Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea ,,Constantin Brancusi,,Tg-Jiu Facultatea de Inginerie Programul de studii: Ingineria si Protectia Mediului In Industrie

Piroliza
-Proiect de semestru-

Coordonator Sl. dr.ing. Popa Roxana

Studenti:
Giogia Gabriel Razvan Manolache Radu Daniel

Cuprins

1.PIROLIZA REZIDURILOR MENAJERE....5 1.1 Piroliza deeului...6 1.2 Procese de gazeificare a substanelor solide cu coninut de carbon.6 1.3 Piroliza n valorificarea deeurilor...7 2.PROCESAREA BIOMASEI PRIN PIROLIZA RAPIDA SI LENTA..7 2.1 Conversia biomasei.. 8 Bibiografie14

1.PIROLIZA REZIDURILOR MENAJERE Piroliza, ca i incinerarea, reprezint un proces termic de tratare a reziduurilor menajere, prin care se obine o descompunere termic a produilor chimici i n special a produilor organici la o temperatur ridicat i n absena oxigenului. n practic acest procedeu este denumit i degazare. Sub efectul temperaturii ridicate se produce o sciziune i o structur diferit a moleculelor organice, ceea ce face ca, dup piroliza reziduurilor, acestea s se transforme n substane combustibile gazoase, lichide i solide. Ca metod de tratare i valorificare a reziduurilor menajere, piroliza este nc n faza iniial de aplicare. n S.U.A. i n Japonia s-au construit instalaii de piroliz (fig.12) n care se nclzesc reziduurile menajere la cca. 700 C ntr-un recipient ermetic spre a se obine urmtorii patru compui: - gaz comparabil cu gazul de iluminat; - o parte condensabil de hidrocarburi; - crbune solid din care se pot extrage uleiuri; - metale i sticl, care pot fi recuperate fr alterri nsemnate. Componentele gazoase de piroliz sunt formate n principal din: H2 , CO, CO2 , CH4 , NH3 i au o putere caloric mai mic de 3000 kcal/m3 N.

Figura 1.Schema unei instalaii de piroliz a deeurilor solide.

Gazele care se formeaz n timpul pirolizei sunt supuse unei splri n atmosfera umed, n scopul eliberrii pariale a componentelor gazelor toxice. Caracteristicile procedeului de piroliz sunt urmtoarele: - se reduce volumul reziduurilor la 40%, fa de 10-20% n cazul incinerrii; - proporia gazelor de piroliz ajunge pn la 20% din cantitatea gazelor care rezult la incinerarea reziduurilor, ceea ce este foarte important pentru epurarea gazelor; - 1/3 din energia coninut n reziduurile netratate este disponibil sub form de gaz pentru utilizri ulterioare; - piroliza are avantajul c produsele obinute pot fi stocate, dei combustibilii gzoi au anumite limite de nmagazinare. 1.1Piroliza deeului In natur, procesul prin care s-au format petrolul i crbunii constituie un proces de piroliza. La transformarea termica a lemnului n crbuni, n cuptoare cu crbune, are loc de asemenea, un proces pirolitic. Prin aplicarea acestui proces natural in instalaii tehnologice si cu ajutorul tehnicilor moderne, ia natere un procedeu utilizabil i la tratarea deeurilor. In acest caz, sunt separate materialele organice, ca hrtia, lemnul i materialele plastice, care la temperatur mare i aport limitat de oxigen, se transforma n produse solide i gazoase. Gazul reultat poate fi valorificat energetic, iar rmiele solide (cocs de piroliz) pot fi valorificate material. 1.2 Procese de gazeificare a substanelor solide cu coninut de carbon Oxidarea complet a compusilor carbonului n dioxid de carbon (CO2) este un proces derulat n mai multe etape. Mai nti se formeaz monoxidul de carbon (CO), iar apoi, n a doua etap de oxidare, dioxidul de carbon (CO2). La formarea monoxidului de carbon se elibereaz relativ puin cldur, deoarece n CO nc mai este disponibil o mare parte din energia chimic. De-abia n a doua etap (la formarea CO2), aceast energie este consumat. Acest mecanism si succesiune de reacii pot fi utilizate la tratarea materialelor reziduale cu coninut n carbon, deci la anumite deeuri.
6

1.3 Piroliza n valorificarea deeurilor La utilizarea pirolizei in procesul de valorificare a deeurilor, o parte a materialului solid cu continut de carbon este transformat n gaz util. Aici se ia n considerare mecanismul dat mai sus i, n procesul de gazeificare, se introduce exact atta oxigen ct este necesar pentru formarea CO. Pentru alegerea agentului i temperaturii de gazeificare, compoziia i deci i coninutul de energie al gazului sunt importante. Ca ageni de gazeificare se pot utiliza printre altele, oxigenul, aburul, aerul sau hidrogenul. Gazul format poate fi utilizat energetic. O tehnologie eficient o reprezint producerea curentului electric utilizand un motor pe gaz i un generator, cldura rezultat putand fi de asemenea folosit. Cocsul de piroliz poate fi valorificat pe diferite ci, fie n form mrunit, ca adaos la materialele de construcii (de ex. la fabricarea iglei), fie ca pri metalice ce pot fi cernute din cocsul de piroliz. Continuarea tratrii cocsului de piroliz fr partea de metal este posibil, caz in care se produce o separare a cocsulul n gaz de sintez cu un coninut mare de CO i zgur vitroas sau cristalin. Aceste componente se pot utiliza la fel ca i produsele din piroliz, adica sub forma de adaos inert la materialele de construcii. Cu ajutorul pirolizei se poate descompune deeul din materiale plastice (care nu este separat pe sortimente pure), prin procedee chimice, n substanele de baz, uleiuri i gaze. Aplicarea pirolizei la deeul mixt, cu un coninut mare de material plastic i alte materiale organice este exemplificata la procesul de conversie Noell (vezi Capitolul 25), Material solid cu coninut n carbon material inert (cocs de piroliz) unde, pe lng valorificarea termic, se realizeaz i o valorificare material a gazului de sintez. De asemenea, trebuie amintit si procedeul PKA, la care cocsul de piroliz se introduce ntr-un reactor de topire obinandu-se gaz de sintez i material solid granulat vitros. n Aalen/Germania funcioneaz din 1998 o astfel de instalaie de piroliz pentru prelucrarea a 24.000 t de gunoi menajer.

2.PROCESAREA BIOMASEI PRIN PIROLIZA RAPIDA SI LENTA

Biomasa include o gama larga de materiale cum ar fi : lemnul, plante agricole si tehnice cultivate special pentru a fi utilizate ca sursa de energie, reziduuri agricole si forestiere precum si deseurile din industria forestiera si agricola, dar si cele din gospodarii si ferme. Biomasa contine energie chimica stocata, care deriva din energia solara. Majoritatea biomasei consta in plante vii si moarte, care au folosit procesul de fotosinteza pentru a stoca energie solara sub forma unor compusi chimici care constituie insasi planta, sau rezerva inmagazinata in seminte necesara germinarii. Lemnul uscat are o compozitie elementara formata din aproximativ 50% carbon, 6% hidrogen, 44% oxigen. Compusii chimici care sunt alcatuiti cu aceste elemente sunt : celuloza, hemiceluloza, care sunt niste polizaharide si lignina care este un polimer format din unitati de fenilpropan, continand grupari metoxil, fenolice, hidroxilice, aldehidice. In comparatie cu combustibilii fosili conventionali, biomasa are urmatoarele caracteristici inferioare : - o putere calorica scazuta in raport cu combustibilii fosili ; - continut ridicat de umezeala care cauzeaza pierderi de energie la combustie ; - biomasa are o densitate in vrac scazuta, care necesita folosirea de utilaje mari pentru manipulare, stocare si ardere ; - forma fizica nu este omogena, ceea ce creaza dificultati la transport, stocare, alimentare.

2.1 Conversia biomasei

Procesele de conversie ale biomasei sunt : biologice si termice. Cele biologice sunt procesele de hidroliza, fermentatie si digestie anaeroba. Cele termice sunt : combustia, gazifierea, piroliza, lichefierea.

Procesele de conversie termica a biomasei incep cu o reducere a continutului de umiditate a materialului, ceea ce duce la o crestere a capacitatii calorice a acesteia. Procesul de piroliza rapida formeaza un produs lichid sau semilichid care poate fi procesat mai departe pentru obtinerea de carburanti sau pentru producerea de gaz de sinteza. Piroliza lenta este cunoscuta in general pentru producerea de carbune. Conversia compusilor organici din masa de alimentare in produsi lichizi are loc la temperaturi de 300 500 C, iar in procesul catalitic la presiune ridicata (50 350 bar), realizat in atmosfera reducatoare( H sau CO) sau utilizand un sistem donor de hidrogen.
2 0

Fig.5 Sistem experimental utilizat pentru procesul de piroliza la ICSI Rm Valcea

Gazefierea biomasei este un proces ce se desfasoara la temperatura ridicata in care un combustibil solid reactioneaza cu abur, CO , oxigen sau aer. Cele mai importante reactii sunt :
2

C + 1/2 O = CO
2

C + O = CO
2 2 2

2 2 2

C + H O(vap) = CO + H
2

C + H O(vap) = CO + 2 H C + CO = 2 CO
2

CO + 3 H = CH + H O(vap)
2 4 2

C + 2 H = CH
2

Piroliza biomasei este procesul de rupere a moleculelor acesteia sub influenta caldurii, intr-o atmosfera inerta, pentru a obtine un produs gazos continand CO , CO, H , CH , C H ,
2 2 4 2 6

C H , benzen, etc., un produs lichid alcatuit din gudron, hidrocarburi cu masa moleculara mare,
2 4

apa, precum si un produs solid format din carbune. Piroliza rapida a biomasei consta in incalzirea rapida( la nivel de sute de grade pe
0

secunda, normal in jur de 500 C/s) a biomasei solide intr-o atmosfera inerta pentru a produce combustibili gazosi, lichizi si solizi. Intr-un gazificator in pat fluidizat, piroliza rapida este reactia initiala a biomasei. Transferul de caldura intre particule are loc cu viteze ridicate rezultand biocombustibili la temperatura de operare ridicata, de obicei intre 750 950 C. Experimental s-a realizat piroliza rapida si lenta a biomasei la temperaturi de 800 1000
0 0 0

C si la temperaturi mai joase de 400 800 C, principalul obiectiv fiind productia de gaz si

carbune. Materiile prime au fost : lemn de mesteacan si plop, srot din seminte de rapita rezultat dupa stoarcerea uleiului, paie de grau, etc. Sistemul experimental a fost construit dintr-un reactor tubular cu diamentrul interior de 40 mm si lungimea de 1200 mm, un sistem de alimentare cu dozator, un rezervor la baza reactorului pentru carbune si un filtru pentru produsul in faza de gaz vapori.

10

Gazul purtator, azotul(1530 L/h), a fost si el incalzit inainte de a fi introdus in reactor. Viteza de incalzire in sistem a fost de 35 C/s. Produsul sub forma de gaz vapori este racit pentru a condensa compusii mai grei care se separa ca fractie lichida(gudron). Pe parcursul experimantarilor s-a observat ca o incalzire rapida a biomasei creste productia de volatile si descreste productia de carbune( mangal). Lucrul la temperaturi mai inalte duce la cresterea cantitatii de gudron si la scaderea celei de carbon. La temperaturi mari creste si viteza de transformare a gudronului in produsi volatili. Micsorand granulatia materiei prime supusa procesului de piroliza s-a obtinut o scadere a productiei de carbune si o crestere a celei de gaz. Micsorarea dimensiunilor particulelor pirolizate duce la un transfer mai bun de caldura. Rezultatele experimentale arata o relatie directa intre concentratia de lignina din materia prima supusa pirolizei si productia de mangal obtinuta prin piroliza rapida. Astfel o proba continand numai lignina a dat 22% mangal, in timp ce din una continand numai celuloza a rezultat numai 0,3% mangal. Srotul de rapita continand circa 15% lignina a dat prin piroliza rapida 3,9% mangal restul fiind produse volatile. Analiza mangalului obtinut arata ca o data cu cresterea temperaturii de piroliza, continutul de carbon creste iar cel de hidrogen si oxigen scade. Reactivitatea mangalului in reactia cu vapori de apa este cu atat mai mare cu cat temperatura de piroliza a fost mai mare, timpul de reactie mai scurt, iar materia prima a fost constituita din particule de dimensiuni mai mici. Mangalul obtinut prin piroliza lenta are o structura fibroasa, pe cand cel obtinut prin piroliza rapida are o structura poroasa.
0

11

Compozitia gazelor produse in cursul pirolizei arata cresterea procentului de hidrogen si scaderea procentului de hidrocarburi cu cresterea temperaturii de piroliza datorita intensificarii reactiilor de cracare termica. Asemanator, la piroliza rezidurilor agricole se constata o scadere a continutului de CO si o crestere a celui de CO, o data cu cresterea temperaturii. Cresterea
2

temperaturii de contact dintre faza gazoasa si cea solida favorizeaza cracarea hidrocarburilor alifatice si formarea de asemenea a hidrogenului si a hidrocarburilor aromatice( benzen, toluen). Particulele de dimensiuni mici favorizeaza cracarea hidrocarburilor cu o crestere a productiei de hidrogen. Daca scopul gazificarii biomasei este producerea gazului de sinteza pentru fabricarea metanolului sau a carburantilor prin procedeul Fischer Tropsch, metoda care se pare ca a inceput sa fie aplicata consta in lichefierea biomasei lignocelulozice prin piroliza rapida. Se
3

obtine o suspensie densa de aproximativ 1300 Kg/m continand mangal in ulei de piroliza Aceasta suspensie colectata de la mai multe instalatii de piroliza este transportata la o instalatie centrala mare de gazificare. Aici suspensiile sunt pompate intr-un gazogen si tranformate in gaz de sinteza la temperatura si presiune mai ridicate. In cursul unor experimentari de gazificare a srotului de rapita cu aer, s-a obtinut un produs gazos ce continea 1824% H , 1822% CO, 79% CH , 13% hidrocarburi C , deci in jur de 33%
2 4 2 +

gazul este format din compusi cu putere calorica superioara care poate fi valorificata pentru producerea de energie. Dupa cum se poate deduce din cele expuse pana aici, cercetarile facute demonstreaza ca posibilitatea aplicarii in practica a proceselor de recuperare si valorificare a biomasei in cadrul unor platforme de procesare integrate, este reala putand aduce beneficii privind reducerea dependentei de combustbilii fosili, micsorarea poluarii, valorificarea integrala a materiilor agricole, stimularea culturii plantelor tehnice in vederea obtinerii de profituri mai mari pe suprafata cultivata, cresterea nivelului de trai in localitatile rurale prin productia locala de combustibili, energie termica si electrica

12

13

BIBLIOGRAFIE
1. Antonescu N. N., .a, Gestiunea si tratarea deseurilor urbane. Gestiunea regionala, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2006. 2. Bold O.V., Maracineanu G.A., Managementul deseurilor solide urbane si industriale, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2004. 3. Capatina C., Racoceanu C., Deseuri, MatrixRom, Bucureti, 2006. 4. Ianculescu, O., Solid waste engineering, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2004. 5. Paunescu I., Atudorei A., Gestiunea deseurilor urbane, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2004. 6. Voicu Ghe., Paunescu I., Procese si utilaje pentru ecologizarea localitatilor, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2006.

14