pe de cealalta parte. In contextul teoriei organizaionale, concentrarea si dispersarea autoritatii se refer la echilibrarea centralizarii si descentralizarii. De obicei acest grad al centralizarii este un fapt iar ce descentralizarea este o dorinta. Descentralizarea implica transferul de sarcini si autoritate de la nivelul cel mai inalt la nivelul cel mai de jos al guvernului, pe cand deconcentrarea implica doar transferul de sarcini catre unitatile teritoriale mai mici, raspandite pe intreg teritoriu. In concluzie principalele tendinte ale relatiei centralizare-descentralizare sunt: 1) Agentificarea 2) Privatizarea 3) Concesionarea 4) Debirocratizarea i dereglementarea

TEXTUL 3:
Peters, Guy. 2001. The Politics of Bureaucracy (5ed.), London & New York: Taylor & Francis Routledge, Ch. 3 The recruitment of public administrators, pp.85-133. ntrebri posibile: 1. Definii meritocraia aa cum rezult ea din textul lui G. Peters (2001)? 2. Ce este birocraia reprezentativ n opinia lui G. Peters (2001)? 3. Care sunt principalele critici cu privire la folosirea birocraiei reprezentative drept un punct de reper n formularea deciziilor publice, conform lui G. Peters (2001)? Rezolvari: 1) 2) MIHAI si ALINA

De cand Kingsley a inventat termenul de '' birocraie reprezentativa , '' au existat preocupari in msura n care birocraia face , sau ar trebui sa faca, reprezentarea caracteristicile populaiei pe care o administreaza. Astfel , la fel cum unii cercettori au subliniat necesitatea de meritocratiei n recrutarea de administratori publici, alii au specificat importana de a pregati un set de administratori publici ale cror caracteristici economice i sociale sunt similare cu cele ale persoanelor cu care acestea vor lucra. Asadar ca prim argument recrutarea restransa din orice strat social va tinde catre programe i politici prtinitoare. Acesta este un factor deosebit de important n programele sociale pentru ca exista o mai mare probabilitate ca acest personal sa fie membrii lucrtori / operativi ai comunitatilor minoritare si ar tinde sa impun valori de grup dominante.Studiile asupra profesoriilor, asisteniilor sociali , poliiiei i a altor tipuri de functionari publici indic o tendin de a recompensa acei clientii care corespund valorilor acceptate in cultura dominanta i sa ii pedepseasca pe cei care corespund. Aceasta diferen n structurile de valoare nu numai c poate afecta interaciunea personal a clientului i a administratorului , dar va tinde , de asemenea prevenirea unui numr de persoane calificate de a primi servicii. Al doilea argument este cel reprezentat rezultatul pozitiv al capacitatii birocraiei de a angaja personal, asta insemnand sa altereze structura economic i social a societii respective. Astfel , angajarea membriilor comunitii minoritare poate servi nu numai pentru diminua prejudecile din societate, ci si pentru a oferi un mijloc de progres economic pentru membrii respectivei comunitii. Ambele argumente prezinta premisa de baz c birocraii ar trebui s fie reprezentativi, nu doar pentru c este democratic pentru ei sa fie asa, ci pentru faptul c modelul de recrutare va avea un efect fundamental asupra structurii si stratificarii sociale in viitor.

3) nainte de a merge mai departe cu ideea de birocraie reprezentativa , trebuiesc precizate criticile la aceasta idee. In primul rnd cercetarea birocraiei reprezentative a identificat o supra reprezentare a fundalurilor clasei mijlocii n rndul funcionarilor publici. Serviciul public este , n sine, o ocupaie din clasa de mijloc , ascendentii de mijloc tind s aib

o probabilitate mult mai mare sa atinga posturi din clasa de mijloc decat fiii ascendentii clasei muncitoare . Tendin spre recrutare din clasa de mijloc se datoreaz n parte recrutarii educationale care , chiar i n state dezvoltate tinde sa suprareprezinte substanial clasa de mijloc . O a doua problem este ca sustinerea birocraiei reprezentative i asum faptul ca aceasta clasa social de prini va tinde sa determine comportamentul urmasilor sai. Aceasta este o presupunere de baz dar cercetrile empirice care ncerca sa lege fundalul de comportament care ofer rezultate dezamgitoare . Desii membrii grupurilor etnice minoritare nu vor fi capabili sa isi schimbe statutul atat de repede, cei care sunt n posturi conducere n birocraia de stat vor tinde sa susina valorile comunitii dominante intr-un procent mai mare dect al altor membri ai groupurilor minoritare. Indiferent de gradul de reprezentativitate n recrutarea funcionarilor publici va tinde s fie relativa omogenitate a valorilor sociale i politice n ultima critica, trebuie neles c nu trebuie sa fie un decalaj atat de mare ntre recrutare pe merite i programe afirmare, asa cum poate prea a fi la prima vedere . ntr-o anumit msur , detinerea unor criterii relevante poate fi o calificare important pentru administrarea eficient a programelor publice. Diferenele pe baza de limba, rasa, sau clasa pot mpiedica/ preveno administrarea corespunztoare a programelor publice , deoarece clienii pot percepe aceste diferente ca o msur in care programul raspunde la nevoile lor . Pentru a preveni aceste diferene de a deveni prea important n administrare , trebuie s se acorde o anumit atenie la un echilibru intre personalul etnic .

TEXTUL 4:
Cortell, Andrew; Davis, James W. 1996. How do International Institutions Matter? The Domestic Impact of International Rules and Norms, International Studies Quarterly, no. 40, pp. 451-478 ntrebare posibil: 1. Organizaiile internaionale intervin n procesele decizionale interne. Prezentai, pe scurt, condiiile pentru instituionalizarea acestora la nivel national, conform autorilor A. Cortell i J. Davis. Rezolvari: 1) Condiiile pentru instituionalizarea organizatiilor internationale la nivel national :

O prima modalitate este aceea ca oficialii guvernamentali i actorii societii pot invoca o norm internaional pentru a promova propriile interese particulariste n dezbaterile de politic intern. Un actor intern poate folosi existenta unei reguli internaionale pentru a justifica propriile aciuni sau a pune sub semnul ntrebrii legitimitatea alteia . Prin aceast cale normele internaionale pot servi drept resurse pentru actorii interni pentru a le folosi in spatiul national i asa cum David Dessler scria

ca aceastea nu sunt actiuni de constrangere ci doar o modalitate prin care actiunile devin posibile. O a doua modalitate prin care regulile instituiei internaionale poate sa devina instituionalizat n procesul politic intern poate fi facuta prin ncorporarea acestora n legislaia interne. Dreptul internaional nu poate funciona fr ajutorul constant , cooperarea i sprijinul sistemelor juridice naionale. Cnd instituionalizarea n structurile legal constituionale interne are loc, normele internaionale pot fi nsuite de ctre actorii interni n scopuri care nu pot avea ecouri nici sfera intern sau internaional: s pune propriile interese ale actorilor de cele ale altor actori la nivel naional , sau pentru a pune n micare puterea statului de a promova interesele actorului mpotriva cele ale altor actori de stat sau transnaionale. Cele de mai sus arat c normele internaionale pot intra n procesele de politici la nivel naional , prin dou mijloace : aciunile i interesele de stat i / sau actori sociali , i introducerea de reguli i norme internationale in legile nationale. Ambele ci prin care normele internaionale devin interne depind de interesele actorilor statali i sociali . Chiar daca o regul internaional este instituionalizata ntr-o lege intern , activarea acesteia este nc in sub ordinea oficialilor guvernamentali.

Textul 5:
Kaufmann, D; Kraay, A; Mastruzzi, M, 2011, The World Wide Governance Indicators: Methodology and Analytical Issues, Hague Journal on the Rule of Law, vol.3, is sue 2, pp.220246. ntrebri posibile: 1. Ce nseamn guvernana n opinia Kaufmann et.al, 2011? 2. Care sunt cele ase dimensiuni ale guvernanei i prin ce se caracterizeaz ele? Rezolvare : 1) Pe baza notiunilor deja existente despre, n opinia lui Kaufmann guvernanta este

definite fiind nucleul format din traditii si institutii prin statul isi exercitata autoritatea. Aceasta include procesul prin care guvernele sunt selectate, monitorizate i nlocuite; capacitatea guvernului de a formula si punere in aplicare a politicile publice in mod eficient; respectul cetenilor pentru stat si instituiile acestuia care furnizeaza servicii cetatenilor. 2) Cele 6 dimensiuni ale guvernantei sunt urmatoarele : 1 . Voce i responsabilitate - reprezinta de msura n care cetenii unui stat au posibilitatea de a participa la alegerea guvernului , precum i libertatea de exprimare , libertatea de asociere , i dreptul la mass-media liber . 2 . Stabilitatea politic i absena violenei / terorism - reprezinta probabilitatea ca guvernul unui stat s fie destabilizat prin mijloace neconstituionale sau violen motivata politic i terorismul.

3 . Eficacitatea guvernantei reprezinta calitatea serviciilor publice, serviciilor civile exercitate fata de cetatenii cat i gradul de independen la presiunile politice dar formularea i implementarea politicilor. 4 . Calitate de reglementare reprezinta capacitatea guvernului de a formula i implementa politici publice i reglementri are legii care permit dezvoltarea sectorului privat . 5 . Statului de drept reprezinta increderea in agenii guvernamentali n i s respecte regulile societii , i n special calitatea executarea contractului , drepturile de proprietate , poliia , i instanele de judecat , precum i probabilitatea de crim i violen . 6 . De control de corupie ( CC ) reprezinta situatia in care puterea public este exercitat pentru ctig personal , inclusiv ambele forme mrunte i mari de corupie , precum i " captare " a statului de ctre elite i interese private .

Textul 6:
Graham, John; Amos, Bruce; Plumptre, Tim. 2003. Principles for Good Governance in the 21 Century, Policy Brief 15, Institute on Governance ntrebri posibile: 1. Ce este buna guvernan i n ce msur este ea necesar procesului de formulare a deciziilor publice? 2. Care sunt cele cinci categorii de principii ale bunei guvernane n opinia lui J. Graham et al. (2003)? Rezolvare: st

Observaii:
1. Examenul va conine un set de patru ntrebri formulate similar modelelor de mai sus. 2. Textele necesare pregtirii pentru examen sunt disponibile in FILES si la cerere, in forma tiparita.