11. 10.

2000

Comunicarea interpersonala

- nu este orice comunicare intre persoane umane.

Persoana = unica
= determinata genetic si social
In comunicare, la primul contact nu se comunica cu persoana, ci cu
tipologia persoaneui respective = comunicare impersonala

Comunicarea:
- Intrapersonala
- Baza constiintei
- Prima diferenta intre om si animal
- Impersonala
- Cu statutul, rolul care revine unei persoane
- Intersectia campurilor de cunoastere intre cele 2 P este
foarte redusa
- Inerpersonala
- Cu individul interlocutor, cu o P
- Diatica
- De grup
- Publica
- De Masa

Ideologic si stiintific, in ultima vreme s-a vorbit foarte putin despre

persoana, mai mult despre grup, masa
18.10.2000

Personalism: curent filizofic care se inspira din viziunea crestina a

persoanei.
- Charles Renauvier (1815-1903): persoana e realitatea cea mai autentica
a lumii.
- Kirkegard (preceda personalismul): filizofia anterioara nu aborda
probleme de interes general; intereseaza mai ales problemele ce
afecteaza persoana, relatiile interpersonale, comunicarea, incapacitatea
ideolectului de a transmite emotii (ideolect=limbajul folosit de un anumit
indivit la un anumit moment)

- Lucien Leterthoniere:
- Fixeaxa coordonatele unui personalism crestin care este
respins de papalitate. Directia sa i-a nemultumit atat pe teologi cat
si pe filozofi.
- A avut trei maestri:
- Sf. Augustun
- Pascal
- Maurice Braudelcrestinismul este un mod de viata, nu
de gandire, loc in care actiunea si ratiunea se intalnesc;
ratiunea si credinta trebuie sa existe in raport cu realitatea
- Personalismul trebuie sa fie o analiza a substantei umane, un
umanism filozofic, analiza a comportamentului, a realitatii umane.
- Considera persoana ca aspirand deopotriva catre autonomie si
comuniune, pe care le realizeaza prin inteligenta si vointa.

- Jean Lacroix, Emanuel Mounier: filozofia, pentru a nu se transforma in

ideologie, trebuie sa fie o analiza cinstita a problemelor omului  devine
personalizata
- Mounier:
- Spiritul nu inseamna relatie, si orice relatie traita si
interiorizata, cu valoare.
- Nu exista civilizatie si cultura umana care sa nu fie
orientata metafizic
- Adevarata opresiune se afla in sufletele noastre.
- P=subiect autocreator care nu se opune colectivitatii, ci
individului (=unitate aritmetica a societatii, unitate minimala
fara personalitate.
- Exista tot atatea lumi cate sunt perceptiile individuale
asupra ei  cu fiecare om dispare o lume.
- P nu e data, se obtine prin efortul de personalizare, prin
deschidere, prin opunerea fata de individ.
- Deschiderea trebuie facuta catre:
 - Comunicate
- Lume/univers
- Transcendent
- societatea ideala nu urmaresce confortul, si dragostea,
justitia si creatia.

- Personalismul: practica orientata catre construirea persoanei

- Personalismul energetic: C-tin Radulescu Motru: sinteza intre
personalismul francez si energitismul lui Oswalt.

- Conceptul de persoana e unul strict european

- In spatiul industrial: PERSOANA=EU+INTERIORITATE
- In spatiul traditional: 2 antiprincipii de individuatie:
- Omul nu este o unitate, ci un ansamblu de roluri
autonome
- Omul se defineste prin contact si comuniune cu natura
25. 10. 2000

Maurice Lendhardt – persoana nu este sudata, ci alcatuita din elemente

sociale, roluri, pozitii în societate.

Roger Bastide – 2 principii de antitindividuatie:

1. Pluralitatea elementelor persoanei
2. Fuziunea relativa a opersoanei cu mediul

Individuatie = persistenta unei stari psihice pe o perioada lunga de timp

Ipoteza Sapir – Whorf: oamenii percep realitatea prin intermediul limbii

vorbite.
Ch. Morris – pentru prima oara defineste termenul Communication
(comunicare+comunicatie)

Marcel Griaule, Germaine Dietrlen – în Mali, omul este format din 16

componente: corp si 15 forme de spirit

Carl Joung – 5 arhetipuri individuale:

- sinele
- eul
- persona
- umbra (partea anti-conformista)
- animus/anima (arhetipul contrasexual)

Cultura Samo (Burkina Fasso): 9 elemente ale omului, din care doar dublul
este nemuritor, erant dupa moarte pâna îsi gaseste locul într-un copac.
Celelalte sunt Corpul, umbra, caldura, destinul, sudoarea, suflul, viata,
vândirea.

Cultura Gourmantache (Burkina Fasso): destinul este prestabilit, înscris în

placenta si poate fi modificat doar de mama însarcianta. Numele este
identitatea persoanei, nu o simpla eticheta, iar schimbarea lui este una de
fond (vezi Baltagul – Nechifor=Nicheforos)

Egiptul antic: persoana este compusa din trup, nume, spirit (care dupa
moarte coboara în câmpiile ofrandelor) si forta vitala, strâns asociata cu
trupul. De aceea se practica îbalsamarea, pentru a pastra forta vitala a
trupului (pâna la reîncarnare?)

Canaci (Malaezia): omul are o multime de nume, determinate de realtiile

sale cu familia, societatea, elementele naturii etc.
1.11.2000
PERSONALITATEA

DEF: Macrosistemul invariantilor informationali si operationali definitorii

pentru subiect.

Conceptul este foarte legat de istoria comunitatii.

Psihologia se ocupa de personalitate si nu de persoana, deoarece aceasta
din urma ar fi prea specifica pentru a constitui obiectul unei stiinte.

4 Caracteristici:
1. Individualitatea (=omul este indivizibil)
- în conditii de mediu identice, supusu unor stimuli identici, doi
indivizi nu vor reactiona la fel.
- Se pune în evidenta prin baterii de teste
2. Autonomia (=actioneaza dupa legi proprii)
- pentru individ este mai importanta parerea pe care el si-o face
despre realitate decâr realitate însasi.
- Societatea nu este o retea de relatii între persoane, si o retea
între indivizi si parerile pe care ei le au despre alti indivizi.
- “El” nu este o persoana, si un obiect în comunicarea dintre
singurele persoane existente, Tu si Eu.
- Parerea se formeaza în primul minut si jumatate de contact.
- Comunicarea: - 35% verbala, 65% non-verbala;
- 55% mimico-gestuala, 38% vocala non-verbala,
7% verbala
3. Consistenta / Stabilitatea trasaturilor de caracter
- teatrul grec are 66 de masti, reprezentând tipuri umane
- G. Allport: 2-3 trasaturi crusiale, câteva centrale si mii de
trasaturi secundare
- Behaviorismul: comportamentul este determinat de
circumstante, nu de caracterul persoanei
- Mischel: regul este inconsistenta
- H. J. Eysenck: demonstreaza existenta tipologiei umane, a
consistentei caracterului uman
4. Specificitatea motivatiilor
- motivele= stimuli interni care îndreapta spre actiune
a) animale (homeostatice) = tendinta sistemului de a reveni la un
echilibru anterior
b) umane (autotelice) urmaresc un scop, cu pretul unui
dezechilibru sau sacrificiu actual.
- recent: toate motivele urmaresc adaptarea la mediu
 - Claude Bernard: exista un mediu estern si un mediu intern=>
adaptarea poate fi facuta la oricare dintre ele. Spiritul de sacrificiu
e o adaptare la mediul intern, la valorile proprii.

Personalitatea:
- H.S. Sullivan: modelul de durata al situatiilor periodice inerpersoanel ce
caracterizeaza viata umana
- G.H. Mead, T. Parsons: set de rezolutii si valori interiorizate
- Cattell: ceea ce permite sa se prezica ce va face individul într-o situatie
determinata.

IDENTITATEA PERSONALA

1950: E. Erikson
1970: se pune problema identitatii colective

Dimensiunile identitatii personale:

- în sens restrâns: continuitatea persoanei – ne percepem pe noi însine
ca fiind aceeasi persoana de-a lungul vietii
- în sens larg: identificarea, separarea de ceilalti prin sistemul de
sentimente, reprezentari care il singularizeaza

Componentele identitatii personale:

1. Continuitatea în timp si spatiu
2. integrarea în individ a rolurilor pe care acesta le joaca de-a lungul vietii
3. Diferentierea cognitiva si afectiva fata de ceilalti
4. Dedublarea interna, dialogul interior, autoanaliza (=baza constiintei)
5. Unicitatea realitatea biologica dar si sentimentul ca orice persoana este
incomparabila cu alta.
6. Creativitatea, capacitatea de a contribui la cristalizarea identitatii
persoanle (în sens larg), sau manifestarea activa în viata (în sens
restrâns)
7. Autovalorizarea
- siguranta de sine influenteaza direct capacitatea de
persuasiune
- se recomanda o atitudine pozitiva fata de sine si fata de ceilalti
- fiecare îsi doreste sa fie “primul inter pares”  tendinta de a
arata celor din grup ca exceleaza în cultivarea valorilor grupului.
8.11.2000
Identitatea personala este o structura foarte dinamica. “Constanta sinelui
nu consta de fapt în a mentine o identitate, ci în a sustine o tensiune
dialectica si în a stapâni crizele periodice”.

3 etape ale formarii identitatii personale:

1. Individuatia primara (0-3 ani)
- copilul învata sa îsi perceapa realitatea persoanla
- aparitia surâsului = copilul începe sa recunoasca entitati
asemanatoare lui (zâmbeste altor persoane)
- angoasa lunii a 8-a: recunoaste strainii si plânge la vederea lor
(-recunoasterea identitatii colective: contrapune familia restului lumii)
- “nu”: initial îi imita pe ceilalti care îi interzic diverse lucruri, apoi
descopera forta de impunere a propriei vointe prin “nu”
- “eu”: în jur de 3 ani. pâna la acest moment copiii vorbesc
despre sine ca tespre terti. apoi se individualizeaza. acest prag este
pus în legatura cu recunoasterea în oglinda (fenomen mult mai târziu
la gemenii monozigoti)

2. Identificarea categorizanta (3 ani – pubertate)

- prin contact cu alte medii
- grupuri:
- de apartenenta – aceeasi categorie
- de referinta – aspiratia de a intra în alt grup
- pericol pentru identizare (= formarea identitatii proprii) prin
comportamentul gregar
- individul se poate afirma prin fapte, creativitate, dar nu în
aceasta perioada a vietii
Primul individ al istoriei: Amenhotep IV (Amenofis, Ahnaton), faraon (1364-
1347îen): îsi schimba numele în urma reformei monoteiste pe care o
instituie: cultul lui Aton, yeu solar.
- este primul individ pentru ca încalca toate normele comportamentale
impuse faraonilor
- sotia sa: Nefertiti

3. Identificarea personalizanta (pubertate - …)

- persoana începe sa refuze identificarile infantile si modelele
familiale
- exacerbare a orgoliului, la început fara justificare  criza de
identitate
- resping si accepta diferite lucruri fara argumente serioase, sunt
extremisti, intoleranti, rigizi
 - Pierre Tag: identitatea este istoria cavalcadei identificarilor pe
care le desfaci si le refaci necontenit si care pot fi prilejuri de
disfuncsii numite crize de personalitate.
Modelul individului uman

J.S. Bois: “Omul este un organism electrochimic, automiscator, simtitor si

gânditor aflat într.o permanenta conexiune cu ambientul sau spatio-
temporal.”
X= totalitatea activităţilor
I electrochimice ale
N
T V T organismului uman
X X
A A E A= mişcările autonome ale
R
D
organelor (conştiente sau nu)
C B C B
E B= totalitatea dorinţelor,
P sentimentelor, temerilor,
P E
X N spetanţelor (afectivitatea)
A D C= totalitatea activitaţilor
E
C B N
care presupun acţiuni
T simbolice (analiza, sinteză,
E limbaj etc.)
P= mediul, spaţiul cultural,
social, temporal prezent
T= mediul, spaţiul cultural,
social, temporal trecut
V= mediul, spaţiul cultural,
social, temporal viitor
Henri Bergson: “Noi suntem o acumulare de trecut”
Trebuie sa existe un echilibru între trecut, prezent si viitor.
În realitate, nici trecutul, nici viitorul nu exista (deja, respectiv înca)
În cadrul sistemului din desen, debalansarea poate aparea în cadrul
raportului TPV (una dintre “roti” sa predomine), sau în cadrul raportului
XABC.
Comunicarea interpersonala. Schema generala
Shannon, Weaver
M1 S S M2
S T C R D

Paradoxul comunicarii: comunicarea trebuie sa transmita mesaje, dar

mesajele nu sunt transmisibile ca atare, ci prin transformarea lor în
semnale.
M1 e întotdeauna diferit de M2, din cauza:
- sursei de zgomot B
- diferentei dintre codul de transmisie si cel de receptie
22.11.2000

Bruiajul
Auto-bruiajul : afecteaza R: creierul prelucreaza mai multe informatii decât
un E poate sa produca  fuga a gândurilor (a auzi ≠ a asculta)

4 activitati de comunicare:
- scris
- citit se învata didactic

- vorbit nu se învata, dar ocupa cel mai mult timp (42%)

- ascultat

Limba: pseudocod:
- exista abateri de la regula identitatii dintre mesaj = semn
- nu exista doi indivizi care sa vorbeasca acelasi idiolect
Diferenta dintre idiolecte rezulta din experienta individuasa de învatare a
limbii. Fiecare semn are o denotatie si mai multe conotatii, acestea din
urma fiind diferite pentru fiecare individ.
Redundanta morfologica: cu cât e >, comunicarea e mai sigura si bruiajul
<, chiar daca economia textului e afectata.

Teoriile Comunicarii:
1. T. Actionale (ale tintei)
- ex.: T. Shannon Weaver
- ale glontului magic
- ale acului hipodermic
- in retorica antica
- E M  R
- Daca E este suficient de persuasiv, va determina schimbari în R

2. T. Interactionale
- ale ping-pong-ului
- E/R ↔ M ↔ R/E
- Rolurile sunt alternate

3. T. Tranzactionale
- legate de axiomele comunicarii ale scolii de la Palo Alto (non
comunicarea este imposibila)
- comunicarea este simultana în ambele sensuri
- procesul este simetric
- E&R ↔ M ↔ R&E
 29.11.2000
Schema generala a comunicarii inerpersonale

M
E& R&
RCompetenţăPerformanţă ECompetenţăPerformanţă

C1 R&E R&E
Efect M Efect
Perf/Comp Perf/CompC2

AF AF

FEED-BACK

CONTEXT

Exista si auto-feedback: ajustarea comunicarii in functie de propriile

observatii (cand noi insine vorbim, ne dam seama de anumite lucruri si
incercam sa le corectam) – daca suntem ragusiti, ne dregem glasul.
C1 si C2 = campurile de competenta ale E&R si R&E. Mesajul trebuie sa
apartine intersectiei C1 cu C2, altfel comunicarea va esua.
La inceput orice comunicare este impersonala, nu interpersonala (nu
cunoastem nimic despre interlocutor, despre statutul lui).
Comunicarea va functiona cu atat mai bine cu cat intersectia sintre C1 si
C2 este mai mare.

Contextul: 4 dimensiuni:
1. C. Spatial: cadrul fizic care influenteaza comunicarea
2. C.Temporal: nu kla orice ora se comunica la fel.
3. C.Social: conteaz acine sunt persoanele participante de comunicare.
4. C. Psihologic: starile, trairile celor care iau parte la comunicare

Sociolingvistica pune accentul pe diversitatea modalitatilor de comunicare

Idiolect = mod propriu de vorbire a unui individ, la un moment dat
Sociolect = mod propriu de vorbire a unui grup la un moment dat

Situatia de comunicare: 3 parametrii care determina profilul sit de com

1. Locul = continuitate spatiala
2. Momentul = continuitate temporala
3. Relatia de rol E-R = continuitate sociala si psihologica

In cadrul idiolectului exista mai multe registre de comunicare. Alegerea

acestor registre depinde de situatia de comunicare, care poate fi:
- Congruenta (presupune o armonie intre 1,2,3)
- Incongruenta (disonanta, ceva nu se potriveste)

Fishman: sociolingvist american

Loc: credincios se intalneste cu preotul la meci: incongruenta de loc pentru
spovedanie  se schimba registrul  confersatie intre doi prieteni
Moment: convocarea secretarei in miez de noapte de catre sef presupune
o schimbare se registru
Rol: in acelasi loc si moment, imdediat dupa ce s-au certat, intre doi
indragostiti se verifica o incongruenta de rol

Modelul - Bruce Westley, Malcom McLean Jr.:

- X este inaccesibil simturilor noastre, ne adresam lui Y pentru ca ii este
asemanator.
- Concluziile asupra lui B se extrapoleaza asupra lui X
- Y trebuie sa respecte anumite conditii pentru a fi model:
1. Adecvare – asemanator lui X cel putin dintr-un punct de vedere
semnificativ
 2. Eterogenitatea – sa nu fie identic cu X, sa fie suficient de deosebit
de X
3. Eficienta - datele de iesire ale cercetarii trebuie sa fie diferite de
datele de intrare
4. Relevanta – rezultatelor obtinute in studierea lui Y pentru
cunoasdterea lui X
5. Independenta lui Y in raport cu X, care sa permita ca B sa devina
model si pentru un Z, W, T, etc.

Gate-keeper – schema este valabila si pentru comunicarea de masa

Convergenta psihologica = informatiile sunt transmise de la senzori la

creier trecand prin diferite etaje; fiecare etaj solutioneaza problemele
pentru care este inzestrat, restul le trimite la etajele superioare, astfel incat
la cortex ajung numai cele foarte complexe si importante.
Divergenta psihologica = cortexul trimite straturilor inferioare o comanda,
care, pe parcursul drumului ei catre organe, este imbogatita la fiecare nivel.

6.12.2000

Fereastra lui Johari

Confidente
ZONA DESCHISA ZONA ASCUNSA
E+ E+
destainuiri

R+ R-
ZONA OARBA ZONA
vis

E- NECUNOSCUTA
R+ E-
R-

Acte ratate
Confidentele unui individ atrag dupa sine destainuiri din partea
colocutorului despre zona ascunsa a acelui individ.
Confidentele constituie esentialul comunicarii

G. Egan:
History = biografia externa a individului, date la care poate avea oricine
acces
Story = trairi, emotii. Fac obiectul confidentelor cu valoare comunicativa
reala, ducand la castigarea increderii colocutorului.
Foloasele autodezvaluirii: Dezavantajele autodezvaluirii:
- imbunatatirea comunicarii - autocunoasterea
- autocunoasterea - pedeapsa
- eliberarea ed sentimentul de - efectul de ani-halou
vinovatie - incalcarea modelului de macho
- economisirea de energie (non-comunicativ)
psihica (necesara pentru a
ascunde)

Parametrii care influenteaza -

autodezvaluire: a declaratiei
- sexul -
- varsta (17-50 ani>) a reactiei
- rasa (albii sunt mai -
comunicativi) fata de celalalt
- valenta (ne expunem mai usor 2. Empatia
aspectele pozitive decat pe 3. Disponibilitatea de a-l sustine
cele negative) pe interlocutor (supportivness)
- numarul participantilor (ideal 1- 4. Pozitivitatea fata de
1) interlocutor, subiect si propria
persoana
5. Egalitatea celor doi parteneri
(greu de atins)
-
intre statuturi sociale
Conditiile comunicarii eficiente: -
1. Franchetea, deschiderea intre timpii de comunicare

Analiza Tranzactionala

Eric Bearne: in noi coexista mai multe personaje (egostari)

- P: parinte
- Tipul
apodictic (sententios): critic, traditional, evaluativ, stie-tot
- Tipul
ocrotitor, tandru
- A: adult
- Ia
lucrurile asa cum sunt, cu realism, fara prejudecati, analitic,
observator, incearca sa afle cat mai multe despre subiect,
negociaza, decide in functie de informatiile detinute.
- C: copil
 - Natural:
egoist, nonconformist, razvratit, volitiv
- Adaptat:
social, conformist, ritualist, docil
Personajele din fiecare dintre noi pot fi :
- Sociale: conformist, pro-social, ritualist
- Volitive: egoist, nonconformist, individualist
- Masca: simularea unuia dintre cele doua personaje

13.12.2000

Analiza tranzactionala:

1. Tranzactia complementara:
a) simetrica (A – A)
b) asimetrica (P – C)

2. Tranzactia incrucisata P P

A1 A
2
C C

3. Tranzactii camuflate
Comunicarea se desfasoara pe doua planuri: - aparent
- de profunzime

P P

A A

C C

Demonstreaza pasiunea omului petnru scenarii:

- culturale (moda, comportament)
- familiale (prima fiica se marita
prima)
- psihologice (cele maio puternice.
Se formeaza inainte de trei ani)
Thomas Harris: defineste Pozitiile de Viata:
1. I am not OK, You are OK
- nemultumit de situatia proprie
- pune starea lui pe seama celorlalti, care s-au afirmat prin
metode colaterale
- slaba comunicare interpersonala
- complexe de inefrioritate
- lipsa de incredere

2. I am not OK, You are not OK

- mizantropi, dezgstati de lume
- inclinatie spre suicid

3. I am OK, You are OK

- infumurati, increzuti, snobi
- comunicare deficitara
- exacerbat, poate duce la paranoia

4. I am OK, You are not OK

- atitudine pozitiva, deschisa
- incredere in sine
- respect pentru ceilalti

Perceptia interpersonala:
Legata de judecati perceptive in legatura cu ceilalti
- Statice, legate de:
- Trasaturi permanente (sex, rasa, temperament)
- Relatii interpersonale stabile (fata de parinti)
- In functie de o anumita situatie (conduce bine)
- Dinamice, situationale, de moment

Regulile perceptiei interpersonale:

1. R. Bazate pe experienta: oamenii mai in varsta au o mai buna perceptie
interpersonala
2. R. Stabilite prin analogie: foarte putin realiste si pertinente
3. R. De autoritate, manifestate prin ierarhie, sfaturi
Parametrii care influenteaza calitatea perceptiei:
1. Varsta +
2. Sexul: F+, B-
3. Inteligenta: autobruiaj -, complexitate cognitiva +
4. Popularitatea, sociabilitatea – (in realitate o persoana care cunoaste
oamenii nu este deschisa cu toata lumea
5. Antrenamentul –
6. Caracteristicile ed personalitate + (barbatul dinamic va intelege barbatii,
barbatul introvertit va intelege femeile)
7. Prejudecati perceptive –
- Primacy & Regency: enumerarea = ierarhie
- Profetii care se autoimplinesc
- Accentuarea perceptiva: perceptiile sunt influentate de
subiectivitate si de contextul psihologic
- Tipologia implicita a persoanei: fiecare isi creaza tipare umane
care includ anumite caracteristici asociate: jovial, spiritual=gras
- Consistenta: coerenta, logica diferitelor trasaturi (impusa, nu
reala)
- Simpatia trebuie sa fie reciproca
- Prietenii mei trebuie sa se placa intre ei
- Stereotipizarea, rezultata din perceperea oamenilor ca unitati
ale unei categorii.
10.01.2001
Perceptia Interpersonala

Prejudecati ale interactiunii:

1. Polarizarea: atitudinea maniheista (alb/negru)
- religia Maniheista (Mani): crestinismul are doi zei, unul rau, al
Vechiului Testament, si unui bun, al Noului Testament  omul
trebuie sa il satisfaca pe zeul bun, trebuie sa se purifice prin
asceza si sa se edzbareze de materialitate
- judecarea lumii in extreme
2. Perceptia statica:
- neacceptarea evolutiei lumii, a indivizilor
- animalele nu concep evolutia in timp (acvariu compartimentat)
3. Confuzia dintre fapte si inferente
- Faptele: lucruri observabile pe baza carora se produc deductii,
inferente
- Judecata poate fi facuta pe baza faptelor, dar si pe baza
deductiilor, a doua categorie nefiind la efl de justificata
- Faptele: afirmatii de tip faptic; pot fi facute doar de observator,
dupa observare; au referire numai la trecut si prezent
- Inferentele: afirmatii ce pot fi facute de oricine oricand, si
extinse prin halou; sunt neverificabile; fac referire la trecut, prezent
si viitor
4. Suficienta
- nimeni nu poate sti totul despre un anumit subiect
- tendinta este de a crede contrariul
5. Orientarea intensionala
- tendinta de a trata lucrurile nu in concretetea lor, ci prin ceea ce
se spune despre ele, prin definitia care le caracterizeaza (o pictura
este apreciata pentru ca are un anumit autor, nu pentru valoarea
ei reala)
- orientarea catre eticheta, nu catre produs
6. Nediscriminarea
- investirea unui individ cu caracteristicile clasei din care face
parte, chiar daca el nu le are.
- A vedea in copac padurea, nu copacul
Atractia personala este determinata ed:
1. Atractivitatea
- caracteristicile apreciate
- depind de la R la R
- variaza dupa moda
- poate fi definita de situatie

2. Proximitatea
- sunt mai atragatori oamenii care sunt mai aproape
- sindromul simplei expuneri: e suficient sa vezi o persoana/lucru de mai
multe ori pentru a ajunge sa iti placa

3. Consolidarea
- sunt mai atragatori cei care contribuie la consolidarea parerii despre
propria persoana, prin laude sau pareri asemenatoare

4. Similaritatea - ne simtim atrasi de persoanele care semana cu noi.

5. Complementaritatea (extremele se atrag) - un student se poate

intelege cu un profesor agrsiv, dar nu se casatoreste cu o femeie
agresiva. Cautam persoane cu trasaturi pe care noi nu le avem.
7. Young: in fiecare barbat exista o Anima, iar in fiecare femeie un
Animus  complementaritatea structurii psihice
17.01.2001

Credibilitatea inerpersonala:
Poate fi studiata in doua feluri:
- Sa studiezi comportamentul personalitatilor persuasive
- Sa faci experimente in conditii controlate

Depinde de datele initiale aflatre inainte de contactul cu cineva.

Problematica C este foarte veche, inca de la Aristotel
Existau trei factori de care depindea:
1. Simt (o parere usor acceptata)
2. Caracterul moral (daca stim ca o persoana nu are caracter moral)
3. Bunavointa (un orator trebuie sa se arate bine intentionat, vorbeste
pentru a-i ajuta si sprijini pe ascultatori)

3 Etape ale procesului obtinerii C:

1. Etapa initiala: cineva cu care avem un prim contact are deja o
credibilitate initiala, pentru ca stim de la altcineva ceva despre el. Rol
important au titlurile academice.
2. Derivata: dupa de o observam, discutam cu persoana respectiva. Un om
care-si pierde credibilitatea in politica va face apel la caracterul moral.
3. Terminala: rezultatul a 1 si 2 la sfarsitul unei interactiuni cu cineva.

Factorii de care depinde credibilitatea:

1. Competenta ( halou)
2. Caracterul: daca stim ca cineva n-a mintit niciodata, avem incredere in
el.
3. Intentia: nu acordam incredere oricui, fiindca ne temem ca exista un
dedesupt al spuselorsale. Credem mai putin vanzatorul care isi lauda
marfa, decat pe cineva din afara
4. Tipul de personalitate: sunt mai credibili cei care sunt prietenosi,
dinamici; personalitatile mai apropiate de noi ca fire ni se par mai
credibile.
5. Optimismul: un om optimist emai credibil

C nu este o calitate intrinseca a cuiva, adica cineva e crezut de toata

lumea. C sta si in perceptia noastra, in felul in care noi vedem lucrurile.
In noi insine – C intrapersonala: are nivel ridicat sau scazut
C inerpersonala depinde de C intrapersonala
Kinezica
Ray Birdwhistell – intemeietor
- 1944, profesor de sociologie, membru al Colegiului invizibil de la Palo Alto
- K = comunicare prin gesturi si expresie faciala

Schizofrenia = scindarea personalitatii (2 personalitati in conflict)

S. Dobandita = boala a grupului social, nu a individului  e necesara
terapia de grup.
Dubla constrangere = supunereea individului unei injoctiuni
O persoana solicitata din mai multe directii devine schizofrenica

Societatea:
- Higher class - Middle class - Lowerclass
Upper higher Upper middle Upper lower
Lower higher Lower middle Lower lower
- Fiecare categorie are gesturi, limbaj, mentalitate proprie
cultura se asuma prin imitarea grupului social din care facem parte

Clasificarea gesturilor:
Kineme = gesturi fara semnificatie
Kinemorfeme = elemente cu semnificatie

Eckman & Friesen

Emblemele: gesturi substitutive prin cuvinte (OK, lbj surdomutilor)
- Distanta
- Zgomot
- Ec. De
cuvinte
- Neconco
rdanta lingv.
- Pantomi
ma
- Interdicti
a de a vorbi
- Mima:
- antichitatea latina
- forma actuala: Jean Gaspard Debureau (Fr. sec 19)
Pierrot: strict gestual nu mimic.
- 1895 – apare cinematografuul care are nevoie de
pantomima timp de 30 ani
- 1927 – Filmul sonor face ca pantomima sa se
intoarca pe scena

Ilustratorii:
Insotesc cuvintele pentru al le completa sensul (nu sunt identice cu
cuvintele)
Uneori sunt redundanti
Bastoane: gesturi verticale folosite pentru a sublinia cuvintele