i n t e r v a l

an I, numarul 2, 11 octombrie 2009

GALERIA JECZA
Curator: Andrei Jecza
Suport critic: Alexandra Titu
Cuvânt de deschidere:
Smaranda Vultur

11.10.2009 - 24.10.2009

Daniel Brici – Povești din drum

1
– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,–
 Editorial
Andrei Jecza
Suntem într-o fază de experiment în care facem un fel de testare a publicului, de obişnuire şi învăţare a publicului nostru cu
noul format, discurs şi demers de gândire curatorial-expoziţională. Cuvinte ca preview, fast forward, young fresh art, shock,
prevernisaj, puls, impuls, semnal, interval, ce mi-au bântuit prin cap în ultimele două săptămâni, căutau o soluţie pentru
rezolvarea plăcutului compromis la care am ajuns cu această ocazie. Revista « 1mp artă contemporană » apare la fiecare
eveniment major al galeriei noastre. În intervalul dintre desfacerea unei expoziţii şi pregătirea următorului proiect expoziţional,
propunem publicului galeriei noastre o expoziţie de două săptămâni, care să prezinte, în premieră pentru Timişoara, câte
un artist foarte tânăr, care va urma să colaboreze în viitor, pe diferite proiecte, cu galeria noastră. În acest spaţiu
temporal dintre expoziţii, introducem, aşadar, un Interval concentrat, condensat în jurul unui proiect interesant sau
provocator de artă contemporană.
Între cele două evenimente majore, însoţite de câte un metru pătrat de „hârtie”, About bodies şi Young Democracy,
Young Art, introducem acum, pentru expoziţia lui Daniel Brici, Povesti din drum, o publicaţie, cu o formă asemănătoare
celei obişnuite, pe o suprafaţă de jumătate de metru pătrat de „hârtie”. O revistă ce prezintă activitatea noastră, sau a
altor galerii din ţară, artişti care vor urma să expună la galeria JECZA sau evenimente ale partenerilor noştri.

Conceptul curatorial de la care porneşte expoziţia este legat de ambivalenţa tematică care îl preocupă pe artistul
Daniel Brici, ambivalenţă ilustrată chiar de subiectul ales de artist. Pe de-o parte, poveştile pe care ni le povesteşte Brici
sunt romantice, vorbesc de istoria unui popor, a unei culturi nomade, prezintă o viziune melancolică asupra simplităţii şi
fericirii, relevată de personajele lui Brici, pe de altă parte, tematica abordată de artist anunţă cu acuitate o problemă socio-
politică extrem de gravă şi alarmantă. Aceste “poveşti din drum” ascund, deseori, realităţi terifiante, reţele întregi mafiote
care exploatează persoane ca cele ilustrate de Brici, de etnie rroma. Daniel Brici deschide astfel o poartă a semnificaţiilor
plurivalente, legate de aceste comunităţi marginale, dar foarte prezente, în diverse forme, în contextul prezent, autohton şi
străin. Daniel Brici creează poveşti şi lasă poveştile să se nască, creează imagini şi imaginile nasc stereotipii, preconcepţii,
sentimente şi resentimente. Daniel Brici creează şi deschide o lume relativ tabu până acum în interesul artistic contemporan.
Această provocare mă interesează, pe această realitate am construit acest proiect expoziţional şi, bineînteles, pe acest
fenomen ce pendulează între provocare şi melancolie, sentiment şi resentiment mizez.
Felicitări
Hertei Müller pentru câștigarea
Premiului Nobel pentru literatură.
Ne bucurăm că am avut plăcerea
să o cunoaștem în Timișoara la
o lectură bilingvă la Centrul
Cultural German.

Panseluţa (sus dreapta), creion şi ulei pe pânză, 40/30 cm

De pe stradă (sus stânga), creion şi ulei pe pânză, 200/120 cm
Cinci la preț de trei (dreapta jos), creion şi ulei pe pânză, 100/70 cm
Bellețe (stânga jos), creion şi ulei pe pânză, 50/70 cm
Poveste din drum (detaliu), creion şi ulei pe pânză, 160/200 cm Modelă de top, creion şi ulei pe pânză, 150/100 cm

Realism sentimental
Alexandra Titu
Activismul social a redevenit una dintre atitudinile motivante pentru tânăra generaţie de artişti. Odată căzută în desuetudine, secesiunea între vechile şi noile
media şi genuri de artă, ca şi dihotomia care scinda lumea între real şi virtual, preocuparea pentru urgenţele sociale, pentru destinele umane sub aspectele
lor scandaloase – ca şi pentru cele seducătoare, de altfel – revine printre preocupările majore ale artiştilor. Deceniile de mijloc ale secolului XX, în plină
destrămare (explodare) a convenţiilor de formulare şi gen artistic şi sub presiunea socială, impuseseră noi tipologii artistice, care mutau experienţa estetică
înafara obiectului artistic şi asimilau, acestei categorii speciale de obiectualitate subiectivă şi conceptuală, trupul concret, fragmentul de peisaj, evenimentul,
articularea de artefacte şi, evident, discursul temporal al filmului şi instalaţiei video.

Feminismul, ecologismul, mişcările anticolonialiste, tensiunile antirasiste cu excesele lor rasiste, au generat şi continuă să genereze o artă plină de substanţă,
participativă, cu ambiţii de schimbare a codurilor şi sistemelor opresive. Pentru artiştii vechiului bloc socialist/comunist, care privilegia o estetică a angajării
sociale, şi a reprezentării realiste, suspiciunea faţă de formele de realism, cenzurat, desigur, şi pentru tematicile sociale au fost mult mai puţin atractive sau
convingătoare. O artă concentrată asupra limbajului, suportului mediatic, experimentului, dobândea caracterul disocierii, subminării, protestului. Ultimul
deceniu al secolului XX şi deceniul în curs, după deconstrucţia conglomeratului estic, au fost dominate de ideologiile democratice occidentale şi de tropismul
artiştilor estici pentru problematicile unui univers artistic (cultural) extrem de variat, tensionat de atitudini programatice, revoluţii de limbaj şi evaluări critice
sau comentarii violente asupra tuturor instanţelor realităţii, sociale, politice, culturale.

În punctul de convergenţă al acestor trasee motivaţionale, se situează demersul artistic al tânărului pictor Daniel Brici. Limbajul, care preia elemente din
şcolile realiste occidentale – de tipul Ashcan School, ca şi tipologii compoziţionale în care fragmentarea imaginii, plasate în câmpuri libere de orice intervenţie
artistică, urmărind sublinierea ierarhiilor discursului, şi care amintesc tehnicile stilului realist al lui Ion Bitzan, susţine angajamentul tematic provocator orientat
spre marginalitatea socială, cu durităţile şi umanitatea ei în derivă. Copiii străzii, copiii grupurilor sociale deprivilegiate şi autoexcluse din competiţia socială,
supravieţuind în confuzie, derută afectivă, furnizează subiectele ciclului de lucrări prezente în Galeria Jecza. O pictură care exploatează raporturile între
pictura ferm realistă, cu detalii insistente, şi desenul ce preia contextualizarea scenei sau portretului de gen, în dialog cu câmpurile albe, depeizate, deschise
unei virtualităţi a reprezentării şi exerciţiului pictural, oprite înaintea desfăşurării narative a stării condensate de instantaneul surprins de privire. Duritate şi
densitate sentimentală şi o foarte bine controlată construcţie imagistică şi literară a reportajului imagistic, recomandă discursul său.

2 3
– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– – buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,–
 STATEMENT Irina Broboană

Trauma produsă de violenţa umană invadează identitatea şi demni-

tatea individului. El poate dezvolta sentimente de vinovăţie şi frică,
alterarea stimei de sine, culpabilizare şi asteptări reduse în privinţa
viitorului său. Persoanele afectate devin rigide şi inadaptabile, inca- What the rest of the world meant for you,
pabile de a funcţiona optim pe plan personal, interpersonal, social şi ulei pe pânză, 60x40cm.
profesional. Adesea au probleme de reglare a afectelor, dificultăţi de
autocontrol al agresivităţii şi furiei, comportamente impulsive şi auto-
distructive. În sfera relaţiilor sunt incapabili de a acorda încredere şi
de a menţine relaţiile cu ceilalţi, au tendinţa de a fi revictimizati şi de
a victimiza pe alţii, iar uneori pot ajunge până la pierderea credinţelor
şi convingerilor pe care le-au avut întreaga viaţă.
Talking to walls, ulei pe panză, 50x40cm. It started as a sink scene, ulei pe pânză, 70x40cm.

Vorbind despre traumele la care este supus copilul, violenţa este

frecvent menţionată ca factor psihotraumatizant şi ea presupune uti- STATEMENT Mirela Moscu
lizarea puterii de orice natură, spre a leza integritatea fizică, morală
În ultima serie de lucrări,  m-am concentrat asupra sensurilor, valenţelor şi ideilor care apar între folosirea unui material documentar istoric şi propria creativitate.
sau psihică a copilului. Prezenţa violenţei şi expunerea copilului la
diverse forme de abuz constituie argumente şi factori de nelinişte Am utilizat poze, documente de arhivă şi stop-cadre, care au, de fapt, un rol de suport sau fundal, fiindcă nu pot spune că doresc să subliniez partea istorică. Ea
pentru toţi cei preocupaţi de sănătatea, educaţia şi viitorul copiilor. funcţionează pentru mine doar ca încărcătura reală, cu tot ceea ce implică: dramatism, violenţă, sau chiar nostalgie. Deturnarea sensului iniţial - de lucrare de tip
Expunerea copiilor la acte de violenţă psihică, emoţională, fizică, documentar, îmi place, pentru că pot alege un colţ dintr-o poză, să spunem asasinarea lui Kennedy, şi să pară că, de fapt, ea poate fi o scenă de oriunde, o adunare,
sexuală poate fi devastatoare pe termen lung. Mai mult, copiii repetă, un eveniment oarecare. Scenele nu sunt unele neapărat iconice, astfel că privitorul de multe ori nu le recunoaşte, ceea ce pentru mine nu este deloc prioritar.
ca viitori adulţi, patternurile de comportament învăţate, perpetuând
astfel, la nesfârşit, ciclul abuzurilor. Utilizarea stop-cadrelor din filme obişnuite, fără o implicaţie politică, este o direcţie care se confundă oarecum cu lucrările bazate de fapte reale. Aceasta poate
funcţiona ca un ” fals documentar”, unul închipuit. 
It started as a sink scene II, ulei pe panză, 31x41cm.
În acest proiect, păpuşa este, pe de o parte, un substitut al copilului
traumatizat, pe de altă parte, un obiect intim, familiar, cu care
acesta împărtăşeste stările sale sau asupra căruia îşi transferă
frustrările. În general, relaţia copilului-victimă cu păpuşa sa este
extrem de profundă, acesta asumându-şi rolul de protector al
jucăriei sau, dimpotrivă, imitând inconştient gestul agresorului său.
Păpuşa poate deveni astfel legătura dintre universul personal al
copilului şi lumea exterioară.

Simulation III,
tehnică mixtă pe pânză, 90x120cm

Simulation I, (jos stânga)

tehnică mixtă pe pânză, 90x120cm

Trauma I, (jos dreapta)

tehnică mixtă pe pânză, 90x120cm

4 5
– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– – buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,–
 P A R T E N E R I
Modernisme
Modernism.ro construieşte infrastructura, adică autostrăzile, viaductele şi podurile de informaţie, pentru a te bucura de
creativii dependenţi, direct din rezervaţiile lor naturale.
Având peste 10.000 de vizitatori unici, cu peste o sută de abonaţi direcţi, în primele şase luni de la lansare, Modernism.
ro a realizat peste 30 de video-interviuri cu artişti contemporani, activi pe scena artistică în 2009, ce urmează a face
Pe 5 noiembrie 2009, Casa de Licitaţie Artmark, ramură a uneia dintre cele parte din colecţia de DVD-uri 10 minute de celebritate, 100 de creativi români. 
mai active antreprize culturale din Bucureşti, va organiza un eveniment Tot în această perioadă, Modernism.ro a publicat peste 400 de articole în categoriile: Artistul lunii, News, Punctul
critic, No Comment, Conversaţii, Home Made Art, Photo of the Day, reuşind să alcătuiasă un index activ al artiştilor,
destinat exclusiv punerii în vânzare a lucrărilor de sculptură. Licitaţia
curatorilor, galeriilor şi licitaţiilor de artă. 
de Sculptură românească şi europeană va fi una cu circuit închis, fiind
destinată în special colecţionarilor şi investitorilor de portofoliu. În cadrul   “Modernism.ro se preocupă de viaţa artistică, de realizările artiştilor români şi de promovarea acestora, autonumindu-se tabloid de artă şi stil. Întemeietorii site-ului sunt Cosmin
acesteia, vor participa în jur de 40 de sculpturi, obiecte şi instalaţii artistice, Năsui, critic de artă şi artist vizual, Cristi Farcaş, de asemenea artist vizual, preocupat de noile media video şi online, Lucian Muntean, fotograf de presă, şi Ciprian Voicu, artist
selecţionate pentru a ilustra majoritatea direcţiilor pe care le-a urmat vizual şi webmaster. Cei patru au pus la cale un proiect menit să încurajeze această mişcare culturală, prin interviuri cu diferiţi artişti din lumea artelor vizuale şi reportaje, care oferă
acest mijloc de expresie în istoria artei româneşti: de la neoclasicism la insight-uri dintr-o zonă exclusivistă, prea puţin cunoscută publicului român. 
postmodernism, avându-i ca reprezentanţi, printre alţii, pe Oscar Han, Ion Găsim online articole care te ajută să înţelegi mai bine arta modernă, pictura, fotografia, dar şi operele unor hair-stylists, precum Codruţa Farcaş, sau fashion designeri precum Cristian
Samfira. Categoriile site-ului includ ştiri din arta românească contemporană, artisul lunii, unde postăm topuri pe diferite teme, punctul critic, în mare parte dominat de ochiul avizat al
Jalea, Corneliu Medrea, Mircea Roman, George Apostu şi pe sculptorul
lui Cosmin Năsui, iar în Conversaţii, avem şansa să cunoaştem tineri artişti aflaţi deja în ascensiune.
timişorean Peter Jecza. Totodată, printre loturile de licitaţie se numără şi Prin intermediul modernism.ro ţi se oferă câteva secrete din lumea artistică românească prin “modernism channel”, dar şi o uşă pe care să intri în camerele artiştilor noştri care au
piese de artă europeană. dezvoltat diverse proiecte apreciate peste graniţe, de la Paris până la New York, printre care-i găsim pe Mircea Suciu, cu Slag Gallery şi Laika, Vlad Petri, Nemtoi Gallery, Cosniceru,
Eveniment îşi propune să revitalizeze sectorul sculpturii din piaţa Zoltan Bela şi lista poate continua.“ - Metropotam, 9 mai, 2009.
românească de artă, unul a cărui manifestare nu reflectă adevărata
valoare a patrimoniului sculptural. Încercăm, totodată, să creem o mai   “Modernism.ro este un „tabloid de artă şi stil“ lansat în martie 2009 şi întreţinut mai cu seamă de Cosmin Năsui, comentator de artă şi artist vizual. Dintre cele opt categorii constant
mare disponibilitate a iubitorilor de artă către acest mediu de exprimare hrănite de echipa „modernismului“, video-ism-ul are calitatea de a activa şi lămuri personaje (artişti, galerişti) şi situaţii vernisaje, de exemlu).” - Oana Tănase, B24 Fun , 28 august,
2009.
artistică, pentru a atinge un echilibru al prezenţei pe piaţă a principalelor

THE FALL
genuri artistice: pictură, grafică, sculptură, fotografie. Credem că demersul
nostru va susţine atât viaţa artistică contemporană, la toate nivelele ei de
desfăşurare, cât şi interesele mediului colecţionarilor şi investitorilor.
September 24 to November 7, 2009
Opening reception: Thursday, September 24, 2009,
Lucrări din licitaţie: Înălţare, din ciclul „Drumul Crucii”, Peter Jecza
6-8pm
Lenjerie, din ciclul „Castitate”, Bogdan Raţa
Slag Gallery is pleased to present The Fall, with recent
works by Romanian artist Mircea Suciu.

Generația Facebook în pictură A grim faced man perches precariously on a stepladder,

Cosmin Năsui
Ultimii 10 ani ai artei contemporane româneşti au reuşit să
pictură” şi două serii de artişti foarte bine cotaţi pe piaţa de
nivel al acesteia.
La o mică distanţă de aceştia, o a treia serie de artişti români
de‑al doilea deceniu al secolului XXI: George Anghelescu,
Pantilimon, Mihaela Paraschivu, Adrian Preda, Doina Roman,
Alexandra Bodea, Robert Fekete, Ioana Iacob, Mirela Moscu,
icu, Alice Iliescu, Dan Măciucă.
Tinerii artişti de la Bucureşti s-au grupat în jurul Clubului Ilus-
apoi în jurul proiectului (d)Gallery. Cei de la Cluj au beneficiat
Suciu șşi Victor Răcătău, de această dată în calitate de cadre
Design din Cluj-Napoca.
leaning forward as if to dive toward the floor. A pair of women dressed in the fashion of the fifties stand
with their backs to us, apparently engrossed by the blank gray wall in front of them. A man in a brown suit
and fedora lies curled in a near fetal position on the ground. These scenes, the creations of painter Mircea
impună internaţional o “coală de Suciu, are realized with muted colors and presented in settings devoid of detail. The titles (respectively Final
artă internaţională, la cel mai important Speech, The Abstract Painting and Nightmare) are as enigmatic as the images.
The exhibition will include 13 of the artist’s recent paintings on canvas. Mircea Suciu proposes a pictorial
discourse extended into the meanings of a Camusian disenchanted world, in which the human order proves
este deja în acţiune la începutul celui many times unjust and precarious.
Otilia Cadar, Amalia Dulhan, Florin Suciu notes that this body of work, with the series title The Fall, was inspired in part by the global financial
Ştefan Ungureanu, Ioana Carolina Ursa, meltdown. In keeping with the artist’s indirect approach, the current crisis of capitalism is evoked here less by
Istvan Betuker, Kristina Raţiu, Alina Sta- specific references than by a general ambiance of failure and loss. Drained of color, affect, and immediacy,
these paintings suggest a world in which the satisfaction of desire, that staple of capitalist economies, has
tratorilor (organizat de Stela Lie), iar mai become little more than an impossible fantasy or a distant memory. In this, these paintings express the
de prezenţele lui Marius Bercea, Mircea great paradox of our age. Two economic systems, once separated by the iron curtain and framed as polar
didactice ale Universităţii de Arte șşi opposites, are revealed instead as two sides of the same coin. Equally bankrupt and equally permeated with
empty promises, they leave behind a world bereft of warmth and hope.

Cele două grupuri au în comun dragostea pentru figurativ șşi, mai mult decât atât, patima realismului.
Iar pentru o mai bună cunoaştere șşi comunicare, proiectul An illustrated catalog
expoziţional “Don’t Get Mad Bro” a propus creativilor celor două centre artistice să lucreze including an essay by
în perechi încrucişate. Adică, să comunice prin limbaj artistic cu “celălalt”, prin introduce- Eleanor Heartney will be
rea portretului într-o compoziţie, ori, fie doar prin preluarea elementelor particulare ce îl published in conjunction
individualizează pe acesta ori arta sa. with the exhibition.
Înainte de a se întâlni în realitate, tinerii artişti au făcut cunoştinţă în mediul virtual. Şi-au
share-uit portofoliile, și-au desenat șşi pictat avatarurile, șşi-au linkuit paginile de blog. Mircea Suciu: The Fall will
Se vor cunoaşe-recunoaşte, mai apoi, dincolo de personalităţile lor artistice virtuale, prin remain on view through
lucrările lor de artă. Creativitatea virtuală a mai urcat o treaptă a ficţiunii şi interpretării sim- November 7th.
bolice, folosind decupaje din cea mai contemporană realitate posibilă, ansamblate con-
trolat în Second Life. Dincolo de particularităţile individuale ale celor două centre artistice,
există puternice similitudini. Şcoala de pictură de la Cluj șşi cea de la Bucureşti se vor
muta curând în Second Life.
Proiectul expoziţional “Don’t Get Mad Bro’”, de la Point Contemporary, a provocat artiştii
să-şi ascută privirile sincere, protejate de avataruri, pentru a înregistra “fără supărăre”
particularităţile ce individualizează lucrările celuilalt. Creaţiile pot funcţiona, ca un sistem
de oglinzi paralele, în care artiştii sunt înconjuraţi virtual de 360 de grade de prieteni cu SLAG Gallery specializes
păreri şi interpretări, ori chiar citate artistice zglobii. Motive ca cel al păpuşii, al balonului in contemporary Eastern
de săpun, al inimii ca o cutie, au traversat universurile acestor artişti, precum șşi plăcerea European art and is operated
de a da o replică, - la fel ca pe chat –, unei picturi printr-o altă creaţie, pentru că de multe by owner/director Irina
ori, dacă nu era copia, nu aflam originalul. Protopopescu.

Nu te supăra, frate – Bucharesf feat. Cluj / Cluj feat. Bucharest SLAG Gallery is located at
Point Contemporary, str. Icoanei nr. 15, Bucuresti 531 W 25th street, ground
floor, suite 10,
New York, USA
IOANA URSA, Floating sins behind your back, ulei pe pânză, 100x100 cm (sus) For general inquiries contact
ROBERT FEKETE, Important things, ulei pe pânză, 30x24 cm (jos) the gallery at 212 967 9818.
ALEXANDRA BODEA, Ultima zi de şcoală-prânzul, acrilic pe pânză, 30x30 cm (fundal) Christmas, oil on canvas, 160/180 cm
The Monument, oil on canvas, 168/190 cm Master plan, oil on canvas, 90/90 cm

6 7
– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– – buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,–
 IN MEMORIAM PETER JECZA
Sorina Ianovici-Jecza
Dacă Timpul ar fi fost ceva mai iertător, Peter Jecza ar fi împlinit, în 16 octombrie anul acesta, 70 de ani.
Fundaţia pe care a creat-o, Fundaţia Interart TRIADE, în colaborare cu instituţii partenere din Timişoara, au pregătit pentru această ocazie un şir de evenimente comemorative, prin
care să învie memoria celui dispărut.
În acest mod se inaugureaza programul Memoria Jecza al Fundaţiei Interart TRIADE, care va urmări promovarea artei sculptorului, cercetarea operei sale.

Joi, 15 octombrie, ora 18, la Galeria HELIOS din Timişoara, se va vernisa expoziţia de sculptură DE MAGISTER. In memoriam Peter Jecza, organizată de Uniunea Artiştilor
Plastici, în parteneriat cu Fundaţia Interart TRIADE. Manifestarea se vrea un omagiu adus de discipoli maestrului lor, de la a cărui dispariţie au trecut mai mult de 6 luni. Cuvântul
de deschidere va fi rostit de prof.univ.dr. Ileana Pintilie, critic de artă; prof.univ.dr. Cornel Ungureanu, scriitor; Szekernyes Janos, preşedintele UAP, istoric de artă.
Participă artiştii: Horia Bojin, Delia Corban, Denisa Curte, Corina Holhoş, Remus Irimescu, Gabriel Kelemen, Ştefan Kelemen, Ciprian Lauko, Linda Menczel, Cosmin
Moldovan, Miruna Moraru, Slavenca Petre, Bogdan Raţă, Ligia Seculici, Florin Sidău, Nada Stojici, Anca Şerban, Tamas Attila, Marius Tănase, Laura Teculescu, Rudolf
Varna.

Expoziţia va fi precedată, la ora 17,30, în Parcul Central, pe Aleea personalităţilor, de evenimentul dezvelirii bustului compozitorului Bela Bartok, realizat de Peter Jecza în anul
1973, şi de decernarea titlului de Cetăţean de onoare al Timişoarei – post mortem, maestrului Peter Jecza, de către Primăria Timişoara.

Duminică, 25 octombrie, ora 11, se va vernisa expoziţia-concurs Juventus, cu atribuirea premiilor pe anul 2009. În acest an, tema propusă este Singurătate, temă ce se regăseşte
în creaţia lui Peter Jecza şi care constituie o provocare pentru artiştii participanţi la concurs.
Ediţia din acest an va iniţia un nou premiu, care va purta numele artistului dispărut – Premiul Jecza. Acest premiu constă în promovarea artistului ales printr-o expoziţie în cadrul
Galeriei şi includerea sa în portofoliul galeriei.

Seara aceleiaşi zile, 25 octombrie, cu începere de la ora 19, la Opera Română se va prezenta spectacolul De amicitia. In memoriam Peter Jecza.

Participă muzicieni care au fost apropiaţi, în cursul vieţii, artistului: Alexandra Guţu - violoncel, Gabriel T. Popa - vioară, Sorin Dogaru - pian, Manuela Mihăilescu - pian,
Dragoş Mihăilescu - pian,  Teodora Ciucur - soprană, Dan Patacă - bariton. Invitată este Simina Ivan – soprană la Opera de Stat din Viena.
Cu acelaşi prilej se va proiecta un material vizual conţinând expoziţia retrospectivă organizată anul acesta de Institutul Cultural Român la Budapesta şi se va prezenta volumul
de evocări Scrisori unui prieten, editat de Fundaţia Triade. Volumul adună mesajele, scrisorile trimise familiei în preajma momentului pierderii sculptorului, alături de care au fost
aşezate texte de la personalităţi cu care artistul şi-a intersectat destinul, alături de care a împărtăşit experienţe diverse, pe care le-a apreciat şi de către care a fost apreciat. Sunt
reunite vocile a peste 100 de personalităţi din varii domenii: artişti plastici, critici, muzicieni, scriitori, oameni de cultură, prieteni, iubitori de artă, colecţionari.
Volumul este, pe de o parte, un semn de recunoaştere şi apreciere, şi, pe de altă parte, el se constituie într-un document viu al solidarităţii şi prieteniei, al unor valori umane dintre
cele mai profunde.

În perioada următoare fundaţia pregăteşte o expoziţie a artistului ce se va deschide în Ungaria, la Sopron şi va media instalarea unei lucrări de dimensiuni monumentale în oraşul
natal al artistului, la Sfântu Gheorghe. Lucrarea aleasă spre a fi amplasată este Nike, simbol al Victoriei şi optimismului vital.

Alte proiecte ale Fundaţiei:

Vernisajul expoziţiei Diet Sayler – duminică, 15 noiembrie, ora 11. Artistul, originar din Timişoara, a devenit unul dintre cei mai importanţi exponenţi de artă concretă din Germania.
Expoziţia retrospectivă organizată la Muzeul de Artă Bayreuth (27 septembrie – 22 noiembrie) face dovada importanţei pe care artistul o are pentru arta contemporană. Expoziţia de
la galeria Triade este însoţită de monografia pe care artistul a editat-o în colaborare cu fundaţia. Este editată în limbile engleză şi italiană şi va fi distribuită în România prin reţeaua
fundaţiei.

Vernisajul expoziţiei artistei de origine română, Lili Sepi Ochsenfeld, „Despre femei”, va aduce, în cursul lunii decembrie, imagini ale unei lumi centrate pe prezenţa feminină.
Protagoniste ale acestei teme sunt personaje din lumea imediată, femei preocupate de cultură din Timişoara.

În cursul lunii decembrie, în cadrul aniversărilor legate de

comemorarea Revoluţiei din decembrie 1989, la 20 de ani
de la începerea acesteia, Fundaţia desfăşoară proiectul
Young Democracy. Young Art, ce îşi propune punerea în
discuţie a câtorva dintre temele care au jalonat gândirea
şi limbajul politic al perioadei parcurse de atunci:
democraţie, moştenire, mărturie, libertate/ pseudo-
libertate, maturitate. Tinerii artişti convocaţi prin proiect
să reflecteze asupra acestor teme-tabu nu au cunoscut
în mod direct Revoluţia, ci doar reflexul acesteia filtrat
prin diferite „site” de percepere: şcoală, părinţi, mass
media, societate, în general. Atitudinea artistică pe
care ei o adoptă vine să mărturirească cum a crescut
şi s-a interiorizat ideea de Revoluţie în conştiinţele
acestor tineri, cum au filtrat ei adevărurile multiple
care le-au fost, succesiv, oferite drept Adevăr unic.
Proiectul se vrea o manifestare vie, o judecată
proaspătă a „moştenirii” pe care Revoluţia a crescut-o
în conştiinţele lor de beneficiari şi utilizatori ai consecinţelor
întâmplărilor de acum 20 de ani.

Lucrări din expoziţia Young Democracy, Young Art

Ioan Augustin Pop, Gol II, 200/200 cm
Bogdan Raţă, Strigăt, 55/38/12 cm

Coordonator de redacţie: Andrei Jecza

Design & prepress: Camil Mihăescu
Foto: Andrei Jecza, Camil Mihăescu, Milan Nagy-Şuteu,
Adrian Pîclişan
Corectură: Sorina Ianovici-Jecza
jecza gallery
Tipar: CoPrint Timișoara
Redacţia: Calea Martirilor 51/45
PARTENERI: SLAG Gallery New York, www.modernism.ro 300774 Timişoara, România
Tel: 0722.666.445
Vizitarea expoziției se poate face cu anunț telefonic prealabil. www.jeczagallery.com/1mpdeartacontemporana
8
– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,–