Fenomenul morii n mod obinuit prin moarte se nelege ncetarea definitiv a tuturor funciilor organice ale unei fiine.

Privit dintr-un anumit unghi moartea este unul din lucrurile cele mai naturale ,,oamenilor le este rnduit s moar o singur dat. !oan "", "#$.%oartea trebuie acceptat fr r&vrtire ' ,,(aidem s mergem i noi s murim cu )l. *omani #, +,$.Privit dintr-un alt unghi, ea este unul dintre cele mai nenaturale lucruri. )ste pedeapsa pentru pcat" i ca atare trebuie s inspire fric. -mbele puncte de vedere pot fi gsite n .iblie i nici unul din ele nu trebuie omis./enomenul morii a preocupat mintea omului din toate timpurile. n gndirea lui )picur fiina uman era socotit ca cea mai comple0 i mai perfect dintre formaiunile naturale, avnd o libertate comple0 intelectual i moral. ncercnd s lmureasc problema morii, legat de nsi natura fiinei omeneti, )picur nva c trupul se nate printr-o agregare de atomi iar funciile sale sunt determinate de ali atomi mai fini i mai nobili, elemente de aer, foc sau vnt pentru funciunile de respiraie ,cldur i micare sau alii de natur special, lipsii de nume pentru funciunile sensibilitii. -ceti atomi mprtiai n tot corpul , constituie sufletul ,ca principiul vital, dinamic, n timp ce un nucleu central , locali&at n piept , constituie aa &isul spirit , principiul de gndire i de afecii. %oartea n sine , considerat de imaginaia popular rul cel mai teribil, nu poate fi un ru, deci o durere din moment ce, prin separarea fulgertoare a sufletului de corp, ea se reduce la o complet sensibil i deci cu att mai puin trebuie s constituie un ru care s tulbure fiina uman,ideea morii.+1icero ne spune ,,dup cum nu e nici un bine n moarte ,tot aa , desigur , desigur , nu e nici un ru, cci odat ce nu mai simeau nimic, e ca i cum nu ne-am fi nscut22., %oartea n gndirea lui -ristotel, nseamn pierderea cldurii corporale din inim, ca i&vor al cldurii vieii ,nseamn ieirea din trup a atomilor , datorit presiunii a ceea ce este ncon3urtor. 4in revelaia biblic aflm c ameninarea morii a fost pronunat pentru prima oar ca un avertismentfcut lui -dam 5!ar din pomul cunotinei binelui i rului s s nu mnnci,cci n &iua n care vei mnca
" + ,

1. -. 6icol, ,,%oartea si viata, )d. ,,7rania, .ucuresti, p 88 1onstantin !.9heorghe,%oartea i nvierea dup :f.:criptur,n :.;."-+<"=8>,p."?

din el, vei muri negreit /acere +, "8$, iar dup svrirea pcatului urmea& imediat pedeapsa 'n sudoarea feii tale i vei mnca pinea ta, pn ce te vei ntoarce n pmntul din care eti luat,cci pmnt eti i n pmnt te vei ntoarce /acere ,, "=$. !at deci c prin greeala lui -dam , pcatul a intrat n lume i prin pcat moartea, care a rmas ca o poart de ieire din lumea aceasta pentru toi oamenii ce vieuiesc pe pmnt.

Moartea spiritual 4ac viaa nseamn , n perspectiva biblic , comuniunea cu 4umne&eu , moartea nseamn desprirea de 4umne&eu prin pcat.aa cum :f.Pavel scrie colosenilor '6oi care erai mori n frdelegile i n netierea mpre3ur a trupului vostru , v-a fcut vii , mpreun cu :ine, iertndu-v toate greelile 1ol","8$ :fnta :criptur nu minimali&ea& moartea fi&ic,cum o fceau stoicii sau filo&ofii orientali, ci ea descrie cu realism spaima pe care o ncearc omul n pre&ena ei , chiar dac moartea ne aduce strigtele de triumf ale credinei ca cel al :fntului Pavel ',,1 mie a vieui este (ristos i a muri este ctig /il,",+"$.:fnta :criptur numete moartea ca @mprat al spaimelor @ !ov,">,"?$ i o consider ca marele duman att de mare nct,dup cum spune :fntul Pavel, va fi nvins ultimul '6r3maul cel din urm care va fi nimicit este moartea22 " 1or."A,+#$ .-ceast moarte este o pedeaps de la 4umne&eu. -a cum gsim n )pistola ctre *omani #,+, @moartea este plat pentru pcat.Pavel poate vorbi despre anumii pctoi care cunosc hotrrea lui 4umne&eu c cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte *omani ",,+$.;ocmai acest gnd al hotrrii lui 4umne&eu este ceea ce st la ba&a referirii pe care o face !oan n 5pcatul de moarte.-cesta este un adevr foarte important, ne face s vedem toat oroarea morii. Bi n acelai timp , dei parado0al ne d speran. Camenii nu sunt prini ntr-o pn& ca de pian3en , esut de soarta oarb, aa c odat ce au pctuit nimic nu se mai poate face ,far pocin sincer.n spatele faptului fi&ic al morii care oblig la @a pleca de aici, omul percepe o pre&en rea , care apas asupra lui i l cosete. n acest ca& moartea ia trsturile e0terminatorului a ngerului nenorocirii trimis de 4umne&eu, pentru a elibera sufletul i al antrena n locuri infernale, care repre&int polul negativ al e0istenei. %oartea i infernul sunt puteri asociate din care numai 4umne&eu poate rscumpra pe credincioii si.4in stpnirea locuinei morilor i

voi i&bvi i de moarte i voi mntui. 7nde este moarte , biruina ta D 7nde-i sunt chinurile tale D Cs.",,"?.$ 1ei care nu se ncred n 4omnul 4umne&eu, care este stnca veacurilor, nu vor mai tri i umbrele lor nu vor nvia, fiindc 4umne&eu i-a pedepsit i a ters pn i numele lor, pe cnd acolo, unde sufletul l-a dorit pe 4umne&eu , n vreme de &i i de noapte i unde duhul n&uiete spre 4umne&eu, morii vor tri i trupurile lor vor nvia. !s.+#,?$.n gndirea marelui teolog 4umitru :tniloae? , moartea i-a venit omului ca ceva contrar firii i cu toate acestea nsi firea i spune omului c nu poate fi rpus de o moarte total, pentru c n el rmne nealterat setea de comunicare cu 4umne&eu. )vr.+,=$.

Despre viaa venic !isus (ristos nu ne-a nnoit pe noi cu daruri numai pentru viaa pmnteasc, pentru c n acest sens noi am rmne nite daruri nedeplinite. 4umne&eu care ne-a dat darurile lucrurilor din lume i a cuvintelor cu neles nedeplin, ne-a artat prin aceasta intenia :a de a ne da darul i nelesul culminant, care este )l nsui ca via venic i ca neles atotcuprin&tor al ei.A -cest dar i acest cuvnt i-a nfptuit deplina eficacitate n (ristos, iar n noi i-o vor ndeplini la sfritul vieii pmnteti. (ristos ca 4ar i 1uvnt deplin are pentru noi o semnificaie profetic i eshatologic , ducndu-ne i pe noi spre mprtirea de )l ca 4ar i 1uvnt deplin. Eumai prin aceasta se va depi timpul ca interval ntre oferta iubirii divine ctre noi i rspunsul la aceast iubire din partea noastr , ridicndu-ne n eternitatea unde nu mai e0ist acest interval , unde rspunsul este simultan cu oferta.Prin fora aceasta e0ercitat asupra noastr, (ristos ne conduce spre sfrit i ne ia i pe noi colaboratori n aceast lucrare, avnd datoria s i s grbim venirea Filei 4omnului, # umblnd n viaa sfnt i n cucernicie. (ristos a venit cu darul i lumina eternitii, e0ercitnd, prin cuvntul i starea :a de nviere, fora care ne conduce spre eternitate i desvrire, prin aceasta a pus pe deplin n lumin valoarea persoanelor umane ca daruri i cuvinte transparente ale lui 4umne&eu, destinate de la creaie pentru eternitate. 1ci 4umne&eu nsui s-a fcut un astfel de dar i cuvnt pentru eternitate, )l nsui ni s-a fcut darul care se druiete pe :ine pentru eternitate i cuvnt care e0prim
?

Pr.Prof.4r.4umitru :tniloae, ,,Gegtura interioar dintre moartea i nvierea 4omnului22, n :tudi ;eologice, nr.A-#<"=A#, p.+8> A 1alinic .otoneanu,episcop vicar,;anatologie i Eemurire,)d.1antes,!ai, "===,p. ,#=. # !dem,p.,8H.

plenitudinea :a ctre noi, ni s-a fcut un partener de comuniune deplin pentru eternitate. :fntul 9rigore Palama spune c aa cum n viaa de aici sufletul se vede prin trup, aa se va vedea n viaa viitoare , dup nviere , trupul prin suflet. ;rupul se va menine dar va fi impregnat n mod copleitor de sau de puterile spiritului, care se vor vedea n trup aa cum au fost activate. 8 -stfel, sufletul omului se va vedea n mod accentuat n trsturile trupului, nct ntlnindu-te cu cineva aproape c nu vei observa c cel cu care vorbeti mai are un trup. ;rupul care constituie pereii sufletului, va fi cu totul strve&iu, fiind copleit de lumina sufletului din el. :ufletul fiecruia se va comunica deplin altora , fr s se confunde cu al lor i va iradia departe. 6a fi cu toi cei la care se gndete cu iubire, aprndu-le tuturor prin trupul strve&iu prin care luminea& departe. :ufletul nu se va mai ascunde cu nesinceritate, pentru c nu va mai avea nimic ru pe care s-l ascund. )l nu va avea n sine dect iubirea pe care voiete s o comunice.> !isus (ristos , care unete 4umne&eirea venic cu omenirea , care este creat n timp i pentru a se pregti n timp pentru venicie d omenirii i lumii temporale o valoare pe care n-ar avea-o dac n-ar fi dect ea i timpul ar fi pentru venicie.ndumne&eirea desvrit din viaa viitoare va fi o odihn n 4umne&eu, din care omul nu mai vrea s ias , dar ea nu va fi o ncremenire , ci o continu bucurie de iubirea nemrginit a lui 4umne&eu. Prin ea omul nu va mai simi nici o distan de 4umne&eu , ci va tri n :ine pe 4umne&eu ntreg, cu toate buntile iubirii Gui, deplin unit cu :ine.Ga unirea cu (ristos n viaa viitoare a3unge omul nu numai prin virtui , depind ramificarea lor , n persoana sa atotiubitoare de (ristos, n unirea cu Persoana atotiubitoare a Gui, ci i prin depirea cunoaterii raiunii lucrurilor create, odat ce prin virtui omul s-a ridicat de la nelesul pentru ele, la raiunile tainelor Persoanei lui (ristos.;oat omenirea credincioas din cursul istoriei va forma, n venicie un singur trup tainic al Gui . -ceasta-i valoarea ce o d )l ntregii istorii pentru veci. 4ar n trupul Gui , fiecare credincios vaconstitui un mdular deosebit, cu valoarea lui ,un mdular care se va bucura de viaa fiecrui mdular. Bi viaa ntregului trup i va avea i&vorul de bogie nesfrit n (ristos, 1apul ntregului trup. -ceasta nseamn c fiecare credincios va aduce ceva propriu trupului ntreg al lui (ristos, folosind n mod propriu ceea ce

Pr.Prof.4r.4.:tniloae,:crieri teologice,"=8,-"=8?,cap.:tudii i articole'Patile ,srbtoarea luminiii a bucuriein ortodo0ie,p.,A>. > Pr.Prof.4r.4.:tniloae,1hipul nemuritor al lui 4umne&eu,)d.%itropoliei Clteniei,1raiova,"=>8,p.>>.

primete din )l , ceva ce provine din unicitatea persoanei lui, care se resimte n veci i n timpul propriu n care a trit = . 4ac viaa de aici este ca o clip, aceast clip are o importan venic. ;impul nu este mai puin important ca venicia, de el depin&nd felul veniciei mele. 1u 4umne&eu m ntlnesc n timp sau nu m ntlnesc niciodat. ;impul este aa de important pentru eternitatea omului, pentru c n timp se hotrte ca el s fie sau s nu fie cu 4umne&eu.)ternitatea este unire deplin cu 4umne&eu sau desprire deplin de )l."H.Cdihna pe care o cerem pentru cei adormii nu este o stare negativ , de neactivitate, ci o bucurie de mpria cerurilor , care este comuniunea tuturor i este plin de toate buntile spirituale' cunoaterea lui 4umne&eu 1el iubitor , frietate atent , desvrit , slava de care se bucur fiecare de la 4umne&eu i de la toi, bogie spiritual desvrit.Cdihna aceasta este viaa, dar o via scpat de activitatea plin de gri3i pentru cele ale trupului , pentru cele trectoare ale lumii acesteia. )ste o via n care gustm , simim, ne asimilm toate buntile spirituale care se revars din 4umne&eu i din comuniunea cu semenii cu care suntem unii n 4umne&eu.4e acestea ns nu putem avea parte pn ce nu suntem iertai de pcate. 1ci pcatele neiertate ne tulbur contiina , ne opresc s privim cu ochii limpe&i i netemtori la cei aflai n mpria iubirii , stingheresc comuniunea deplin , care este esena mpriei cerurilor. 1nd ne preocupm de cei adormii , accentul cel mai struitor l punem pe cererea iertrii pentru pcatele lor, pentru c ei nu mai pot face nimic pentru obinerea acestei iertri. Eu mai pot curi prin fapte bune drumul de la sufletul lor la sufletul celor crora le-au greit. 1ci nici ei nu mai au posibilitatea de a-i arta mila fa de cei nedreptii de ei , care poate au suferit din pricina lor , urmri ce durea& nc , nici aceia nu mai au nevoie de faptele lor de milostenie"" Gocul luminat , din rugciunea pentru cei adormii este &ona spiritual a nelesurilor totale i depline ale e0istenei, a rostului ei, care iradia& din soarele (ristos.5Gocul de verdea5, este &ona spiritual a vieii pururea proaspete i neobosite sau neveste3ite, pentru c niciodat nu se mpuinea&. )ste locul odihnei de unde a fugit toat durerea , ntristarea i suspinarea , este vieuirea plenar, fr tirbiri, fr simirea nici unei lipse. -ceast e0presie este o alu&ie a rodului la pomul vieii, ale crui frun&e sunt spre tmduirea neamurilor i
=

1alinic .otoneanu,op.cit.p.,8#. :f.%a0im %rturisitorul,-mbigua,)d.!nstitutului .iblic.."=>,,p.+A"I4.:tniloae,op.cit,p.A=#. "" 4.:tniloae,:piritualitate i comuniune n liturghia ortodo0.,p.+H#
"H

care este mereu verde, pentru c se afl lng rul i apa vieii. "+)0presia loc minunat , arat c cetatea viitoare a neamurilor nu va avea trebuin nici de soare i nici de lun , ca s o lumine&e , cci @slava lui 4umne&eu a luminat-o i fclia ei este %ielul.1ererea adresat lui 4umne&eu de a pomeni dup numele lor n veci pe cei adormii , afirm credina n persistena etern a fiecrei persoane prin pomenirea ei venic de ctre 4umne&eu.)ste afirmat cu hotrre identitatea etern a fiecrei persoane i aceast identitate etern nu poate fi susinut dect de 4umne&eu personal , identic i )l n vecie .1ernd lui 4umne&eu pomenirea venic a unor persoane , artm nu numai valoarea etern a acelor persoane i voina noastr de iubire netrectoare a lor, ci i rspunderea noastr pentru eternitatea lor fericit.4e aceea cretinii , la desprirea trupeasc de cel apropiat lor , cu toat durerea despririi, ei nu disper cci nimeni nu moare n adevratul sens, ci se mut la via, dac bineneles faptele svrite de el n lumea pmnteasc l vor ndrepti pentru o astfel de stare, dar unde cu siguran se vor ntlni cei plecai mai devreme cu cei plecai mai tr&iu. 4upa credinta crestina, lumea are un inceput si o cau&a' activitatea vesnic creatoare si bunatatea lui 4umne&eu, precum si o menire si un scop final spre care tinde' desavirsirea si innoirea. :pre acest tel final se indreapta, pe diferite cai, intreaga creatie.-tingerea acestui inalt scop sta in strinsa legatura cu Parusia 4omnului, cu invierea mortilor si cu 3udecata universala, evenimente eshatologice abia intre&arite de aghiografii 6echiului ;estament, vestite anume de catre %intuitorul, consemnate pe scurt in cartile Eoului ;estament, predicate de :fintii Parinti si formulate, ca dogme fundamentale ale dreptei credinte, in art. 6!!, J! si J!! din :imbolul niceo-constantinopolitan.4ar nici :finta :criptura, nici :finta ;raditie nu preci&ea&a sorocul sau data acestor evenimente. )le indica doar citeva fapte semnificative care le vor premerge, si aceasta nu pentru a satisface curio&itatea credinciosilor, ci pentru a-! determina sa se pregateasca din vreme pentru intilnirea cu (ristos la 3udecata particulara, care urmea&a decesului fi&ic si sa nu piarda din vedere raspunderea ce-! asteapta la 3udecata universala.Prin inviere, :finta :criptura intelege readucerea trupului la viata si unirea lui cu sufletul ! 1or. J6 ,A-AH$. !nvierea se refera numai la trup, deoarece numai el este stricacios si muritor. :ufletul, desi are un inceput este in&estrat cu incoruptibilitate si nemurire, astfel incit isi continua viata de sine si dupa despartirea de trup",.
"+

4.:tniloae,:tarea sufletelor dup 3udecata particular n nvtura ortodo0 i catolic, n Crtodo0ia , nr.?.<"=A?. 13 !. %ihalcescu, ,,Manual de Teologie Dogmatica, .ucuresti, "=,+, p. +?"

Invatatura Vechiului Testament despre starea sufletelor dupa moarte. !n 6echiul ;estament, se gasesc putine indicatii despre starea sufletului dupa moartea trupului. )vreii din perioada pree0ilica credeau ca sufletele celor morti se coboara pentru totdeauna in ,,seol22, loc de tristete si resemnare situat intr-o caverna rece si intunecoasa din adincul pamintului !ov. 6!!, =-"HI J6!I ++I JJJ6!!!, "#-"8$. !n aceasta sumbra ,,locuinta a mortilor22, in care se aduna pe rind toti pamintenii si unde fiecare se intlneste cu parintii si stramosii sai /acere J6, "AI !ov JJJ, +,I Ps. GJJJJ!J, ?>$, sufletele sint lipsite de ocrotirea lui 4umne&eu Ps, GJJJ6!!!, ?-#$ si nu mai au putinta sa-G laude si sa-l slu3easca.-ceasta conceptie pesimista despre soarta fiintei umane nu numai ca nu incura3a pe credinciosi in lupta cu ispitele, dar ii demobili&a in fata suferintei. !n plus, ea da loc intrebarii daca nu cumva, datorita pacatului originar, ultimul cuvint apartinea mortii. - privi lucrurile astfel, insemna totodata a admite ca raul este vesnic, ca planul lui 4umne&eu cu privire la menirea credinciosilor a esuat si ca toate na&uintele omenesti spre fericire sint neintemeiate si &adarnice"?. 1ea mai clara e0presie a acestei conceptii se afla in cunoscutele cuvinte al eclesiastului' ,,4esertaciune a desertaciunii, toate sint desertaciuneK, caci ceea ce este strimb nu se poate indrepta si ceea ce lipseste nu poate fi implinit22 ", +, "A$.

Invierea mortilor si judecata universala, dupa Vechiul Testament. *evelatia divina care s-a manifestat treptat )vr. !, "$ si care a indeplinit in viata evreilor rolul unei pedagogii sfinte "A L a depasit insa acest stadiu elementar al eshatologiei. 4upa ce anali&ea&a carenta ce face ca, privite prin prisma esecului lor pamintesc, toate na&uintele si stradaniile noastre sa para ,,goana dupa vint, ,,insusi )clesiastul a3unge la conclu&ia ca ,,4umne&eu va 3udeca si pe cel drept si pe cel nelegiuit22 !!!, "8$ si va rasplati ,,toate faptele ascunse, fie bune, fie rele22 J!!, ",-"?$.4in scrierile
M.M. von -llmen, %ort, ,,Vocabulaire Biblique, Eechatel, "=#?, p. ">8
"? 15

P. 9relot, ,,Sens chretien de lAncien Testament Tournal, "=#+, p. +8A

sfinte, din marturiile istoriei si din propria lor e0perienta, evreii putusera constata ca viata si soarta noastra sint subordonate e0igentelor legii morale si ca incalcarea lor nu poate ramine nepedepsita de 4umne&eu, care, fiind sfint si drept, uraste raul si pedepseste faradelegea !saia !!!, ",-+AI !eremia 6!!!, " s.u.$. Profetul )&echil a e0tins aceasta conclu&ie asupra fiecarui om, fara deosebire de apartenenta etnica J6!!!, ", s.i.$ si a pre&is invierea tuturor mortilor si 3udecata universala JJJ!6, "8-+HI JJJ6!!, " s. u.$. pornind de la vechea credinta ca 4umne&eu este stapinul absolut al vietii si al mortii si ca )l are puterea de a cobori sufletele in seol si de a le scoate de acolo cind voieste ! *egi !!, #$, Proorocul -mos a pre&is ca, atunci cind va sosi ,,Fiua 4omnului cea mare si infricosata22, ,,3udecata se va napusti ca apa asupra pacatosilor$ si dreptatea ca un suvoi furios22 6!, +?$ iar C&ea a pre&is ca in &iua aceea sufletele celor decedati vor fi eliberate din ,,locuinta mortilor22, iar moartea isi va pierde pentru totdeauna orice putere 6!, +I J!!!, "?$.%aleahi a asemanat 3udecata din ,,&iua venirii 4omnului22 cu focul topitorului si cu lesia nalbitorului si a pre&is ca pedeapsa lui 4umne&eu se va abate fara crutare asupra tuturor pacatosilor !!!, + s. u.$. pre&icerea invierii mortilor si a 3udecatii din urma si-a gasit o e0presie potrivita intr-una din vedeniile lui 4aniile' ,,!n vremea aceea, multi din cei ce dorm in tarina pamintului se vor scula, unii la viata vesnica, iar altii spre ocara si rusine vesnica22 J!!, +$. !n perioada poste0ilica, temele eshatologice ocupa locul central in scrierile apocrife, care au e0ercitat o deosebita influenta asupra pietatii individuale a iudeiilor si asupra folclorului lor religios. -stfel, -pocalipsa lui )noh L apocrifa aparuta in sec. !!-!, i.(r. L afirma redesteptarea eshatologica a dreptilor J1!!, ,-?$ si iesirea lor din seol 1!!!, ,-?$I amestecind temele din 4aniil 6!! si J!!, autorul ei crede a sti ca atunci cind ,,-lesul22 :omnului identificat cu /iul Cmului$ va sedea pe tronul slavei sale, dreptii vor intra intr-un univers transfigurat, unde vor trai ca ingerii cerului GJ, "sg.$"#. 1u toate acestea, pina pe vremea %intuitorului, inca se mai crede ca soarta fiecaruia va depinde de aceea a intregului popor, ca 3udecata se va face la venirea lui %esia, ca 4umne&eu va 3udeca toate popoarele, ca teatrul 3udecatii va fi istoria si ca recompensele si pedepsele vor fi pamintesti %atei !!!, 8-"+I *om. !!!, +=,HI !J, 8$. 4ar credinta in invierea mortilor si in 3udecata viitoare nu era acceptata de toti iudeii si nu constituia un criteriu de ortodo0ie in sinul iudaismulu. )senienii, secta ascetica profesind dualismul, priveau materia ca i&vor al raului, considerau trupul inchisoare a sufletului si respingeau credinta in invierea trupeasca, cu aceeasi vehementa cu care afirmau
16

P. 9relor, ,,Ga *esurrection du 1hrist et son arriere L plan bibliNue et 3uif22, "=#=, p. ,H

>

nemurirea sufletelor. 1redinta in invierea mortiilor era sustinuta energic de tagma fariseilor care treceau drept cei mai &elosi implinitori ai poruncilor Gegii mo&aice. !n schimb, ea era combatuta de tagma saducheilor, fara ca, din pricina acestei deosebiri de credinta, sa li se conteste dreptul de a ocupa functii preotesti si de a fi membri ai :inedriului, care era cel mai inalt for de 3udecata religioasa si de disciplina bisericeasca la evrei %atei JJ!!, +,-,+I /apte JJ!!!, #->$"8.

Moartea trupeasca, dupa Noul Testament. %oartea trupeasca este urmare a pacatului stramosesc /acere !!!, ,, "=$. Camenii ii ramin supusi si dupa renasterea baptismala, in virtutea solidaritatii universale cu -dam cel ca&ut *om 6, "+$. )a va dainui pina la Parusia lui (ristos, cind trupurile celor vii ,,vor fi imbracate in nestricaciune si nemurire22, iar ale celor morti vor fi readuse la viata si reunite cu sufletele respective, spre a se infatisa impreuna la 3udecata din urma ! ;es. !6, ",-">I ! 1or. J6, +H-+#I ?+-A,$.Prabusirea stapinirii pe care moartea o are asupra neamului omenesc a inceput din momentul in in care !isus (ristos a acceptat de buna voie moartea pe cruce si a inviat din mormint. 1redinta crestina in invierea mortilor nu se mai intemeia&a deci doar pe cuvintele :fintei :cripturi, ci si pe invierea %intuitorului, pe care au adeverit-o martorii oculari ai aratarilor 4omnului dupa inviere ! 1or., J6, ,->I /apte 6, ,H-,+I J, ?H-?" etc.Pentru crestini, eliberarea din stapinirea mortii si 3udecata lui 4umne&eu nu se situea&a insa doar in epoca ce va fi intemeiata la Parusia lui (ristos. !naugurata in lume odata cu 3ertfa de pe 9olgota si cu minunea de la 1inci&ecime !oan !!!, "=I 6, +?-,HI J!!, ,"I J6, ++-+AI J6!, >, ""$, i&bavirea credinciosilor din stapinirea mortii se incepe de pe acum, si anume din clipa primirii .ote&ului, taina care-! face partasi mortii si invierii lui (ristos, pentru ca pe viitor ,,sa nu mai slu3easca pacatului22 spre moarte, ci ,,sa traiasca lui 4umne&eu22 spre ,,innoirea vietii22 *om. 6!, "-",I 6!!!, "+-",$.Privit in lumina invierii %intuitorului si in perspectiva fagaduintelor Gui !oan J!6, "-+I %atei J!J, +>-+=$, fenomenul mortii trupesti nu mai poate fi considerat drept o disparitie a persoanei umane, iar aspectul lui nu mai este de temut. Pentru cei ce cred in )vanghelia /iului lui 4umne&eu, moartea trupului nu este nici infringere nici pierdere, ci biruinta, cistig, si aceasta pentru doua motive' face sa incete&e pentru totdeauna tirania pacatului si
17

. M. .onsirven, ,,Le judaisme palestinien au temps de Jesus !hrist, !, Paris, "=,?, p. ?>#

teama de moarte *om. 6!, 8I )vr. !!, "A$I prile3uieste intrarea sufletului intr-un nou mod de viata, adica transferarea lui in cereasca imparatie a lui (ristos /il. !, +"I !!. ;im. !!, ""I !!!, 8->$. Prin actiunea ei, in chip parado0al, moartea se pagubeste pe ea insasi, facind sa-! scape prada pe care pusese stapinire prin pacat si sa-! prile3uiasca trecerea in cealalta viata">. Pentru cei ce cred ca starea provocata prin moartea trupului este provi&orie si trecatoare, intrebarea pe care trebuie sa si-o puna nu este ce sa faca spre a-si salva trupul de legea universala a mortii, ci cum sa se pregateasca pentru intilnirea cu (ristos la Mudecata particulara, dupa despartirea sufletului de trup, si apoi la cea universala, dupa invierea de obste.1ontradictia launtrica a mortii L sesi&abila numai prin credinta L re&ulta si din faptul ca ea pune capat tuturor suferintelor fi&ice, care alcatuiesc propriul ei cortegiu' ,,/ericiti cei morti, cei ce de acum mor intru 4omnul L graieste 4uhul - , caci se odihnesc de ostenelile lor22 -poc. J!6, ",I comp. )v. !6, "H$. Pentru crestinii care au marturisit credinta, sau impotrivit ispitelor, au savirsit fapte bune, s-au spalat de pacate prin taina Pocaintei si au pastrat legatura vie cu visternica harului divin, care este .iserica, moartea inseamna, de fapt, intrarea ,,in odihna lui 4umne&eu22 )vr. !6, ", ,, ""$. 1aci repausul in urma lucrului indeplinit si eliberarea de suferintele trupesti nu sint o pedeapsa, ci o binecuvintare divina, pe care crestinii o asteapta si o primesc cu multumire "=. :fintul -postol Pavel scrie' ,,Eeca&ul nostru de acum, trecator si usor, ne aduce slava vesnica mai presus de orice masuraK 1aci stim ca, daca aceasta locuinta a noastra de cort se va strica, avem &idire de la 4umne&eu, casa nefacuta de mina, vesnica, in ceruriI de aceea si suspinam, in acest trup, dorind sa ne imbracam cu locuinta noastra cea din cerK -vem incredere si voim mai bucuros sa plecam din trup si sa petrecem cu 4omnul22 !!, 1or. !6, "8I 6, "->$.%oartea pacatosilor este insa urmata, pentru suflet nu de rasplata si pace, ci de pedeapsa si chinuri. 1aci pe cind moartea celui drept nu mai este o pedeapsa pentru pacat, ci o trecere spre o viata de fericire, moartea celui pacatos este o trecere spre chinuri vesnice. Prin moartea trupeasca, cei ai lui (ristos scapa de ultima stricaciune mostenita de pe urma pacatului stramosesc si de aceea ei privesc moartea ca pe o eliberare si biruinta. Pe acestia, harul :f. 4uh si indeosebi impartasirea cu trupul si singele lui (ristos, prin taina :fintei )uharistii, !-a a3utat ca inca din viata paminteasca sa se ridice mai presus de moarte, nemaitemindu-se de ea si
. /r. -mlot, ,,Les idees maitresses de Saint "aul, Paris, "=#+, p. +"" 1. :picO, ,,#pireau$ %ebreu$, Paris "=A,, p. =A

"> "=

"H

asteptind-o ca pe un prile3 de a se apropia mai deplin de (ristos +H. Eu se poate spune acelasi lucru despre aceia care si-au dus viata in pacat si au fost surprinsi din clipa mortii in stare de nepocainta. :ufletele acestora sint de indata osindite la chinurile iadului Guca J!!, "#-+"I J6!, "=-,"$. 4in diferitele te0te referitoare la aceasta tema re&ulta insa destul de clar ca, in urma parasirii trupului, sufletul se infatisea&a la 3udecata particulara si apoi trece intr-o stare fie de fericire, fie de nefericire. 4e aceea aceasta credinta alcatuieste, inca de la inceputul crestinismului, una din premisele fundamentale ale moralei crestine si principalul temei pentru combaterea pacatului. Parerea ca pina la invierea trupurilor, sufletele crestinilor ar intra intr-o stare de letarghie asemanatoare cu somnul, stare in care posesiunea harului divin le-ar apropia totusi de (ristos +", nu are nici o ba&a biblica sau patristica. Gipsita de orice temei este si ca :fintilor -postoli si primii crestini ar fi cre&ut ca sufletele celor decedati merg in ,,locuinta mortilor22, adica in tristul seol. 4aca %intuitorul ar fi fost adeptul unei asemenea credinte, )l n-ar mai fi putut spune tilharului rastignit de-a dreapta :a' ,,-min graiesc tie, asta&i vei fi cu mine in rai22 Guca JJ!!!, ?,$. 4aca :fintii -postoli ar fi nutrit o asemenea credinta, ar fi de nee0plicat dorinta :fintului Pavel ,,de a pleca din trup22 si certitudinea lui ca dupa moarte ! se va da ,,cununa dreptatii22 !! ;im. !6, >$. 4aca aceasta ar fi fost invatatura .isericii primare, :fintul -postol si )vanghelist !oan n-ar mai fi considerat moartea dreptilor si martirilor drept inceputul unei stari de rasplata, de odihna si de fericire' ,,/ericiti cei morti, cei ce mor de acum intru 4omnulK, caci faptele lor vin cu ei22 -poc. J!6, ",$.4upa moartea trupului, sufletele dreptilor se duc intr-un loc de bucurie si fericire numit L potrivit vocabularului curent din traditia iudaica - ,,sinul lui -vraam22, sau ,,Paradis22 Guca J6!, ++I JJ!!!, ?,I !! 1or. J!!, ?I -poc. !!, 8$, iar ale celor nedrepti intr-un loc de tristete si nefericire numit ,,gheena22, ,,gheena focului22, ,,ie&erul de foc22, ,,intunerecul cel mai din afara22 sau ,,iadul22 %atei 6, ++, +=-,HI J6!!!, "=I JJ!!!, "A, ,,I %arcu !J, ,?, ?A, ?8I Guca J!!, AI J6!, ++-+,I /apte !!, +8I -poc. !, ">I JJ, ","?$.;recerea sufletelor intr-una din aceste doua stari total diferite una de alta depinde, pentru crestini, de atitudinea fiecaruia fata de mesa3ul lui (ristos. Pentru aceia care n-au cunoscut )vanghelia, criteriul de 3udecata
20

. &n'atatura de !redinta !restina (rtodo$a, )ditura !nstitutului .iblic si de %isiune ortodo0a, .ucuresti, "=A+, p. "#?.
21

. Cscar 1ulmann, ,,&mmortalite de lame ou resurrection des morts), Paris, "=A#, p. 8?

""

este Gegea morala naturala sadita de 4umne&eu in constiinta tuturor oamenilor *om. !!, "?-"#$. ;rimiterea sufletelor in rai sau in iad se face printr-o sentinta data de (ristos, care pre&idea&a 3udecata %atei JJ6, ,?, ?"$. /aptul ca, in 3udecata, isi spune cuvintul si constiinta morala a fiecaruia, face ca sentinta sa fie recunoscuta de fiecare ca intru totul motivata si dreapta.4in cuvintele %intuitorului' ,,1ind vine noaptea, nimeni nu poate lucra22 !oan !J, ?$ si din spusele :fintului -postol Pavel' ,,)ste rinduit oamenilor, sa moara o data, iar dupa aceea este 3udecata22 )vr. 7J, +8$, re&ulta ca viata paminteasca este singura vreme in care omul isi poate agonisi mintuirea si ca moartea trupului face ireversibile faptele care !-au atras fie rasplata, fie pedeapsa. 4e aceea clipa mortii este de temut pentru cei rai' ,,1aci daca pacatuim de buna voie, dupa ce am luat cunostinta adevarului nu mai ramine 3ertfa pentru pacat, ci o asteptare infricosata a 3udecatii si iutimii focului, care va sa mistuie pe cei potrivnici22 )vr. J, +#-+8$. !n momentul 3udecatii particulare, credinciosii nu sint in masura sa cunoasca urmarile pe care, dupa moartea lor, vorbele si faptele lor le vor avea asupra fostilor lor contemporani si uneori chiar asupra generatiilor viitoare. !n afara de acesta, sentinta data acum afectea&a doar starea sufletului, desi acesta a savirsit binele si raul dimpreuna cu trupul. /iind incompleta, 3udecata particulara nu poate avea decit un caracter provi&oriu. 4e aceea, 4umne&eu, in virtutea dreptatii sale, a rinduit ca indata dupa invierea mortilor sa se faca o noua 3udecata si ca aceasta sa aiba caracter universal, solemn, public si definitiv.1eea ce este acum renasterea baptismata pentru suflet, va fi pe plan eshatologic, invierea ,,in slava22 a trupurilor celor ce vor fi fericiti ! 1or. J6, ?+-??$. ;ot astfel, ceea ce este 3udecata particulara pentru fiecare dintre noi, 3udecata din urma va fi pentru toti. 1redinta in victoria finala si completa a dreptatii divine, atit de des si de grav violata de cei care fac voia diavolului, este nedespartita de credinta ca !isus (ristos va veni a doua oara, ca ,,sa 3udece vii si mortii22 si sa nimiceasca pentru totdeauna puterea raului, tot asa cum credinta in eficacitatea 3ertfei lui (ristos pentru i&bavirea noastra din stapinirea pacatului si a mortii ar fi incompleta daca n-ar fi insotita de credinta in invierea mortilor.4e aceea, credinta in venirea a doua a 4omnului, in invierea mortilor si in triumful dreptatii dumne&eiesti la 3udecata din urma sta la temelia predicii apostolice )vr. 6!, "-+I /apte !!, ,H-,#$ si bisericesti :imbolul credintei, art. 6!!, J! si J!!$, tot asa cum pe credinta in intruparea, 3ertfa si invierea /iului lui 4umne&eu se spri3ina intregul edificiu dogmatic al crestinismului !. 1or. J6, "A-+?I ! ;es. !6, "?I ! !oan !6, +, "?, "A etc$. 1a asa stau lucrurile, ne-o arata, intre altele, faptul ca

"+

nici spusele membrilor -reopagului din -tena /apte J6!!, ,+$, nici dispretul aratat de procuratorul roman Porcius /estus /apte JJ6!, +?$. Eici scepticismul regelui iudeu !rod -grippa !! /apte JJ6!, +8-+>$, nici obiectiile inversunate ale saducheilor din :inedriu iudaic /apte JJ!!!, #>$, nici indoielile unor crestini din 1orint ! 1or. J6, "+$, nici incercarea unora de a identifica invierea mortilor cu renasterea baptismala !! ;im. "#-"=$ n-au putut determina pe :fintul -postol Pavel sa abandone&e, sau macar sa treaca pe plan secundar, in predica sa, o dogma atit de esentiala. 1redinta in certitudinea invierii mortilor, a 3udecatii universale si a vietii ce va urma dupa a doua venire a lui (ristos sta, ca o piatra de neclintit si la temelia moralei crestine. %ustrind fara crutare pe bogatii care asupresc pe saraci si indemnind pe crestini sa nu-si piarda rabdarea atunci cind sint in suferinte, :fintul !cov, fratele 4omnului, scrie' ,,6oi, bogatilor, plingeti si va tinguiti de neca&urile care au sa vina asupra voastra.. ati strins comori in &ilele cele de apoiPK 6-ati desfatat pe pamint, hraniti-va inimile voastre spre &iua 3unghieriiK !ata, 3udecatorul sta inaintea usilor22 6, "-=$. :fintul -postol Petru, cind indeamna pe crestini sa se fereasca de pacate si sa nu se clatine in credinta din cau&a incercarilor prin care trec, le aduce aminte de raspunderea ce-! asteapta pe toti la 3udecata universala. Pentru pacatele lor de neiertat, ,,paganii vor da seama inaintea 1elui care este gata sa 3udece viii si mortii22 ! Petru !6, A s.u.$I ,,4umne&eu stie sa scape din ispite pe cei credinciosi, iar pe cei nedrepti sa-! pastre&e, ca sa fie pedepsiti in &iua 3udecatii22 !! Petru !!, =I cf. si !!!, 8$.!nvatatura despre necesitatea, legitimitatea si certitudinea 3udecatii universale este corolarul credintei in sfintenie si dreptatea lui 4umne&eu si decurge din cunoasterea urmarilor pacatului si a postulatelor legii morale. 4eoarece dreptatea lui 4umne&eu si viruinta lui !isus (ristos, /iul sau, nu se infaptuiesc decit in parte in cursul istoriei, trebuie sa admitem ca ele se vor reali&a integral, adica in eshatologie. 4aca 4umne&eu ar fi indiferent fata de re&ultatul luptei dintre bine si rau si n-ar interveni ca sa asigure triumful final al dreptatii si adevarului, s-ar putea conchide ca )l ne paraseste. :fintul !oan 9ura de -ur, intr-una din Cmiliile sale a !6$ asupra Providentei divine, spune ca ,,daca admitem ca 4umne&eu e0ista si ca este atot puternic si drept, trebuie sa admiten si ca )l va da fiecaruia dupa faptele sale. 1aci cum, in viata paminteasca foarte adesea cei buni au parte de neplaceri si suferinte, iar cei rai de succese si desfatari, este absolut necesar sa e0iste o alta viata, in care fiecare sa primeasca dupa faptele sale, precum si un loc pregatit celor rai si destinat pedepsei si altul hara&it celor buni si destinat recompensei. 1um sa renunte 4umne&eu, autorul legii morale, la 3udecata universalalD 1aci daca n-ar e0ista invierea mortilor si 3udecata obsteasca ar

",

trebui sa credem in victoria finala a nedreptatii22.!ntr-o alta Cmilie a !6-a, la !! ;imotei$, referindu-se la nedesitatea si legitimitatea 3udecatii universale, acelasi :fint Parinte scrie' ,,1um se face ca 4umne&eu, care este bun si milostiv, va fi fara mila la 3udecata din urmaD 6a fi astfel, deoarece tocmai 3udecata va instaura in mod definitiv bunatatea luiK 1aci daca pe pamint 3udecatorii se straduiesc sa faca dreptate, cum sa n-o faca 4umne&eu, autorul legii moaleD C astfel de indiferenta din partea lui 4umne&eu ar fi de necre&ut' 1hiar si tatal, in familie, pronunta pedepse pentru fiii saiKI la fel procedea&a si comandantul de oaste sau de nava si dascalul pentru elevi, caci toti voiesc si cer sa se faca dreptate. 4e ce atunci sa nu se faca dreptate si in lumea cealaltaD 4umne&eu este indelung rabdator si milostiv aici, pe pamintI dincolo, )l va fi drept si rasplatitor dupa fapte, ca sa dea fiecaruia dupa faptele sale si sa nu lase fara ra&bunare pe cei nevinovati22. 4ar 4umne&eu fiindca este bun si drept sustine cau&a celor buni si le asigura mintuirea. !ntrucit insa 4umne&eu este si mult milostiv si nu voieste moartea pacatosilor, ci indreptarea lor, )l mai amina pedeapsa, spre a da si acestora prile3 de pocainta Guca J!!!, #-=I *om. !!, ?I ! ;im. !!, ?$. :i cum bunatatea lui este unita cu dreptatea, 4umne&eu anunta inevitabilitatea 3udecatii sale inainte de sorocul ei, pentru ca nici un om sa nu se poata plinge ca n-a stiut din vreme ce-l asteapta la capatul vietii sale pamintesti si apoi dupa invierea trupului, la Parusia lui (ristos ++.-stfel, insusi 4omnul (ristos, 3udecatorul suprem, ne-a descoperit semnele dupa care vom cunoaste ca vine 3udecata universala. -ceste invataturi sint pe scurt, urmatoarele' 1ind se vor implini semnele premergatoare Parusiei 4omnului si ,,innoirii22 lumii %atei J!J, +>$, !isus (ristos se va cobori din cer, insotit de cetele ingeresti si invesmintat in slava dumne&euiascaI atunci, la un semnal, trupurile tuturor mortilor vor invia si toti oamenii se vor aduna, pentru 3udecata universala, inaintea lui (ristos, care va desparti pe cei rai de cei drepti si va raplati pe fiecare dupa cum merita %atei JJ6!, ,HI JJ6, ,"-?#I JJ6!, #?I %arcu J!!!, +#I J!6, #+I Guca JJ!, +8 etc.-tit :fintele )vanghelii, cit si din celelalte carti ale Eoului ;estament, aflam de asemenea ca 4omnul (ristos va veni a doua oara nu in calitate de %intuitor, ca la intrupare, ci in calitatea sa de 3udecator suprem al lumii /aote !, ""I J, ?+I J6!!, ,"I !! ;im. !6, "I ! Petru !6, A#$. -tunci, inaintea sfintilor ingeri si in pre&enta tuturor oamenilor, vor fi date pe fata toate faptele si vorbele noastre, precum si gindurile lor cele mai ascune ! 1or. !6, A$ si fiecare va da socoteala de sine insusi *om, J!6, "+$. Mudecata va fi egala si nepartinitoare pentru toti, iar sentinta data
++

M. .urner, Mugement, ,,Vocabulaire Biblique Paris,"==+, p. "?>.

"?

de dreptul Mudecator va tine seama de comportarea avuta de fiecare in cursul vietii sale pamintesti ( 1or. 6, "HI J!, "AI 4om. !!, A-#, ""I )fes. 6!, >-=I !! ;im. !6, ?$. 1ei gasiti vinovati vor fi trecuti intr-o stare vesnica de remuscari, rusine si chinuri, consecinta a indepartarii lor de la fata lui 4umne&eu ! ;es. !, #I !! ;es. !, >I !. 1or. !!!, ",$, iar cei mintuiti vor fi trecuti intr-o stare vesnica de pace, cinste si fericire, consecinta a ,,vederii lui 4umne&eu fata catre fata22 si a impartasirii cu slava :a ! ;es. !, 8I !! ;im, !6, >I ! 1or. J!!!, ",I *om. !!, "H, !! Petru !, ?$.

emnele premer!atoare venirii a doua a lui "ristos :emnele premergatoare venirii a doua a lui (ristos vor marca si apropierea sorocului 3udecatii universale, o data cu Parusia sau a doua venire a lui (ristos va avea loc cu iuteala fulgerului sau a unei clipe, invierea trupurilor decedate, prefacerea trupurilor celor aflati atunci in viata si adunarea tuturor tuturor inaintea dreptului Mudecator. Gocul de intilnire cu (ristos nu va fi pe pamint, ci undeva, ,,in va&duh22 !, ;es. !6, "8$.:ub influenta literaturii apocrife cu colorit apocaliptic si a unor scrieri rabinice, care infatisau fericirea mesianica pre&isa de Profeti drept o era indelungata de fericire paminteasca si care afirmau ca ea va fi inaugurata, prin invierea celor alesi si printr-o condamnare a celor rai, de catre %esia, in unele cercuri crestine din primele secole s-a ivit credinta ca sfirsitul lumii, invierea tuturor mortilor si 3udecata de apoi vor fi precedate de o inviere trupeasca a sfintilor, de o 3udecata a pacatosilor aflati in viata si de o imparatie glorioasa a lui (ristos, impreuna cu sfintii sai, pe pamint. Pentru spri3inirea acestei credinte, s-a recurs la interpretarea literala a vedeniei descrise simbolic in -pocalipsa JJ, "-A$, unde, dupa opinia unora, s-ar afirma ca trebuie sa ne asteptam, pentru o perioada de o mie de ani, la o noua era mesianica pe pamint.-deptii acestei credinte au fost numiti hiliasti in rasarit$ sau milenisit in apus$. 4upa felul cum isi inchipuiau fericirea meslanica pe care o asteptau, ei erau de daoua feluri' unii, trupesti L printre care se numarau cerintienii si ebionitii L care credeau ca, in presupusul mileniu mesianic, cei alesi se vor bucura in voie de satisfacerea tuturor poftelor trupestiI altii, cei spirituali, credeau ca fericirea va consta din dreptate, pace si alte bunuri morale. (iliasmul de sens trupesc a disparut odata cu ere&ia cerintiana si cu cea ebionita. (iliasmul de nuanta spirituala a avut o e0istenta ceva mai lunga, dar n-a i&butit niciodata sa se impuna atentiei generale 4esi a avut citiva sustinatori de va&a L cum au fost Popias de !erapole, :fintul Mustin %artirul

"A

si /ilosoful, :fintul !rineu, ;ertulian, :fintul !polit, -polinarie de Gaodiceea, Gactantiu, 6ictoriu de Pittavi, :ulpiciu :ever, %etodiu de Climp L si cu toate ca n-a fost condamnata in mod oficial de .iserica, si aceasta forma de hiliasm a ramas incetul cu incetul fara adepti si apoi a fost data uitarii. Ga disparitia hiliasmului au contribuit mai ales Crigen si 4ionisie de -le0andria, in rasarit si /er. -ugustin, in apus. 4ar hiliasmul a iesti din nou la iveala, in mod sporadic, spre sfirsitul evului mediu, in unele cercuri di&idente din sinul .isericii *omano-1atolice, iar in epoca moderna si-a facut iarasi aparitia, de data aceasta fiind sustinut de unele grupari mistice din sintul Protestantismului+,, care nesocotesc faptul ca :finta :criptura nu cunoaste decit o singura Parusie glorioasa a lui (ristos, o singura inviere a celor din morminte si o singura 3udecata universala. %ilenistii ignora si faptul ca, in -pocalipsa JJ, "-A, :fintul -postol si )vanghelist !oan se refera in grai simbolic, la era mesianica inaugurata in lume prin intruparea, 3ertfa si invierea lui (ristos, la renasterea credinciosilor prin harul :fintului 4uh incredintat .isericii spre administrare si la ferirea de stapinirea diavolului.:tarea provi&orie in care se afla trupurile si sufletele celor raposati si fa&a paminteasca a .isericii crestine se vor incheia la Parusia lui (ristos. !nvierea de obste si 3udecata universala repre&inta ultimul act al biruintei lui (ristos asupra diavolului si mortii' ! 1or. J6, +?-+>$. 4in acest moment, :atan si slu3itorii lui vor fi aruncati ,,in ie&erul de foc si de pucioasa si vor fi chinuiti acolo, &i si noapte in vecii vecilor22 -poc. JJ, "H$, iar dreptii vor trai de-a pururi ,,in cortul lui 4umne&eu si vor fi poporul lui si insusi 4umne&eu va fi cu ei22 -poc. JJ!, , s.u.$.

#utorul i martorii judecii $niversale -utorul 3udecii particulare , aa cum ne spune :f.:criptur prin )vanghelia lui !oan,A,++, este (ristos @;atl nu 3udec pe nimeni , ci toat 3udecata a dat-o /iului. )l a ptimit pentru oameni , el i 3udec, )l are i nelegere pentru slbiciunile lor, dar le arat n pilda :a i putina de a fi mplinit ceea ce le cere. 4umne&eu a binevoit s le dea de 3udector un om care i 3udec dup msura omeneasc , dar un om care i-a mplinit cu serio&itate aceast msur. )l nu cere de la oameni ceea ce nu a mplinit )l nsui , mai mult dect tie c poate mplini un om, dar cere ceea ce tie prin proprie e0perien c putea mplini. Eumai un om ca el poate fi blnd
23

. -. 9elin, -pocalQpse, ,,La Sainte Bible, )ditat de G. Pirot, vol. J!!, Paris "=,>, p. #A8-#A>

"#

i drept. 4ac i-ar 3udeca ca 4umne&eu nentrupat s-ar putea spune c-i 3udec sau prea blnd sau prea sever.Pn la 3udecat , !isus (ristos intervine mereu la ;atl pentru oameni, sufere pentru ei , iar la ncheierea activitii lor , nu se putea din partea lui 4umne&eu , o mai mare graie pentru ei , dar i o mai deplin mplinire a interveniei nencetate a lui (ristos, dect s-l lase pe )l , care a dovedit c i iubete atta, s-i 3udece.+? n al doilea rnd , faptul c oamenii sunt 3udecai prin !isus constituie o mare cinste pentru ei i pentru normele recunoscute de om. Mudecata aceasta nu va fi o 3udecat total strin de normele recunoscute de oameni aici , n sinceritatea contiinii lor./aptul c 3udectorul suprem al oamenilor este omul !isus (ristos , constituie nu pentru )l cea mai mare cinste, ci pentru oameni. 4umne&eu n-a voit s fie 3udecai de un for superior lor, ci ca 4umne&eu s se plece la nivelul lor nu numai n mntuirea , ci i n 3udecarea lor. 4esigur , demnitatea de 3udector a Gui , e deosebit de cea de %ntuitor.+A -cum )l nu mai e %ielul care suport orice , iertnd toate, ci Mudectorul care ine cumpna dreptii absolute n mna sa. 4ar iubirea Gui face legtura ntre cele dou demniti ntr-un chip pe care noi nu l cunoatem. Mudecata Gui e mai blnd dect am merita-o noi i dect ar putea-o face oricine , fr s nesocoteasc totui dreptatea. Mudecata este ns i o cinstire pentru )l , ntruct orice om trebuie s treac pe la )l , sG mreasc astfel pe )l . :f. :imion Eoul ;eolog spune c dac la 3udecat 4umne&eu , s-ar arta omului descoperit , fr umanitate , nu G-ar putea suporta , s-ar putea simi copleit , strivit de artarea Gui., ar fi o distan aa de mare ntre ceea ce a putut reali&a omul ca sfinenie , i ceea ce e 4umne&eu , nct simpla artare a lui 4umne&eu ar fi pentru om o osnd catastrofal. 4e aceea ne-a dat ca Mudector pe /iul :u fcut om , lundu-se ca msur ideal pentru ceea ce ar trebui noi , ceea ce a reali&at )l ca om.+# 4ar omul !isus care ne 3udec , nu mai e omul nensemnat , a crui sfinenie i virtute mai poate fi pus de cineva la ndoial. Prin umanitatea Gui se strevede dumne&eirea cu sfinenia i mreia ei. /r s fie strivit , orice om are n 3udectorul !isus o norm ideal incontestabil, dup care se poate msura starea nfptuit de el , o norm niciodat a3uns , dar n continuitatea planului omenesc.4ar la aceast 3udecat , (ristos se folosete i de contiina omului , ca s nu poat spune aceasta c a fost
+? +A

!. Clariu,4ogmatica,1aransebe,"=H8,p.8H# %itrofan de Ronevets, 6iaa repausailor notri i viaa noastr dup moarte , trad.de !osif, %itropolit Primat,.ucureti,">=H.p.+,". +# Pr.Prof.4r.4umitru :tniloae, Mudecata particular dup moarte, Crtodo0a,nr.?<"=AA, p.+AA.

"8

3udecat pe nedrept. nsi contiina omului l va osndi atunci pe omul pctos i tot ea i va da pace i linite , dac ea nu se va gsi n el nimic vrednic de osndit . contiina face slu3b de 3udector al omului i n timpul vieii pmnteti. 4ar n timpul morii i mai ales dup moarte ea va fi luminat n chip deosebit de 4umne&eu i va ctiga o putere e0traordinar de ptrundere i de 3udecat nemincinoas a omului./iecare i cunoate n vremea morii pcatele lui. Csndirea din partea contiinei va produce sufletului o spaim gro&av, iar neosndirea din partea ei, o mare linite i ndr&neal.4ar omul nu e singur cu (ristos i cu contiina sa n actul 3udecii. -a cum n viaa pmnteasc cretinul se afl n comunitatea .isericii lupttoare i triumftoare, tot aa se afl i n momentul 3udecii lui, n sobornicitatea .isericii care se roag pentru el. n mod special stau n prea3ma sufletului :finii ngeri i duhurile rele. Pe cei dinti i admite %ntuitorul din milostivire fa de noi, pentru c ei atunci se strduiesc s ne apere, mrturisind de toate gndurile , cuvintele i faptele noastre, din care poate multe ne sunt nou ascunse sau uitate sau a cror importan noi nu o cunoatem, iar prin participarea lor ne dau mult cura3.Pe cei ri, care sunt diavolii , i admite pentru c vrea ca 3udecata ce o face cu noi s fie absolut dreapt, nct s-o recunoasc i ei, lund toate n considerare , deci i greelile pe care noi, le-am uitat sau am vrea s le uitm, sau s le micorm importana, motiv pentru care i las pe diavoli s vin ca pri , care scot la iveal toate cele ale noastre. ntrun fel , att ngerii ct i diavolii , a3ut contiinei omului , s-i aduc aminte de toate cele bune i rele ale sale , aa precum n viaa pmnteasc i-au adus n contiin spre fptuire , ngerii, cele bune, iar dracii cele rele.+>-ceast aducere n contiin a faptelor bune i rele , n-o fac ngerii i duhurile rele datorit unei tiine a lor care descopere trecutul , ci datorit faptului c ei nii au fost martorii tuturor faptelor i gndurilor fiecrui om.
+8

:finii Prini spun c aceast scoatere la lumina contiinei a tuturor faptelor svrite , va avea loc n v&duh , aa cum spune :f. -postol Pavel , n )pistola ctre )feseni 6!,"+, c duhurile rutii sunt rspndite n v&duh, ceea ce indic locul sau timpul pe care trebuie s-l strbat sufletul pn la intrarea n fericire lng 4umne&eu , sau n iad. 4in aceast regiune de e0isten lucrea& cu deosebire demonii asupra oamenilor n viaa pmnteasc i n trecerea lor de la o via cu ae&mnt, la o alt via cu ae&mnt. -ceasta pentru c demonii nu-i pot atepta pe oameni n rai , pentru c au fost scoi din rai. Pe de alt parte , nu pot lucra nici din
+8 +>

!sihie :inaitul,1uvntdespre tre&vie,cap."?8I /ilocalie,!6,p.8>. Pr. %itrofan,6iaa repausailor notri,ed.!!,.uc.">==,p.,H#.

">

iad, unde este locuina lor regulat, pentru c iadul este o regiune transcendent , de unde nu pot lucra uor asupra oamenilor. 4e aceea li s-a permis s ias din iad n regiunea mai apropiat a v&duhului , crend n 3urul nostru , ambiana spiritual apropiat, dar totui oarecum transcendent acestei viei , din care se apropie de oameni , pn snt acetia pe pmnt i i ntmpin cnd ies.+= Eici ngerii , nici duhurile rele nu dau prin aceast scormonire a faptelor , un verdict , ci numai pun n faa contiinei ,starea e0act a sufletului . Eici contiina nu d acest verdict singur , ci verdictul l d 4umne&eu , dup ce contiina nsi i-a dat seama de sentina pe care o merit. 4ar aceasta nu nseamn c fiecare suflet trebuie s a3ung n faa 4omnului.Eumai cele bune a3ung la )l, dar nici acestea nu-G vd n modul n care l vor vedea la 3udecata din urm i dup aceea n veci , ci ntr-un grad mai puin deplin.,H 1ele rele nu a3ung propriu &is n faa 4omnului n cer, ci se rostogolesc nc n cursul acestei cercetri n iad. )le simt ns c aceasta se ntmpl n ba&a unei hotrri divine . 6mile v&duhului , despre care vorbesc unii :fini Prini, poate s fie tocmai o e0presie imaginativ a acestei cercetri i a faptului c n faa contiinei nu se aduc dea valma toate pcatele deodat, ci dup categoriile lor. %riteriul !eneral dupa care se va face separarea in mintuiti si osinditi, la 3udecata din urma, va fi atitudinea practica pe care fiecare a avut-o, in viata de aici, fata de aproapele aflat in suferinta, dreptul Mudecator declarindu-se solidar cu toti aceia care au avut nevoie de vreun a3utor %atei JJ6, ,+-?#$. !ntrucit a3utorarea apoapelui la nevoie este unul din postulatele legii morale naturale sadita de 4umne&eu in cugetul fiecaruia dintre noi %atei 6, ?#-?8I *om. !!, #-"A$, nimeni nu va putea pretinde ca n-a cunoscut aceasta obligatie. Pentru crestini, care isi cunosc indatoririle din 4escoperirea dumne&eiasca, 3udecata se va face dupa criteriul atitudinii fata de mesa3ul lui (ristos, care le-a aratat tot ce trebuie sa faca sau sa evite, spre a merita sa primeasca fericirea cea vesnica. Poruncile 4ecalogului, virtutile ase&ate la ba&a celor noua .iserici, recomandarile din Predica de pe %unte, indrumarile date -postolilor si sfaturile adresate multimilor de catre mintuitorul, precum si e0emplul sau personal L la care se adauga povatuirile adresate crestinilor de catre :fintii sai apostoli si ucenici -, toate acestea alcatuiesc un intreg cod al conduitei crestine, iar de implinirea lui va depinde, pentru fiecare, re&ultatul 3udecatii universale.
+= ,H

!bidem. !erom.!oanichie .alan,1onvorbiri 4uhovniceIti,)d.)piscopiei *omanului,"=>? p.",A I6ladimir GossOQ,6ederea lui 4umne&eu,,)ditura 4eisis,:ibiu,"==A,p.+,.

"=

!n privinta locului in care se afla raiul ma3oritatea te0telor neotestamentare afirma, fara alta preci&are, ca cei mintuiti se vor afla ,,in cer22, ,,cu 4umne&eu22. :fintul -postol Pavel scrie ca, la Parusia lui (ristos, odata cu invierea celor morti si cu prefacerea celor vii ! 1or. J6, A"-A#$, tot universul va fi eliberat de robia stricaciunii care !-a fost impusa din pricina caderii primului om *om. 6!!!, "=-+,$. Ga rindul sau, :fintul -postol Petru scrie' ,,Eoi asteptam, potrivit fagaduintelor lui, ceruri noi si pamint nou, in care locuieste dreptatea22 !! Petru !!!, ",$. !ar :fintul -postol si )vanghelist !oan, descriind fericirea re&ervata celor ai lui (ristos, spuneI ,,:i am va&ut un cer nou si un pamint nou. caci cerul dintii si pamintul dintii au trecutK :i am va&ut cetatea cea sfinta, noul !erusalim, coborinddu-se din cer de la 4umne&eu, gatita ca o mireasa impodobita pentru %irele ei22 -poc. JJ!, "-+$.4in aceste te0te, re&ulta ca stergerea ultimelor ramasite ale stricaciunii produse de pacat nu implica nicidecum nimicirea lumii, ci innoirea ei. !ntruparea %intuitorului, intemeierea .isericii si renasterea noastra prin har, credinta si fapte bune sint de pe acum o noua creatie 9al. 6!, "AI !! 1or. 6. "8$, iar ,,omul cel nou, &idit dupa 4umne&eu intru dreptate si intru sfintenia adevarului22 )fes !6, +?$, a primit de la 4uhul :fint capacitatea ,,desavirsirii22, care-l a3uta ,,sa a3unga la starea de barbat desavirsit, la masura virstei deplinatatii lui (ristos22 )fes. !6, "+-",$. Gumea care va sa fie si care va consta, dupa invatatura crestina, din ,,ceruri noi si pamint nou22, presupune L prin analogie cu cele intervenite in starea trupului ! 1or. J6, ?+-??, ?=-A?$ L nu distrugerea si disparitia cosmosului de acum, pentru ca, in locul lui, 4umne&eu sa cree&e din nimic altul nou, ca la inceput, ci innoirea si trasfigurarea celui actual, spre a deveni o locuinta potrivita pentru ,,fiii lui 4umne&eu,,. !nnoirii esentiale si transfigurarii noastre in (ristos ii va corespunde asadar o innoire a intregii creatii, caci nu este potrivit ca aceia care vor fi facuti ..partasi dumne&eestiii firi22 !! Petru, !, ?$ sa-si duca viata cea noua in conditiile lumii vechi. -tat in actul invierii mortilor, cit si in cel al innoirii creatiei, se respecta deci principiul divin al continuitatii, in toate domeniile' - al slavei, in care crestinii au si fost introdusi prin :fintele ;aine, dar care nu va inceta sa creasca pentru aceia care isi agonisesc de pe acum ,,temelia buna pentru veacul viitor,, ! ;im. 6!, "=$I - al vietii vesnice, inceputa din viata paminteasca prin urmarea lui (ristos, intarita continuu prin harul :fintului 4uh si sporind, neincetat, pina la cea cereasca de dupa invierea trupului !oan, !, "#I *om. 6!, ?I ;it. !!!, 8I !! 1or. !!!, "+I !6, "?-"8$I - al dragostei care, intrucit ,,4umne&eu este iubire ! !oan !6, >$, ,,nu cade

+H

niciodata22 ! 1or. J!!!, >, ",$ si care ,,find legatura desavirsirii22 1ol. !!!, "?$, uneste pentru totdeauna pe crestini cu (ristos, capul .isericii )fes. !!!, ">I 9al. !!, "=$I - al mintuirii care ne-a fost daruita de pe acum )fes. !!, A, >I ! 1or. !, ">I *om. !, "#I 6!!!, +?$, dar pe care trebuie s-o pastram pina la capatul vietii pamintesti -poc. !!, "HI J!!, ""$ si care va fi desavirsita in noi pentru vesnicie, de !isus (ristos, prin invierea trupeasca si mostenirea fericirii vesnice, in urma 3udecatii universale /ilip. !!, "+I !!!, ""-"?I ! ;es. 6, =I *om !!!, ""I ! 1or. 6, AI !! ;im. !!, "HI !6, ">$I- al infierii de catre Parintele ceresc, infiere pe care am si dobindit-o in (ristos )fes. !, AI *om. 6!!!, "#, +=I 9al. !6, A-#$, dar ale carei roade' mostenirea tuturor bunurilor fagaduite le vom primi abia in viata viitoare, dupa Parusia lui (ristos *om. 6!!!, "#-">I +"I +,-,HI !! 1or. !6, "A$,". 1ertitudinea 3udecatii particulare si mai cu seama a celei universale, care sint menite sa restabileasca ordinea morala tulburata de pacat, constituie pentru credinciosi, dimpreuna cu dragostea filiala fata de Parintele ceresc, cea mai puternica frina impotriva pacatului si un stimulent continuu al virtutii.Privita din acest punct de vedere, morala neotestamentara este mai intii si in mod esential primire si valorificare a darurilor dumne&eiesti si dupa aceea inaintare constient, voluntara si sustinuta pe calea ce duce la desavirsire si spre fericirea, cereasca. Cr, aceasta speranta sincera si ar&atoare se va implini numai dupa o minutioasa si stricta cercetare si 3udecata a atitudinii fata de 4umne&eu si a conduitei morale pe care fiecare le-a avut in cursul vietii sale pamintesti ,+.4aca certitudinea 3udecatii lui 4umne&eu, care este atostiutor si drept, este o incura3are pentru cei drepti, ea este totodata o amenintare pentru cei nedrepti' ,,:tim ca 3udecata lui 4umne&eu este dupa adevarK :i oare socotesti tu, omuleK ca vei scapa de 3udecata lui 4umne&euDK 4upa impietrirea ta si nepocaita inima iti aduni tie minie pentru &iua miniei si a descoperirii dreptei 3udecati a lui 4umne&eu, care va da fiecaruia dupa faptele lui' celor ce prin rabdarea lucrului bun cauta slava si cinste si nestricaciune, le va da$ viata vesnicaI iar celor impotrivitoriK minie si urgieI neca& si strimtoare peste tot sufletul omului facator de rauK, dar slava si cinste si pace oricui face bineleK, pentru ca la 4umne&eu nu este partinire22 *om. !!, +-""$.-ntite&a ,,rasplata-pedeapsa22, este corolarul celei de ,,bine si rau22. 9indul la 3udecata lui 4umne&eu si teama de pedeapsa Gui opreste pe cei rai sa se lase in voia relelor porniri si
31

M. .onsirven, op. cit., p. ,8>-,>>. :picO, ,,Theologie morale du *ou'eau Testament, vol. !, Paris, "=#A, p. ,?A

32

+"

deprinderi. 4e aceea, desi Eoul ;estament defineste pe 4umne&eu ca fiind viata, lumina si iubire ! !oan !, +I >-""I !6, >$ si cu toate ca ni G-a descoperit ca Parinte, %intuitorul si :fintii :ai -postoli n-au e0clus, din apelurile morale adresate credinciosilor, amenintarea cu pedeapsa dumne&eiasca Guca J!!!, ,,AI %atei JJ!!!, ,,, ,#, ,>I /ilip !!, "+ etc.$. ;eama de 4umne&eu pe care 6echiul ;estament o considera ,,inceputul intelepciunii22 Prov. !, 8l Ps. J1!, "H$ isi pastrea&a functia pedagogica pentru pacatosi si in iconomia harului. 4ar Eoul ;estament nu intelege prin ea un sentiment inferior, o reactie servila, o atitudine umilitoare, ca a unui sclav fata de stapinul sau, ci e0presia dorintei ar&atoare a credinciosului de a nu supara, prin pacat, pe Parintele ceresc. -titudinea crestinului fata de 4umne&eu nu este deci cea de rob, ci cea de fiu si mostenitor 9al. !6, #I *om. 6!!!, "?-"8$. !ar daca crestinul, fiindca se stie supus greselii, nu poate alunga cu totul din inima sa teama mostenita de la -dam cel ca&ut, el o poate totusi invinge prin iubirea desavirsita fata de 4umne&eu si fata de aproapele' ,,!n iubire nu este frica, ci ubirea desavirsita alunga frica22 ! !oan !6, ">$I ,,4ragostea este de la 4umne&euK caci 4umne&eu este iubire22 ! !oan !6, 8->$ si ,,aceasta porunca avem de la )l' cine iubeste pe 4umne&eu, iubeste si pe fratele sau22 ! !oan !6, +"$.:i cum !isus (ristos, /iul lui 4umne&eu, ne-a incredintat ca de-a dreapta :a, la 3udecata din urma, vor fi ase&ati numai aceia care au savirsit fapte de iubire frateasca fata de semenii lor mai mici de pe pamint, se intelege de la sine ca dobindirea fericirii vesnice este conditionata, pentru orice credincios, de slu3irea lui (ristos, prin slu3irea aproapelui, de slu3irea lui 4umne&eu prin slu3irea semenilor.

%uprins
!ntroducere /enomenul mortii %oartea spirituala$

++

4espre viata vesnica !nvatatura 6echiului ;estament despre starea sufletelor dupa moarte si despre Mudecata universala :emnele premergatoare venirii a doua a lui (ristos 1riteriul general dupa care se va face separarea in mintuiti si osinditi

Bibliografie
-mlot, /r., ,,Ges idees maitresses de :aint Paul22, Paris, "=#+, p. +"" .alan, !erom.!oanichie,1onvorbiri 4uhovniceIti,)d.)piscopiei *omanului,"=>?

+,

.otoneanu, episcop vicar 1alinic,;anatologie i Eemurire,)d.1antes,!ai, "=== 1ulmann, Cscar, ,,!mmortalite de l2ame ou resurrection des mortsD22, Paris, "=A# .onsirven, M., ,,Ge 3udaisme palestinien au temps de Mesus-1hrist22, !, Paris, "=,? 9heorghe, 1onstantin !,%oartea i nvierea dup :f.:criptur,n :.;."-+<"=8> 9relot, P. ,,Ga *esurrection du 1hrist et son arriere L plan bibliNue et 3uif22, "=#= 9relot, P., ,,:ens chretien de l2-ncien ;estament ;ournal22, "=#+ !sihie :inaitul,1uvntdespre tre&vie,cap."?8I /ilocalie,!6 !nvatatura de 1redinta 1restina Crtodo0a, )ditura !nstitutului .iblic si de %isiune ortodo0a, .ucuresti, "=A+. Mugement, M. .urner, ,,6ocabulaire .ibliNue22 Paris,"==+ GossOQ, 6ladimir, ,,6ederea lui 4umne&eu, )ditura 4eisis,:ibiu,"==A :f %a0im, %rturisitorul, -mbigua, , )ditura !nstitutului .iblic si de %isiune ortodo0a, "=>, %ihalcescu, ! ,,%anual de ;eologie 4ogmatica22, .ucuresti, "=,+, p. +?" %itrofan de Ronevets, ,,6iaa repausailor notri i viaa noastr dup moarte22 , trad.de !osif, %itropolit Primat,.ucureti,">=H.p.+,". %ort, M.M. von -llmen ,,6ocabulaire .ibliNue22, Eechatel, "=#?, p. ">8 Clariu, 4ogmatica,1aransebe,"=H8,p.8H# Pr.Prof.4r.4umitru :tniloae, ,,Gegtura interioar dintre moartea i nvierea 4omnului22, n :tudi ;eologice, nr.A-#<"=A#, p.+8> Pr.Prof.4r.4.:tniloae,:crieri teologice,"=8,-"=8?,cap.:tudii i articole'Patile ,srbtoarea luminiii a bucuriein ortodo0ie,p.,A>.

Pr.Prof.4r.4.:tniloae,1hipul nemuritor al lui 4umne&eu,)d.%itropoliei Clteniei,1raiova,"=>8,p.>>. Pr. Prof.4r. 4.:tniloae,:tarea sufletelor dup 3udecata particular n nvtura ortodo0 i catolic, n Crtodo0ia , nr.?.<"=A?.

+?

Pr.Prof.4r.4umitru :tniloae, Mudecata particular dup moarte, Crtodo0a,nr.?<"=AA, p.+AA. 6icol, 1. -. ,,%oartea si viata, )d. ,,7rania, .ucuresti, p 88

+A