Un organism modificat genetic (genetically modified organism - GMO) este un organism a crui material genetic a fost modificat prin

tehnici de inginerie genetic. Aceste tehnici, cunoscute ca tehnologia ADN recombinat, folosesc molecule de ADN din diferite surse, pe care le com in !ntr-o molecul pentru a crea un nou set de gene. Acest ADN este transferat apoi intr-un organism, cruia !i furni"ea" gene modificate sau noi. Organismele transgenice, un su set al GMO, sunt organisme crora li s-a modificat !n mod deli erat "estrea ereditar prin introducerea unei (unor) gene strine, pro#enite de la diferite specii. Dac modificarea este sta il $i afectea" celulele germinale, descenden%ii indi#idului transgenic o #or mo$teni. &n unele ca"uri alterarea genetic se regse$te doar la ni#elul celulelor somatice, situa%ie !n care descenden%ii nu #or fi afecta%i.

'ngineria genetic a de#enit posi il dup descoperirea mecanismelor de codificare a informa%iei ereditare $i crearea !n ()*+ primei acterii recom inate, E. coli e-prim.nd o gen de la Salmonella. /er ert 0oyer a pus a"ele primei companii ce folosea tehnologia ADN recom inat, Genentech, iar !n ()*1 compania anun%a crearea unei tulpini de E. coli care producea o protein uman- insulina. 2-perimente, la scar mic, de plantare a unor plante modificate genetic a !nceput !n 34A $i 5anada la sf.r$itul anilor 16. 7rima apro are pentru culti#area pe scar larg $i comerciali"area unor plante modificate genetic a fost acordat la mi8locul anilor )6. De atunci, suprafe%ele culti#ate cu astfel de plante, au crescut de la an la an. Organismele modificate genetic sunt utili"ate a"i !n, cercetarea !n iologie $i medicin, producerea de medicamente, medicina e-perimental (terapia genic) $i !n agricultur.

Bacteriile modificate genetic au fost primele organisme modificate !n la orator, datorit geneticii lor simple. Aceste organisme sunt ast"i folosite, !n special, pentru producerea de proteine umane pure, utili"ate !n medicin. Astfel de acterii produc insulina, factori de coagulare (pentru tratarea hemofiliei) sau hormonul uman de cre$tere, 49/ (pentru tratarea piticismului). 7roteinele recom inate produse pe aceast cale sunt mai sigure dec.t cele pe care le-au !nlocuit, care erau purificate din cada#re $i deci puteau transmite oli (4'DA $i hepatita 5 la olna#ii de hemofilie sau oala 5reut"feldt-:a;o la cei cu piticism). &n acterii transgenice sunt produse diferite tipuri de interferon, acti#atorul plasminogenului tisular, #accin pentru hepatita 0 precum $i o gam larg de reacti#i pentru cercetare !n iologia molecular.

Streptococcus mutans este acteria ce cau"ea" carierea din%ilor. Aceast acteriea consum "aharurile rmase !n gur produc.nd acid lactic care corodea" "mal%ul din%ilor duc.nd la apari%ia cariilor. Oamenii de $tiin% au produs o form modificat de Streptococcus mutans care nu produce acid lactic. Aceast acterie transgenic, poate coloni"a ca#itatea ucal a unei persoane sc".nd $ansa de apari%ie a cariilor. <ecent au fost create acterii transgenice care distrug sau !mpiedec de"#oltarea tumorilor sau care a8ut !n lupta cu oala 5rohn. 0acterii modificate genetic sunt folosite !n anumite soluri pentru a facilita cre$tera semin%elor $i a produce su stan%e to-ice pentru duntorii semin%elor.

Animalele transgenice sunt folosite !n di#erse scopuri. &n cercetarea iologic, musculi%e de o%et transgenice (Drosophila melanogaster) sunt organisme model utili"ate pentru studiul efectelor modificrilor genetice asupra de"#oltrii. Musculi%a de o%et este preferat adesea, altor animale datorit ciclului scurt de #ia%, costurilor sc"ute cu !ntre%inerea $i genomului relati# simplu comparati# cu #erte ratele.

&n =6(6, a fost creat !n la orator >%.n%arul resistent la malarie? prin introducerea !n genomul su a unei gene care !mpidec de"#oltarea agentului cau"ator al acestei oli. @/O a considerat aceast reu$it ca fiind de mare importan% !ntruc.t numai in anul =661 peste un milion de oameni au murit din cau"a malariei. Masculi de %.n%ari modifica%i genetic au fost, de asemenea, crea%i pentru com aterea rsp.ndirii fe rei Dengue, oal (transmis de %.n%arul Aedes aegypti) care afectea" anual !ntre A6 - (66 millioane de oameni dintre care B6,666 mor.

Hydra $i anemona marin Nematostella vectensis au de#enit organisme model pentru studiul e#olu%iei, a imunit%ii $i a unor procese din cursul de"#oltrii em rionare. Mamifere transgenice sunt folosite ca modele e-perimentale pentru a induce la animale oli similare celor umane !n #ederea identificrii mecanismelor de apari%ie a anomaliilor induse $i a descoperirii unor metode de #indecare sau ameliorare. Aceste modele ofer posi ilitatea testrii unor metode de pre#enire sau !nt.r"iere a apari%iei lor la oameni. 'at c.te#a e-emple,

Animalele transgenice pot fi folosite $i !n studii de to-icologie (detectarea su stan%elor to-ice), !n cercetarea mecanismelor de regla8 genetic din cursul de"#oltrii ontogenetice, !n studii de iologie molecular pentru anali"a reglrii e-presiei genelor. Numeroase categorii de organisme transgenice precum $oareci, iepuri, oi, capre sau #aci, unele plante sau microorganisme sunt utili"ate pentru o %inerea unor produse farmaceutice, factorii C''' $i 'D de coagulare, fi rinogen, lactoferina (aditi# !n laptele pentru nou nscu%i), alfa-( antitripsina, t7A, insulina, hormoni de cre$tere, anticorpi monoclonali, #accinuri, colesterol o-ida"a etc. Au fost crea%i porci transgenici ca surs pentru transplant de organe la om. O %inerea de porci care s produc doar carne fr grsime a !nt.mpinat serioase dificult%i datorit numeroaselor efecte secundare (porcii transgenici a#eau o fertilitate sc"ut, sufereau de artrit $i deficien%e imune) considerate inacepta ile.

Au fost o %inu%i pui $i curcani transgenici re"isten%i la #irusuri a#iare, pe$ti $i alte animale marine folosite !n alimenta%ie la care cre$terea a fost accelerat prin producerea unei cantit%i ridicate de hormoni secreta%i de gene pro#enite de la al%i pe$ti, porci sau om. Au fost o %inute animale (capre, oi, #i%ei) capa ile s secrete molecule ioacti#e !n lapte, s.nge sau urin. 5hiar dac utili"area lor este !nc limitat, se sper ca !n #iitorii c.%i#a ani companiile speciali"ate s foloseasc su stan%e astfel o %inute !n produsele lor. 3tili"area animalelor transgenice !n aceste scopuri na$te o serie de contro#erse ce #i"ea" unstarea animalelor $i siguran%a alimenta%iei deoarece aceste animale ar putea fi sacrificate $i utili"ate pentru hran dup ce nu mai sunt utile !n producerea de medicamente. 7rin transfer de gene au fost o %inute (chiar dac nu sunt !nc comerciali"ate) al ine care tolere" pesticide $i insecte prdtoare care se hrnesc cu duntori ai plantelor de cultur.

Organismele transgenice sunt folosite cu succes !n agricultur, at.t pentru cer$terea calit%ii $i cantit%ii produc%iilor #egetale c.t $i animale. 3tili"area organismelor transgenice !n agricultur poate fi considerat ca o e-tindere a practicilor agricole folosite de secole pentru ameliorare, !ncruci$area unor organisme selec%ionate pentru caracterele lor sau administrarea unei diete speciale. 5omparati# cu metodele tradi%ionale, utili"area organismelor transgenice pre"int o serie de a#anta8e, Specificitate crescut E caracterul dorit poate fi ales cu mai mult acurate%e, pstr.nd la minimum caracterele adi%ionale nedoriteF Rapiditate E o %inerea unui nou caracter durea" doar o genera%ie comparati# cu tehnicile clasice de !ncruci$ri !n care !nt.mplarea 8oac un rol importantF Flexibilitate crescut E caractere imposi il de o %inut prin tehnicile clasice pot fi do .ndite pe aceast caleF osturi diminuate E multe din costurile datorate administrrii suplimentelor nutriti#e sau tratamentelor cu su stan%e chimice (anti iotice, pesticide etc.) pot fi e#itate.

O %inerea de forme transgenice $i-a gsit o larg aplica ilitate !n ce pri#e$te plantele de cultur, ore", um ac, soia, rapi%, porum , ro$ii, cartofi, #ar", salat, papaia etc. &n ma8oritatea ca"urilor s-a urmrit, cre$tere rapid, producti#itate crescut, cre$tera re"isten%ei la ier icide sau la atacul insectelor, #irusurilor sau altor duntori. Noile #ariet%i de plante au fost o %inute prin transferul unor gene ( acteriene, #irale etc) care s le confere toleran% la oli sau duntori sau s permit plantelor s tolere"e ier icidele care #or de#eni astfel mai selecti#e !n ac%iunea lor !mpotri#a uruienilor, permi%.nd astfel fermierilor s foloseasc cantit%i sc"ute de ier icide. 4-a urmrit, de asemenea, modificarea unor caracteristici precum cre$terea #alorii nutriti#e (plante fura8ere, semin%e de floarea soarelui, soia etc.), a cantit%ii $i calit%ii fi relor !n ca"ul plantelor crescute pentru industria te-til ( um ac colorat natural prin transferul unor gene care dau culoare florilor).

Astfel, au fost o %inute $i comerciali"ate #ariet%i de, um ac $i porum re"istente la atacul unor insecte sau cu toleran% crescut la ier icide, ro$ii, do#leac, papaya re"istente la atacul unor insecte, cartof re"istent la atacul g!ndacului de 5olorado etc. &n pre"ent, **G din culturile de soia, =HG din cele de porum , B)G din cele de um ac $i =(G din culturile de rapi% de pe glo sunt o %inute din plante modificate genetic. &n =6(6, !n raportul 5omisiei 2uropene pentru cercetare $i ino#are se preci"a, >9he main conclusion to e draIn from the efforts of more than (+6 research pro8ects, co#ering a period of more than =A years of research, and in#ol#ing more than A66 independent research groups, is that iotechnology, and in particular GMOs, are not per se more ris;y than e.g. con#entional plant reeding technologies.?