11.Caracteristicile intreprinzatorului de succes in viziunea lui Merrill si a lui Timmons ?

Timmons,recunoscut specialist american in problemele intreprinzatorului de suces in economie, considera ca intreprinz. este persoana care poseda atit cunoostinte managerial ,cit si un nivel inalt de creativitate si inovatie. Analizind opiniile lui Timmons putem mentiona ca trasaturile social-psihologice care se atribuie intreprinz.de suces sunt:nevoia de realizare- care se manifesta la intreprinz.prin faptul ca acesta isi stabileste standarde inalte si face ce ii sta in putinta pentru ale realiza.Spirit de innovator-se subintelege a face ce altii nu au facut inca,a face mai bine cu cheltuieli mici.Incredere in sine- intreprinz. se bazeaza pe fortele proprii si nu in noroc, este de parere ca sucesul in afaceri depinde numai de el. Sesizarea oportunitatilor-unde intreprinz. de suces primul se lanseaza intrun domeniu pe care altii il considera neprofitabil,si stie cind sadea lovitura.Prin asumarea risculuiintreprinz. este gata sa-si asume riscul si acepta incertitudinea.Responsabilitatea-prin ea intreprinz. isi asuma succesul sau insuccesul afacerii, el este responsabil si fata de parteneri, de familie, clienti, deoarece luind decizii risca. erril incearca sa defineasca profilul social al intreprinz. dupa doi parametrii-asertivitatea si obiectivitatea. Asertivitatea caracterizeaza comportamentul unui individ in promovarea propriilor interese si e!primarea directa a gindurilor,sentimentelor, fara a afecta drepturile altei persoane."biectivitatea caracteriz.comportamentul unui individ dispus pentru stapinirea emotiilor si controlul in relatiile cu altii. #onform studiului lui erril pot e!ista patru stiluri sociale:stilul de conducere, stilul e!presiv ,analitic,amabil.In concluzie eril constata ca nu e!ista stiluri sociale bune sau rele.$eci intreprinz.trebuie sa fie un bun manager care se implica activ in propria afacere, un bun planificator,care selecteaza eficient anga%atii sii motiveaza adecvat 12.Profilul intreprinz. moldovean? Pe baza profilului intreprinz. moldoveni a fost facut un studiu unde au fost intervievati o serie de de intreprinz.moldoveni, analiza interviurilor a demonstrate ca cel mai frecvent isi deschid propria afacere barbatii, femeile putin se implica in afaceri mai mult ocupinduse de familie si acordind a%utor sotului in realizarea ideii de afaceri.#onform rezultatelor ma%oritatea intreprinz.au virsta mi%locie &'-'' ani(&)*+ fiind urmati de cei cu virsta ',-,' ani(&-*+ ,.,-&' ani (..*+,/0-.'ani(,*+. #e priveste nivelul studiilor la intreprinz. moldoveni sunt persoanele cu studii superioare, din acestea au studii tehnice, studii economice, sunt specialist in agricultura, in medicina etc. ,)* din nr.persoanelor intervievate au afirmat ca sau lansat in afaceri din dorinta de a obtine venituri,..* din nevoia de realizare etc.cele mai multe intreprinderi au fost infiintate in .---.--/.1a domeniul de activitate predomina afacerile de comert('-*+, urmate de cele prestatoare de servicii(&-*+,cite &* le revine celor din transport si agricultura. Intreprinz. intervievati au mentionat ca impozitele reprezinta pentru afacerea lor o problema dificila. Pe locul doi in clasamentul problemelor se plaseaza lipsa specialistilor si concurenta,care pentru multe afaceri mici prezinta o problema grava, dupa care urmeaza problemele de birocratia reprezentantilor institutiilor de stat, legislatia imperfect si coruptie.Pe ultimele se plaseaza problema cauzata de pretul inalt a chiriei, utila%ul invechit 13. Surse de noi idei de afeceri? Succesul in afaceri depinde, in mare masura, de faptul daca a fost gasita ideia originala si realista,pentru care e!ista piata si care va aduce intreprinz. recompense financiare.#ind intreprinz. este in cautarea ideii de afaceri, este important sa tina cont de faptul ce vrea sa faca, cu ce vrea sa se ocupe, este necesar sa ia in considerare calificarea, cunostintele si e!perienta de munca. " sursa importanta de noi idei de afaceri este piata.Realizind studiul pietei intrepinz. poate determina ce produse lipsesc pe piata, care necesitati sunt nesatisfacute sau prost satisfacute, tendintele macroeconomice. Surse de noi idei pot servi publicaetiile din ziare si reviste. Sursa inportanta pot deveni alte afaceri, inclusiv concurente. 2izitarea altor afaceri poate sal inspire pe intreprinz. la noi idei de afaceri.Studierea a cit mai multor surse va permite intreprinz. sasi formeze o imagine complete despre cea ce lipseste pe piata, de ce au nevoie consumatorii. 14.Tehnicile de creativitate utilizate pt gasirea noilor idei de afaceri Tehnicile de creativitate utilizate pt gasirea noilor idei de afaceri pot fi aplicate ca scamperul,branstormingul ,harta mental.3tilizarea metodei scamper consta din urmatoare etape : inaintarea problemei pe care dorim so solutionam4 punerea intrebarilor si determinarea produselor ce sar putea obtine.Astfel substituirea unei parti a produsului sau a procesului prevede cautarea acea ce poate fi substituita.#ombinarea prevede unirea a . sau mai multe parti pt a realiza un proces diferit sau a largi utilizarea acestuia. 3n alt element al metodei scamper reprezinta adaptarea,care prevede adaptarea unei parti a produsului pt a modifica destinatia acestuia. " alta metoda de stimulare reprezinta branstormingul- aceasta metoda poate fi aplicata atunci cind e!ista o echipa de entuziasti care doresc sa se lanseze in afacere dar nu stiu e!act cu ce sa se ocupe.5chipa se aduna ca sa gaseasca raspuns la intrebarea care ii intereseaza.6iecare participant trebuie sa propuna idei si sa fie cit mai activ,toate ideile inscriinduse fara nici un comentariu.Pt a aplica metoda data este necesar de tinut cont de citeva reguli de baza: nici o id7e nu trebuie criticata 4 cantitatea,nu calitatea conteaza-cu cit mai mare este nr. de idei ,cu atit

este mai mare probabilitatea ca va fi gasita ideea necesara 4 orice id7e trebuie dezvoltata.8arta mentala reprezinta o tehnica grafica de organizare a procesului de gindire prin enuntarea unui cuvint si gasirea asocierii acestuia,dupa care selectinduse apoi cea mai interesanta id7e de afaceri. 1 .!valuarea oportunitatilor de afaceri? $in multimea de idei identificate este necesar de a alegeo pe cea care ar permite obtinerea unui potential comercialsuficient,care este durabila si actuala. "portunitatea, in sens antreprenorial, putem

intelege o id7e noua, originala, fi!ata pe un produs sau serviciu, care are un potential comercial si aduce un venit acceptabil.5valuarea permite intreprinz. sa realizeze o estimare a ideii de afaceri, determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul.In cazul evaluarii formale intreprinz.verifica idea aplicind asa metode ca: acceptul spontan care presupune studierea opiniei referitoare la idea de afaceri in rindul prietenilor,rudelor.Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci pentru solicitarea unui credit.Tehnica 9est analizeaza factorii relevanti intro noua afacere,unde intreprinz. trebuie sa raspunda la o serie de intrebari despre fereastra oportunitatilor,fiecarui raspuns i se atribuie puncta% da la /pina la ,.T58:I#A 95ST poate fi folositoare numai in cazul in care corect a fost determinat puncta%ul pentru fiecare raspuns,in caz contrar concluziile facute nu vor reflecta situatia reala. $aca dupa evaluarea neformala idea de afaceri nu a fost respinsa,este binevenita evaluarea formala prin relizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri.Studiul de fezabilitate include urmatorele componente de baza:produse si tehnologia-compartimentul dat include o descriere detaliata a produselor si serviciilor,cu indicarea caracteristicilor calitative si a avanta%elor acestora.Piata si clientii-unde intreprinz. analizeaza detaliat piata pe care se va realiza produsul sau se va presta serviciul,marimea pietei date,modalitatile de stabilire a preturilor.Se studiaza potentialii concurenti, punctele lor tari si slabe4 se analizeaza sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului si modul de utilizare a acestora, trebuie de analizat evaluarea riscurilor unde fiecare afacere in procesul de desfasurare a activitatii sale va intimpina o serie de riscuri, care creaza unele dificultati in realizarea planului. 1".Cauzele a#andonarii unei idei de afaceri? Ideea de afaceri poate fi abandonata daca in urma realizarii studiului de fezabilitate sa constatat ca: Riscul invechirii produsului este foarte mare,iar costul si timpul cerut pt. realizarea lui este mare. Piata potentiala a afecerii este foarte mica sau e!ista o concurenta foarte puternica.

:u se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau pestarea serviciului,chiar daca piata este atractiva. :u este formata o echipa de conducere care sa aiba calitatile managerial necesare si nici nu poate fi anga%at personal specializat pt. realizarea produsului sau prestarea serviciului respective. Suma nenesara pt.lansarea afacerii este considerabila,sansa de intrare in afaceri pe cont propriu va fi foarte redusa. Riscurile si problemele sunt cu mult mai mari in comparatie cu recompensele ce se vor obtine.

1$.SC%MP!&'esenta metodei si modalitatea de aplicare? $intre tehnicile de creativitate,utilizate pentru identificarea ideilor de afaceri,este S#A P5R.3tilizarea metodei S#A P5R consta din urmatoarele etape:-inaintarea problemei pe care dorim s-o solutionam4-punerea intrebarilor S#A P5R si determinarea produselor;serviciilor ce sar putea obtine.Astfel,Substituirea unei parti a produsului sau a procesului prevede cautarea a cea ce poate fi substituit.#ombinarea prevede unirea a doua sau a mai multe parti pentru a realiza un produs diferit sau a largi utilizarea acestuia.3n alt element a metodei S#A P5R reprezinta adaptarea,care prevede adaptarea unor parti ale produsului pentru a modifica destinatia acestuia. odificarea intrun mod neobisnuit a produsului prevede micsorarea sau marirea acestuia.3tilizarea produsului e!istent in alte scopuri prevede gasirea raspunsului la urmatoarea intrebare:ce sau unde se mai poate utiliza acest produs<. In cazul 51I I:ARII anumitor parti din produs se analizeaza cum se va modifica destinatia acestuia si ce produse noi vom obtine.Rearan%area produsului sau a pertilor componente in alt mod.Pentru a inainta noi idei la etapa rearan%arii,intreprinz.cauta raspuns la urmatoarele intrebari: #e va fi daca voi face asta astfel<#um pot sa obtin un efect invers<. 1(.%facere oportuna'concept si necesitatea determinarii oportunitatii? 1).*icentierea afacerii? 3nele genuri de activitate pot fi practicate numai in baza licentei.1a etapa lansarii in afaceri intreprinzatorul trebuie sa se documenteze, citind 1egea privind licentierea unor genuri de activitate,daca activitatea care doreste so desfasoare necesita obtinerea licentei sau nu.1icenta pentru practicarea anumitelor genuri de activitate- reprezinta un act prin care se atesta capacitatea si dreptul titularului de a desfasura un anumit gen de activitate in conditii care sa asigure calitatea si siguranta marfurilor si serviciilor.1icenta se elibereaza de #amera de 1icentiere.Pentru comertul cu amanuntul al produselor alcoolice si transportul de pasageri intermunicipal,inclusiv ta!iurile licenta se elibereza de primarie.Termenul de licentiere si pretul sunt incluse in 1egea privind licentierea unor genuri de activitate. 2+.%naliza S,-T .Scopul si o#iectivele afacerii'importanta formularii si recomandatii privind formulareaa?

Pentru efectuarea unei evaluari continuie si detaliate a mediului intern si a celui e!tern ale intreprinderii micului business poate fi aplicata o metoda simplificata,si anume analiza S="T.Analiza mediului e!tern incepe cu identificarea factorilor din afara organizatiei(economici,politici,sociali, etc+,care in viitor pot influenta asupra intreprinderii si nu pot fi controlati de catre managerii acesteia.$e e!emplu,surse de informatie pentru determinarea factorilor economici pot servi analizele economice din presa periodica,datele publicate in buletinele si anuarele statistice.Analiza mediului intern reprezinta totalitatea factorilor asupra carora intreprinderea are o influenta determinant.Toti factorii mediului intern pot fi divizati in, puncte tari care se refera la calitatile pe care le are intreprinderea si care contribuie la succesul ei, si in puncte slabe care caracterizeaza acele componente ale mediului intern ce genereaza dezavanta%e. $e recomanda a incepe analiza in baza informatiei din darile de seama contabile si statistice ale intreprinderii,deoarece a%uta la determinarea slabaciunilor intreprinderii .Pentru o analiza eficienta se recomanda a face o comparatie cu indicatorii din anii precedenti.5ste important ca analiza data sa se efectueze separat pe fiecare functie a intreprinderii(finante,productie,personal etc.+ Aceasta va permite efecturea analizei S="T pe fiecare domeniu si pe intreprindere,oferind o imagine reala asupra situatiei.Analiza S="T poate fi utilizata de intreprindere atit in cazul elaborarii unei strategii,cit si atunci este nevoia de a lua unele decizii ma%ore privind piata,dezvoltarea afacerii sau schimbarea domeniului de activitate. 21.Planul de afaceri'concept si necesitatea ela#orarii/Planul de afaceri este un document confidential ,in care sint scrise obiectivele si scopurile intreprinderii,demonstrindu-se in detaliu modalitatatile de realizare a acestora.5l %oaca un rol important in afaceri,permite evaluarea situatiei curente,determina actiuni de depasire a punctelor slabe si minimizeaza riscurile.5l se elaboreaza in cazul : initierii afacerii,cumpararii unei afaceri e!istente,obtinerea creditelor,atragerea investitorilor, inchierea contractelor,determinarea strategiei. Necesitatea elaborarii planului:/+se face p;u a anticipa pe hirtie problema(punctele slabe,riscurile+inainte ca acestea sa apara,astfel intreprinz-atorul le poate gestiona,preveni si lichideaza influenta negativa asupra afacerii4.+p;u a obtine resurse financiare de la banca sau investitori4&+p;u a releva informatia ce tine de intreprindere si anume cea de activitate a ei pe viitor4'+se foloseste ca un instrument de gestiune si de control,deoarece stabileste atit situatia intreprinderii pe viitor cit si metodele necesare de a a%unge la un viitor prosper,de progres4,+planul prezinta sursa de motivare si antrenare4)+este baza p;u luarea deciziilor4>+argumenteaza e!istenta intreprinderii. 22.Planul de afaceri'etapele intocmirii/ Planul de afaceri trebuie sa transmita o mare cantitate de informatii, dar te!tul trebuie sa ramina clar si convingator, incat cel care-l citeste sa simta ca afacerea este profitabila si previziunile sunt perfect realizabile. Pentru aceasta, intocmirea planului de afaceri trebuie organizata sistematic, respectand cateva etape: I+ $ifinirea scopului planului de afaceri-este una din cele mai simple etape,fiindca odata ce vrem sa intocmim planul scopul este cunoscut,adica stim cum il vom folosi4II+ Stabilirea tipului de plan de afaceri necesarplan rezumat (/--/, pag,se folosesc la companiile ce nu au nevoe de un plan detaliat de e!empl o companie vrea sa convinga producatorul ca serviciile sale sint foarte bune+4 plan complet (intre .- si '- de pag,p;u obtinerea finantarii+4 plan operational (peste '- de pag.in companii mari cu detalii amanunte+4 III+ desemnarea responsabilitatilor (cine este insarcinat cu redactarea planului de afaceri+-de derectorul e!ecutiv,de directorii ai departamentelor,de un specialist anume din intreprindere,de un consultant din afara intreprinderii.I2+Stabilirea cuprinsului.2+$ocumentarea(#v,numele intreprinderii,informat privind costurile,etc+2I+Redactarea propriuzisa42II+Revizuirea si corectarea planului de afaceri. 23.&ecomandatiile la intocmirea planului de afaceri/ 5laborarea planului nu necesita cerinte stricte,fiecare plan are particularitatile sale insa trebuie de tinut cont de urmatoarele recomandari: /+Planul trebuie sa fie concis,complet,sa contina informatie de baza privind intreprinderea,marimea optimala este de .--&- de pag,insa depinde de informatie..+Planul trebuie sa fie clar,cu termini accesibili,fara descrierea pur tehnica a productiei,tehnicii,etc.&+Stilul in descriere trebuie sa fie coerent si pr7cis,frazele sa fie nesemantice.'+P. trebuie sa fie usor de inteles,,+:u trebuie sa fie incarcat de scheme,desene,in cazuri e!ceptionale ele se arata in ane!e.)+#alculele financiare se prezinta in tabele.>+$aca vrem sa punem accent pe careva indicatori atunci ii folosim de citeva ori in conte!tual planului.0+Informatia trebuie sa fie obiectiva si reala,mai ales ceea ce tine de volum productiei sau de datele demografice.?+#operta trebuie sa fie atractiva,/-+planul trebuie sa aiba un aspect atragator.//+$escrierea se face de la persoana a &-a,modul active./.+6olosirea argourilor in plan necesita o definire a acestora in glosar,etc.. 24.Structura si continutul compartimentelor de #aza/Planul de afaceri are o structura care ne arata cine a elaborate planul,ce este planificat de a realize,p;u cine se realizeaza si cum,de ce resurse sint nevoe,care vor fi rezultatele si in cit timp.Planul de afaceri e alcatuit din :1)pagina de titlu(in care se inscrie num de tel,fa!,numele,prenumele directorului,etc,2)Pagina de cuprins(include compartimentele de baza ale planului,fiind indicate paginele,3)Sumarul-rezumatul in care sint incluse urmatoarele compartimente:a+descrierea afacerii si obiectivele(denumirea oficiala a afacerii,data si numarul inregistrarii,statutul %uridic si fondatorii,e!istenta licentilor si autorizatiilor p;u desfasurarea activitatii+4b+produsele sau serviciile(compartimentul dat include o descriere a produselor si serviciilor,calitatile lor,asortimentul,cantitatile+4c+planul de mar@eting(sint analizate urmatoarele compartimente ca piata,clientii,concurentii,strategia preturilor,distributia si vinzarea produselor,promovarea+4d+planul operational(include inform.privind procesul de productie si etapele acestuia,achipamentul,furnizorii utila%ului si materiei prime,organizarea controlului si spatiile de productie+4e+managementul si personalul(include caracteristicele si recomandarile privind fondatorii si anga%atii,sint

descries obligatiile si limetele de autoritate,e!perienta in conducere,structura organizatoriva a intreprinderii,componenta personalului,etc+4f+evaluarea riscurilor(politice,legate de activitatea intreprinderii,legate de conditiile climatice nefavorabile+4g+planul financiar(prognozele privind rezultatele financiare,mi%loacele banesti,bilantul+4h+Ane!eleA 2 .Planul financiar al planului de afaceri'continutul si necesitatea ela#orarii/$etine un rol important in planul de afaceri,arata niste preziciri pe viitor ce tine de situatia financiara.Acest plan contine informatii necesare p;u a realize proiectul si modul de utilizare a acestora,p;u solicitarea unui credit bancar,elaborin graficul restituirii imprumutului.Planul dat contine trei prognoze de baza:/+prognoza privind rezultatele financiare(veniturile planificate,costul vinzarilor,cheltuielele,se stabileste cum va fi modificat profitul net pe parcursul perioadei planificate+4.+pronoza privind flu!ul mi%loacelor banesti(arata de ce mi%loc dispune intreprinderea,necesitatile,si satisfactia acesor necesitati4&+prognoza bilantului(reflecta rezultatele intreprinderii din punct de vedere financiar,capitalul propriu,activele si pasivele+. 2".Pragul de renta#ilitate'importanta calcularii si metodele de calcul/ Pragul de rentabilitate sau Punctul critic arata acel volum de vinzari,la care veniturile,consumurile si cheltuielele perioadei sint egale,iar intreprinderea nu obtine nici profit nici pierderi.Pragul de rentabilitate se calculeaza p;u a stabili o politica de prBt adecvata,p;u determinarea volumului de realizare minim.P;u a calcula P.R avem nevoe de consumuri fi!e(nu se modifica la modif volumului de productie,echipamentul arenda+ si variabile(se modifica odata cu modificarea volumul de productie,salariul,energie eletrica,bratele de muncaA+Pragul este determinat prin . metode:analitica si grafica. etoda analitica presupune calcularea in unitati naturale si valorice p;u productia omogena si neomogena(PRC#ft;Pu-#vu+. etoda grafica ne a%uta sa determinam volumul de vinzare la care veniturileCconsumurile si cheltuielele,iar profitul este -.Pe a!a abciselor reflectam volumul vinzarilor in unitati naturale,iar pe cea a ordonatelor-consumurile si cheltuielile fi!e,variabile,totale si veniturile.Punctul de intersectie a cheltuielilor si consumurilor cu venitul se numeste PR. 2$.0eschiderea unei noi afaceri'avanta1ele si dezavanta1ele/ $eschiderea unei afaceri este una din cele mai preferate metode,insa este cea mai riscanta,deoarece incepe de la -.%vanta1ele/ sint implimentate propriile idei nelimitat4satisfacerea pe care o primeste intreprinzatorul fiindca a infiintato de la -4evitarea mostenirii unei reputatii indoielnice a fostului proprietar4posibilitatea de a instrui,selecta si motiva independent personalul4se creaza afacerea pornind de la viziunea proprie4este ales amplasamentul afacerii. 0ezavanta1ele/ cost ridicat ce tine de lansarea afacerii si procurarea echipamentului4timp mult p;u lansarea afacerii,formalitatile legale,anga%area personalului4alegerea unei afaceri nepotrivite4e!istenta concurentei puternice4risc legat de realizarea unei idei noi,eforturi personale mari p;u lansarea afacerii. 2(.%legerea statutului 1uridic.2ormele organizatorico'1uridice de #aza/ Inregistrarea unei intreprinderi presupue determinarea statutului %uridic de activitate a intreprinderii poate fi inregistrata alegind una din formele %uridice de organizare.In functie de deciderea intreprinzatorului se allege acel statut %uridic care i se potriveste mai bine asteptarilor si posibilitatilor sale.6ormele organizatorice de baza:/+intreprinderea individuala(e condusa de o singura persoana ce coordoneaza totul+.+Societatea pe actiuni(societate comerciala a carui capital e impartit pe actiuni+&+Societate cu raspundere limitata(nr asociati nu depaseste ,- de pers,capital de cel putin &-- salari minime lunare+ '+Societate in nume colectiv4,+Societate in comandita4)+#ooperativa de productie4>+#ooperativa de intreprinzatori40+Intreprindere de arenda. 2).Patenta de intreprinzator'alternativa de lansare in afaceri/ 5ste un certificate de stat nominative,care confirma dreptul detinatorului ei sa desfasoare genul de activitate d intreprinzator indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.#onform patentei se pot practica aproape ,& de activitati in domenii ca:comertul,producerea panificatiei,confectionarea imbracamintei,prestarea serviciilor de transport,servicii contabile,%uridice,etcAcest certificate ofera intreprinzatorului de a se lansa in afacerea care doreste,adica daca vrea sa se ocupe cu coordonarea afacerii sis a fie in calitate de sofer al intreprinderii ,patenta ii ofera aceasta posibilitate.Patenta e eliberata in decurs de & zile,insotita de cerere,bulletin de identitate,. fotografii ale persoanei ce solicita patenta.5a este oferita Inspectoratul fiscal sau de primarie,in cazul absentei acestuia. 3+.0eterminarea denumirii afacerii/1ansarea unei noi afaceri presupune si determinarea denumirii afacerii sub care afacerea isi va desfasura activitatea si va promova ideea,masca,numele sau produsul prestat.5a trebuie sa urmareasca . aspecte principale:cel %uridic si commercial. $enumirea trebuie sa fie reusita p;u a interesa potentialul.Su# aspect 1uridic:intreprinzatorul nu poate folosi denumirea care este inregistrata p;u o alta afacere,,dreptul de a inregistra intreprinderea cu un nume asemanator il are persoana ce a depus prima cererea,p;u folosirea numelui unei personae istorice sau celei cunoscute,trebuie acordul Duvernului sau rudelor,denumirea trebuie sa include limba de stat in forma %uridical organizatorica,denumirea poate fi inregistrata prin emblema pe %umatate inregestrindo conform legii,in cazul denumirii afacerii cu numele propriu care difera de cel ce participa la constituirea organizatiei trebuie de avut acordul persoanei respective. Su# aspect comercial/firma trebuie sa prezinte o id7e unica si originala,firma trebuie sa fie sugestiva,sa traiasca aprecieri suggestive ce tin de domeniile de activitate4denumirea trebuie sa fie concise si laconica,sa contina .-& silabe4sa fie estetica,sa trezeasca emotii positive,sa fie usor de pronuntat,scris si memorat,sa nu dea interpretari confuse in alte limbe,sa tina cont de evolutia afacerii. 31. 2inisarea procedurii infiintarii unei afaceri/

Procedura inregistrarii urmeaza a fi finisata dupa obtinerea actelor de constituire prin inregistrarea acesteia urmatoarelor organizatii de stat: Inregistrarea la casa nationala de asigurari sociale in calitate de platitor al cotei asigurarilor sociale, se efectueaza in termen de /- zile de la data de inregistrare a intreprinderii Inregistrarea intreprinderii la compania nationala de asigurari in medicina in calitate de platitor al primelor de asigurari medicale in termen de /- zile4 #:AS4 #:A Transformarea contului provizoriu in cont curent ( la banca comerciala+ "btinerea licentei in cazul cind activitatea antreprenoriala este supusa licentierii. "btinerea autorizatiilor Inregistrarea la departamentul sau oficiul teritorial sau a inspectoratului fiscal in calitate de contribuabil de plaitor al ta!elor si impozitelor in cadrul bugetului public national Inregistrarea la departamentul statistica. 32.Procurarea unei afaceri e3istente 4 avanta1ele si dezavanta1ele/ Avanta%e: $urata de lansare este relativ mai mica, deoarece e!ista de%a intreprinderea, care dispune de utila%ele necesare, personal calificat, relatii stabilite cu furnizorii si clientii. "btinerea unor venituri imediate, pentru ca nu se incepe de la zero. 5!istenta unei amplasari favorabile, care in cazul inceperii afacerii de la zero ar fi dificil de obtinut. 6olosirea e!perientei si relatiilor vinzatorului, deoarece intreprinderea are un nume cunoscut pe piata, sunt stabilite relatiile cu furnizorii de materii prime si materiale. 5!istenta personalului calificat, astfel nu este necesar de ocupat cu recrutarea si selctarea personalului. Reducerea riscului, deoarece in comparatie cu intreprinderile nou-create, are o piata de desfacere si e!perienta in domeniul respectiv. $ezavanta%e: Posibilitatea procurarii unei intreprinderi neprofitabile. 5!istenta unui personal necalificat, pentru intruirea acestuia fiind necesare cheltuieli atit financiare, cit si de timp. Personalul calificat nu accepta sa lucreze pentru noul proprietar. ostenirea unei reputatii indoielnice. #hiar daca se va schimba proprietarul , va fi necesar timp pentru a schimba opinia clientilor, furnizorilor etc. 6ata de intreprindere. 5!istenta unor fonduri fi!e necorespunzatoare, de e!emplu, echipamentul uzat moral fizic, spatii care necesita mari cheltuieli pentru reparatie si intretinere. Amplasament nefavorabil. $ificultati in efectuarea schimbarilor , ca urmare a costurilor ridicate pentru aceasta si;sau a rezistentei din partea personalului. 33. !tapele procesului de procurarea unei afaceri e3istente/ Stabilirea unor obiective si scopuri realiste #ercetarea pietei si cautarea afacerii care se vinde $eterminarea motivului vinzarii afacerii. 5valuarea situatiilor financiara si diagnosticarea afacerii. :egocierea conditiilor de procurare Incheierea contractului de vinzare;cumparare "rganizarea procesului de reorganizare si transmiterea dreptului de proprietate Tranzactie fianciara.

34. Metode de evaluare a costului afacerii. etoda bazata pe comparatie etoda patrimoniala etoda veniturilor viitoare etoda mi!ta 3 . !volutia si definitia franchisingului. 6ranchisingul reprezinta o intelegere intre doua parti in baza careia una di ele numite franchiser transmite alteia numite franchisee dreptul de a practica o anumita afacere conform formatului franchiserului si conform unor plati stabilite. Primele elementa ale sistemului de franchising au aparut la finele sec. EIE- inceputul sec. EE, cind compania Sunger SeFing achine in Dermania si Deneral otors #orp in S3A au inceput sa realizeze produsele lor prin

intermediul dealerilor, care obtineau o licenta speciala pentru aceasta.Sistemul contemporan de franchising si-a luat avintul in S3A in perioada anilor G,--G)- ai sec. EE-lea. In 5uropa primele elemente de franchising au aparut in anii G>- in 6ranta. 3".Tipurile de franchising/ 6ranchisingul numelui 6ranchising comercial 6ranchising corporativ 6ranchising direct aster franchising 3$. !valuarea sistemului de franchising 5valuarea afacerii franchiserului se aseamana cu evaluarea oricarei alte afaceri, la care se mai alature urmatoarele prevederi: $urata de activare a franchiserului pe piata. Are sau a avut procese %uridice, daca da, din ce cauza< #ine este proprietarul franchisei, care este personalitatea acestuia< ulte franchise e!ista< #ine-s celelalte franchisee, care sunt succesele acestora, care este soarte celor ce na au reusit< #e tipuri de sustinere ofera franchiserul< #are sunt conditiile contractului de franchising< #e va cistiga personal intreprinzatorul de la desfasurarea activitatii in baza franchising-ului< 1a etapa evaluarii este necesar de tinut cont de avanta%ele si dezavanta%ele ce le ofera franchisingul atit franchiserului, cit si franchiseeului. 3(. Contractul de franchising. 9aza relatiilor de franchising este evidentiata in contractul de franchising, incheierea caruia este obligatorie. $eseori acest contract este numit contract de concesiune. #el mai des contractele de franchising se incheie pe o perioada de la & pina la /, ani, e!ceptie face compania c$onaldGs, care practica incheierea contractelor pe o perioada de .- de ani. $eoarece e!ista o mare varietate de tipuri de franchising, datorita diversitatii domeniilor de aplicare si diferitelor drepturi acordate, nu e!ista un contract universal de franchising. 6ranchiserii, de obicei, isi elaboreaza propriile contracte-unificate pe care le propun pentru semnare franchiseelor. 3).0ezvoltarea franchisingului in repu#lica Moldova. In ceea ce priveste Republica oldova, aparitia franchisngului a fost conditionata de adoptarea in /??> a 1egii cu privire la franchising. :umarul relativ redus de franchisee nu ne permite sa vorbim despre amploarea dezvoltarii acestuia, cu toate ca sunt zeci de afaceri care activeaza in baza contractului de franchising, printre care: magazinul de confectii pentru doamne H angoI,restaurantul bucatariei franceze H1a 9oucherieI sau compania H/# Accouting TimbalI, distribuitorul unei din cele mai populare programe computerizate de evidenta contabila H/#I. 4+. %legerea amplasamentului unui magazin. 1a alegerea amplasamentului unui magazin este necesar de tinut cont de starea economica si demografica a zonei unde va fi amplasat acesta. $e asemenea, la alegerea amplasamentului unui magazin este necesar de a analiza asa factori ca: :umarul si structura populatiei si puterea de cumparare a acesteia. :atura produsului si frecventa cumpararii diferitelor produse Intensitatea traficului pietonal Apropierea concurentilor 2ecinatatea cu alte afaceri :umarul locurilor de parcare. #ostul amplasarii #onditiile contractului de inchiriere Imaginea localului Reglementarea si norme specifice Accesibilitatea pentru clienti. 41. %legerea amplasamentului unei afaceri din domeniul prestarii serviciilor. Alegerea amplasamentului unei afaceri din domeniul prestarii serviciilor depinde de specificul activitatii. Pentru o afacere ce se ocupJ cu reparaKia Li deservirea copiatoarelor, amplasarea nu %oacJ un rol decisiv, MnsJ pentru o frizerie, un atelier de confecKii, curJKJtorie chimicJ situKia-i alta. Afacerile respective trebuie sJ fie localizate Mn apropierea clienKilor. 1a stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de sevicii este necesar de Kinut cont de urmJtorii factori : e!istenKa transportului public4 e!istenKa unui numJr suficient de locuri de parcare 4 posibilitatea e!tinderii ulterioare a afacerii4 cMt de uLor Li repede pot gJsi clienKii afacerea4 mJrimea cheltuielilor suplimentare pentru promovarea amplasamentului respectiv etc.

42. %legerea amplasamentului 5ntreprinderii produc6toare. Nn cazul alegerii amplasamentului Mntreprinderii producJtoare se va Kine cont de faptul care din amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung , deoarece modificarea amplasamentului neceitJ mari cheltuieli. Astfel, Mn alegerea amplasamentului pentru o Mntreprindre producJtoare se va Kine cont de urmJtorii criterii : disponibilitatea forKei de muncJ calificate4 apropierea de sursele de materii prime4 apropierea de pieKele de desfacere pentru bunurile finite4 accesul la cJile de transport4 costul Li calitatea utilitJKilor4 prevederile legale referitoare la protecKia mediului Mncon%urJtor. #a Li Mn cazul Mntreprinderilor comerciale Li a celor prestatoare de servicii, este necesar de luat Mn considerare specificul activitJKii. 43. !valuarea amplasamentului unei afaceri. 1a evaluarea amplasamentului unei afaceri, MntreprinzJtorul se bazeazJ pe costurile suportate Li veniturile care le va obKine Mn urma amplasJrii respective. Pentru evaluarea alternativelor legate de amplasament una din metodele recomandate este metoda de evaluare a factorilor relevanKi pentru decizie sau analiza factorialJ. IniKial se enumerJ cei mai importanKi factori legaKi de decizia localizJrii : num. de consumatori, traficul de pietoni, suprafaKa, num. locurilor de parcare, apropierea transportului public, costul amplasJrii. 6iecJrui factor i se atribuie un coeficient de la - pOnJ la / Mn funcKie de importanKa acestuia pentru decizia de localizare, cu condiKia ca Mn sumJ sJ se obKinJ coeficientul /. 3rmeazJ evaluarea fiecJrei variante, prin notarea de la /(foarte scJzut+ pMnJ la ,(foarte Mnalt+ puncte. NnmulKind coeficientul cu numJrul de puncte, obKinem scorul pentru fiecare factor Li fiecare variantJ, iar suma tuturor scorurilor va permite determinarea scorului total pentru fiecare alternativJ de amplasament. Astfel, acea variantJ de amplasament care are cel mai Mnalt scor total poate fi consideratJ cea mai promiKJtoare variantJ. 44. %lternative de amplasament a oficiului unei afaceri mici /incu#atorul de afaceri7 afacere virtual68 Nn afarJ de metodele tradiKionale de amplasare, tot mai populare devin metodele alternative ca :amplasarea la domiciliu, amplasarea Mn cadrul incubatorului de afaceri, amplasarea virtualJ Mn reKeaua Internet. Afacerea amplasatJ la domiciliu este una micro, activitatea cJreia poate fi realizatJ la distanKJ. Avanta%ele amplasJrii afacerii la domiciliu : reducerea cheltuielilor pentru chiria oficiului,cheltuielile legate de MntreKinere4 practicarea unui regim de lucru fle!ibil. $ezavata%ele :este dificil de delimitat obligaKiunile de serviciu Li cele de familie4 autoizolarea la domociliu cere o autodisciplinJ de la MntreprinzJtor pentru a-l motiva spre realizarea obiectivelor propuse. Incubatorul de afaceri reprezintJ o instituKie specializatJ, care oferJ spaKii Mntreprinderilor mici nou-create pe un termen de la / an pMnJ la &. Avanta%ele :preKul pentru chirie este mai mic, e!istJ o dotare minimJ pentru desfJLurarea activitJKii de birou, afacerile incubate beneficiazJ de asistenKJ Li suport profesional din partea administraKiei Li a consultanKilor incubatorului. $ezavanta%ele :amplasarea respectivJ este temporarJ Li peste .-& ani Mntreprinderea incubatJ trebuie sJ pJrJseascJ oficiul. Afacerea virtualJ MLi desfJLoarJ activitatea numai Mn sistemul on-line, fJrJ a avea nevoie de un spaKiu fizic. 5!emple de afaceri virtuale pot servi magazinele virtuale, motoarele de cJutare Li portalurile, siturile de tranzacKii etc. Nn cazul afacerii virtuale este necesar de Kinut cont de locul unde va fi plasatJ afacerea Mn spaKiul Internet Li de ales domenul(adresa care identificJ afacerea Mn reKeaua Internet+. Afacerile din Republica oldova, de regulJ, practicJ domenul ,,mdGG, care poate fi obKinut MnregistrOndu-se la IS ,, olddataGG. 4 . Cheltuielile de ini9iere a afacerii mici. #heltuielile legate de iniKiere: Mnregistrarea afacerii4 confecKionarea Ltampilei4 deschiderea contului bancar4 licenKierea activitJKii4 obKinerea autorizaKiilor necesare4 cumpJrarea mobilierului Li a echipamentului4 cheltuieli legate de promovare(publicitate+4 salarizarea personalului (de calculat fondul de salarizare pe urmJtoarele &-) luni+4 cheltuieli neprevJzute. 4".Sursele de finan9are a unei afaceri mici. Structura surselor de finanKare este constituitJ din sursele interne(proprii+ Li cele e!terne(Mmprumutate+. i%loace interne:economiile personale, profitul, amortizarea etc. i%loace e!terne: creditele bancare, investiKiile, donaKiile, leasingul, investitorii, factoringul etc. 5conomiile personale sau capitalul propriu prezintJ principalul mi%loc de finanKare pentru MntreprinzJtori, Mn deosebi la etapa lansJrii Mn afaceri. Avanta%ul de bazJ al finanKJrii date este lipsa obligaKiei de rambursare a Mmprumutului. Partenerii de afaceri finanKeazJ o Mntreprindere micJ prin livrarea Mn avans a echipamentului, materiei prime Li materialelor cu condiKia achitJrii ulterioare a preKului acestora. Acest mod de finanKare este denumit Li credit comercial. InstituKiile financiare nebancare ca ,,Pro#reditGG, ,,#orporaKia de 6inanKare RuralJGG Li ,, icroinvestGG, oferJ acelaLi set de produse creditare ca Li bJncile comerciale, MnsJ procedura de obKinere a creditului este mai simplJ Li se cheltuie mai puKin timp. Termenul de eliberare a creditului este de la / pOnJ la > zile. Nn unele cazuri creditul poate fi obKinut Li fJrJ prezentarea garanKiei, astfel ca urmare a nivelului ridicat de risc rata dobMnzii este mare. Nmprumuturile de la AsociaKiile de 5conomii Li Nmprumut ale #etJKenilor reprezintJ o altJ sursJ de finanKare care acordJ Mmprumuturi pe o perioadJ de .-&) de luni cu o ratJ a dobMnzii de /.,,-/,*. $ezavanta%ul finanKJrii prin A5N# constJ Mn faptul cJ sumele sunt relativ mici Li Mmprumutul poate fi obKinut numai dacJ Mn localitatea respectivJ e!istJ A5N# Li solicitantul Mmprumutului este membru al A5N#. Programele internaKionale de asistenKJ ca RISP acordJ Mmprumuturi investiKionale cu subvenKie investiKionalJ pe termen lung, pMnJ la /, ani, MntreprinzJtorilor din mediul rural. Nn cazul dat se cere e!istenKa obligatorie a ga%ului P /&-* din suma Mmprumutului, precum Li o contribuKie proprie a MntreprinzJtorului-cel puKin /--.-* din valoarea investiKiei. $onaKiile oferJ Mn bazJ de concurs de proiecte granturi pentru dezvoltarea micilor afaceri. Avanta%ul Pgranturile sunt nerambursabile astfel MntreprinzJtorul obKine posibilitatea de a Mncepe o activitate. 4$. Ceditul #ancar 4 procedura de o#9inere :i determinarea costului acestuia.

#reditele bancare reprezintJ o sursJ de finanKare e!ternJ, utilizatJ pentru completarea capitalului necesar lansJrii Li dezvoltJrii cu succes a afacerii. Procedura de obKinere a creditului Mncepe cu interviul iniKial al MntreprinzJtorului cu reprezentantul secKiei de creditare. $acJ ideea prezintJ interes Li afacerea satisface cerinKele bJncii, atunci MntreprinzJtorul pregJteLte dosarul de creditare ce include: cererea de creditare, planul de afaceri, raportul financiar pe ultimii .-& ani, documente care confirmJ asigurarea anga%amentelor de rambursare a creditului. $upJ aceasta se evalueazJ dosarul, iar inspectorul creditor viziteazJ afacerea pentru a aprecia pe ,,terenGG situaKie realJ. 3rmeazJ LedinKa comisiei de creditare, unde cererea creditului se analizeazJ dupJ , criterii: caracterul, solvabilitatea clientului, asigurarea creditului, contribuKia clientului, condiKii generale . $acJ solicitantul corespunde cerinKelor bJncii, iar condiKiile Mnaintate de bancJ satisfac solicitantul, atunci se Mncheie #ontractul de creditare, care prevede: mJrimea creditului, termenul de creditare, scopul folosirii, dobOnda bancarJ, periodicitatea rambursJrii, perioada de garanKie Li alte clauze. 4(. Condi9iile de creditare a unei afaceri. ;a1ul. Nn contractul de creditare se prevJd drepturile Li obligaKiile pJrKilor, sunt menKionate urmJrile Mn cazurile de nerespectare a contractului de cJtre debitor, de e!emplu, folosirea creditului Mn alte scopuri, MntMrzierele cu achitarea plJKii pentru folosirea creditului sau a sumei creditului Li mJrimea amenzii pentru fiecare caz Mn parte. #ontractul de creditare se Mncheie Mn scris Li poartJ un caracter individual. Nnainte de a-l semna, este necesar Li sJ fie negociate de cJtre MntreprinzJtor condiKiile acestuia, deoarece este posibilJ obKinerea unui credit cu o dobMndJ mai micJ sau pe o perioadJ mai mare. Pentru luarea deciziei de finanKare a bJncii are importanKJ Li asigurarea creditului, adicJ posibilitatea de a oferi ga% . "biect al ga%ului poate fi orice bun sau drept patrimonial, inclusiv obiecte, hOrtii de valoare etc., mJrimea cJruia este de cca /&--.--* din valoarea creditului. 9anca preferJ sJ finanKeze acele afaceri Mn care clientul acoperJ Mntre/,-'-* din costul total al proiectului, astfel se considerJ cJ clientul MLi asumJ o parte din riscul legat de investiKia respectivJ. 4). *easingul 4 defini9ie :i esen9a. !valuarea leasingului. 1easingul reprezintJ o formJ de arendJ pe termen lung, caracterizatJ prin transmiterea Mn folosinKJ a echipamentului, instalaKiilor, mi%loacelor de transport etc. Mn schimbul plJKii chiriei. 5l se bazeazJ pe & principii de bazJ: termenul de scadenKJ, rambursabilitatea Li plata. Procesul de leasing include urmJtoarele etape: /+beneficiarul (locatarul+ solicitJ firma de leasing(locatorul+ pentru obKinerea Mn leasing a echipamentului4 .+firma de leasing Mncheie . contracte, unul cu privire la vMnzare-cumpJrare cu proprietarul sau producJtorul echipamentului Li altul cu privire la leasing cu beneficiarul4 &+firma de leasing achitJ Mntreprinderii producJtoare preKul echipamentului4 '+are loc livrarea echipamentului locatarului4 ,+locatarul achitJ firmei de leasing plata pentru folosirea echipamentului Li comisioanele. #ele mai MntOlnite tipuri de leasing sunt leasingul financiar Li operaKional. Nnainte de a apela la leasing MntreprinzJtorul trebuie sJ evalueze avanta%ele Li dezavanta%ele lui. Avanta%ele leasingului: permite sJ obKinJ mi%loace necesare de producKie Li sJ MnceapJ e!ploatarea acestora Mn lipsa unor resurse financiare suficiente4 plata pentru chirie se include Mn costul producKiei ce micLoreazJ suma venitului impozabil al beneficiarului4 peste .-& ani are posibilitatea sJ procure echipamentul la valoarea lui rezidualJ4 plata pentru chirie se efectueazJ conform unui grafic stabilit Mn contract, astfel beneficiarul are posibilitatea sJ coordoneze cheltuielile Li veniturile sale4 plata pentru chirie se efectueazJ dupJ instalarea echipamentului, astfel beneficiatul are posibilitatea de a efectua plJKile din mi%loacele obKinute de la realizarea producKiei fabricate pe echipamentul dat. $ezavanta%ele: locatarul nu este proprietarul mi%loacelor fi!e, nu le poate pune ca ga%4 suportJ riscul uzurii morale a echipamentului Li ,ca urmare, plata pentru chirie poate fi mai mare decOt cheltuielile suportate pentru procurarea echipamentului sau plata creditului. +. 2actoringul. %vanta1ele :i limitele. 6actoringul semnificJ o MnKelegere privind procurarea de cJtre bancJ sau de firma factor de la client, denumit aderent, a creanKelor(facturilor+ sale comerciale Mnainte de scadenKJ. Procesul de factoring este urmJtorul: Mntreprinderea vinde cerinKele sale firmei factor, care Mn decurs de .-& zile achitJ >--?-* din valoarea totalJ a facturilor Mn avans. 6irma factor MnLtiinKeazJ clientul(debitorul+ cJ datoriile lui au trecut de la furnizor la ea Li toate problemele vor fi soluKionate prin intermediul ei. Restul sumei, /--&-*, este achitat de cJtre firma factor nu mai tMrziu de .-& zile dupJ ce a Mncasat de la debitor suma prevJzutJ Mn facturJ. Pentru serviciile sale legate de achitarea sumei de bani, la prima cerinKJ firma factor ia un comision, care variazJ Mntre -,,-.,,* de la valoarea contractului, Mn care se includ plata pentru risc Li cheltuielile pentru administrarea Li gestiunea facturilor. Avanta%ele fatoringului: Mntreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare Mn bani Mn numerar la momentul necesar4 se reduce riscul insolvabilitJKii, deoarece firma factor Mi asigurJ Mncasarea contravalorii facturilor. $ezavanta%ele: costul ridicat, deoarece aderentul trebuie sJ achite atOt comisionul cOt Li o dobOndJ pentru plJKile fJcute anticipat cJtre aderent4 aderentul poate pierde o parte din clienKi, deoarece firma factor este foarte e!igentJ cu debitorii, acceptOnd numai pe acei care sunt Mn stare sJ respecte la timp scadenKele. 1 <ncetarea activitatii unei afaceri :umai ., * din Mntreprinderile Mnregistrate Mn Republica oldova prezintJ rapoarte financiare, celelalte nu desfJLoarJ nici o activitate economicJ, aceasta fiind stopatJ sau chiar nu este MnceputJ. Mncetarea activitJKii unei afaceri mici poate fi atOt temporarJ, cOt Li definitivJ. =ncetarea temporar

$ecizia privind Mncetarea temporarJ a activitJKii Mntreprinderii trebuie sJ fie declaratJ la oficiul teritorial al #amerei de MnregistrJri de Stat, activitatea fiind suspendatJ pe o perioadJ de pOnJ la & ani. Pentru suspendarea temporarJ a activitJKii, MntreprinzJtorul trebuie sJ: Q prezinte Mn scris o cerere privind suspendarea activitJKii Mntreprinderii la oficiul teritorial al #amerei de MnregistrJri de Stat4

un aviz refritor la suspendarea activit69ii 5ntreprinderii cu indicarea termenului suspend6rii> Q informeze creditorii privind 5ncetarea temporar6 a activit69ii :i s6 a:tepte e3pirarea a 2 luni7 termen de 5naintare a crean9elor de c6tre creditori> Q prezinte certificatele de <a instan9ele financiare cu privire la 5nchiderea conven9io' nal6 a conturilor> Q predea :tampila pentru p6strare oficiului teritorial al Camerei de 5nregistr6ri de Stat <ns6 foarte mul9i 5ntreprinz6tori 5:i 5nceteaz6 activitatea far6 s6 fac6 nici o declara9ie7 din cauz6 formalit69ilor complicate :i a costului lichid6rii. Printre 5ntreprinz6tori chiar circul6 opinia c6 afacerea este simplu de deschis7 dar dificil :i scump de 5nchis.
Q
publice Mn Monitorul Oficial al Republicii Moldova <ncetarea definitiv6 Incetarea definitivJ a activitJKii de antreprenoriat poate avea loc prin vOnzarea afacerii, fuziunea sau asocierea cu alte Mntreprinderi, transferarea ei cJtre membrii familiei, lichidarea sau declararea falimentului acesteia. Spre deosebire de celelalte metode de Mncetare a activitJKii, lichidarea poate fi realizatJ Mn baza deciziei fondatorului sau a instanKei %udecJtoreLti, ca urmare a insolvabilitJKii afacerii, neprezentJrii dJrilor de seamJ, MncJlcJrilor legislaKiei etc Procedura de lichidare a afacerii reprezintJ un proces complicat, care include urmJtoarele etape: Q formarea comisiei de lichidare sau desemnarea lichidatorului, care se va ocupa de lichidarea afacerii4

a avizului despre lichidarea 5ntreprinderii cu indicarea termenului'limit6 de 5naintare a crean9elor de c6tre creditori> Q informarea 5n termen de 1 zile de la ultima pu#licare a creditorilor despre lichidarea 5ntreprmdrii7 termenul de 5naintare a crean9elor7 care este de " luni de la data ultimei pu#lica9ii a avizului 5n Monitorul Oficial al 'Republicii Moldova. Prin hot6r?rea de lichidare se poate prevedea un termen mai mare>
Q
publicarea Mn douJ numere consecutive ale Monitorul Oficial al Republicii Moldova In Mntocmirea procesul ui-verbal de evaluare a activelor Mntreprinderii, listei creanKelor Mnaintate de creditori Li sumei acestora, precum Li rezultatul e!arnmJni lor. Aceste documente se aprobJ de cJtre fondatorii (asociaKii+ mtreprmderii Li instanKa de %udecatJ, care au luat hotJrOrea de lichidare, Li se aduc la cunoLtinKa fiecJrui creditor4 Q Mntocmirea proiectului bilanKului de lichidare, care sJ reflecte valoarea de bilanK Li valoarea de piaKJ a activelor, inclusiv creanKele, datoriile persoanei %uridice recunoscute de lichidator Li datoriile care se aflJ pe rol Mn instanKa %udecJtoreas J Mn termen de / ,

zile de la

data e3pir6rii termenului de 5naintare a crean9elor7 @ e3ecutarea tuturor crean9elor creditorilor. Crean9ele creditorilor fa96 de 5ntreprinderea ce se lichideaz6 se e3ecut6 din contul #unurilor acestei 5n urm6toarea ordine/ crean9ele cet69enilor fa96 de care de#itorul este r6spunz6tor de pre1udicierea s6n6t69ii lor sau 5n leg6tur6 cu moartea7 pe calea capitaliz6rii pl69ilor respective pe unitate de timp> crean9ele lucr6torilor din 5ntreprinderea ce se lichideaz6 privind plata salariului pentru perioada de p?n6 la " luni precedente lu6rii hot6r?rii de lichidare> - achitarea cu bugetul public naKional pentru perioada de pOnJ la un an precedent luJrii hotJrOrii de lichidare Li pe alte creanKe ale creditorilor,

- alte creanKe ale creditorului4

Q intocmirea bilanKului de lichidare Li prezentarea, o datJ cu predarea bunurilor rJmase ale mtreprmderii, fondatorilor (asociaKilor+ acesteia, instanKei de %udecatJ, prin a cJror decizie a fost MnfiinKaKi. Q repartizarea bunurilor rJmase dupJ e!ecutarea creanKelor creditorilor, Q depunerea Mn termen de & zile de la data aprobJrii bilanKului de lichidare la #amera MnregistrJrii de stat a cererii de radiere a Mntreprinderii din Registrul de Stat al Mntreprinderilor, la cererea de radiere se ane!eazJ toate actele necesare 3c=dJrii4 Q Mn termen de & zile de la data primirii actelor #amera de MnregistrJri de Stat adoptJ decizia de radiere din registru Li Mn termen de & zile informeazJ organele fiscale Li statistice privind radierea Mntreprinderii. Afacerea se considerJ lichidatJ cOnd informapa despre aceasta a fost radiatJ din Registrul de Stat al intreprinderilor. 2 Particularitatile activitatilor antreprenoriale in cadru afecerii mici
icile afaceri contribuie la ameliorarea situaKiei economice Li stimuleazJ creLterea esonomici pe o cale relativ mai adecvatJ, rarJ sJ provoace inflaKie. #rearea Mntreprinderilor mici condiKioneazJ formarea noilor locuri de muncJ, ce asigurJ cu venituri deKinJtorii acestora, aduce implicit Li venituri statului (prin sistemul de impozitare+, care pot fi repartizate ulterior celorlalKi membri ai societJKii. " contribuKie esenKialJ aduc micile afaceri la diversificarea produselor Li serviciilor, creLterea calitJKii lor Li, ca rezultat, este satisfJcutJ cererea consumatorilor. $ispunOnd de resurse materiale Li financiare reduse, micile afaceri n-au posibilitatea de a produce bunuri omogene Mn cantitJKi mari, de aceea pentru a reuLi folosesc breLele Li locurile libere de pe piaKJ sau creeazJ noi pieKe de tip niLJ, propunOnd o gamJ variatJ de produse ce ar corespunde gusturilor Li e!igenKelor diferitelor grupuri de consumatori. In prezent, pe plan mondial se observJ o tendinKJ de refuz de la producKia Mn masJ Li serie mare Mn favoarea seriei mici sau a producKiei la comandJ. In ceea ce priveLte MmbunJtJKirea calitJKii, dacJ pOnJ nu demult decizia de procurare a unui sau altui bun era condiKionatJ, Mn mare mJsurJ, de preK, Mn prezent rolul decisiv Mn alegerea datJ Mi revine calitJKii, de aceea pentru a reuLi pe piaKa com-peuKionalJ micile afaceri MLi concentreazJ eforturile, Mn primul rOnd, asupra MmbunJtJKirii calitJKii. 3n rol important le revine Mntreprinderilor mici Li Mn procesul inovaKional. $eLi pare dificil pentru o micJ afacere sJ influenKeze dezvoltarea tehnologicJ, Mn cooperare cu Mntreprinderile mari Li centrele de cercetJri ele realizeazJ inovaKii spectaculoase. Afacerile mici MLi concentreazJ tot potenKialul lor creativ Li material asupra elaborJrii unei sau douJ inovaKii. Aceasta face ca procesul inovaKional Mntr-o afacere micJ sJ fie mai productiv Mn comparaKie cu cel de la Mntreprinderea mare. 3n alt moment important este climatul favorabil de creativitate din Mntreprinderile mici, care se caracterizeazJ prin stimularea iniKiativei, cointeresarea fiecJrui lucrJtor Mn gJsirea unor soluKii cOt mai ieftine Li eficiente de muncJ, valorificarea rapidJ a ideilor aplicabile etc. In afacerile mici americane fiecare lucrJtor elaboreazJ de douJ ori mai multe inovaKii decOt Mn Mntreprinderea mare. " contribuKie importanta au adus micile afaceri Mn perfecKionarea tehnologiei de%a e!istente prin introducerea unor modificJri Li modernizJri ale procesului de producKie Li prin oferirea unor produse analogice mai calitative. #reLterea numJrului micilor afaceri e!portatoare duce la activizarea Mntregului sistem de comerK e!tern, lJrgirea asortimentului produselor oferite Li accelerarea renovJrii lor. In cadrul economiilor naKionale micile afaceri e!portatoare oferJ Mntreprinderilor locale posibilitJKi de a stabili relaKii comerciale directe cu partenerii strJini Li de a atrage noi investitii, ce nu-i mai puKin important, sJ ofere noi locuri de muncJ. SoluKionarea problemelor legate de utilizarea forKei de muncJ este una din cele mai esenKiale contribuKii aduse de Mntreprinderile mici Mn economie. $irect sau indirect ele asigura mi%loace de e!istenKJ pentru peste /-- mln. de americani Li >, mln. de europeni. 3 Continutul functiei de planificare in cadru afacerii mici

particularitate a managementului Mntreprinderii mici consta Mn aceea cJ planificarea activitJKii poartJ un caracter Rformal. $eLi managementul eficient Mncepe Mntotdeauna cu planificarea, ma1oritatea 5ntreprinz6torilor ignor6 complet necesitatea ela#or6rii unei strategii de dezvoltare. !ste foarte redus num6rul 5ntreprinderilor mici ce dispun de un plan de afaceri care ar evalua situa9ia curent6 :i ar reflecta toate etapele :i resursele necesare pentru realizarea cu succes a o#iectivelor fi3ate.
" Incertitudinea Li instabilitatea economicJ7 dependen9a mare de mediul e3tern creeaz6 mari dificult69i 5n realizarea o#iectivelor propuse de planul strategic. %stfel nesiguran9a zilei de m?ine provoac6 atitudinea sceptic6 a managerilor 5ntreprinderilor micului #usiness fa96 de planurile strategice7 5n special7 :i planificare7 5n general. <n r?ndul celor care au un plan de afaceri7 predomina 5ntreprinderile care sunt 5n c6utarea unei finan96ri e3terne7 fiindAimpuseA de #6ncile comerciale sau partenerii str6ini s6'i prezinte la cazul negocierii unui credit7 a unei investirii comune.
4 Continitul functiei de organizare si control in cadrul afacerii mici

In ceea ce priveLte elaborarea nemi%locitJ a planului de afaceri la Mntreprinderea micJ aceasta, de obicei, apeleazJ la centrele de business Li la alte instituKii specializate Mn Mntocmirea lor. InsJ Mn ma%oritatea Mntreprinderilor mici se negli%eazJ Li planificarea financiarJ, care poate fi

efectuatJ nemi%locit de conducerea Mntreprinderii. $eterminOnd nivelul veniturilor Li cheltuielilor4 situaKia flu!ului si numerar, bugetul provizoriu etc, managerul ar dispune de un important instrument de control. Abaterile de la cifrele planificate pot servi drept Rprimul semn al ieLirii de sub control Li al neconformi taKii structurii Li practicilor manageriale cu sarcinile propuse.R Mn cazul dat, managerul are posibilitatea de a acKiona, introducOnd unele schimbJri Mn corespundere cu situaKia e!istentJ. Referitor la funcKia de organizare, pentru afacerile mici este caracteristic un numJr redus de niveluri ierarhice Li o structurJ simplJ, ceea ce permite micLorarea distanKei dintre manager Li subalterni, transmiterea rapidJ a deciziilor Li informaKiei, precum Li e!ecutarea de cJtre manager a controlului total al Mntreprinderii Structura organizatoricJ a unei Mntreprinderi mici poate fi de 2 tipuri/ simpl6 antrepre'norial :i antreprenorial prefunc9ional6 Mn
primul caz: - managerul-patron conduce singur Mntreprinderea4 -ia decizii directe privind producKia, personalul, evidenKa contabila, mar@etingul etc4 - coordoneazJ nemi%locit cu activitatea tuturor anga%aKilor4 - nu e!istJ o specializare strictJ a anga%aKilor. Structura antreprenoriala- se caracterizeazJ prin e!istenKa unor compartimente specializate, care sunt coordonate de manager, care, la rOndul sJu, se aflJ Mn subordinea managerului Mntreprinderii. Pentru Mntreprinderile mici este preferabilJ structura organicJ, ale cJrei trJsJturi de bazJ sunt: S fle!ibilitatea Li marea capacitate de adaptare la condiKiile mediului4 S modificarea sarcinilor individuale Mn funcKie de condiKiile e!istente Li sarcinile trasate4 S specializarea personalului deKine un rol redus, accentul punOndu-se pe diversificarea activitJKii fiecJrui anga%at4 S formalizarea este respinsJ, nee!istOnd descrieri de post, regulamente, organisme care ar delimita e!act locul Li postul fiecJrui individ.
0up6 cum nu e3ist6 o planificate a afacerii7 la fel nu e3ist6 :i controlul asupra ei7 deoarece nu se poate de comparat rezultatele o#9inute :i de sta#ilit care este eficien9a procesului de conducere. Controlul insuficient7 5ndeose#i 5n sectorul financiar7 poate deveni pentru multe 5ntreprinderi mici una din cauzele falimentului. 0e aceea controlul managerial se recomand6 s6 fie e3ecutat prin evaluarea #ugetelor7 analiza indicatorilor economico'financiari7 a nivelului de renta#ilitate :i a situa9iei flu3ului 5n numerar etc

Indiferent de faptul ce este supus controlului - indicatorii financiari, calitatea producKiei sau a personalului, MntreprinzJtorul trebuie sJ KinJ cont de faptul cJ controlul se MnfJptuieLte Mn scopul realizJrii obiectivelor afacerii, iar pentru aceasta este important ca el sJ fie eficient, organizat la timp, fle!ibil Li necostisitor. Continutul functiei de motivare in cadrul afacerii mici Pentru reuLita unei Mntreprinderi mici un rol important Ml %oacJ capacitJKile profesionale ale subordonaKilor Li creati vitatea lor. Pentru implicarea anga%aKilor Li diri%area comportamentelor lor spre realizarea obiectivelor generale ale Mntreprinderii, este necesarJ Mndeplinirea corespunzJtoare a funcKiei de motivare de cJtre manager, prin utilizarea unor tehnici Li mi%loace de stimulare moovanonalJ, practicarea unui stil de conducere corespunzJtor situaKiei. #a urmare a numJrului redus de anga%aKi, managerul unei Mntreprinderi mici cunoaLte efectiv fiecare subordonat;colaborator. Aceasta-i permite si evalueze adecvat contribuKia Li eforturile fiecJruia in obKinerea rezultatului final. 3nul dintre cei mai reprezentativi factori motivatinali ai personalului Mntr-o Mntreprindere micJ, cu toate cJ resursele financiare sunt limitate, rJmOne stimularea materialJ, care poate sJ se prezinte sub formJ de salarii, premii, a%utoare materiale sau de alte beneficii materiale. $acJ este utilizatJ forma datJ de motivare, e important ca managerul sJ-i facJ pe salariaKi sJ MnKeleagJ cJ este imposibilJ o creLtere a salariilor fJrJ o creLtere a profiturilor. In caz contrar, Mntreprinderea este condamnatJ la faliment, iar anga%aKii ei pot deveni someri. 3n factor de motivaKie Li satisfacKie pentru anga%aKi pot deveni MnsJLi desfJLurarea activitJKii in cadrul Mntreprinderii date, posibilitatea de autorealizare, precum Li atmosfera din cadrul ei, deoarece anume Mntreprinderea este locul unde anga%aKii petrec cea mai mare parte din timp. ReuLita afacerii depinde, Mn mare mJsurJ, de climatul Li relaKiile interpersonale din cadrul Mntreprinderii mici. #apacitJKii managerului de a crea o atmosferJ de colaborare Li unitate a personalului, a spiritului de echipJ Li a%utor reciproc dintre anga%Jri. Pentru o Mntreprindere micJ nu este suficient ca managerul sJ fie un conducJtor bun, el trebuie sa fie un adevarat leder, o auturitate in care anga%atii sa aiba incredere, pe care il vor insoti... " !rorile cele mai fregvente in gestiunea afacerii -$eosebirile sensibile de optici, temperament intre cadrele care evalueaza,unii fiind foarte critici,altii dinpotriva,astfel aceleasi evaluari reflecta calitati, aptitudini,eforturi. -5valuatorii simpatizeaza in masura diferita persoanele supuse evaluarii. -Supraprecierea evenimentelor survenite in ultimna perioada, cea ce modifica realizmul evaluatorilor si incura%eaza oportunizmul salariatilor evaluati. -Tendintele pacifiste ale evaluatorilor pentru a evita discutiile contradictorii,ceea ce se manifesta printro inbunatatire generala,artificiala a rezultatelor evaluarii. -Incompetenta evaluatorilor,care nu cunoaste bine metodele de avaluare si nu are aptitudinile necesare acestui proces deosebit de comple!. $ Cauzele incetarii activitatii unei afaceri

B ini9ial ideea de afaceri p6rea unic6 :i original67 5ns6 lans?ndu'se pe pia96 cu ea7 5ntreprinz6torul Cdescoper6A c6 e3ist6 alte afaceri7 care ofer6 acela:i produs sau serviciu7 pia9a este satisf6cut6 sau cererea este mult mai mica dec?t s'a prognozat.
Alegerea ideii care nu este cea mai potrivitJ

5ntreprinz6torul 5ncearc6 s6 rezolve totul de unul singur. -cup?ndu'se de lucrurile m6runte7 care pot fi realizate de alte persoane7 el se epuizeaz6 :i'i r6m?ne pu9in timp pentru lucrurile importante legate de gestiunea :i dezvoltarea afacerii. *ipsa unui plan. *ucrurile nu pot s6 decurg6 la voia int?mplarii7 iar din cauza lipsei unui plan adecvat7 a unei viziuni clare despre afacere intreprinz6torul nu va avea :anse de succes. InsuficienKa resurselor financiare-este o cauz6 important6 a e:ecului afacerii. Previziunea incorect6 a cheltuielilor duce ta aceea c6 afacerea la un moment dat nu mai dispune de resurse financiare pentru a':i acoperi cheltuielile. Dn 5ntreprinz6tor priceput tre#uie s6 9in6 cont de cheltuielile :i costurile pentru o perioada 5ndelungata de timp. Amplasament nefavorabil. Ei cel mai #un magazin poate s6 dea faliment dac6 nu este amplasat unde tre#uie. C?nd 5ntreprinz6torul este 5n c6utarea unei loca9ii7 este important s6 9in6 cont de traficului pietonal :i rutier7 de facilitatea de a g6si afacerea7 infrastructura7 aproprierea altor afaceri etc Cu toate c6 nu e3ist6 un amplasament ideal7 mai potrivit este acela care permite cel mai #ine realizarea scopurilor7 lu?nd 5n considerare costurile amplas6rii :i veniturile posi#ile. Subestimarea competiKiei. Chiar :i o idee de afaceri e3celent6 nu garanteaz6 succesul pe pia967 deoarece e3ist6 concuren9i7 care vor r6spunde provoc6rii7 propun?nd produse mai performante. 1ipsa unei strategii de mar@eting. Cu toate c6 este frecvent vehiculat6 afirma9ia c6 produsele #une singure se v?nd7 realitatea confirm6 contrariul. Pentru ca acestea sa a1ung6 la consumator7 el tre#uie s6 fie informat :i motivat s6 cumpere :i7 ce'i mai important7 s6 r6m?n6. 1ipsa de numerar. %facerea poate fi profita#il67 5ns6 insuficien9a de numerar7 ca urmare a 5ncas6rilor 5nt?rziate7 creeaz6 pro#leme serioase. %stfel7 fatreprinz6torul nu dispune de #ani suficien9i pentru a achita salariile anga1a9ilor7 a acoperi pl69ile pentru servicii etc 0ezechili#rul 5ntre 5ncas6ri :i pl69i nu permite a desf6:ura normal activitatea :i poate duce la 5nchederea acesteia. F !rori 5n selectarea personalului Succesul oric6rei afaceri depindeG fa mare m6sur67 de anga1a9i7 deoarece ei realizeaz6 ideea de afaceri. 0ac6 anga1a9ii sunt incompeten9i7 se eschiveaz6 de la munc67 nu sunt politico:i cu clien9ii7 este foarte mare pro#a#ilitatea c6 afacerea va e:ua. Clien9ii vin acolo unde sunt a:tepta9i7 respecta9i :i li se ofer6 o deservire :i produse de calitate. 1ipsa controlului. lipsa unui control regulat nu permite rapid a depista pro#lema7 iar 5nt?rzierea poate s6 coste mult7 ca urmare a imposi#ilit69ii 5nl6tur6rii ei.
( Solutii de depasire a pro#lemelor ) Metode de incetare a activitatii unei efaceri In Mntocmirea procesul ui-verbal de evaluare a activelor Mntreprinderii, listei creanKelor Mnaintate de creditori Li sumei acestora, precum Li rezultatul e!arnmJni lor. Aceste documente se aprobJ de cJtre fondatorii (asociaKii+ mtreprmderii Li instanKa de %udecatJ, care au luat hotJrOrea de lichidare, Li se aduc la cunoLtinKa fiecJrui creditor4 Q Mntocmirea proiectului bilanKului de lichidare, care sJ reflecte valoarea de bilanK Li valoarea de piaKJ a activelor, inclusiv creanKele, datoriile persoanei %uridice recunoscute de lichidator Li datoriile care se aflJ pe rol Mn instanKa %udecJtoreas J Mn termen de / ,

1ipsa unei echipe manageriale.

zile de la

data e3pir6rii termenului de 5naintare a crean9elor7 @ e3ecutarea tuturor crean9elor creditorilor. Crean9ele creditorilor fa96 de 5ntreprinderea ce se lichideaz6 se e3ecut6 din contul #unurilor acestei 5n urm6toarea ordine/

crean9ele cet69enilor fa96 de care de#itorul este r6spunz6tor de pre1udicierea s6n6t69ii lor sau 5n leg6tur6 cu moartea7 pe calea capitaliz6rii pl69ilor respective pe unitate de timp> crean9ele lucr6torilor din 5ntreprinderea ce se lichideaz6 privind plata salariului pentru perioada de p?n6 la " luni precedente lu6rii hot6r?rii de lichidare> - achitarea cu bugetul public naKional pentru perioada de pOnJ la un an precedent luJrii hotJrOrii de lichidare Li pe alte creanKe ale creditorilor, - alte creanKe ale creditorului4
-

Q intocmirea bilanKului de lichidare Li prezentarea, o datJ cu predarea bunurilor rJmase ale mtreprmderii, fondatorilor (asociaKilor+ acesteia, instanKei de %udecatJ, prin a cJror decizie a fost MnfiinKaKi. Q repartizarea bunurilor rJmase dupJ e!ecutarea creanKelor creditorilor, Q depunerea Mn termen de & zile de la data aprobJrii bilanKului de lichidare la #amera MnregistrJrii de stat a cererii de radiere a Mntreprinderii din Registrul de Stat al Mntreprinderilor, la cererea de radiere se ane!eazJ toate actele necesare . In termen de & zile de la data primirii actelor #amera de MnregistrJri de Stat adoptJ decizia de radiere din registru Li Mn termen de & zile
informeazJ organele fiscale Li statistice privind radierea Mntreprinderii. %facerea se consider6 lichidat6 c?nd

informapa despre aceasta a fost radiat6 din &egistrul de Stat al intreprinderilor.