1.Antreprenoriatul-factor de dezvoltare economica.

Antreprenoriatul reprezinta activitatea de fabricare a productiei, executare a lucrarilor si prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiative,in numele lor,pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri.Antreprenoriatul reprezinta abilitatea de a crea si de a construi ceva practic din nimic ,capacitatea de a sesiza oportunitatile,acolo unde vad altii haos,contradictie si confuzie. Caracteristicile de baza ale intreprinderii antreprenoriale sunt: 1. inovatia- afacerile antrepren.de succes se bazeaza pe inovatii,obtinerii in urma realizarii a unui nou produs sau serviciu,aplicarii unei noi tehnologii sau a unui nou mod de conducere,lansarii pe o noua piata de desfacere. . crestere rapida- depinde de domeniul de active. !i se bazeaza pe inovatiile din domeniu. ". dezvoltare cu grad marit de risc- se datoreaza inovatiei semnificative si cresterii, iar totul in ansamblu se face pt ridicarea profitabilitatii.

2. Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului-numarul populatiei si dinamica ei pe viitor

-nivelul invatamintului general si antreprenorial -atitudinea societatii fata de intreprinzatori -sustinerea din partea statului fiscala-scutirea de la impozite,#$% pt anumite categorii de produse financiara:directa si indirecta organizatorica-oferirea unor conditii favorabile pt crearea antreprenoriatului -existenta infrastructurii de dezvoltare a antreprenoriatului -existenta business-ingerilor-persoane ce sunt gata sa ofere experienta lor si bani -companiile de risc-aceste companii vin cu finante -beneficii personale care pote sa le obtina individual -existenta unor persoane care doresc sa initieze o afacere si sa-si asume riscul

3. IMM-forma de baza a activitatii de antreprenoriat

&n sectorul &'' intra " categorii de intreprinderi: micro -pina la ( anga)ati mici -pina la *( anga)ati medii -pina la *( anga)ati +aca se respecta din urmatoarele criterii atunci afacerea se considera a fi o afacere mica, -afacerea este independent condusa, proprietarul fiind si managerul afacerii. -anga)atii si proprietarii fac parte din aceeasi comunitate.-iata de desfacere nu este obligatoriu locala. -capitalul de regula este oferit de catre proprietarul afacerii. -afacerea este mica daca in comparatie cu cea mai mica afacere din domeniu este mica. &'' contribue la atenuarea momentelor de criza prin platirea la stat a impozitelor,taxelor.

4. Concepte de afacere mica utilizate in practica si teorie.Deosebiri si momente comune.

.n /epublica 'oldova este un singur criteriu de definire a micului business - num0rul de anga)a1i. -2n0 la 342ntreprindere mic0 .ntre 3-56 2ntreprindere mi)locie 'ai mult de 56 2ntreprndere mare n prezent !n "#A sunt dou0 criterii cantitative: volumul v7nz0rilor totale sau num0rul de salaria1i. 89/:!#%# ;:ficiul de !tatistic0 al 9niunii 8uropene<, care 2ntocme=te rapoarte periodice privind firmele mici =i mi)locii folose=te un singur criteriu pentru clasificarea acestor firme =i anume num0rul de persoane ocupate. !e disting astfel micro2ntreprinderi ;3-( persoane<, 2ntreprinderi mici ;13-(( persoane<, 2ntreprinderi mi)locii - ;133-*(( persoane<. n Marea $ritanie sunt trei criterii pentru a defini firma mic0 sau mi)locie. -entru ca ea s0 fie definit0 astfel 2ntreprinderea trebuie s0 corespund0 la dou0. la mic% Cifra de afaceri nu dep0=e=te 1,* mil. lire >um0rul de anga)a1i nu mai mare de 63 mediu pe s0pt0m7n0. Capitalul nu mai mare de 3,5 mil. lire la mi&locie Cifra de afaceri ? 6,56 mil. @ire >um0rul de anga)a1i ? 63 mediu pe s0pt0m7n0. Capitalul ? de ,A mil. lire n 'om(nia) criterii cantitative sunt num0rul de anga)a1i =i cifra de afaceri anual0. Criterii de m0rime a micilor afaceri 2n /om7nia. *(n% !n 1+++ >um0r anga)ati Cifra afaceri anuala .ntreprindere mic0 p7n0 la 6 13 mil. - mld. 2ntreprindere mi)locie B - 33 13 mil. - 3mld. Din1+++ micro2ntreprindere--7n0 la ( .ntreprindere mic0-p7n0 la 13-*( 2ntreprindere mi)locie-63- *(

,. IMM si rolul acestora in economia contemporana.

/eprezentind coloana vertebrala a economiei,&'' contribute essential la realizarea obiectivelor de baza ,ce stau ion fata oricarei societati.Cel mai frecvent &'' sunt create in domeniul comertului cu amanuntul si ridicata-" C,prestarii serviciilor- BC,industriei prelucratoare si constructii-1 C.Cresterea nr. de &'' se explica printr-o serie de factori ca: sDimbarile tehnologice in productie si dezvoltarea rapida a economiei pe baza cunostintelor cresterea nr. somerilor diversitatea si individualizarea cererii modificarile in structura organizatorica mondializarea economiilor nationale reorientarea economiei in directia diversificarii serviciilor Rolul micului business se manifesta prin : Mentinerea ec-ilibrului economic- micul business contibue in primul rind la ameliorarea siuatiei economice si stimuleaza cresterea ei pe o cale relative mai calma, fara sa provoace inflatie,contribute la formarea locurilor de munca. "atisfacerea cererii- diversitatea produselorE serviciilor,cresterea calitatii lor si ca rezultat satisfacerea cererii consumatorilor. Incura&area inovatiilor- influenteaza dezvoltarea tehnologica.&n !9% ,micului business ii revin 66C din totalul inovatiilor,in Fermania si Gaponia- 3-"3C.!pre deosebire de intreprinderile mari care ce lucreza simultan asupra realizarii mai multor proiecte,&'' isi concentreaza tot potentialul lor creative si material spre spre elaborarea uneia sau a doua inovatii.%ceasta face ca procesul inovational in &'' sa fie mai productiv "timularea e.porturilor H Cresterea nr. &'' exportatoare duce la activizarea intregului sIstem de comert extern,largirea asortimentului de produse oferite si accelerarea renovarii lor.&n cadrul economiilor nationale,&'' exportatoare ofera intreprinderilor locale posibilitati de a stabili relatii comerciale directe cu partenerii straini si de a atrge noi investitii. Crearea noilor locuri de munca Hun aspect semnificativ il reprezinta faptul ca tot mai multe personae initiaza si activeaza in propria intreprindere ,creindusi un loc de munca propriu.

/.

Fenomenul antreprenorial in '.M.

-rimele fenomene antreprenoriale au aparut la sf.anilor A3 sec. trecut odata cu aparitia primelor cooperative,care au demonstrate avanta)ele unei noi economii,in care accentual se pune pe initiativa particulara.#otusi despre dezvoltarea micului busuness in /.' se poate vorbi numai din 1((* , cind a fost adoptata @egea cu privire la sustinerea si protectia micului business.&n present in /.' avem "(333 de &''; 335<.&n present, in medie pe tara, intr-o intreprindere mica activeaza in )urul a A persoane.&n rindul celor ce functioneaza ,principala activitate este comertul,pe al -lea loc Hintreprinderile prestatoare de servicii.!ituatia se explica prin faptul ca in comert sunt necesare investitii mai mici si este posibila o recuperare rapida a investitiilor,datorita vitezei de rotatie mai mare a mi)loacelor banesti,iar profiturile se obtin Diar de la inceput.&n ceea ce priveste forma de proprietate , aici predomina intreprinderile private9n interes deosebit prezinta numarul mediu de intreprinderi mici la 1333 de locuitori,care caracterizeaza spiritual antreprenorial.&n J(" indicatorul in cauza constituia * intreprinderi la 1333 de loc. &n present el sa amplificat de * ori fiind egal cu 15 intreprinderi.

5.!ustinerea de stat a antreprenoriatului-experienta straina

In RM a fost elaborate si aprobata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business 1994, precum si un sir de alte legi si acte normative care presupune crearea unor condiii favoravile de ordine legislative, economic i organizatoric, menite s contribuie la nviorarea antreprenoriatului! "a urmare a alegerii vectorului #uropean, RM a aderat la cartea europeana pentru ntreprinderi mici elaborat de comisia uniunii europene n scopul promovrii antreprenoriatului capabil s nregistreze o cretere economic durabil s creeze locuri de munc mai multe i mai bune i o mare coieziune social! $usinerea de ctre stat a afacerilor mici din RM prevede % susinerea financiar, fiscal i asigurarea unui cadru legislativ&instituional! 'ntreprinderile mici din RM pot beneficia de creditul fiscal care reprezint scutirea temporar de la plata n buget a impozitului pe venit, pot beneficia de o scutire de la plata impozitului pe venit pe o perioad de trei ani% ntreprinderile micului business, gospodriile rneti, cooperativele de ntreprinztor agricole i de prestri de servicii cu condiia livrrii a cel puin () * din volumul total al produciei proprii! + deosebit importan pentru dezvoltarea cu success a micului business are asigurare unui cadru legislativ i instituional! ,entru a mbunti situaia, guvernul acord o asisten te-nic i financiar unor proiecte strine, realizeaz reforma regulatorie ce presupune reviziunea tuturor actelor legislative care reglementeaz activitatea de antreprenoriat!

A.!ustinerea de stat a antreprenoriatului in /.'.

/ecunoscind responsabilitatile ce revin autoritatilor guvernamentale in facilitarea si spri)inirea initiativei particulare,in /.'. a fost elaborate @egea cu privire la sustinerea si protectia micului busuness care presupune crearea unor conditii favorabile de ordin legislative, economic si organizatoric ce au menirea de a contribui la inviorarea antreprenoriatului.@a sf. %nului 1((* a fost creat Kondul pt !ustinerea %ntreprenoriatului !i +ezvoltarea 'icului Lusiness.-rintre sarcinile de baza,este acordarea de credite avanta)oase agentilor micului business. Creditul Fiscal reprezinta scutirea temporara de la plata in buget a impozitului pe venit.Conform datelor &nspectoratului fiscal de stat,pina in 1((5,numai (6 de intrep.au inDeiat %cordul privind creditul fiscal,suma caruia constituia ",* ml.lei.&n M(A ,odata cu intrarea in vigoare a Codului fiscal,creditul fiscal a fost anulat si numai , in anul 333 ,sa intors din nou la inlesnirea data.&n present,intrep.micului business , care desfasoara activ. de productie sau presteaza serv. au dreptul la o reducere de "6 C ,in ddecurs de ani ,a cotelor impozitului pe venit,cu conditia asigurarii cresterii numarului scriptic annual al salariatilor cu 3C fata de anul fiscal precedent.&n present se poate beneficia de credit fiscal pe o perioada de " ani .Creditul se acorda cu conditia ca cel putin A3C din valoarea creditului fiscal vor fi repartizate pt dezvoltarea productiei proprii..!e fac unele incercari de organizare a incubatoarelor de afaceri si parcurilor tehnologice,care vor asigura protectia intreprinderilor,oferindu-le unele facilitate si servicii.

(.Leneficii si riscuri individuale in antreprenoriat Leneficii:

'iscuri0 -osibilitatea de a da faliment /iscul de a pierde banii investiti Cere mult timp si effort /esponsabilatea mare;fata de salariati,stat,parteneri de afaceri,clienti< !tres -osibilitatea de a suporta un esec personal Concurenta neloiala :btinerea profitului &ndependenta;de pe urma banilor< %utorealizare :btinerea unui statut social Crearea propriului loc de munca %sigurarea unui venit relativ,stabil !tabilirea unui propriu program de lucru

13.+efinirea conceptului de intreprinzator

Intreprinzatorul- persoana ce initiaza o afacere si isi asuma riscuri. Factorii importanti ce asigura succesul intr-o afacere sunt: -metodele de mana1ement -personalitatea intreprinzatorului '.Cantellon0&ntreprinzatorul este persoana care activeaza in conditii de risc fiind gata sa obtina un venit cit si sa-si asume unele pierderi. 2.$aptiste "a3-&ntreprinzatorul este persoana ce scoate resurse dintr-un domeniu cu productivitate redusa si le transfera intr-un domeniu cu productiv. inalta si randament ridicat. 2."-umpeter- a constatat ca forta motrice a dezvoltarii economice este &ntreprinzatorul.8l a fost primul care a asociat activitatea intreprinzatorului cu activitatea inovationala. &n opinia lui exista 6 tipuri de inovatii: -lansarea unui nou produs sau perfectionarea produsului existent -aplicarea unei noi tehnologii -lansarea pe o noua piata de desfacere

-utilizarea unei noi surse de materie prima -o noua metoda de conducere D.McClleland a fost preocupat de analiza motivelor ce impune la initierea unei afaceri.&n opinia lui exista " nevoi ma)ore:-de realizare - de putere -de afiliere Intreprinzatorul- persoana foarte energica cu potential ridicat,care are nevoie de realizare. *.Dru4er- &ntreprinzatorul este persoana care cauta mereu sDimbarea,o identifica,raspunde la ea si o exploateaza ca pe o oportunitate. 5."tevenson- &ntreprinzatorul este acea persoana care foloseste in avanta)ul sau oportunitatile pietii fara a alua in consideratie resursele limitate. +easemenea se mai foloseste notiunea de intreprinzator social- persoana ce desfasoara activitatea de antreprenoriat intr-o organizatie non-profit.

11. Caracteristicile !ntreprinz%torului de succes.

Cum nu exist0 o defini1ie unic0 a conceptului de 2ntreprinz0tor, a=a nu exist0 un etalon al 2ntreprinz0torului de succes. !intetiz2nd opiniile unor speciali=ti recunoscu1i din domeniul antreprenoriatului ;!tevenson, -.+rucDer, !asu, >icolescu<putem spune c0 tr0s0turile social-psihologice cel mai frecvent atribuite 2ntreprinz0torului de succes sunt: nevoia de realizare ;se manifest0 prin faptul c0 acesta singur 2=i stabile=te standarde 2nalte, el vrea sa-=i demonstreze sie 2n primul r2nd c0 este capabil s0 realizeze ceea ce =i-a propus, apoi =i la ceilal1i, pentru a ob1ine respectul din partea lor<, spiritul de inovator ;=i creativitatea sunt caracteristici care deosebesc 2ntreprinz0torul de manager .>u e neaparat s0 propun0 produse, sau servicii noi, dar s0 fac0 ce al1ii nu au f0cut 2nc0, a face mai bine cu cheltuieli mai mici.<, 2ncrederea 2n sine, ;se bazeaz0 pe propriile for1e =i mai pu1in crede 2n soart0 sau noroc, persoanele care cred 2n propriile for1e, sunt mai rezisten1i la insucces< , sesizarea oportunit01ilor ;2ntreprinz de succes se lanseaz0 primul 2n domeniul pe care al1ii 2l cred neprofitabil, =tiind c2nd =i cum s0 dea lovitura<, capacitatea de asumare a riscului ;2ntreprinz este gata s0-=i asume riscul =i accept0 incertitudinea. /icsurile de regul0 sunt calculate =i pentru mai mul1i 2ntreprinz0tori pot constitui un factor motiva1ional care 2i face s0 desf0=oare o activitate. %sumarea riscului este puternic influen1at0 de experien10, v2rst0, educa1ie =i cultura afacerii<, perseveren1a ;realizarea cu insisten10 a scopului propus, f0c2nd fa10 dificult01ilor care pot ap0rea<, poten1ialul energetic ridicat ;2ntreprinz lucreaz0 c2te B-5 zile 2n s0pt0m2n0 =i m mult de A ore, =i 2n primii ani f0r0 concediu, de aceea rezist0 la acest mare fort doar acei cu mult0 energie<.

12. *rofilul !ntreprinz%torului moldovean.

-entru a avea o imagine mai complet0 despre profilul 2ntreprinz moldovean, s-a f0cut un chestionar, care con1inea 2ntreb0ri referitoare la portretul social al 2ntreprinz0torului moldovean, precum =i de ordin general privitor la 2ntreprindere. !-a observat ca mai frecvent deschid afaceri barbatii ;5*C<, femeile ; BC<,femeile mai putin se implica in afaceri deoarece se ocupa mai mult de familie si acorda a)utor sotului in realizarea ideii de afcaeri. 'a)oritatea intrepr au virsta mi)locie "6-** ani;"BC<, *6-6*ani ;"3C<, 6-"* ani ; C<, 66-B* ani ;5C<, 1A- * ani ;6C<.+upa nivelul studiilor predomina pers cu studii superioare. "(C-studii tehnice, BC-economice, 6C-specialisti i agricultura, 6C-in medicina, *C.alte specialitati. +upa motivul lansarii in afaceri avem 6BC care s-au lansat din dorinta de a obtine venituri, C din nevoia de realizare, 3,1C doresc sa-si aplice in practica cunostintele obtinute la facultate, 1A,(C sa-si realizeze propriile idei, A,AC-sa fie independenti, ",AC-sa obtina recunoastere sociala, 6C-altele. 'ai mult de ani isi desfasoara act-tea de intreprinzator A5,6C. Cele mai multe intreprinderi au fost infiintate in perioada 333- 331; ,5C<, mai putine in primii ani de tranzitie la economia de piata ;B,AC<. +omeniul de act-te predomina afacerile din comert ;*3C< din total, urmate de cele prestatoare de servicii ; (C<. 13C din acestea practica m multe tipuri de act-tati: comert si prestare de servicii, sau comert Hproducere, comert-prest de servicii-producere. Constructiile ocupa locul * ;5C<, domeniul producerii BC, cite "C in agricultura si transport si C altor domenii. !ituatia intreprinderii cca A3,AC o considera buna sau relativ buna, 5, C-medie, ", C-rea sau chiar critica si A,AC nu au raspuns. -roblemele cu care se confrunta: cca *",*C impozitele, lipsa specialistilor ; ",(C<, finantarea afacerii ;1A, C<, alte probl sunt si dobinda inalta la creditele bancare, existenta obligatorie a ga)ului, precum si perioada redusa de creditare. +easemenea exista probl cauzate de birocratia reprezentantilor de stat, legislatia imperfecta, coruptia. -e

ultimele locuri se situeaza probl legate de pretul inalt pentru chirie, utila) invechit si probl incidentale. Caile de solutionare pot fi grupate in categorii a< de ordin intern, ;se refera la utilizarea eficienta a resurselor disponibile =i la o mai buna gestiune a afacerii< b<extern ;politica statului in domeniul sustinerii afacerilor mici, in special in ceea ce priveste: 1<politica fiscala;prin micsorarea cotei si a nr impozitelor<, <politica regulatorie;ce ar spori la reducerea birocratiei si a actelor de coruptie< "< politica financiara ;prin diversificarea resurselor financiare si reducerea costului acestora<<.

13. "urse de noi idei de afaceri.

9na dintre primele decizii , pe care le ia intreprinzatorul, chiar inainte de a deschide propria afacere, se refera la identificarea ideilor de afaceri si la selectarea ideilor oportune. : sursa importanta de noi idei de afaceri este piata. /ealizind studiul pietei, intreprinzatorul poate determina: 1<ce produse sau servicii lipsesc pe piata, <care necesitati sunt nesatisfacute, sau prost satisfacute, "<care sunt punctele slabe ale produselor sau serviciilor existente, *<tendintele macroeconomice ;demografice, sociale, tehnologice etc<. !urse de noi idei pot servi publicatiile din ziare si reviste, &nternet-ul, cataloage, publicatii ;brosuri, carti< este binevenita si crearea asa-numitelor Ndosare ale afacerii, unde sa se gaseasca toata informatia selectata din presa, &nternet, de la expozitii,etc. %stfel colectind m multa informatie din surse variate, potentialul intreprinzator poate sa-si formeze o conceptie mai completa privind ideea de afaceri. : alta sursa importanta pot deveni alte afaceri, inclusiv concurente, vizitarea altor afaceri poate sa-l inspire pe intreprinzator la noi idei de afaceri.

14. Afacere oportuna-concept si necesitatea determinarii oportunitatii.

:-:/#9>&#%#8 este o idee noua, originala, atractiva, fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential comercial si aduce un venit acceptabil. Cu toate ca intuitia, pentru multi intreprinzatori a )ucat un rol decisiv in lansarea intr-un domeniu sau altul, nu intotdeauna aceasta este cel mai bun consilier, de aceea este foarte important de tinut cont si de rezultatele procesului de evaluare a ideii de afaceri. 8$%@9%/8% permite intreprinzatorului sa realizeze o estimare a ideii de afaceri, determinind care vor fi cheltuielile posibile, care va fi venitul, cine vor fi clientii etc.-rocesul de evaluare poate avea un caracter neformal sau formal. &n cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca: %cceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca ideea este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci probabilitatea ca si persoanele straine vor accepta produsulEserviciul este mai mare. #estul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci pEu solicitarea unui credit. +ispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata. /ealizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de clienti, atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata. 1. #ehnica L8!# ;fereastra oportunitatilor< analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. -entru aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta oportunitatilor: !e deosebe=te afacerea de alteleO . %re perspectiv0 de cre=tereO ". -entru realizarea ideii sunt necesare mari sume de baniO *. !umele acestea pot fi asigurate de 2ntreprinz0torO Corespunde afacerea interesului individual al 2ntreprinz0torului #ehnica L8!# poate fi folositoare numai 2n cazul 2n care corect a fost determinat puncta)ul pentru fiecare r0spuns, 2n caz contrar concluziile f0cute nu vor reflecta situa1ia real0. +ac0 dup0 evaluarea neformal0 ideea de afaceri nu a fost respins0, este binevenit0 evaluarea formal0 a acesteia prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri. studiul de fezabilitate reprezint0 o
analiz0 mai rapid0 =i mai pu1in complex0 a oportunit01ii de afaceri. !tudiul de fezabilitate include urm0toarele componente de baz0: -roduse =i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat0 a produselor =i serviciilor, cu indicarea caracteristicilor calitative =i a avanta)elor acestora. -ia1a =i clien1ii - la compartimentul respectiv 2ntreprinz0torul analizeaz0 detaliat: pia1a pe care se va realiza produsul sau se va presta serviciul, tendin1ele de dezvoltare a pie1ei alese ;pia1a 2n cre=tere, descre=tere sau sta1ionar0<, m0rimea pie1ei date =i cota pe pia10 a 2ntreprinderii, m0surile 2ntreprinse pentru p0trunderea pe pia1a respectiv0 =i l0rgirea pozi1iei pe pia10, caracteristica clien1ilor ;cine vor fi cump0r0torii produselor sau serviciilor, ce factori 2i vor determina s0 cumpere, care va fi frecven1a de cump0rare, puterea de cump0rare a clientului etc<, modalit01ile de stabilire a pre1urilor, canalele de distribuire, promovarea produselorEserviciilor.

Concuren1ii 4 se studiaz0 poten1ialii concuren1i, punctele lor tari =i slabe.

-ersonalul 4 se prezint0 caracteristicile anga)a1ilor-cheie, descrierea obliga1iilor =i limitelor de autoritate, experien1a 2n

conducere, componen1a personalului, formele de anga)are =i motivare a personalului. Kinan1ele necesare 4se analizeaz0: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului =i modul de utilizare a acestora, veniturile =i cheltuielile posibile, fluxul de mi)loace b0ne=ti, punctul critic sau pragul de rentabilitate, bilan1ul. 8valuarea riscurilor - fiecare afacere 2n procesul de desf0=urare a activit01ii sale va 2nt7mpina o serie de riscuri, care creeaz0 unele dificult01i sau stopeaz0, 2n general, realizarea planului. 8ste necesar de a lua 2n considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac0 nu evitarea complet0 a riscului, atunci reducerea lui. /ealizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu ob1inerea unor rezultate pozitive. Chiar =i concluzia negativ0 este pozitiv0 pentru 2ntreprinz0tor, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani, timp, munc0 pentru realizarea unei idei care ini1ial nu are =anse de succes.

+ac0 cercetarea pie1ei, analiza necesit01ilor clien1ilor =i studierea concuren1ilor nu a permis g0sirea unei noi idei de afaceri, atunci 2ntreprinz0torul, apeleaz0 la creativitate. Creativitatea reprezint0 un proces care const0 2n utilizarea poten1ialului personal =i se bazeaz0 pe o serie de tehnici
concepute pentru generarea de noi idei originale =i utile. %stfel, pentru g0sirea unor noi idei de afaceri pot fi aplicate a=a tehnici de creativitate ca: scamper-ul, branstorming-ul, harta mental0 etc. #ehnica !C%'-8/: Cuv7ntul !C%'-8/ provine de la primele litere ale cuvintelor engleze=ti: ! - !ubstitute E !ubstituire

1,. 6e-nicile de creativitate aplicate !n c%utarea noilor idei de afaceri.

C % ' 8

- Combine ECombinare - %dapt E%daptare - 'inifI or 'agnifI E'inimizare sau 'agnificare - -ut some part of it to other uses E-une 2n alt0 utilizare
- 8liminate an aspect of it E 8liminare

/ - /everse an aspect of it E/eversare sau rearan)are 9tilizarea metodei !C%'-8/ const0 din urm0toarele etape: P 2naintarea problemei pe care dorim s-o solu1ion0m,
Q baza substituirii, este necesar de g0sit r0spunsul la urm0toarele 2ntreb0ri: - Ce a= putea substitui ca s0 2mbun0t01esc produsulO - Ce s-ar 2nt7mpla dac0 a= schimba produsulO Cum pot substitui locul, timpul, materialele sau oameniiO Combinarea prevede unirea a dou0 sau a mai multe p0r1i pentru a realiza un produsEproces diferit sau a l0rgi utilizarea acestuia. 2n cazul combin0rii, se 2nainteaz0 urm0toarele 2ntreb0ri: R Ce materiale, particularit01i, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s0 combinO 9nde pot s0 ob1in sinergiaO Adaptarea) care prevede adaptarea unor p0r1i ale produsuluiEserviciului pentru a modifica destina1ia acestuia. &n cazul adapt0rii 2ntreprinz0torul caut0 r0spuns la urm0toarele 2ntreb0ri: R Ce p0r1i ale produsului E serviciului pot s0 schimbO Cu ce s0 le schimbO Ce va fi dac0 se va schimba caracteristica componentuluiO

"ubstituirea unei p0r1i a produsului sau a procesului prevede c0utarea a ceea ce poate fi substituit -entru a genera noi idei 2n

punerea 2ntreb0rilor !C%'-8/ =i determinarea produselorE serviciilor ce s-ar putea ob1ine.

Modificarea 2ntr-un mod neobi=nuit a produsului prevede mic=orarea sau m0rirea acestuia. &n cazul dat, se caut0 r0spuns la 2ntrebarea: R Ce se va 2nt7mpla dac0 voi exagera cu vreo tr0s0tur0 sau cu un componentO &n cazul 7limin%rii anumitor p0r1i din produs se analizeaz0 cum se va modifica destina1ia acestuia =i ce produse noi
vom ob1ine. +e regul0, se 2nainteaz0 urm0toarea 2ntrebare: R Ce se va 2nt7mpla dac0 voi elimina o component0 sau o parte a acestui produsO 'earan&area produsuluiEserviciului sau a p0r1ilor componente 2n alt mod. pentru a 2nainta noi idei la etapa rearan)0rii, 2ntreprinz0torul caut0 r0spuns la urm0toarele 2ntreb0ri: R Ce va fi dac0 voi face asta altfelO

R Ce va fi dac0 voi schimba ordinea 2n care se produce sau modalitatea 2n care se utilizeaz0O Cum pot s0 ob1in un efect inversO $'AI8"69'MI8:-ul : alt0 metod0 de stimulare a creativit01ii reprezint0 brain-storming-ul sau Sasaltul de ideiS. %ceast0 metod0 poate fi aplicat0 atunci c7nd exist0 o echip0 de entuzia=ti, care doresc s0 se lanseze 2n afaceri, dar nu =tiu exact cu ce s0 se ocupe. -entru aplicarea cu succes a metodei respective este necesar de 1inut cont de c7teva reguli de baz0: R >ici o idei nu trebuie criticat0. &ndiferent de faptul dac0 este o idei bun0
sau proast0, aceasta va fi acceptat0.

R Chiar =i cele mai caraghioase =i exagerate idei trebuie primite cu entuziasm. +eseori cele mai neobi=nuite =i neordinare idei sunt =i cele mai reu=ite. >imeni nu trebuie s0 se team0 s0 spun0
orice 2i trece prin minte, astfel ideea fiind privit0 complet din alt punct de vedere.

R R

Cantitatea, nu calitatea conteaz0 - cu c7t mai mare este num0rul de idei, cu at7t este mai mare probabilitatea c0

va fi g0sit0 ideea oportun0.

:rice idee trebuie dezvoltat0. Combina1iile =i amelior0rile ideilor existente vor contribui la g0sirea unei idei mai reu=ite. @a 2ncheierea =edin1ei din multitudinea de idei 2nscrise se selecteaz0 ideea de afaceri care are cel mai mare poten1ial 2n opinia membrilor echipei. 5A'6A M786A;< sau Nmind mapS reprezint0 o tehnic0 grafic0 de organizare a procesului de g7ndire prin enun1area unui cuv7nt sau concept =i g0sirea asocierilor acestora. 8xpunerea g7ndurilor 2n schem0 contribuie la apari1ia multor altor noi idei, select7ndu-se apoi cea mai interesat0 idee de afaceri.

1/. Metode neformale de evaluare a oportunit%=ilor de afaceri.

&n cazul evaluarii neformale, intreprinzatorul verifica ideea, aplicind asa tehnici ca: %cceptul spontan presupune studierea opiniei referitoare la ideea de afaceri in rindul prietenilor si rudelor, daca ideea este acceptata spontan si un nr suficient de oameni sunt predispusi sa devina clientii afacerii, atunci probabilitatea ca si persoanele straine vor accepta produsulEserviciul este mai mare. #estul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci pEu solicitarea unui credit. +ispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata, inspectorul creditar isi va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi interesanta, el poate sa-i propuna intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia detaliata. /ealizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat de clienti, atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata. 1. #ehnica L8!# ;fereastra oportunitatilor< analizeaza factorii relevanti intr-o noua facere. -entru aceasta, intreprinzatorul tb sa raspunda la o serie de intrebari specifice despre fereasta oportunitatilor: !e deosebe=te afacerea de alteleO . %re perspectiv0 de cre=tereO ". -entru realizarea ideii sunt necesare mari sume de baniO *. !umele acestea pot fi asigurate de 2ntreprinz0torO Corespunde afacerea interesului individual al 2ntreprinz0torului #ehnica L8!# poate fi folositoare numai 2n cazul 2n care corect a fost determinat puncta)ul pentru fiecare r0spuns, 2n caz contrar concluziile f0cute nu vor reflecta situa1ia real0.

8valuarea formal0 a acesteia are loc prin realizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri. studiul de fezabilitate reprezint0 o analiz0 mai rapid0 =i mai pu1in complex0 a oportunit01ii de afaceri.
!tudiul de fezabilitate include urm0toarele componente de baz0: -roduse =i tehnologia - compartimentul dat include o descriere detaliat0 a produselor =i serviciilor, cu indicarea caracteristicilor calitative =i a avanta)elor acestora. -ia1a =i clien1ii - la compartimentul respectiv 2ntreprinz0torul analizeaz0 detaliat: pia1a pe care se va realiza produsul sau se va presta serviciul, tendin1ele de dezvoltare a pie1ei alese ;pia1a 2n cre=tere, descre=tere sau sta1ionar0<, m0rimea pie1ei date =i cota pe pia10 a 2ntreprinderii, m0surile 2ntreprinse pentru p0trunderea pe pia1a respectiv0 =i l0rgirea pozi1iei pe pia10, caracteristica clien1ilor ;cine vor fi cump0r0torii produselor sau serviciilor, ce factori 2i vor determina s0 cumpere, care va fi frecven1a de cump0rare, puterea de cump0rare a clientului etc<, modalit01ile de stabilire a pre1urilor, canalele de distribuire, promovarea produselorEserviciilor.

1>. Metode formale de evaluare a oportunitatilor de afaceri.

Concuren1ii 4 se studiaz0 poten1ialii concuren1i, punctele lor tari =i slabe. -ersonalul 4 se prezint0 caracteristicile anga)a1ilor-cheie, descrierea obliga1iilor =i limitelor de autoritate, experien1a 2n
conducere, componen1a personalului, formele de anga)are =i motivare a personalului. Kinan1ele necesare 4se analizeaz0: sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului =i modul de utilizare a acestora, veniturile =i cheltuielile posibile, fluxul de mi)loace b0ne=ti, punctul critic sau pragul de rentabilitate, bilan1ul. 8valuarea riscurilor - fiecare afacere 2n procesul de desf0=urare a activit01ii sale va 2nt7mpina o serie de riscuri, care creeaz0 unele dificult01i sau stopeaz0, 2n general, realizarea planului. 8ste necesar de a lua 2n considerare momentul dat, ceea ce ar permite, dac0 nu evitarea complet0 a riscului, atunci reducerea lui. /ealizarea studiului de fezabilitate nu presupune obligatoriu ob1inerea unor rezultate pozitive. Chiar =i concluzia negativ0 este pozitiv0 pentru 2ntreprinz0tor, deoarece sunt evitate posibilele cheltuieli de bani, timp, munc0 pentru realizarea unei idei care ini1ial nu are =anse de succes.

#ehnica !C%'-8/: Cuv7ntul !C%'-8/ provine de la primele litere ale cuvintelor engleze=ti:

1?. "CAM*7' @ esen=a metodei Ai modalitatea aplic%rii.

! C % ' 8

- !ubstitute E !ubstituire

- Combine ECombinare - %dapt E%daptare - 'inifI or 'agnifI E'inimizare sau 'agnificare - -ut some part of it to other uses E-une 2n alt0 utilizare
- 8liminate an aspect of it E 8liminare

baza substituirii, este necesar de g0sit r0spunsul la urm0toarele 2ntreb0ri: - Ce a= putea substitui ca s0 2mbun0t01esc produsulO - Ce s-ar 2nt7mpla dac0 a= schimba produsulO Cum pot substitui locul, timpul, materialele sau oameniiO Combinarea prevede unirea a dou0 sau a mai multe p0r1i pentru a realiza un produsEproces diferit sau a l0rgi utilizarea acestuia. 2n cazul combin0rii, se 2nainteaz0 urm0toarele 2ntreb0ri: R Ce materiale, particularit01i, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s0 combinO 9nde pot s0 ob1in sinergiaO Adaptarea) care prevede adaptarea unor p0r1i ale produsuluiEserviciului pentru a modifica destina1ia acestuia. &n cazul adapt0rii 2ntreprinz0torul caut0 r0spuns la urm0toarele 2ntreb0ri: R Ce p0r1i ale produsului E serviciului pot s0 schimbO Cu ce s0 le schimbO Ce va fi dac0 se va schimba caracteristica componentuluiO

/ - /everse an aspect of it E/eversare sau rcaran)are 9tilizarea metodei !C%'-8/ const0 din urm0toarele etape: P 2naintarea problemei pe care dorim s-o solu1ion0m, Q punerea 2ntreb0rilor !C%'-8/ =i determinarea produselorE serviciilor ce s-ar putea ob1ine. "ubstituirea unei p0r1i a produsului sau a procesului prevede c0utarea a ceea ce poate fi substituit -entru a genera noi idei 2n

Modificarea 2ntr-un mod neobi=nuit a produsului prevede mic=orarea sau m0rirea acestuia. &n cazul dat, se caut0 r0spuns la 2ntrebarea: R Ce se va 2nt7mpla dac0 voi exagera cu vreo tr0s0tur0 sau cu un componentO &n cazul 7limin%rii anumitor p0r1i din produs se analizeaz0 cum se va modifica destina1ia acestuia =i ce produse noi
vom ob1ine. +e regul0, se 2nainteaz0 urm0toarea 2ntrebare: R Ce se va 2nt7mpla dac0 voi elimina o component0 sau o parte a acestui produsO 'earan&area produsuluiEserviciului sau a p0r1ilor componente 2n alt mod. pentru a 2nainta noi idei la etapa rearan)0rii, 2ntreprinz0torul caut0 r0spuns la urm0toarele 2ntreb0ri: R Ce va fi dac0 voi face asta altfelO

R Ce va fi dac0 voi schimba ordinea 2n care se produce sau modalitatea 2n care se utilizeaz0O Cum pot s0 ob1in un efect inversO

&deea de afaceri poate fi abandonat0 dac0 dup0 ce se face studiul de fezabilitate se constat0 urm0toarele riscuri: R /iscul 2nvechirii produsului este foarte mare, iar costul =i timpul cerut pentru realizarea lui este mare, R pia1a poten1ial0 a afacerii este foarte mic0 sau exist0 o concuren10 foarte puternic0, R nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, chiar dac0 pia1a este atractiv0, R nu este format0 o echip0 de conducere care s0 aib0 calit01ile manageriale necesare =i nici nu poate fi anga)at personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv, R suma necesar0 pentru lansarea afacerii este considerabil0, =ansa de intrare 2n afaceri pe cont propriu va fi foarte redus0. R
8ste important de re1inut c0, de obicei, lansarea 2n afaceri se face pe cont propriu, iar =ansa de aT ob1ine resurse financiare de la banc0 sau de la investitori este redus0. /iscurile =i problemele sunt cu mult mai mari 2n compara1ie cu recompensele ce se vor ob1ine.

1+. Cauzele abandon%rii ideii de afaceri

2B.*lanul de afaceri @ concept Ai necesitatea elabor%rii.

9n rol important 2n noile condi1ii )oac0 planul de afaceri, care permite evaluarea situa1iei curente =i *lanul de afaceri este un document confiden1ial, 2n care sunt scrise obiectivele =i scopurile 2ntreprinderii, demonstr7ndu-se 2n detaliu modalit01ile de actualizare a acestora. 8laborarea planului de afaceri cere de la 2ntreprinz0tor timp, cuno=tin1e =i resurse. .ns0 exist0 mai multe motive pentru care acesta merit0 s0 fie elaborat, deoarece: U planul ofer0 posibilitatea de a anticipa pe h7rtie problema, fie aceasta-i un punct !lab sau un risc, 2nainte ca
ea s0 apar0 2n realitate. 2ntreprinz0torul ob1ine rezerva de timp pentru a le preveni sau a le gestiona, astfel diminueaz0 influen1a negativ0 a acestora asupra afacerii, U f0r0 un plan bine g7ndit nici banca, nici investitorul nu va acorda resurse financiare, chiar dac0 ideea de afaceri este minunat0 =i atractiv0. Vi unii, =i al1ii au nevoie de un document neformal, 2n care s0 fie evaluat0 afacerea =i perspectivele dezvolt0rii acesteia, determinarea ac1iunilor de dep0=ire a punctelor slabe =i minimizarea riscurilor.

U planul de afaceri este un document informativ privind afacerea. Cu mult mai mult0 2ncredere treze=te 2ntreprinz0torul care =tie ce vrea s0 fac0 =i planific0 cum va evalua afacerea 2n urm0torii -" ani, dec7t cel care se bazeaz0 numai pe ziua de azi, U planul de afaceri este un instrument de gestiune =i control, deoarece se stabile=te nu numai unde dore=te s0 a)ung0 2ntreprinderea 2n viitor, dar =i determin0 cum Vi ce m0suri sunt necesare de 2ntreprins pentru a a)unge. -lanul de afacere se recomand0 a fi elaborat 2n cazul: ini=ierii afacerii - pentru aprecierea realit01ii ideii de afaceri, determinarea perspectivelor acesteia =i calcularea resurselor necesare pentru realizarea ideii de afaceri =i evaluarea riscului posibil etc, cump%r%rii unei afaceri e.istente - se evalueaz0 nivelul riscului la care este supus0 2ntreprinderea extinz7ndu-se ob=inerea creditelor - prezentarea planului de afaceri este o condi1ie obligatorie a institu1iei financiare, care are posibilitatea 2nainte de a oferi 2mprumutul solicitat s0 evalueze perspectivele dezvolt0rii afacerii, precum =i =ansele recuper0rii f0r0 probleme a sumei 2mprumutate, atra1erea investitorilor - orice investitor, 2nainte de a oferi investi1ii pentru a calcula profitabilitatea plasamentului, va analiza situa1ia la 2ntreprinderea 2n care investe=te. &n cazul dat se elaboreaz0 planul de afaceri al proiectului investi1ional, !nc-eierea contractelor - 2n cazul unor contracte de colaborare de lunga durat0 =i pe sume mari, partenerii de afaceri solicit0 prezentarea planului 2ntru minimizarea riscurilor antreprenoriale. determinarea strate1iei - 2n planul de afaceri 2ntreprinz0torul stabile=te direc1iile activit01ilor de perspectiv0, evalueaz0 resursele disponibile, punctele tari =i cele slabe ale afacerii, oportunit01ile =i riscurile, determin7nd 2ncotr-o va merge afacerea si cum va atinge obiectivele stabilite.

21. Planul de afaceri Etapele intocmirii

1! Etapa de pregatire% #tapa de culegere a informatiei .eterminarea tipului planului de afacere / in dependenta de scopul planului $tabilirea structurii planului de afaceri % a0 complet b0 plan sumar c0 plan operational Impartirea responsabilitatilor% singur un delegate un consultant etapa de scriere Structura si continutul compartimentului de baza: ,agina de titlu "uprins $umar "omparimentul I / descrierea afacerii si obiectivele II / Produsele /serviciile III / Planul de mk I1 / Planul operational V / Managmentul si personalul VI evaluarea riscurilor VII prognoze financiare VIII anexe

a0 b0 c0 2. 3.

22. Planul de afaceri recomandatiile privind intocmirea

1! ,lanul trebuie sa fie concis ,dar si complet sa contina inf! de baza privind 2! Marimea optima a planului 34 / 54 pagini! 3! tb sa fie scris clar , folosind termeni accesibili! 5! stilul in descriere tb sa fie coerent si precis , iar fraza sa aiba singura semnificatie!

4! tb sa fie usor de inteles si de urmat! )! nu tb sa fie incarcat cu sc-eme si desene! 6! calculele financiare e bine sa fie prezentate in tabele acces (! pentru a evidentia cei mai importanti indicatori e bine ca acestia sa fie regasiti in plan de 3& 5 ori, in comentariu,in tabel si intr&o figura! 7! coperta tb sa fie atractiva, insa nu tipatoare 9! tb sa aiba aspect atragator 14! pentru a evita personalizarea e indicata descrierea de la persoana a III, in unele cazuri poate fi utilizata prezentarea la persoana I singular sau plural 11! ideile tb sa fie formulate la modul activ 13! daca in plan sunt folosite acronime, termeni de argou, e necesar de definit acesia in glosar 15! daca investitorul sau creditorul propune o animita structura a planului e necesr de tinut cont de structura propusa,folosindu&se acei termeni care sunt utilizati de potentialii finantatori! 1! 23.Planul de afaceri structura si continutul compartimentelor de baza Coperta / contine inf! privind denumirea completa a 2, scopul intocmirii planului, perioada pentru care afost emis, adresa 8uridica, nr de telefon,fa9,nume prenumele directorului, semnatura lui, data intocmiririi planului! .aca planul e elaborat pentru a obtine o finantare din partea bancii, se indica denumirea bancii! Cuprinsul / include compartimentele de baza ale planului, cu indicarea paginilor Sumarul / sunt abordate pozitiile de baza ale planului! # necesar ca aici sa fie inclus scopul planului, scurta caracteristica a 2, a produselor,date despre potentialul pietei, volumul de productie, inf! despre personal! Compartimentul I / escrierea afacerii si obiectivele e necesar de prezentat inf! despre denumirea oficiala a 2, data si nr inregistrarii, statutul 8uridic si fondatorii, e9istenta licentelor si autorizatiilor necesare pt desfasurarea activitatii, regimul de lucru al 2 ! e necesar de prezentat scopul , obiectivele afacerii formulate confor regulei $M:R;% $ & specific, M / masurabil, :& adaptabil , R / realiste , ; / orientate in timp , aici realizindu&se analiza $<+;! Compartimentul II / escrierea produselor! serviciilor descrierea detaliata a produselor cu indicarea caracteristicilor calitative si a avanta8elor!Informatii despre% caracteristicile te-nologice, calitate, asortiment, cantitatile anuale, ambala8, design! :ci se vor ane9a cataloage, fotografii sau sc-ite ale produsului! III / Planul de m" contine analiza% Pietei / tendintele pietei, marimea ei, cota 2 pe piata Clientii cine sunt cumparatorii, ce factori ii determina sa cumoere, frecventa de cumparare,puterea de cumparare Concurentii analiza comparativa a concurentilor =5&) concurenti0, preturile,strategiile folosite, Strategia preturilor modalitatile de stabilire a preturilor Distributia si vinzarea produselor care vor fi canalele de distributie% vinzarea cu ridicata, vinz! directa, vinz! cu amanuntul Promovarea metodele de reclama, bugetele publicitare I# Planul operational procesul te-nologic , ec-ipamentul, spatiile de care dispunem, capacitatea de productie, pretul, contractele cu furnizorii # $anagmentul si personalul componenta personalului 2, formele de anga8are a personalului,salarizarea pers! , masuri cu privire la pregatirea si perfectionarea pers! #I Evaluarea riscurilor % se evalueaza% Riscurile ce pot aparea in activitatea 2 % procurare materiei prime, preturi, proces de productie, realizarea productiei, neac-itari Riscuri politice Riscuri legate de conditiile climaterice nefavorabile 14!#II Planul financiar sunt 5 prognoze de baza% ,rogna privind rezultatele financiare =include veniturile planificate, costul vinzarilor, ccomerciale,generale si administrative0 ,rivind flu9ul mi8loacelor banesti

3! 5! 4!

)!

6! (! 7! 9!

 14!

,rognoza bilantului &ne'e copia certificatului de inregistrare a 2, scrisori de recomandare,pliante ce descriu produsul, rezumatul testarii prod! ,curriculum vitae, bilanturile pe anii precedenti! 2(. Planul financiar. Pragul de rentabilitate si utilitatea practica a calculului Pragul de rentabilitate reprezinta acel volum de vinzari ,la care veniturile, consumurile si c- perioadei sunt egale, iar 2 nu obtine nici profit si nici pierderi! ,entru calcularea pragului de rentabilitate consumurile si c- 2 se divizeaza in 3 % fi9e si variabile! Consumurile si c) fi'e *Cft+ % nu se modifica o data cu modificarea volumului de productie sau a volumului de vinzarilor Cons. si c) variabile *C vu+ se modifica o data cu marirea sau micsorarea volumului de productie sau al celui al vinzarilor! Calculul pragului de rentabilitate pentru produsele omogene: ,R >"ft ? ,u / "vu =,u& pret unitar, "vu / c- variabile unitare, "ft / "- fi9e unitare0 Calculul pragului de rentabilitate pentru produsele neomogene: "vt ,R> "ft ? 1& &&&&&&&&&&&=1v / volumul vinzarilor,0 1v utilitatea practica a calculului pragului de rentabilitate : pragul de rentabilitate permite luarea deciziilor manageriale cum ar fi % stabilirea valorii minime a pretului de vinzare, determinarea sumei ma9ime de consumuri si c- totale, calculul momentului temporar al atingerii situatiei de ec-ilibru, 8ustificarea capacitatii de productie! Stabilirea valorii minime a pretului de vinzare : se stabileste pornind de la constatarea ca in pragul de rentabilitate veniturile din vinzari sunt egale cu cons! si c-! ;otale ,vm > "ft ? @ A"vu Stabilirea sumei ma'ime de cons. si c). ,otale: cunoscind pragul de rentabilitate, se determina suma ma9! .e cons! si c-! ;otale Calcularea momentului temporar al atingerii situatiei de ec)ilibru: M; > Br de zile C 1v =,"0 ? 1v =1v=,"0& volumul vinzarilor in punctul critic0 2-. esc)iderea unei noi afaceri avanta.e si dezavanta.e &vanta.e:

ezavanta.e:

Implimentarea nelimitata a propriilor idei $atisfactia de a crea o afacere de la zero #vitarea mostenirii unei reputatii indoielnice a fostului proprietar ,osibilitatea de a selecta, motiva si dezvolta independent personalul ,osibilitatea de a crea afacerea pornind de la viziunea proprie :legerea amplasamentului afacerii "ostul ridicat legat de lansarea in afaceri, procurarea ec-ipamentului ;imp indelungat pt lansare :legerea unei afaceri care nu este cea mai potrivita! #valuarea arata ca ideea are perspective, insa realitatea a demonstrat ca nu&i asa! $aturatia pietei sau e9istenta unei concurente puternice Riscul legat de realizarea unei idei noi #forturi personale mari pt a lansa afacerea 2/. &legerea statutului .uridic. 0ormele organizatorico% .uridice de baza Dondatorul tb sa decida daca% #ste capabil sa lucreze in ec-ipa sau prefera sa se bazeze numai pe propriile puteriE # pregatit sa&si asume complet responsabilitatea sau doreste sa o imparta cu o alta persoana

In ce domeniu doreste sa se lanseze "um va fi tinuta evindenta contabila In functie de raspunsurile date intreprinzatorul alege statutul 2! "onform legislatiei R! M activitatea de antr! ,oate fi desfasurata in calitate de pers! Dizica / intreprinzator individual, sau in calitate de pers! Furidica! Patenta de intreprinzator este un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorului ei sa desfasoare genul de activitate de intrepr. Indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp. In baza patentei se poate desfasura % comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de panificatie,confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv! contabile si 8uridice! #a se elibereaza in termen de 5 zile!;a9a depinde de domeniul de activitate si de locul unde se va desfasura! Geneficiile patentei% nu e necesara efectuarea operatiilor de casa , nu e necesara prezentarea darilor de seama financiare si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vec-imea in munca a titularului! Limitele patentei% se elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi transmis altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu&i esential numarul clientilor / pers! 8uridice! Intreprindere individuala & cea mai accesibila forma! ,oate fi intemeiata de o singura pers! sau de membrii unei familii, nu permite investitii sau riscuri mari, modalitatea de inreg! e simpla! #ste dificil de a atras lucratori inalt calificati, deoarece un profisionist poate sa ceara o remunerare mai mare decit intr! ii poate oferi! Dorma respectiva poate fi utilizata cind veniturile sunt nu prea mari, iar riscurile reduse! 1ospodaria de fermieri & particularitatea formei consta% poate fi practicata doar in sectorul agrar, trebuie sa se bazeze pe cel putin )4* din munca personala a membrilor ei, inregistrarea se face la priamria localitatii la care se afla lotul de pamint! S23 poate fi fondata de o singura pers! Dizica sau 8uridica, iar numaru ma9imal nu trebuie sa depaseasca )4 persoane! :vanta8e% usor de format, riscuri financiare mai mici, conducerea relativ simpla, asociatii raspund in limita cotei lor! .ezavanta8e % e9istenta obligatoria a capitalului social, posibiliatea aparitiei unor dezacorduri intre asociati, dificultati relative in obtinerea unor sume de capital! S& societatea comerciala a carei capital social este in intregime impartit in actiuni! S" este persoana #uridica si poate fi de tip inc$is si desc$is! :vanta8e% transferarea proprietetii, o durata de viata indelungata, raspunderea proprietarului in limita valorii actiunilor ce&i apartin! .ezavanta8e% c-eltuieli si formalitati mari pentru inregistrare, cunducere complicata! Cooperativa de productie % e fondata de ) sau mai multe persoane, raspunderea este in limita aportului adus, capitalul social nu e indicat! Societate in nume colectiv: 3 sau mai multe pers! ,ma9 34, asociatii poarta raspundere nelimitata Societate in comandita: asociatii sunt comanditari =conduc0 si comanditati =nu conduc0 24. Patenta de intreprinzator alternativa de desfasurare a activitatii de intreprinzator Patenta de intreprinzator este un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorului ei sa desfasoare genul de activitate de intrepr. indicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp. In baza patentei se poate desfasura % comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de panificatie,confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv! contabile si 8uridice! #a se elibereaza in termen de 5 zile, de catre Inspectoratul Discal de $tat! ;a9a depinde de domeniul de activitate si de locul unde se va desfasura! Geneficiile patentei% nu e necesara efectuarea operatiilor de casa , nu e necesara prezentarea darilor de seama financiare si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vec-imea in munca a titularului,desfasurarea activitatii nu impune inregistrarea de stat a titularului si primirea licentei Limitele patentei% se elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi transmis altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu&i esential numarul clientilor / pers! Furidice! 25. eterminarea denumirii afacerii "spectul #uridic% :facerea nu poate folosi o denumire care coincide sau se aseamana cu denumirea altei afaceri care e de8a inregistrata ,entru a folosi in denumirea afacerii numele unei personalitati istorice e necesara autorizatia Huvernului sau acordul rudelor

In cazul utilizarii a numelor proprii, care nu coincid cu numele participantilor la constituirea organizatiei, e necesar de avut acordul persoanei respective ,entru Intr!Individuala, societate in nume colectiv si societate in comandita denumirea include numele de familie .aca mai multe persoane au prezentat pentru inregistrare nume ce coincid sau se aseamana, dreptul de inregistrare il are firma care a depus prima cererea "spectul comercial% $a prezinte o idee unica si originala / originalitatea poate fi obtinuta prin imprumutarea unor cuvinte din alta limba $a fie sugestiva / sa trezeasca asocieri pozitive, legate de domeniu de activitate $a fie concisa si laconica / optimal 3&5 silabe $a fie estetica / sa trezeasca emotii pozitive $a fie usor de pronuntat, scris si memorat $a nu dea interpretari confuze in alta limba $a tina cont de evolutia afacerii 26. 0inisarea procedurii infiintarii unei afaceri ,rocedura inregistrarii urmeaza a fi finisata dupa obtinerea actelor de constituire prin inregistrarea acesteia urmatoarelor organizatii de stat%Inregistrarea la casa nationala de asigurari sociale in calitate de platitor al cotei asigurarilor sociale, se efectueaza in termen de 14 zile de la data de inregistrare a intreprinderii Inregistrarea intreprinderii la compania nationala de asigurari in medicina in calitate de platitor al primelor de asigurari medicale in termen de 14 zileI "B:$I "B:M ;ransformarea contului provizoriu in cont curent = la banca comerciala0 +btinerea licentei in cazul cind activitatea antreprenoriala este supusa licentierii! +btinerea autorizatiilor Inregistrarea la departamentul sau oficiul teritorial sau a inspectoratului fiscal in calitate de contribuabil de plaitor al ta9elor si impozitelor in cadrul bugetului public national Inregistrarea la departamentul statistica!

37.3icentierea activitatii de antreprenoriat 3icenta pt practicarea unor genuri de activitate este un act prin care se atesta capacitatea si dreptul titularului de a desfasura un anumit gen de activitate si dreptul titularului de a desfasura un anumit gen de activitate in conditii care sa asigure calitatea si siguranta marfurilor si serviciilor! Licenta se elibereaza de "amera de Licentiere! .e ,rimarie se elibereaza doar pt % comertul cu amanuntul al produselor alcoolice si transportul de pasageri intermunicipal, orasanesc si in localitati! ;ermenul de licentiere si pretul sunt stipulate in Legea privind licentierea!

31. *rocurarea unei afaceri-avanta&ele si dezavanta&ele.

-rocurarea unei afacei de)a existente reprezinta una din modaliattile de lansare in afaceri ca si in celelalte cazuri, inainte de a lua decizia privind procurarea unei afaceri este necesara de analizat toate avanta)ele si dezavanta)ele. Avantajele procurarii unei afaceri : +urata de lansare este relativ mica, deoarece de)a intreprinderea exista, care dispune de personal calificat, utila)e necesare, relatii stabilite cu clientii si furnizorii. :btinerea unor venituri imediate. 8xistenta unei amplasari favorabile. Kolosirea experientei si relatiilor vinzatorului, deoarece de acum intreprinderea are un nume cunoscut pe piata, sunt stabilite relatiile cu furnizorii de materiale si materii prime. 8xistenta personalului calificat. /educerea riscului, deoarece in comparatie cu intreprinderile noi create, are o piata de desfacere si experienta in domeniul respectiv.

Dezavantajele : -osibilitatea procurarii unei intreprinderi neprofitabile. 8xistenta unui personal necalificat, pentru instruirea acestuia fiind necesare cheltuieli financiare si de timp. -ersonalul calificat nu accepta sa lucreze pentru noul proprietar. 'ostenirea unei reputatii indoielnice. 8xistenta unor fonduri fixe necorespunzatoare, cum ar fi, echipamentul uzat moral si fizic, spatii care necesita mari cheltuieli pentru reparatie si intretinere. %mplasament nefavorabil. +ificultati in efectuarea schimbarilor, ca urmare a acosturilor ridicate pentru aceasta si rezistenta din partea personalului.

32. 7tapele procesului de procurare a unei afaceri e.istente.

-rocesul de cumparare a unei afaceri existente incepe cu : 1. gasirea afacerii pe care dorim sa o procuram. . determinarea motivului vinzarii. ". diagnosticarea afacerii : diagnoza tehnica : echipamentul existent si tehnologia utilizata. nivelul calitatii productiei si nivelul inovatiilor. diagnoza resurselor umane : calificarea personalului. 8xperienta. !tagiu. $irsta. /elatii din colectiv. 'arimea salariilor. diagnoza financiar-contabila : cheltuielile suportate de intreprindere si veniturile obtinute. !ituatia fluxurilor de numerar. /entabilitatea. @ichiditatea financiara. Capacitatea de plata. diagnoza comerciala : tendinte de dezvoltare a pietei. 'arimea pietei si cota pe piata. Clientii si structura clientelei. Concurentii. %mplasamentul. -rodusul. diagnoza )uridica : se analizeaza documentele referitoare la legalitatea constituirii afacerii si contractelor incheiate, la dreptul de proprietate, fondatori, cota acestora in capitalul social al societatii. &nformatia despre terenul pe care este amplasata afacerea, caracteristicile fizice ale cladirii,etc. *. evaluarea costului efectiv 7valuarea reprezinta procesul de determinare a valorii intreprinderii la o data concreta, tinindu-se cont de factorii fizici, economici, sociali si de alta natura care influenteaza asupra valorii intreprinderii. 6. negocierea conditiilor contractuale. B. incheiere contractului de vinzare-cumparare, care este legalizat de notar, urmat de transferul de proprietate.

33. Metode de evaluare a costului afacerii.

1. . ". *.

Caloarea intreprinderii este o anticipare a sperantei de cistig din vinzarea ei imediata sau din cumpararea ei pentru exploatarea viitoare. Cel mai frecvent se utilizeaza urmatoarele metode de evaluare : metoda bazata pe comparatie H presupune ca valoare intreprinderii scoase la vinzare va fi aceeasi ca la afacerile similare vindute anterior. %ceasta metoda poate fi imposibila, deoarece exista dificultati in obtinerea informatiei despre intreprinderea analogica, care, de regula poarta un caracter confidential. metoda veniturilor viitoare H permite intreprinzatorului sa calculeze veniturile ce le va putea obtine in viitor, timpul necesar pentru rascumpararea cheltuielilor, precum si sa aprecieze daca investitia data este avanta)oasa sau reprezinta o pierdere. metoda patrimoniala H presupune ca valoarea intreprinderii este egala cu valoarea activului net contabil si se calculeaza ca diferenta dintre valoarea contabila a activului intreprinderii si valoarea contabila a datoriilor : Activul net D 6otal Activ @E D6; @ D6"F metoda mixta H reprezinta o combinare a mai multor metode. @a aceasta metoda se ia in considerare atit activele materiale cit si cele nemateriale, si anume goodWill-ul. :oodGill-ul reprezinta excedentul valorii globale a unei intreprinderi, la o anumita data, comparative cu valoarea atribuita elementelor din activul bilantului la aceeasi data.

34. Franc-isin1ul @ evolutia) definitia si tendintele dezvoltarii.

Cuvintul franchise este de origine franceza, si conform unor surse semnifica eliberarea de la robie, alte surse H scutirea de taxe vamale si impozite. Cu timpul semnificatia lui sa modificat si astazi franc-isin1ul reprezinta intelegerea intre vinzator ;franchiser< si cumparator;franchisee< privind oferirea unor drepturi ;de a folosi marca comerciala, tehnologia, etc< in schimbul unei plati pe o anumita perioada de timp. -rimele elemete ale sistemului de franchising au aparut la finele secolului X&X-inc. !ec. XX cind compania !inger;companie de producere a masinilor de cusut< si Feneral 'otors in !9% au inceput sa realizeze produsele lor prin intermediul dealerilor, care obtineau o licenta speciala pentru aceasta. !istemul de franchising sia luat avintul in !9% intre anii M63-MB3 ai sec. XX. &n 8uropa primele elementeale sistemului de franchising au aparut in anii M53 in Kranta. &n prezent, din tarile europene, cel mai raspindit franchising este in Fermania. &n /' aparitia franchisingului sa datorat adopatarii in 1((5 a @egii cu privire la franchising. %vem inca un numar redus de frachisee, printre care Y 'ango Z, Y @a Loucherie Z, Y 'cdonaldMs Z, Y Kornetti Z, etc.

3,. 6ipuri de franc-isin1

a< b< c< d< &n literatura de specialitate se disting mai multe clasificari ale tipurilor de franchising : 1 dupa obiectul oferit in franchising: franchisingul numelui H franchiserul ofera franchiseelui dreptul de a folosi marca sa comerciala. franch comercial H oferirea dreptului de a realiza produsele sale pe un teritoriu limitat. franch corporativ H franchiserul ofera un pachet complet al afacerii, care a fost de)a probat si cunoscut pe piata. . dupa profilul participantilor : - producator H producator , - producator H vinzator cu ridicata , - producator H vinzator cu amanuntul , - vinzator cu ridicata - $inzator cu ridicata - vinzator cu ridicata H vinzator cu amanuntul $inzator cu amanuntul H vinzator cu amanuntul , &ntreprinderea prestatoare de servicii - &ntreprinderea prestatoare de servicii ". dupa numarul de intermediari : a< francising direct H presupuna incheierea unui contract direct cu fiecare franchisee locala, asigurindu-se o legatura strinsa dintre franchiser si franchisee. b< master franchising H master franshisingul devine un element de legatura dintre franchiser si franchiseele locale si )oaca un rol de franchiser in regiunea data, incheiind contracte cu subfranchiseele, precum si verificind respectarea acestora.

3/. 7valuarea sistemului de franc-isin1

&nainte de a lua decizia privind procurarea unei franchisee este necesar de analizat avanta)ele si dezavanta)ele ce le ofera forma data de relatii contractuale, astfel se evita situatiile dificile care ar putea aparea in urma incheierii acestora.

8xista citeva etape in cadrul sistemului de franchising : Autoevaluarea @ intreprinzatorul decide daca el este gata sa renunte la independenta sa in afacere, este dispus sa respecte prevederile contractului, sa imparta veniturile obtinute cu proprietarul franchisei < evaluarea franc-iserului H se cauta raspuns la urm. &ntrebari : durata de activitate a franchiserului pe piata. are sau a avut procese )uridice, daca da, din ce cauza O cine este proprietarul franchisei O cite franchise sunt O cine sunt celelalte franchise O ce tipuri de sustinere ofera franchiserul O care sunt conditiile contractului de franchising O cit de populara este marca O pretul O ce va cistiga personal intreprinzatorul de la desfasurarea activitatii in baza franchisingului O @a etapa evaluarii este necesar de tinut cont de avanta)ele si dezavanta)ele ce le ofera franchisingul atit franchiserului, cit si franchiseeului : Avanta&ele franc-iserului 0 posibilitatea relativ rapida de asi extinde propria afacere. :btinerea veniturilor suplimentare din taxele de franchising. &ndiferent de tipul de franchising, franchiseeul trebuie sa plateasca : taxa initiala unica-reprezinta o suma fixa achitata pt dreptul de a practica afacerea sub marca franchiserului, pe un anumit teritoriu, precum si o recompensa a cheltuielilor efectuate de franchiser royalty- taxa periodica pe drepturile de marca, ce reprezinta recompensa pt dreptul de a obtine o franchise. /educerea cheltuielilor legate de distributia si marDetingul produselor, deoarece, acestea sunt partial acoperite de catre franchisee prin taxa pt publicitate: Taxa pt publicitate- se calculeaza in procente din cifra de afaceri inregistrata. Conducerea mai eficienta si mai profitabila. Avanta&ele franc-iseeului 0 Kranciseeul are o sansa mai mare de succes &nvestitii initiale mai reduse %sistenta manageriala si de marDeting -roduse si servicii de calitate standard Cheltuieli reduse pt promovarea produselor si serviciilor. Dezavanta&ele franc-iserului 0 %cordarea unui spri)in tehnic si uneori chiar financiar franchiseeului pe toata perioada contractului de franchising +ificultati in efectuarea controlului %fectarea prestigiului franchiserului, in cazul in care franchiseea falimenteaza +ificultati in pastrarea confidentialitatii informatiei Dezavanta&ele franc-iseeului Kirma nui apartine niciodata cu adevarat Costul ridicat al franchisei si contributia la profit /espectarea riguroasa a tuturor operatiunilor standardizate @inie limitata de produse %ria geografica limitata -olitica preturilor si a reclamei este dictate de franchiser.[ 1<

3>. Contractul de franc-isin1

Laza relatiilor de franchising este evidentiata in contractul de franchising, incheierea caruia este obligatorie. +eseori acest contract este numit contract de concesiune. Cel mai des contractele de franchising se incheie pe o perioada de la " pina la 16ani, exceptie face compania 'c+onaldMs, care practica incheierea contractelor pe o perioada de 3ani.

+eoarece exista o mare varietate de tipuri de franchising, datorita diversitatii domeniilor de aplicare si diferitelor drepturi acordate, nu exista un contract universal de franchising. Kranchiserii, de obicei, isi elaboreaza propriile contracte-unificate pe care le propun pentru semnare franchiseelor.

3?. Dezvoltarea franc-isin1ului in 'M

-ina in prezent, numai in !9%, /omania si /' au fost adoptate legi speciale pt activitatea de franchising. @egea /' cu privire la franchising contine in sine dispozitii care , in cazul initierii unei afaceri de franchise, permite reglarea optima a raporturilor de franchising. !pre deosebire de tarile occidentale, unde franchisingul a capatat o evolutie stabila si ascendenta se manifesta printr-un succes considerabil, in /', cu parere de rau nu a avut loc efectul dorit, desi exista Y de )ure Z si Y de facto Z o lege speciala si posibilitati reale de implementare a ei. Leneficiile pt operare in /' includ forta de munca eftina si costurile scazute pt publicitate. #otodata exista si un nivel scazut al puterii de cumparare, precum si calitatea )oasa a serviciilor pe piata. +eoarece o buna parte a bunurilor si serviciilor oferite de intreprindeerile ce reprezinta companii straine st destinate clientilor cu venituri medii si mari, volumul de vinzari al acestora depind in mare parte de situatia economica din tara si cresterea puterii de cumparare a populatiei. -rincipalele domenii de activitate economica cu un potential inalt de aplicare a sistemului de franchising in 'oldova sunt : comertul cu amanuntul, alimentatia publica, serviciile auto, serviciile medicale, serviciile mena)ere, sfera constructiilor, educatia si cursurile de perfectionare, serviciile sociale si unele ramuri din sfera productiei. . %vem inca un numar redus de frachisee, printre care Y 'ango Z, Y @a Loucherie Z, Y 'cdonaldMs Z, Y Kornetti Z, etc. /eiesind din necesitatile actuale si oportunitatile identificate se propun urm directii de spri)inire a dezvoltarii franchisingului in /' : &mpulsionarea ofertei si stimularea cererii de franchiza pe piata , Consolidarea si crearea cadrului legal si institutional specific franchisingului , !i nu in ultimul rind dezvoltarea spatiului informational al franchisingului.

3+. Ale1erea amplasamentului unui ma1azin

8ste de)a proverbiala afirmatia ca Y exista " factori care conditioneaza succesul afaceii H amplasamentul, amplasamentul si inca amplasamantul Z. un magazin poate prospera in cazul unui amplasamant favorabil. @a alegerea amplasamentului unui amgazin este necesar de tinut cont de starea economica si demografica a zonei unde va fi amplasata aceasta , venitul mediu al unei familii , capacitatea de cumparare a clientilor , virsta cumparatorilor , preferintele acestora , cererea la oficii si apartamente , preturile la spatiile comerciale si locative si compararea acestora cu preturile din alte sectoare . +e asemenea, la alegerea amplasamanetului unui magazin este necesar de a analiza si alti factori ca : >umarul si structura populatiei si puterea de cumparare a acesteia. >atura produsului si frecventa cumpararii diferitelor produse &ntensitatea traficului pietonal. %propierea concurentilor. $ecinatatea cu alte afaceri >umarul locurilor de parcari. Costul amplasarii. Conditiile contractului de incheiere. &maginea localului. /eglementari si norme specifice. %ccesibilitatea pt clienti.

4B. Ale1erea amplasamentului afacerii din domeniul prestarii serviciilor

%legerea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servicii, depinde de specificul activitatii. -entru o afacere ce se ocupa, de ex. cu reaparatia si deservirea copiatoarelor, amplasarea nu )oaca un rol decisiv. &ntreprinzatorul se deplaseaza la client, deoarece acesta viziteaza foarte rar afacerea. &n cazul dat este important nu atit amplasamentul cit posibilitatea de a a)unge repede la client, solutionind problema aparuta. &nsa, de ex. in cazul unei frizerii, un atelier de confectii, curatatorie chimica, aceste afaceri trebuie sa fie localizate in apropierea clientilor. %mplasarea departe de consumatori ii va determina pe unii clienti sa aleaga alta afacere amplasata in apropiere, exceptie face prestarea unor servicii unicate. @a stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servici este necesar de tinut cont de urm factori : 8xistenta transportului public. 8xistenta unui numar suficient de locuri de parcare

-osibilitatea extinderii ulterioare a afacerii. Cit de usor si de repede pot gasi clientii afacerea. 'arimea cheltielilor suplimentare pt promovarea amplasamentului respectiv, etc.

41.

Ale1erea amplasamentului. Intreprinderea producatoare

%ici se va tine cont care din amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung. +eoarece modificarea amplasamentului, de regula, necesita mari costuri legate de demontarea echipamentului, transportarea, montarea acestuia la noul loc, pregatirea spatiilor,etc. Criterii pt alegerea amplasamentului: +isponibilitatea fortei de munca calificate %propierea de sursele de materie prima %propierea de pietele de desfacere pt bunurile finite %ccesul la caile de transport Costul transportului Costal si calitatea utilitatilor -revederile legale referitoare la protectia mediului incon)urator +e asemenea, se ia in calcul specificul activitatii.

42.

7valuarea variantelor de amplasament

-t evaluarea variantelor de amplasamnet, una din metodele recomandate este metoda de evaluare a factorilor relevanti pt decizie sau analiza factoriala. &nitial se enumera cei mai importanti factori legati de decizia localizarii. Kiecarui factor i se atribuie un coeficient de la 3 la 1 in functie de importanta acestuia pt decizia de localizare, cu conditia ca in suma sa se obtina coeficientul 1. urmeaza evaluarea fiecarei varinate, prin notare de la 1 pana la 6 puncte. %stfel inmultind coeficientul cu numarul de puncte, se obtine scorul pt fiecare factor si fiecare varianta. %stfel, acea varianta de amplasament care are cel mai inalt scor total poate fi considerata cea mai promitatoare varianta.

43.

alternative de amplasare @ afacerea la domiciliu

8ste o metoda netraditionala de amplasarea a afacerii, de regula, aceasta afacere este una micro, activitaea careaia poate fi realizata la distanta. %vanata)e: reducerea cheltuielilor pt chiria oficiului cheltuieli legate de intretinere, plata pt energia electrica pot fi trecute la cheltuielile intreprinderii reduecrea cheltuielilr de timp pt deplasarea la serviciu practicarea unui regim liber si flexibil +ezavanta)e: este dificil de delimitat obligatiunile de serviciu si cele de familie autoizolarea la domiciliu cere o autodisciplina de la intreprinzator pt a-l motiva spre realizarea obiectivelor propuse

44.

incubatorul de afaceri @ alternativa de amplasare a noii afaceri

: alta alternativa de amplasare a afacerii. &ncubatorul reprezinta o institutie specializata, ce ofera spatii intreprinderilor mici nou create pe un termen de la 1 pana la " ani. %vanta)e: pretul pt chirie este mic exista o dotare minima pt desfasurarea activitatii de birou, reducandu-se cheltuilile necesare pt demararea afacerii afacerile incubate benficiaza de servciii de secretariat, telefon, fax, copiator, bufet, etc se beneficiaza de asistenta si suport profesional din partea administratiei si a consulatantilor incubatorului +ezavanata)e: amplasarea este temporara si peste -" ani intreprinderea incubata tb sa paraseasca oficial

4,.

afacerea virtuala
dezvoltarea rapida a intrenetului a contribuit la aparitia unor afaceri exclusiv virtuale, ce isi desfasoara activitatea numai in sistemul on-line, fere a avea nevoie de un spatiu fizic. 8xemple de afaceri virtuale pot servi magazinele virtuale, mtoarele de cautare, site-urile de tranzactii etc. %ici amplasarea se refera la amplasarea afacerii in spatiul internet si tb de ales domenul ;adresa ce identifica afacerea in reteaua internet<. &n /', de regula , se practica domenul md.

4/.

c-eltuielile de initiere a afacerii mici

-entru a evalua necesarul de resurse pt deschiderea unei afaceri este necesar de a evalua obiectivele afacerii, veniturile asteptate. &nitierea unei afaceri, de cele mai dese ori, se face pe cont prorpriu, iar sansa de a obtine resurse financiare de la banca sau de la investitori este mica. +e aceea, necesarul de mi)loace financiare necesare pt pregatirea si inceperea activitatii , se determina pri planul de afaceri, atunci cand se va evalua viabiliattea afacerii sale. %stfel, este oportun de a alacatui o lista a cheltuielilor necesare pt pregatirea si lansarea afacerii. &n primul rand, este necesar de luat in calcul cheltuielile suportate pt efectuarea formalitatilor legale, indispensabile pt inceperea afacerii: inregsitrarea facaerii confectionarea stampilei deschiderea contului bancar licentierea activitatii obtinerea autorizatiilor necesare : cota considerabila in cheltuielile de initiere le constituie cele atribuite pt alegerea amplasamnetului: cumpararea sau inchiruirea spatiilor, construirea sau renovarea. Cumpararea mobilierului si echipamentului reprezinta alt domeniu de investitii. &n calcul se iau si cheltuielile suportate pt formarea stocurilor de materii prime si materiale necesare pt desfasurea activitatii. %lte cheltuieli ar fi: cheltuieli legate de promovare H editarea cartilor de vizita, realizarea si plasarea panourilor publicitare, publicarea anunturilor in ziare etc cheltuieli legate de salarizarea personalului taxe si impozite cheltuieli neprevazute

4>.
&.

sursele de finantare a unei afaceri

/ealizarea potentialului economic si dezvoltarea lui depind, in mare masura, de posibilitatile de finantare. !ursele de finantare pot fi: surse interne economiile personale H principalul mi)loc de finantare pt intreprinzatori, mai ales la etapa de lansare in afacere. %vanta)ul este lipsa obligatiei de rambursare a imprumutlui. &nsa aceste surse sunt limitate. -rofitul H se efectueaza la o etapa mai avansata de dezvolatre a afacerii %mortizarea H aceasta metoda este mai putin utilizata surse externe imprumuturi surse comerciale, utilizarea carora cere o anumita rambursare, de ex. creditul bancar imrumuturi de la parteneri de afaceri companiile de asigurari surse financiarede dezvoltare: agentii de stat ce finanteaza sectorul &'' liniile de crediatre a L8/+, L&/+, L', K'& proiecte, programe internatioanle surse netraditionale: leasing, factoring, business-ingeri, franciza, compnaii de risc asociatii de economii si imprumut

&&.

4?.

creditul bancar @ procedura de obtinere si determinarea costului acestuia

Creditul bancar reprezinta o sursa de finantare externa, utilizata pt completarea capitalului necesar lansarii si dezvoltarii cu succes a afacerii. -rocedura de creditare: vizita initiala H prezentarea dosarului H cerere, planul de afaceri, rapoarte financiare pt ultimii " ani, contracte de intentii, informatii despre bunurile ce vor fi ga)ate, documente de constituire a intreprinderii analiza si vizita pe teren convocarea comisiei de creditare H se aplica principiul 6C client H cine este el, ce reprezinta, imaginea lui capacitatea de plata contributia clientului ;cate C din costul creditului< existenta ga)ului ;ga) inregistrat si amanet, ga) de ipoteca, ga)ul marfurilor, ga)ul de intreprinzator< conditiile generale incheierea contractului de creditareEimprumut, se anexeazagraficul de rambursare a creditului -entru determinarea costului creditului se calculeaz0 rata nominala a dob7nzii bancare, care reprezint0 partea din profit ce o cedeaz0 2ntreprinz0torul b0ncii pentru folosirea creditului. >ivelul dob7nzii bancare difer0 in func1ie de cererea si oferta de credit, destinata creditului, termenul de scadenta etc., pentru calcularea lui se folose=te urm0toarea rela1ie: D D EC . 'd . 6FHE3/B . 1BBF unde: D - m0rimea dob7nzii, C - suma creditului, 'd - dob7nda bancara, C, 6 - num0rul de zile efective de creditare. &n practica, cel mai frecvent, se aplica metoda ramburs0rii creditului in transe egale, c7nd m0rimea creditului se 2mparte la num0rul de ramburs0ri. -entru calcularea m0rimii dob7nzii, folosim metoda ramburs0rii in transe egale.

4+.

leasin1ul @ definitie) esenta) evaluare

@easingul este o forma de finantare, deoarece se bazeaza pe " principii de baza: termen de scadenta, rambursabiliatte si plata. -rocesul de leasing: beneficiarul ;locatarul< solicita firma de leasing ;locatorul< pt obtinerea in leasing a echipamentului necesar firma de lesing incheie contracte: de vanzare cumparare cu producatorul si de leasing cu beneficiarul firma de leasing achita intreprinderii producatoare pretul echipamentului are loc livrarea echipamentului locatarului locatarul achita firmei de leasing plata chirie pt folosirea echipamentului +upa gradul de rascumparare se deosebesc tipuri de leasing: 1. financiar H prevede ca beneficiarul pe intreaga perioada a contractului achita in rate suma care recupereaza integral ;sau aproximativ< valoarea echipamentului la momentul procurarii lui, plus o dobanda pt achitarea mi)loacelor de credit si un comision societatii de leasing . operational H se utilizeaza pe o perioada maimica decat termenul de amortizare a echipamentului, iar la expirarea termenului contractului de leasing echipamentul poate fi inchiriat din nou sau returnat companiei de leasing. Avantajele leasingului: permite s0 ob1in0 mi)loace de produc1ie necesar =i s0 2nceap0 exploatarea acestora 2n lipsa unor resurse financiare suficiente, mi)loacele fixe pe 2ntreaga perioad0 a contractului se afl0 2n bilan1ul companiei de leasing, beneficiarul nu duce eviden1a acestora, reduc7ndu-se astfel m0rimea impozitului pe imobil, plata pentru chirie se include 2n costul produc1iei ce mic=oreaz0 suma venitului impozabil al beneficiarului, peste -" ani are posibilitatea s0 procure echipamentul la valoarea lui rezidual0 sau s0 2ncheie un nou contract de leasing la un pre1 mai redus,

plata pentru chirie se efectueaz0 dup0 instalarea echipamentului, astfel beneficiarul are posibilitatea de a efectua pl01ile din mi)loacele ob1inute de la realizarea produc1iei fabricate pe echipamentul dat, Dezavantajele leasing ului: lesorul nu este proprietarul mi)loacelor fixe =i nu le poate pune 2n ga), suport0 riscul uzurii morale a echipamentului.

,B.

factorin1ul @ avanta&e si limite

#ermenul factoring provine din limba latin0 de la cuv7ntul factor ce semnific0 o persoan0 , care activeaz0 2n numele =i pentru alt0 persoan0. Kactoringul semnific0 o 2n1elegere privind procurarea de c0tre banc0 sau alt0 firm0-factor de la client, numit aderent, a crean1elor ;facturilor< sale comerciale 2nainte de scaden10. : firm0 poate conveni cu cei care cump0r0 m0rfuri de la ea s0-i pl0teasc0 facturile 2ntr-o perioad0 de timp viitoare, stabilit0 2n momentul tranzac1iei ;ex. H "3 zile<. +ac0 firma are nevoie de bani imediat, poate apela la serviciile unei companii factor pEu 2ncasarea mai rapid0 a contravalorii m0rfurilor v7ndute pe credit de "3 zile. .n rezultatul acestei opera1iuni 2ntreprinderea vinde crean1ele sale firmei factor, care 2n decurs de -" zile achit0 de la 53 p7n0 la (3C din valoarea total0 a facturilor 2n avans. Kirma 2n=tiin1eaz0 clientul c0 datoriile lui au trecut de la furnizor la ea =i toate problemele se vor solu1iona prin intermediul ei. /estul sumei 13-"3C fiind achitat de c0tre firma factor nu mai t7rziu de -" zile dup0 ce a 2ncasat de la client suma prev0zut0 2n factur0. Comisionul pentru servicii constituie 3,6 H ,6C de la valoarea contractului, incluz7nd plata pentru risc =i administrarea facturilor. Kactoringul este eficient pentru produc0torii =i v7nz0torii cu ridicata, la care termenul de plat0 a facturilor este de 1" luni. Avantajele factoringului: 2ntreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare 2n bani 2n numerar la momentul necesar, se reduce riscul insolvabilit01ii, deoarece firma factor asigur0 2ncasarea contravalorii facturilor Dezavantajele factoringului: costul ridicat, deoarece aderentul trebuie s0 achite at7t comisionul, c7t =i o dob7nd0 pentru pl01ile f0cute anticipat, transfer7nd toate crean1ele sale firmei de factoring, aderentul poate pierde o parte din clien1i, deoarece firma factor este foarte exigent0 cu debitorii, accept7nd numai acei care sunt 2n stare s0 respecte la timp scaden1ele.

,1.

particularitatile activitatii intreprinzatorului in cadrul afacerii mici

'anagemntul si antreprenoriatul sunt aspecte diferite ale unuia si aceluiasi proces. &ntreprinzatorul care nu poate conduce este sortit infrangerii. 'g antreprenorial H ansamblu de tehnici, metode si proceduri ce permit intreprinderii sa-si stabileasca obiectivele si sa le atinga prin planificare, organizare, motivare si control. -articularitati: in cadrul afacerii mici, intreprinzatorul este si managerul afacerii managerul H proprietar este intotdeauna la curent cu totul ce se petrece in intreprindere deciziile se iau rapid stilul de conducere ce este practicat este puternic influentat de personalitatea acestei persoane !tilurile manageriale H modul specific de a gandi, de a actiona, de a se comporta, un sistem de modalitati si actiuni cu scop bine determinat, de interventie in activitatea celor condusi prin influentarea lor activa. 8le pot fi: autoritar democrat permisist

,2.
&.

continutul functiilor mana1eriale in cadrul afacerii mici

Kunctiile manageriale: planificarea H ce, ce resurse, unde se vrea a a)unge ;plan de afaceri<

&&. &&&. &$.

organizare H ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii resurselor umane, materiale, financiare de care disoune intreprinderea, cu maxima eficienta. 8xercitarea functiei de organizare presupune: stabilirea gruparea si structurarea activitatii crearea si distribuirea rolurilor ce decurg din activitatile de grupare si structurare desemnarea responsabilitatilor pt rezultate stabilirea unor reguli detaliate si sisteme de lucru antrenareEmotivare H actiunea managerilor de atragere a personalului pt caintreprinderea sa functioneze normal si sa obtina performante economice, sociale. 'otivarea este de fapt, un proces in care oamenii aleg alternative de comportament in scopul de a-si atinge telurile personale. Control H un ansamblu de actiuni prin care se urmareste in ce masura rezultatele obtinute sunt identice cu cele stabiliate anterior 8tapele: !e stabilesc standarde !e masoara rezulatele !e compara rezulatele efective cu cele planificate !tabilirea abaterilor 'asuri de corectie

,3.Afacerea virtual-afacerea secolului 21

&nternetul a deschis oportunitati nebanuite in lumea afacerilor. : afacere online poate fi demarata cu succes de catre un singur om, care lucreaza acasa, stand in fata calculatorului. $a pot spune, din propria experienta, ca o afacere pe &nternet este pe deplin realizabila, folosind resurse financiare minime si intr-un timp relativ scurt.Afacerile online sunt un tip de afaceri pentru care viitorul se vede foarte bine.%facerile online sunt si vor fi intotdeauna profitabile.+ar, cum fiecare domeniu de afaceri are o oaie neagra, asa si domeniul afacerilor online are o oaie neagra, sau mai bine zis sute de turme de oi negre.+aca nu stii la ce ma refer, vreau sa iti spun ca exista SafaceristiS care iti promit marea cu sarea si care iti promit ca dupa o luna vei fi extrem de bogat, iti vei permite o vila luxoasa, ultimul tip de masina, etc ... +aca vrei sa te imbogatesti cu acest tip de afaceri online atunci acceseza siteurile Web care iti ofera Saverea ta de milioane de dolari la o distanta de un clicDS.8# te informa despre aceste afaceri online pe care ti-le ofer, decat daca te-ai saturat de restul prostiilor pe care le-ai citit sau le-ai vazut pana acum..+aca acum compania are afaceri profitabile, asta inseamna ca s-au straduit extrem de mult ca sa a)unga acolo, si nu au a)uns intr-o luna asa cum iti promit cei cu Safaceri onlineS de bilioane de dolarii, si sa-o cumperi chiar acum, ca prietenii lui i-au zis ca e nebun ca da pachetul sau ghidul lui de afaceri online profitabile asa de ieftin si etc ... stiti voi.Lun si sa va mai intreb un lucru important - Cat costa sa inchiriezi cel mai mic, ieftin, intunecat spatiu comercial din orasul tau O 33 8uro pe luna O "33 O 133 O 63 O 8i bine pe internet ai spatiu ScomercialS atat cat vrei si poti sa il ai chiar si in centrul comercial de afaceri al internetului.!i nu te costa mai mult de " 9!+ pe luna ACA86A27 Afacerea ta va SlucraS * ore din *,5 zile pe saptamana inclusiv in timpul tau liber. Afacerea ta online va avea costuri foarte mici in comparatie cu afacerile clasice. Afacerea ta va fi operationala in timp ce tu nu esti implicat in procesul de vanzare. "ite-ul tau va SlucraS in mod automat prezentand oferta tuturor celor care il viziteaza fara deosebire, nu conteaza starea de spirit a celui care cumpara. Cenitul va fi generat sub forma de venit pasiv. $enitul pasiv este venitul care apare in urma vanzarii unui produs pe care l-ai realizat o singura data si care se vinde atat timp cat exista cerere - 1 an, , ", 3... fara sa te implici in vanzare\ *oti face cate site-uri doresti: ", 13, 133.., tu hotarasti, generand profit aferent. *rocesul de vanzare este instantaneu, eliminandu-se eventualii intermediari. 8u ai nevoie sa te ocupi de stocarea si transportul marfurilor. #ot ceea ce iti este necesar este un spatiu Web ;hosting< adecvat. 8u ai nevoie de anga)ati, secretara sau sefi. Cu a)utorul celor mai bune soft-uri iti vei putea automatiza afacerea astfel incat site-ul tau va lucra pe Spilot automatS.

Cel mai mare avanta) este ca site-ul tau va putea fi accesat din orice colt al lumii ;de ex. din %ustralia sau -eru<, avand vizibilitate si adresabilitate globala, poti lucra de la biroul tau de acasa, singurul lucru necesar fiind computerul tau conectat la &nternet. Ai drept de revanzare asupra pachetului de produse softWare si template-uri. -retul il hotarasti doar tu.

,4.Analiza "I96.Fomularea scopul si obiectivele afacerii.

-ozitia cea ma favorabla pentru intreprindere este cadranul &-!:,in cazul dat se recomanda aplicarea strate1iei de crestere)prin concentrarea pe un segment de piata o nisa sau un p]rodus.+e exeplu,intreprinderea mica,in domeniul confectiilor se specializeaza in confectionarea imbracamintei pentru barbate renuntind la fabricarea imbracamintei pentru copii sau dame.+aca intreptinderea se plaseaza in cadranul &&-!# poate fi aplicata srate1ia de diversificare) prin adaugarea la produsele cunoscute a unor noi produse sau servicii.+e expelu o intrepridere se ocupaatut de asamblarea cit si de comercializarea calculatoarelor.Cadranul &&&-^# caracterizeaza cea mai dificila situatie a intreprinderii cind predomina pericolelesi exista multe puncte slabe in activitatea intreprinderii.-entru a schimba situatia se recomanda de aplicat strate1ia de restrin1ere care poate fi aplicata prin reducerea investitiilor si a persolnalulu,reducerea cheltuielilor p]entru publicitate,stoparea fabricarii unor produse sau vinzarea unor active sau chiar lichidarea intreprinderii.&n cazul plasarii in cadranul &$-^: intreprinderea poate aplica strate1ia de reorientare sau de depasire a slabiciunilor proprii.-entru aceasta sse recomanda fuzionarea cu alt intreprinderii sau reorentarea.+8 exeplu o intreprindere mica ce presteaza servicii de transport de pasageri in raza municipilui,si-a reorientat activitatea spre oferirea in chirie a automobilelor.si prestarea serviciilor de reparatie.!pecialisttii in domeniul managementului strategic recomanda ca analiza !^:# sa fie efectuata cu regularitate p-u a servi punct de plecare &n stabilirea strategiilor viitoare si definirea obiectivelor intreprinderii.

,,. erorile cele mai frecvente in 1estiunea unei afaceri mici

8rori: %legerea ideii care nu este cea mai potrivita @ipsa unei echipe manageriale @ipsa unui plan &nsuficienta resurselor financiare %mplasament nefavorabil !ubestimarea competitiei @ipsa unei strategii de marDeting @ipsa de numerar 8rori in selectarea persoanlului @ipsa controlului

,/. motivele incetarii activitatii antreprenoriale

&n cetrea activitatii reprezinta ultima etapa a procesului antreprenorial. 'otivele pot fi de diferit ordin, incepand cu oboseala, stresul, tensionarea intreprinzatorului si dorinta de a se retrag din afaceri, ashimbarea locului de trai sau propunerea de vanzare a afacerii pana la faliment, sau influenta factorilor politici si legislativi, evolutia generalaa a economiei, inflatia, rata dobanzii, costul resurselor financiare etc.

,> Continutul functiilor de motivare.

9n rol important in reusita unei intreprinderi mici il )oaca capacitatile profesionale ale subordonatilor si creativitatea lor.-entru imlicarea anga)atilor si diri)area comportamentelor lor spre ealizarea obiectivelor generale ale intreprinderi,este necesara indeplinira corespunzatoare a functiei de motivare de catre manage,rpin mi)loace de stmulare motivational,practcarea unui stil de conducere corespunzator situatiei. 9na din cele mai cunoscute teorii motivationale a fost cea a lui A.MasloG si este cunoscuta cu denummirea de piramida nevoilor.conform acestei teorii nevoile sun repartizate in 6 niveluri:fiziologice,de securitate,sociale,de stima si de autorealizare.%lta teorie este cea a lui 'C Fregor teoria J si K in caer nu oti anga)atii au acelasi comportament si aceleasi atitudini fata de lucrul lor. +e aceea managerul evaluind contributia acestora poate conventional sa & imparta in grupe X si _.

9n mare interes privind comportamentul uman este teoria asteptarilor si cea a ec-itatii. -otrivt teoriei asteptarlor,edzvolatata de $.$/::',deoarece nu toti oameni au aceleasi nevoi,motivatia fiecarui om trebuie adusa in corespundere cu nevoia sa.-entru aceasta managerul trebuie sa cunoasca asteptarile fiecarui anga)at si sa-l motiveze pornind de la acestea. #eoria echitatii se orienteaza asupra sentimentelor anga)atilor privind efortul depus si rezultatul obitnut,comparind ulterior cu rezulatul obtinut de alti anga)ati care indeplnesc acelasi lucruE.9nul dintre cei mai reprezenativi factori motivationali ai presonalului intr-o intreprindere mica cu toate ca resursele fincanciare sunt limitate ramine stimulearea material,care poate sa fie sub forma de salarii,premii,a)utoare materialesau alte beneficii.-e linga motibatile material la intreprindere mici se folosesc si alte forme de motivare ca:participarea la conducerea intreprinderii,incura)area initiative particulare ,introducerea unor programe flexibile de munca.

,?.Continutul functiilor de planificare

*lanificarea-este o particularitate a managementului intreprinderii mici consta in aceea ca planificarea activitatii poarta un character formal.+esi managementul eficint incepe intodeauna cu planificarea,ma)oritatea managerilor ignora complet necesitatea elaborarii unei strategii de dezvoltare sau ii acorda o importanta minora.8ste f-t redus nr.intreprinderilor mici ce se dispun de un plan de afaceri,care ar evalua situatia curenta si ar reflecta toate etapele si resursele necesare pentru realizarea cu success a obiectiveleor si scoprilor fixate.+upa cum spune si /obinson si G.-earce ca managerii intreprinderilor mici se concentreaza asupra realizarii asa numitului plan zi de zi considerilndul mai important p-u intreprindere decit pe cel strategic.Kenomenul dat este prezent si in /.'oldova,deaorece incertitudinea si intabilitatea economica,depandenta maer de mediul extern,creeaza mari dificutltati in realizarea obiectiveleor prop]usede planul strategic.&n ce priveste elabaorarea planului de afaceri la intreprinderea mica,de obice acesta apeleaza la centrele de bussines si alte institutii specializate in intocmirea lor.Cu regret in ma)oritatea intreprnderilor mici e negli)ate si planificarea financira care poate fi efectuata nemi)locit de conducerea intreprinderii.+eterminind niv.veniturilor si cheltuielilor ,situatia fluxului in numerar bug.provizoriu etc.%baterile de la cifrele planificatepot erv drept primul semn al ieshirii de sub control si al neconformitatii structurii si practicilor managerial cu sarcinile propuse.

,+. solutii de depasire a problemelor antreprenoriale /B. metode de incetare a activitatii unei afaceri mici
: caracteristica definitorie a micului business este durata de viata scurta a acestuia si o ridicata rata a mortalit01ii. !tudiile de specialitate efectuate in tarile europene au demonstrat, ca din " 2ntreprinderi mici 2=i 2nceteaz0 activitatea la finele celui de-al doilea an de activitate. Cu toate ca la noi nu exista o astfel de statistica, num0rul 2ntreprinderilor micului business ce se lichideaz0 este cu mult mai mare, in compara1ie cu 2ntreprinderile mari. 'etode de incetare a activitatii: &ncetarea temporara a actiivtatii &ncetarea definitiva a activitatii

/1. procesul de lic-idare a intreprinderii

.ntreprinderea se lichideaz0 prin hot0r7rea: Kondatorilor, in conformitate cu condi1iile prev0zute de documentele de constituire a 2ntreprinderii, inclusiv in leg0tur0 cu expirarea termenului pentru care a fost 2nfiin1at0 2ntreprinderea respectiva sau cu atingerea scopurilor pentru care a fost 2nfiin1at0, &nstan1ei de )udecata in caz de: faliment al 2ntreprinderii, declarare a documentelor de constituire ale 2ntreprinderii ca fiind nule, 2nc0lcarea cerin1elor, stabilite de legisla1ie, privind desf0=urarea unui anumit gen de activitate, prin care se explica lichidarea 2ntreprinderii, expirarea termenului pentru care a fost 2nfiin1at0 2ntreprinderea respectiva sau dup0 atingerea scopurilor in care a fost 2nfiin1at0 ;la cererea procurorului sau a Camerei .nregistr0rii de !tat pe l7ng0 'inisterul Gusti1iei<, daca fondatorii 2ntreprinderii nu au luat hot0r7rea de lichidare, neprezentarea d0rilor de seama contabile si statistice privind activitatea 2ntreprinderii pe o perioada ce dep0=e=te un an,

1. . ". *. 6.

B. alte temeiuri stabilite de @ege. Kondatorii anun10 creditorii 2ntreprinderii despre lichidarea acesteia cu " luni 2nainte de expirarea duratei de activitate a 2ntreprinderii sau imediat dup0 atingerea scopurilor in care a fost 2nfiin1at0 =i dup0 publicarea in 'onitorul :ficial al /epublicii 'oldova a avizului despre lichidare. #ermenul limita de 2naintare a crean1elor de c0tre creditori trebuie sa fie nu mai mic de luni din momentul public0rii in 'onitorul :ficial al /epublicii 'oldova a avizului de lichidare. @ichidarea 2ntreprinderii se efectueaz0 de c0tre Comisia de lichidare sau de lichidator, desemna1i de fondatori ;asocia1i< sau de instan1a de )udecata, care publica in 'onitorul :ficial al /epublicii 'oldova informa1ia despre lichidarea 2ntreprinderii. +aca in procesul lichid0rii 2ntreprinderii se stabile=te ca datoriile acesteia dep0=esc activele, din care cauza 2ntreprinderea nu este in stare sa execute crean1ele creditorilor, fondatorii ;asocia1ii< sunt obliga1i sa ac1ioneze in )udecata cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau sa-si anuleze hot0r7rea cu privire la lichidarea 2ntreprinderii. Comisia de lichidare ;lichidatorul 2ntreprinderii<, dup0 executarea tuturor crean1elor creditorilor, intocmeste bilan1ul de lichidare si 2l prezint0, odat0 cu predarea bunurilor ramase ale 2ntreprinderii, fondatorilor ;asocia1ilor< acesteia, instan1ei de )udecata, prin a c0ror decizie a fost 2nfiin1at0. Crean1ele creditorilor fata de 2ntreprinderea ce se lichideaz0 se executa in urm0toarea ordine: 1. Crean1ele cet01enilor fata de care debitorul este r0spunz0tor de pre)udicierea s0n0t01ii lor sau in leg0tur0 cu moartea, pe calea capitaliz0rii pla1ilor respective pe unitate de timp. . Crean1ele lucratorilor din 2ntreprinderea ce se lichideaz0 privind plata salariului pentru perioada de pana la B luni precedente lu0rii hot0r7rii de lichidare. ". %chitarea cu bugetul public na1ional pentru perioada de pana la un an precedent lu0rii hot0r7rii de lichidare. *. %lte crean1e creditorilor. Crean1ele neexecutate din cauza insuficientei de bunuri ale 2ntreprinderii persoanei )uridice ;cu excep1ia cooperativelor de produc1ie< se considera stinse. Crean1ele fa10 de 2ntreprinderea persoana fizica se lichideaz0 si fata de cooperativa de produc1ie se executa de c0tre fondatorii ;asocia1ii< 2ntreprinderii in modul stabilit de @ege. Kondatorul ;proprietarul< sau instan1a de )udecata care a adoptat hot0r7rea de lichidare a 2ntreprinderii sau organiza1iei este obligat sa instiinteze in scris despre lichidarea 2ntreprinderii sau organiza1iei oficiului teritorial al Camerei .nregistr0rii de !tat in termen de " zile de la data adopt0rii hot0r7rii, care consemneaz0 in /egistrul de !tat 2nceperea procedurii de lichidare a 2ntreprinderii sau organiza1iei si instiinteaza despre aceasta organele fiscale, vamale, statistice. -entru radierea din /egistrul de !tat a 2ntreprinderii sau organiza1iei, se prezint0 la oficiului teritorial al Camerei .nregistr0rii de !tat urm0toarele acte: o cererea cu privire la radiere, o bilan1ul de lichidare aprobat de proprietar si autentificat de notar, o documentele de constituire si certificatul de 2nregistrare ale 2ntreprinderii sau organiza1iei ;in original<, o extrasul din /egistrul de stat confirm7nd faptul ca 2ntreprinderea sau organiza1ia in procesul de lichidare nu este fondator al unei alte 2ntreprinderi sau organiza1ii si nu are filiale si reprezentante, o actul de confirmare a achit0rii integrale cu bugetul de stat, eliberat de inspectoratul fiscal teritorial, o actul de confirmare a 2nchiderii contului ;conturilor< bancar, eliberat de banca ;b0ncile< deserventa, o actul de predare spre nimicire a =tampilelor 2ntreprinderii sau organiza1iei, eliberat de organul de politie in a c0rui raza aceasta 2=i are sediul, o copia de pe avizul de lichidare ;reorganizare< a 2ntreprinderii sau organiza1iei, publicat in 'onitorul :ficial al /epublicii 'oldova, o documentul eliberat de %rhiva de !tat, privind predarea spre p0strare a documentelor ce fac parte din Kondul %rhivistic al /epublicii 'oldova, conform nomenclatorului. %ceste acte se prezint0 in termen de " zile de la data aprob0rii bilan1ului de lichidare de c0tre comisia de lichidare ori lichidatorul 2ntreprinderii sau organiza1iei la oficiul teritorial al Camerei, pentru radierea din /egistrul de !tat. :ficiul teritorial al Camerei va adopta, in termen de " zile de la data primirii actelor, decizia de radiere. .ntreprinderea sau organiza1ia se considera lichidata din momentul adopt0rii deciziei de radiere din /egistrul de stat si consemnarea acestui fapt in registru.

/2. incetarea definitiva a activitatii unei afaceri

&n cetarea definitiva a activitatii de antreprenoriat poate avealoc prin: vanzarea afacerii, transferarea dreptului de proprietate asupra afacerii in shimbul unie plati

fuziunea sau asocierea cu alte intreprinderi, contopirea intr-o singura afacere a aunor intreprinderi, la fuziunea intrepriderilor, toate drepturile patrimoniale si obligatiile fiecaruia din ele trec, la intreprinderea nou infiintata transferarea ei catre membri familiei, lichidarea sau declararea falimentului acesteia.