Structuri spatiale din lemn

Ariton Ovidiu George grupa 2, Master I, PCCIZS

Este lumea pregatita pentru zgarie nori din lemn?

In 1885, Cladirea Asigurarii Locuintelor din Chicago (the Home Insurance Building in Chicago ) si-a deschis portile. Avand 10 etaje, aceasta era primul zgarie nori din lume, si prima constructie care avea sa utilizeze metalul ca structura de rezistenta. De atunci utilizarea metalului si a betonului s-a raspindit rapid, permitandu-le arhitectilor nord-americani sa proiecteze constructii din ce in ce mai inalte si mai masive. In timp ce aceste doua materiale domina constructiile inalte moderne construction, ambele vin cu efecte daunatoare asupra mediului. Intre 3 si 5% in emisia mondiala de carbon este generata de productia betonului si respectiv a metalului Astfel, un numar mare de arhitecti afirma faptul ca pentru a satisface nevoile moderne de proiectare si constructie ecologica trebuie gasit un nou material care sa satisfaca aceste nevoi dar care sa fie si sigur din punct de vedere structural si ca siguranta a vietii. Si ei cred ca alternativa perfecta este lemnul. Desigur lemnul nu este un material nou; oamenii au utilizat lemnul in constructii inca de acum cateva mii de ani.Chiar si in anul 2013 80% din canadieni traiesc in case de lemn. Totusi,din cauza pericolului iminent de foc si putrezire, la inceputul secolului trecut codurile in vigoare au restrictionat cladirile cu structura din lemn la nu mai mult de 4 etaje; si acele reglementari au ramas in vigoare pana in zilele noastre. Astzi ns, exista tehnologia necesara pentru a construi cadre din lemn de naltimi ridicate care pot ajunge si pn la 30 de etaje. Susintorii sublinieza ca astfel de zgrie-nori din lemn nu ar fi doar mai ieftini dect omologii din oel i beton, dar productia lemnului este mult mai ecologic dect materiale de construcie convenionale. Potrivit arhitectului Michael Green din Vancouver,la fiecare 13 minute creste suficient lemn pe continentul american de nord, pentru a face o cladire de 20 etaje, i spre deosebire de producerea oel sau beton, care emite gaze cu efect de ser, utilizarea lemnului n construcii de fapt retine carbonul. De fapt, din cauza efectelor schimbrilor climatice i infestrii cu insecte, exist un numar n cretere de copaci mori in America de Nord. n loc sa-i lsam s se descompun i sa elibereze dioxid de carbon n atmosfer, avocaii susin ca aceast resurs bogat ar putea fi usor recoltata, tratata, i utilizata in construirea a noi orae. n 2009, prima cladire de lemn masiva moderna a fost construit in Londra.Turnul de 9 etaje - bloc de locuinte s-a dovedit extrem de popular, toate cele 29 de uniti puse la vnzare fiind cumparate in termen de o or. mai apoi in Suedia a fost inaltata o cldire de apte etaje, iar in Melbourne, Australia, se gaseste n prezent cea mai inalta cladire din lemn moderna din lume, un zgrie-nori de 10 de etaje. Blocul va fi insa n curnd eclipsat, dei, aa cum Vancouver gandeste o propunere pentru un la turn din lemn de 16- 20 etaje, Suedia a aprobat deja un zgrie-nori de 34 de etaje.

Desigur, muli oameni ar putea fi sceptici cu privire la fezabilitatea oraelor din lemn, temnduse de faptul lemnul va lua foc. Cu toate acestea, ca i Geoff Triggs, un expert la LMDG Building Cod Consultants (Organizatia Consultatilor Codurilor de Constructii), subliniaz ca in pentru construciile nalte nu se utilizeaz sectiuni mici de 2x4 (38 mm 89 mm). Mai degrab, lemn de mas supercomprimat si stratificat cu adezivi sau elemente de fixare - este folosit pentru a face panouri uriae de 64 de metri lungime i 12 metri lime. Cheresteaua comprimata s-a dovedit a fi la fel de puternica ca betoanele uoare, dar mult mai usoara,lucru care mbuntete integritatea structural a cldirii. Cel mai important lucru este ca procesul de compresie creeaz blocuri de lemn dense, care, la fel ca un ciot mare de lemn ntr-un emineu, arde foarte greu. Atunci cnd are loc un incendiu, se mic ncet i se comport previzibil, permind msuri uniforme de siguran care trebuie puse n aplicare. Un studiu din 2012 publicat de Surrey, seful pompierilor BC a remarcat faptul c sistemele moderne de protecie mpotriva incendiilor, cum ar fi aspersoarele (care nu existau atunci cnd au fost adoptate mai multe regulamente privind construcii din lemn), reduc mai mult decat semnificativ riscurile la o structura de lemn nalta. n urmtorii 20 de ani, 3 miliarde de oameni din ntreaga lume se vor muta la ora. Potrivit adeptilor constructiilor din lemn, aplicand msurile de siguran i tehnologiile moderne de executie vom putea creea un avantaj din construirea acestor noi zgrie-nori din lemn. Cel mai mare obstacol va fi probabil convingerea publicului c lemnul este la fel de sigur ca si materialele conventionale de beton i oel .Ar fi frumos dac acest constructii se dovedesc a fi sigure, dincolo de beneficii considerabile de mediu, lemnul ar putea aduga o cldur atrgtoare la orizont, care este imposibil de realizat cu o structura mohort de beton i oel. sursa originala : http://www.thestar.com/opinion/commentary/2013/05/19/is_the_world_ready_for_wooden_skyscrap ers.html

Zgarie-Nori de 34 de etaje in Suedia

Arhiteci planuiesc sa proiecteze cel mai inalt zgarie-nori de lemn din lume n Suedia (i este mai rezistent la foc decat o cladire din beton!) Acest proiect promite s fie durabil, rezistent si mai rezistent la foc decat o cladire de oel i beton. Dar rmne de vzut dac un astfel de proiect de 34 etaje, realizat n ntregime din lemn va sa atraga poteniali rezideni. Arhitecii spera sa construiasca acest gigant n Stockholm, Suedia, si afirma ca acest zgrie-nori este "mai ieftin, mai uor i mai durabil dect construciile tipice din oel sau beton. Marele design este ideea firmelor de arhitectura CF Mller i Dinell Johansson i consultantii Tyrns, care propun ca loc de constructie pentru cel mai inalt zgarie-nori din lemn : Stockholm, Suedia. Arhitectul Ola Jonsson (CF Mller) a explicat ca lemnul este o alternativ mult mai ieftin la oelului sau betonului, deoarece costurile de transport sunt mai mici, iar fabricarea sa emite mai puine emisii de CO2 dect productia de oel sau beton.

Un alt beneficiu pentru utilizarea lemnului este faptul ca acesta poate fi tratat astfel incat sa-si mareasca capacitatea de rezistenta la foc ,comparativ cu oel sau beton. Structura imaginativa a fost creata pentru Concursul de arhitectur HSB Stockholm i se bazeaz pe o serie de caracteristici pentru a mbunti prerogativelor sale ecologice. Alimentarea cldirii va fi asigurata de panouri solare , iar fiecare apartament va fi acoperit cu o verand din sticl.

Fatada cldirii va avea pe o parte suprafete prevazute cu spatii verzi de tipul copaceilor sau plantelor cataratoare. Structura atrgtoare va fi constituita din stlpi de lemn i ramecare pot fi vizibile prin fatada de sticla a structurii. Arhitecti spun sa n timp ce lemnul ar fi de obicei considerat ca fiind un pericol potenial de incendiu, proprietatile lui nu indica neaparat acest lucru. Asta deoarece masa lemnoasa este formata din 15 % ap, care se va evapora nainte ca lemnul sa arda de fapt, ntr-o situaie de incendiu. i, dei din lemn poate prea ca un material delicat si impropriu in constructia unui zgrie-nori, arhitecii afirma ca n timp ce este un material uor, acesta poate suporta sarcini grele. Nu este prima dat cand in Suedia se incearca constructia unei cladiri din lemn de inaltimi considerabile. Tara este deja casa pentru o cldire de apte etaje din lemn. Sursa originala : http://www.cfmoller.com/r/WoodenSkyscraper-i13265.html

Big Wood: "Marele Lemn"

Big Wood este un prototip de constructie din lemn masiv care ofera posibilitatea constructiei responsabile si ecologice a oraselor. Proiect menit a-si gasi locul in Chicago, Big Wood se doreste a fi parte dintr-un nou capitol al constructiilor moderne inalte. Big Wood ar avea folosinta mixta ca si complex universitar pentru cartierul South Loop din Chicago. The structure consists of a mass timber system utilizing lumber grown and manufactured on a brownfield site in South Chicago. Complexul universitar consta in trei tipuri diferite de camine studentesti,spatii comerciale, o biblioteca, centru multimedia, complex sportiv, parcare, dar si un parc comunal si o gradina. Cunoscut ca locul unde s-au nascut zgarie norii, Chicago este locatia optima pentru un prototip de constructie inalta din lemn masiv. Asemeni inovatiilor rapide in tehnologia constructiilor inalte de la inceputul anilor 1900, Big Wood se vrea a fi un catalist pentru noua renastere a proiectarii si constructiilor de cladiri inalte schimband pentru totdeauna infatisarea oraselor viitoare.

Podul de legatura peste raul Podul South Prairie (Statele Unite ale Americii)
Drumul Foothills Trail este un drum de 122 km si o partee a Traseelor Nationale de Drumetie din Sudul and Nordul Carolinei, Statele Unitepentru drumetii in natura Dup urmrirea cu atenie a proiectului drumul Foothills Trail din apropierea oraului Buckley, Washington, pentru mai mult de 20 de ani, Coaliia Foothills Rails-to-Trails a depit cu succes un obstacol mare in calea sa.

Drumul Burnett / Podul South Prairie Creek, situat la poalele dealului Foothill Trail, ofer o punte de legtur a unui sector de 25 de kilometri la sud cu un sector de 3 kilometri la nord. Dup finalizare, drumul Foothill Trail va avea mai mult de 45 de km lungime i se va conecta la reteaua de cale ferata interurbana. Traseul este construit pe linia de cale ferat Burlington Northern, abandonata n 1982. La poalele Coaliia Rails-to-Trasee Coaliia lucreaza din 1984 pentru a dezvolta acest traseu, iar acest pod ofer acum o legtur major n sistem. Sectorul de 120 de metri lungime si 12 m decalaj adncime creat prin eliminarea caii ferate originale a reprezentat un obstacol major.Departamentul in cauza a apelat la un contract de proiectare / construire cu firma Western Wood Structures, Inc din Tualatin, Oregon, pentru a cumpra un pod care sa se potriveasca cu mediul rural rmnnd n acelai timp o solutie economica. Produsul final demonstreaz pe bun dreptate capacitatea de construcie din lemn lamelat incleiat pentru a realiza geometria complexa, asigurand n acelai timp valoarea estetica. Podul uneste drumul Burnett peste raul South Prairie . Elevatia puntii ajunge la altitudinea de 12 m deasupra carosabilului si deasupra cota de inundaii la 100 de ani. Podul este situat pe o zona care isi schimba brusc directia, n form de S. Raza orizontal a curbei pentru aceast poriune de traseu este de aproape 200 de metri.

Aspectul podului

Raul South Prairie are de aproximativ 15 de metri lime la trecerea podului. Pe partea de sud a prului, creasta de pamant se ridica brusc spre cota puntii, la aproximativ 12 metri de mal. Pe partea de nord a prului, terenul este relativ plat ntre pru i carosabil Specificatiile necesitau o deschidere liber pentru podul de peste carosabilul cu cel putin 4.5 metri mai mult decat latimea de 7 metri a drumului. Sistemul structural ales a fost benefic din urmatoarele motive: 1) puntea curbata ar putea fi susinute usor de ferme cu dimensiuni variate ale grinzilor secundare pentru a se potrivi curbei. 2) Structura arc este eficient pt ca aceasta transfera sarcini att vertical i lateral fundaiilor, eliminnd necesitatea unor contrafise sau grinzi cu zabrele masive in zonele de sprijin. 3) Structura arc ofer o estetic mai placuta, dnd podului continuitate vizuala de la un capt la altul. Imbinarile dintre elemente au fost realizate cu tije standard din otel iar substructura podului a constant in fundatii izolate din beton armat

Preasamblare a unei grinzi cu zabrele Concluzii

Poza din timpul executiei podului

Design-ul si constructia podului din lemn lamelat incleiat a asigurat o structura uimitoare in completarea acestui spatiu de legatura in constructia zonei de drumetie Foothills Trail. Geometria complexa a podului a necesitat utilizarea modelelor 3D pentru fabricarea tuturor componentelor din lemn lamelat incleiat inainte de a fi tratate la presiune. Utilizarea lemnului ca material pentru pod a conferit structurii o caracteristica ambientala de integrare in natura inconjuratoare.

Metropol Parasol
Dac suntei un fan al construciilor din lemn, aceast structur din Sevilla nu are cum s v lase indifereni. Chiar dac nu suntei uor de impresionat, designul spectaculos, curbele line care urmresc liniile acoperiurilor si amploarea proiectului de mai jos v vor trezi interesul. Celebra pentru controversele pe care le-a starnit in timpul constructiei, Las Setas de la Encarnacin Metropol Parasol din Sevilia, Spania, este cea mai mare structura de lemn din lume. Are 15070 m, o inaltime de 26 de metri si gazduieste restaurante, baruri, un mall, o piata si un sit arheologic. Capodopera apartine arhitectului german Jrgen Mayer-Hermann si a fost construita intre 2005- 2011.

Metropol Parasol este aezat pe locul fostei piee Plaza de la Encarnacon, demolat n anii '70. Dup demolarea pieei, zona a rmas pustie, devenind o mahala n centrul unui ora care se mndrete cu imaginea ic a cafenelelor,bisericilor i locuinelor adiacente. Treizeci de ani mai trziu, municipalitatea a decis s construiasc aici un centru comercial, dar lucrrile au fost sistate din cauza descoperirii unui sit arheologic care coninea vestigii romane.

Aceast descoperire a fost scnteia din care s-a nscut ideea construirii Metropol Parasol. Pentru a valorifica situl arheologic, oficialii Seviliei au organizat un concurs de arhitectur n 2004, concurs cstigat de compania german Jurgen Meyer H. Architects. Lor le-a fost ncredinat dificila sarcina de a integra ruinele n viaa oraului prin construirea unui edificiu care s serveasc drept muzeu, pia, loc de promenad i organizare a evenimentelor publice. i pentru ca lucrurile s fie i mai complicate, Parasol trebuia s ofere i umbr trectorilor i turitilor, un bun la mare cutare intr-un ora nsorit si clduros precum Sevilia.

Ca la toate muzeele, arhitecii au fost liberi s-i exprime ideile, s gndeasc puin "ousidethe-box". I-au ajutat i constrngerile cauzate de situl arheologic. Astfel, coloanele care susineau acoperiul au putut fi amplasate doar in anumite locuri si de aceea era necesar un sistem de rezistena uor, capabil s acopere distana dintre ele. Din aceste considerente s -a nscut i a nflorit coronamentul din lemn al Metropol Parasol. Cu sigurana cea mai impresionant parte a ansamblului, coronamentul este realizat prin imbinarea unor panouri de lemn lamelat incleiat acoperit cu un strat de poliuretan pentru a rezista temperaturilor mari si un strat de captuseala cu curatare proprie, care necesita revopsita la 20-25 de ani.

estura panourilor de lemn creeaz imaginea unei ciuperci uriae, susinut pe alocuri de nite picioare masive. Plria astfel creat deseneaz un joc plcut de lumin i umbr la nivelul promenadei. Iar "picioarele" ciupercii gzduiesc lifturi care permit accesul pe acoperi de unde poi admira privelitea Seviliei.Acesti stalpi au structura de rezistenta din beton armat. Acest design organic a fost special ales astfel inct Metropol Parasol s devin nou l hot-spot al metropolei Sevilla.
Costurile de constructie au fost in total de 90 de milioane de euro.