Plan de lectie

Disciplina: Pedagogie Titlu: Relatia dintre asistentul medical si pacientul aflat in stare terminala Obiective: -elevii sa cunoasca modalitati de a ajuta bolnavul aflat in stare terminala -sensibilizarea elevilor cu privire la importanta prezentei asistentei medicale la patul muribundului - elevii sa cunoasca elemente care contribuie la cresterea suferintei psihologice a pacientilor

Tipul lectiei:combinat Profesor: Clasa: III-B Data:18.02.2014

Timp 1min

Momentul lectiei organizatoric

Activitatea profesorului
Intreaba elevii daca sunt pregatiti de ora

Activitatea elevului Se pregatesc de ora

Metoda dialog

Obs.

25 min

Predarea lectiei noi

Scrie titlu pe tabla Intreaba ce manifestari fizice,psihice cred ca apar cred Dau exemple de ca apar la bolnavii aflati pe moarte.

Interogatoriu/dialog

manifestari

Prezinta elevilor urmatoarele informatii:

schimbri semnificative de-a lungul evoluiei istorice a societii. Moartea a devenit mai macabr, mai singuratic, mai mecanizat i mai dezumanizat afirma Kbler-Ross la sfritul anilor 60. Emanciparea societii, dezvoltarea medicinii i a tehnologiei medicale au dus la o tot mai pronunat medicalizare a finalului vieii. Moartea este ndeprtat de viaa social, odat cu schimbarea locului unde se moare, din casa familiala, n spitale. Faza terminala este un termen medical ce descrie

Asculta si isi noteaza ideile Atitudinea fa de boala incurabil i moarte a suferit importante

Expunere

ultima etapa a unei boli incurabile i are ca rezultat moartea pacientului ntr-o perioad scurt de timp. Acest termen este mai frecvent utilizat pentru boli progresive, cum ar fi cancerul sau bolile avansate de inima decat pentru traume . De multe ori, un pacient este considerat bolnav n faz terminal, atunci cnd sperana de via estimat este de ase luni sau mai puin. Cnd vorbim despre persoana aflat n pragul morii trebuie s fim de acord cu medicul german Hufeland care, n lucrarea sa Microbiotica, scria c nici o team nu genereaz mai mult nefericire dect teama de moarte i c, aceast team scurteaz durata vieii. El credea ns, c aceast team poate fi nvins dac ne familiarizm cu idea morii.. Un clinician celebru, sir Wiliam Osler, a luat note detaliate cu privire la 500 de mori la care a asistat. El spune c 90 dintre pacieni au suferit durere fizic; 11 au artat team , numai 2 au manifestat groaz; cte unul a prezentat exaltare spiritual sau remucri amare. Pentru marea majoritate ns, moartea a fost asemntoare cu naterea , n fapt un pas invers, opus acesteia, a fost somn i uitare. Pornind de la asemenea mrturisiri, Barbarin a susinut teza morii dulci. Dup el, durerea i spaima nu pot s apar, de foarte multe ori, din cauza rapiditii cu care se precipit deznodmntul, sau , n cazul multor boli, din cauza epuizrii nervoase. Dup manifestrile patologice din apropierea morii, autorul amintete trei tipuri de boli i de mori:

Expunere

a) Cele n care nu apare delir, n care inteligena i contiina rmn intacte pn n ultima clip i n care moartea se produce prin cord sau plmn. Din aceast categorie fac parte majoritatea afeciunilor medicale. Uneori se remarc o stare de voiciune premortal. b) Alt categorie de boli intereseaz secundar creierul; ele se pot nsoi de delir de obnubilarea ,tulburrile de contiin aprnd doar n final. c) n sfrit, bolile care afecteaz direct creierul, boli n care tulburrile de contiin sunt constante, de diverse grade, calitativ sau cantitativ. Provocari cu care trebuie sa se confrunte o persoana care se pregateste sa moara:

Expunere

-necunoscutul -semnificatia mortii -durerea privind pierderea cauzata de moarte -aranjamente practice -comunicarea cu ceilalti despre moarte -reconcilierea conflictelor -schimbarea prioritatilor Fiecare om are felul lui in care face fata acestor situatii. Iar pe masura ce le confrunta teama poate sa se amplifice sau dimpotriva, sa scada in intensitate. In orice caz teama este prezenta si explica anumite reactii necontrolate sau agresive ale bolnavului. La cresterea suferintei psihologice a muribundului pot contribui:barierele culturale si de limba, comunicarea slaba cu echipa de suport, excluderea

Dictare

familiei din procesul de ingrijire ,aspecte religioase si spirituale,remuscari, asteptari neimplinite, lipsa de sens, intarzieri in tratament, lipsa rezultatului in tratamente sau efecte secundare ale acestora. Confruntarea mortii face parte din profesia de asistent medical. Indiferent de prognostic asistenta incearca sa imbunatateasca viata bolnavului sau sa o usureze pentru o perioada. Pe langa cunostintele de specialitate ea are nevoie si de abilitati speciale de intelegere a nevoilor emotionale ale pacientului.. Relatia asistent medical pacient in faza terminala va fi de acceptare reciproca, o atitudine de respect, caldura si intelegere empatica fata de pacient. Aceasta relatie nu trebuie sa se limiteze numai la aplicarea tratamentului, ci si la stabilirea unei comunicari psihice cu el, pentru a-l putea ajuta in a-si exprima trairile interioare. Trebuie sa inteleaga suferinta persoanei, semnificatia pe care ea o da, sa fie atenta la ceea ce comunica Desi pacientul nu mai poate fi salvat,cu ajutorul echipei medicale si a preotului el poate fi ajutat sa-si asume suferinta,moartea si sa plece impacat.Pentru asta e nevoie in primul rand ca bolnavul sa fie informat cu privire la starea lui, la prognostic, la apropierea momentului mortii . Adesea, rudele incearca sa-i ascunda pacientului adevarul si cer si medicului si asistentei medicale sa faca la fel. Cei din jur se tem ca pacientul va suferi prea

Dictare

Expunere

Dictare

mult.Discutia echipei medicale cu familia in acest sens si argumentarea ca cei aflati pe patul de moarte au dreptul sa-si organizeze ultima perioada a vietii, sa-si ia ramas bun de la rude si prieteni, sa se marturiseasca la un duhovnic sau sa lase o amintire, poate aduce un mare beneficiu bolnavului. Cel care trebuie s comunice vestea este persoana cea mai apropiat muribundului. Poate fi medicul sau o asistenta, soia sau soul, un prieten.In primul rand nu poi arunca n faa unei persoane o afirmaie de acest fel fr a o nuana. A spune cuiva care nu este absolut deloc pregtit pentru aceasta:O s murii, risc s l arunce ntr-o dezndejde din care nu v-a fi nimeni n stare s l scoata. Ar trebui s ne dm seama n acest domeniu c noi nui pregim pe alii s moar, ci s intre n viaa venic. Nu despre moarte, ci despre via trebuie s vorbim la nceput. Asistenta trebuie s nvee s nu se team de adevr,s dea celui care va muri certitudinea c va fi cineva lng el pn n ultimul moment i dincolo de acest ultim moment aparent al morii. Atunci cnd muribundul cade n incontien, nu trebuie s spunem: Acum nui d seama de nimic, putem s-l lsm s moar n colul lui.

Expunere

Opinia generala este ca unul dintre ultimele simturi care se pierd este auzul, astfel asistenta medicala trebuie sa se poarte mereu in preajma bolnavului ca si cum ar intelege tot, chiar daca nu da semne ca o face. Se intampla uneori ca familia sa se blocheze in suferinta si sa nu mai poata oferi bolnavului suportul emotional. Asistenta medicala poate insa sa comunice mai mult cu el sa vada cum gandeste si ce anume il deranjeaza. Sa-i identifice calitatile care-l pot ajuta sa faca fata sarcinilor descrise, sa identifice gandurile negative si sa-l sprijine sa gaseasca noi solutii, siposibilitati de a face fata provocarii mortii. Sunt 2 modalitati de a te apropia de bolnavul in stadiu terminal: -priviti la muribundul din fata voastra ca la o persoana asemenea voua,cu aceleasi nevoi,aceasi dorinta de a fi fericit si de a evita singuratatea si frica -puneti-va pe voi insiva in locul celui care moare,imaginati-va ca sunteti in patul din fata voastra si infruntati moartea.Ce-ati dori sa primiti de la ceilalti in acele clipe? Un alt obiectiv al asistentei in starile terminale, il constituie mentinerea batrinului in ambianta obisnuita, si evitarea izolarii acestuia. Adesea oamenii foarte bolnavi tanjesc sa fie atinsi,priviti in ochi,sa fie tratati ca niste oameni vii si nu ca niste boli.

Dictare si interogare

Expunere

Sunt pacienti care vor sa incerce si alte metode de tratament. Daca au sperante nu trebuie neaparat sa le fie luate, in lipsa lor vor ramane doar cu frica. E important de vazut ce crede bolnavul despre sensul vietii, nemurire, locul individului in univers. Multi se nasc si traiesc cu convingerea ca nu exista nimic dupa moarte. Aceasta credinta ar trebui evaluata si, daca este dispus sa o schimbe, asistenta il poate incuraja. Pentru persoanele profund religioase, credinta si relatia cu Dumnezeu creste in intensitate cu fiecare zi a apropierii despartirii de lumea materiala. In primul rand, credinta in Dumnezeu face despartirea sufletului de trup mai usoara si ofera un scop in sine vietii si mortii. Este ntotdeuna util s intrebm bolnavul dac dorete asisten religioas. ntrebarea merit pus chiar dac omul nu pare a avea legturi cu biserica. n timpul bolii multe lucruri uitate devin importante. Modalitati de a-si lua ramas bun In fata mortii principala nevoie a pacientul este de a fi ascultat. Si daca simte ca poate sa scrie atunci va fi incurajat sa o faca. Poate sa tina un jurnal,sa scrie scrisori celor dragi etc In toate aceste incercari asistenta le poate oferi suport, incurajare, intelegere, acceptare. Iar la randul ei poate invata de la pacient un mod de a infrunta

Expunere

Dictare

moartea.

Mai devreme sau mai tarziu toti cei care lucreaza cu oamenii pe moarte realizeaza ca primesc mai mult decat ofera,intalnind rabdarea,curajul si adesea umorul.

3min

Tema pentru acasa

Pe baza a ceea ce a-ti auzit,sa va ganditi si sa notati cateva idei despre ce nu ar trebui sa faca sis a spuna o asistenta medicala in preajma bolnavului aflat pe moarte.

Vor nota in caiet/ foaie tema

Dialog

Anunta elevii ca vor primi un test in perioada urmatoare

1. Cu ce se pot confrunta persoanele care se pregatesc sa moara? 2. Cum poate asistenta medicala sa ajute un bolnav aflat in faza terminala? 3. Cand este un pacient considerat bolnav n faz terminala?