2.4.

SPAITUL - ORGAI{IZAREA $t COMPUNEREA SPATilLOR

2.r1.1.

Definirea 9i organizarea spa$ului

Liniile, formele, culorile, texturile, sunetele, mirosul, toate au anmite influen{e prwizibile aspra reac{iilor intelectuale qi emotive ale omului. Daci, de exemplu, o anumiti formi sar ol/,oarc spune stface anurnite lucnui pentu obsfvatof, acesta este un motiv suficient pentsu a folosi o asemenea form-I sau culoare in alcituirea acelor elemente sau spa{ii care ar trebui si con{ini, in mod ideal acelagi mesaj pentru privitor.

imprejmuiri qi

Orientalii au in{eles de multi lreme ci, pentru a avea spalii semnifrcative, trebuie si existe ci dinmsiunea, fm qi caractml imprejmuirilor deteminl calilate spa{iului. Deschiderea,

nmai extindrea nu sunt suficientE ele pot fi dmr m spaliu gol. Spa{iile exterioare pot avea o perspectivi infiniti, limitati numai de orizontul indepirtat qi de cel mai indepirtat prmct de pe cer. Fieere spatiu sau complex de spalii are o fomi, dimensiuni, material culoare, texturi qi alte calititi, care exprimi qi se adapteazi cel mai trine func{iei cireia ii este destimt spa{iul. De multe ori in proiectare se folosegte expresia ,proiectarea unei suprafeqe", cind de fapt nu este vorba suprafele, ci de vohttne e\ spalii. Volumele rezulti din combinarea hidimensionali a difqitelor suprafe{e gi au diferite forme gi mirimi. Volumele prezmte in ammjirile peisagistice sunt: elementele constitrfive, plantatiile de arbori 9i arbuqti, meori microrelieful, rocile. Privite inpuspectivi ele se supun aceloraqi modificiri optice. Puceporea elementelor verticale (statuie, obelisc, arbore) poate fi: - din apropiere: observarea integralS (cu capul imobil) este posibild de la o distan{i de el pu{in 2 ori mai mre decAt inillimea obiectului;
vidul
sau

((5

5
5
mui

r1o0< t-tg(=

din depirtare focalizarca privirii cike

obiect impme o buni dimmsiomre a aestuia (apare

Fig. 2.16. Perceperea in paspectivi a liniilor drepte. cube cmtrate qi siruoase

I\

0R0
Fig. 2.17. Fome de suprafe{e plane spa{iu au caracteristici liniare, caliti{ile liniare
I

fenomenul de micqorare opticd). De exemplu, tn teren de joacd pentru copii, N este o grupare de echipamente de joaci aranjat pe un plan da! ci mai degrabi o serie de spafii care incorporezi aceste lucrui. Un tqm de joaci bine proiectat reprezinti o serie dE spa{ii bine organizate, fieere asiguind spa{lul cel mi folositm qi mai plicut pentru

Acolo unde elementele de cuprindere ale

specifici. O autosbadd nu este pur qi simplu un strat de pavaj pe o suprafati de teren ahmgiti. O autostradi bine proiectati trebuie si fie conceputi $nind seama de spatii: deschisi acolo rurde vizibilitatea siguri qi priveliqtea plicuti dicteazi astfel; inchisi in locurile care trebuie mascate; variati ca fonni, texturl qi culoare pentru a stirni interesul qi a indep'Irta oboseala; modulati pentu a dezvllui peisajul nahnal $i a-i integi cet mai bine elementele constructive. Autostrada ideall va fi rm spa{iu gtiinfific concepu! de formi variatii care se lirgeqte qi se contracti, de-a lungul cireia participan{ii la trafic pot si se deplaseze ctvitezi, in siguran{i qi liber, bucurnndu-se de priveliqtea drumului proiectat astfel incit si-l men{ini relaxat qi incinta! dar totodati atent Un oras nu este doar un conglomerat eterogsn de cl,idiri aranjate potrivit rurei scheme rigide; specialiqtii il abotdeazA ca o dispunere a spaliilor libere. Nu at6t clidirile cit aranjarea qi caracterul spa{iilor libere, pe caro le delimiteazd, conferi rmui oraq calitatsa sa esm{iali. Spatiile sunt defmite de planuile de inedrare astfel: - planul inferior (sot api, zuprafe{e de circula{ie); - planurile verticale continue (suprafet vegetale, ziduri, garduri etc.) sau care constihrie repere de limitare (arbori de aliniament coloane de pergole); - planul de deasupra capului (traversele pergolelor, bolta de frunzig a arborilor, bolta cenrlui). Elementele verticale au func{ia ea mai importanti in crearea spa{iilor exterioare. Ele determini forma gi mirimea spa{iilor, caractml inchis sau semideshis, controlul vizual (orientarea privirii citre interior sau citre exterior). Crearea de spa{ii plicut organizate, este sarcina majori a speeialigtilor (arhitec{iurbani qi peisagiqti).
sa

firnc{ia

abshacte smt dE mare importan{i pentru proiectare. Fiecare linie evidmti in form sau suprafa{a oricirui elemmt su descrisi prin intiilnirea oriciror forme sau planuri, are propria sa exlnesie abstracti (fig. 2.f8.).

\\*/^\ili \ \'\ \---'firncliile mei ingrldiri verticale; reacliile ommegi induse vmiaz6 dup6 tipul qi gradul imprejmuirii

,/

./ \,'

---1r.--

\
deschis5 pi liberd pentru a

complexa pentru starea de

xcit4c, divertismmt, cuiozitate,

zurprizd, mipcare indusd

indma

la

rcfiue

gi

exubcanli

irclati

pentru

reluare qi pentru odilnb

bgrddire sirrpld pentru

concentrare 6upra uei idei, fome qi detaliu

Fig. 2.18. Spa{iile pot fi determinate si impirtiqearci impulsuri intelectuale qi emotive predeterminate orizontale) pot

2.4.2. Elemenb de oompunere a spatiului

Liniile. Ca elmente de plarg liniile pot fi: conturul tmei suprafete orizontale, verticale sau inclinate, marginile mei alei, bmdua mui bazin, muchiile unei trepte etc. Liniile pot avea mdtoarele fome: dreapti (zig-zag fri'fii), cubi cenkali (arc de cuc), cubd libqi (ondulatii, spiralati). Vederea de la distanli, in perspectivi (sens longitudinal) a liniilor planului solului determini scnrtarea optici gi deformarea (fig.2.16.). Suprafe{elep/aze (frg. 2.I7.) potfr reprezentate de: - suprafe{ele geometrice: poligoane regulate gi neregulate (triunghi, pitrat, dreptunghi etc.), cerc, elipsi, figuri rezultate din combinatia liniilor drepte cu linii curbe cen&ate; - suprafete cu forme neregulat sinuoase (lac, pati florali etc.).

puspctivi diferi in rapod cu depirtarea privitorului

in firnclie de mirime, distan{a de obseruare, obstacole, suprafet desftgurate pe teren (inclinate gi fi vizute integral sau parlial (sup,rafe{e de circula{ie, partw, lac q.a.). Perceperea in

gi unghiul de obsware (figurile se scurteazi optic ai se defomeazi). Planurile vertiele, observate in perspectiv5, sunt pucepute cu modificlri optice similare. in amemjirile peisagistice se int6lnesc adesea asocitri de suprafeJe plane cu mghiuri de inclinare diferite, de exernplu suprafe{ele talwilor, tsaselor. Privite in sens descenden! pot apare mghiui,,rnoarte" (fig.2.19.). Suprafe{ele concave au vizibilitate buni iar cele convexe sunt percepute partial in func{ie de inil{imea observatorului qi distan{i (fie. 2.20.). Suprafe{ele ondulate ob{inute din remtea concavitn{ilor gi convexititilor (de exemplu peluzele valonatE : d al-v ale) (fr9.2.21.). a

Fig. 2.19' Suprafe{e

frAnte

*,"'-----4
Fig. 2.20. S'prafe{e concave gi

convexe

Fig.2.21. Suprafele ondulate

Perceperea suprafefelor din interiorul acestora. Distanlele ftzian ct qi cele percepr.de optic sunt mici cind privitorul se afli spre centrul suprafe{ei decit la mrgine (frg.2.22.). in peisagistici se lucreazi cu toate dinensimile spafiului, corotruindu-se peisaje care smt percq)ute atit prin privirea de la distan{i, cit, mai ales, prin parcurgerea qi implicarea vizitatorilor in interiorul lor. Ca qi in arhitectura conskuc{iilor, in peisagisticl, se orguizetzi, qi se modeleazl spa{ii pnn intermediul formelor qi volumelor, folosindu-se efecte de pmpectivi, de contrast qi armonie, culoare, de umbri gi lumini. Arhitechra peisagistici utilizeazi insi rur element principal care iqi modificl in timp aspectul - vegeta{ia - iar spa{iile pe care le creeazi nu sunl fizic, riguros inchise qi nu au volumetria stabili (datoritii cregerii plantelor)

Veselie: splh libse, fome qi trasee line, curgitoare; tumbe gi migcdri rotitoare, acomodate spafiului respectiv; rnigcare qi ritm exprimate in conskuc{ie; lipsn de restric{ie; forme, culori gi simboluri care fac apel mai curind la emo{ii decit la intelect; elemente lemporale, intimplitmre; lipsi de re{inere; prefecitoria este acceptabilI; elementul imaginativ este aplauda! adesea lumina, strilucirea qi spontaneitatea in contrast cu meditafi4 intunericul gi etemul; culori calde gi strilucitoare; lumina care pulseazi, strilucegte, cruge in sclipiri, {iqneqte sau radizS; sunete exuberante sau bine ritmate. va retrage in adAncurile propriei sale C;otttutryIare: sctra nu este importanti intucit subiectul congtiinp; spafiul total poate fi blind gi nepreten{ios sau imens gi bogat omamentat, atlit timp c6t formele structurale nu sunt insistente; nici un element insinuat; nici o distragere prin contraste izbitoare; simbolurile trebuie puse in rela{ie cu obiectul contempla{iei; spa{iul trebuie si sugereze un sentirnent de izolare, detagare, intimitate, siguran{i gi pace; lumini blindi qi difirzi; culori linigtitoare qi retase, sunete ca rn quvoi de note

mi

joare, intomte in surdini, pereepute subcongtient. Ac1fune dinamfud. Forme indrizneJe, caden{^i constructivi majori; planuri unghiulare; diagonale; materiale solide cum sunt: piatra, betonul, lemnul sau o{elul; texhri naturale aspre; verticale inalte; nucleu compozi{ioml direc{iona! concenharea interesului in punctul focal al acliunii cum ar fi tribrma, punchrl de adunare sau poarta de ieqire, spre care te indeamni intregul spa{iu; miqcarea sugerati prin linii retorice, prin lumini care {6gnesc qi prin succesiuni gradate de forme, desene 9i sunete, culori primitive, putemice: singeriu, stacojiu qi galben-portocaliu; steaguri care {ll{lie; drapele strilucitoare; muzici de marg; revirsare
de srmete; stridenJe de

alimui, mit, bubuit

de tobe.

h ''{ ,\ t

/; Q,

\
Fig.2.22.percepere meisuprarelecircuraredir interiorulacesteia

V__)

e)C)
Pmtru caracterizarea qi inleleguea compozi{ilor peisagistice este necesari cunoagterea unor no{iuni fundamentale privind peisajele qi construirea lor. Aspectele vizule cele nai inportante in percepuea peisajului natual sau amenajat svnt priveliStilc

Dragoste senznalii: intirnitate desivArgiti; orientare spre interiorul compozitiei; subiectul este punctul central; scari intimi; plafonjos; planuri orizontale; forme rotunde qi moi; juxtapunere de rmghiuri 9i cube; mtoiale delicate; suprafele moi, voluptoase, elmmte qi parfum exotic, lumini roz-palidi bn6nd in auriu; muzici pulsanti qi infiorati. Temii ryfuitualii sablbnii: rcari covirqitoare, carc trese dincolo de experien{a normali qi umani gi care te cufundi intr-un vast adinc al spa{iului; forme avAntate, in contrast cu forme orizontale joase; un volum astfel imaginat incit si-l {htuiasci pe om pe o suprafa{i largi qi si-l faci si-gi ridice ochii qi mintea in sus, de-a lmgul verticalei; orientarea in sus, spre sau dincolo de rm simbol al infinitului; ordine compozi{ionali totali - adesea simetrici; succesiuni foarte studiate; materiale scumpe qi durabile; sentimentul eternului; folosirea albului cast; daci se foloseqte culoare, sI fie reee gi detaqatil cum ar fi diferitele nuan{e de verde-albastru, verde qi violet o radiatie difirzi cu sige{i de lumini; o muici adinci,

qipuspeaivelc.

2.11.2.

lnfuenf spaliilor asupra psihicului

uman

plini, mirea{i, cu pasaje inilptoare. Nepliicaes: succesiuni care frusteazi wentuala migcare su revela{ie; suprafete gi spafii nepotrivite, utiliziri anticipate; excese; conJlict nedori! lipsi de confort; texturi enervante; folosirea imprcprie a materialelor; lipsa de logicl, elemente false, nesiguranji; plictiseali; elemente neinteresante, dezordine, culori distonante; sunete discordante, temperaturi sau umiditate dezagrea,bll|' calitatea luminii neplicute,
elemmte

Un spaliu bine proiectat poate si atragi, si invioreze sau si emo{ioneze bmeficiarul acelui spa{iu. Un spaliu este plicut numai daci prin dimensiuni, forme qi caracter este potrivit scopului pentru care este folosit. Calitilile abstracte de proiectare sau caractqisticile spa{iale pot produce o anumitii ractie emotivi sau psihologici inten{ionati: tensiune, relaxare, veselie, spaimd, contemplare, acliune dinamicd, dragoste senzuald, teamd spiritrcld rublimd, nepldcere, pldcere (fig.2.23.) Terehtne: fome imtabile; cmpozi{ie scindati; complexiti{i ilogice, gami largi de valori, ciocnire de culori; culori intmre nepotolite, dezehilibru virul al mei linii su punct; inexistenJa unui punct pe care ochiul si se poati odilrni; suprafefe dure, aspre sau col{uroase; elemente nefamiliare; lumini verticali; temperatmi neplicute; sunete pitrunzitoare, trepidante qi asurzitoare. Rehxarc: simplitate, volumele pot varia e dimemimi de la infrm la infnit; potrivire; obiecte qi materiale familiare; linii cugitoare; fome qi spa{ii cmbilinii; stabilitate constructivi, evidenti; oizontzlitzte, texturi agreabile; fome plicute qi confortabile; lmhi dulre, sonoritate mingiietoare; spa{iu pitruns de culori liniqtitoare (nuan{e de alb, gri, albasbq verde). Spaimd: sentiment de inchisoare; o senza{ie de comprimare gi de povari, impresia de capcani, lipsa unor repere de orientarE lipsa mijloacelor de a se aprecia pozi{ia sau scara lucrurilor, suprafep qi spa{ii ascunse, posibilititi de surprizn; planuri inclinate, intortocheate sau fiinte; forme instabile qi ilogice, suprafa{a de bazi hanrdatl gi lunecoas5, primejdie, goluri neprotejate, elemmte reliefate agresiv, spa{ii contomionate; elemente nefamiliare; elemente goeante; elemente care uimesc; elemente de mister, elemente nefiregti; simbolui care implicd oroare, duere, tortui sau utiliarm fortei; elemente intunecate, neclare, stranii; lumini palidi sau tremuritoare sau dimpotrivi {ipitoare, obositoare; albastru sau verde rece; culori monogromatice anomale.

uite.
dwoltate
Si qi realizate;

Plicere*: spa{ii, forme, texhui culmi, simbolui, sunete, calitiili de lumini gi mirosuri toate, in mod wident potrivite folosirii spagiului - oricare ar fi aesta; satisfacerca anticipirilor, cerintelor sau dorin(elor,
succesimi

relafii armonioase; rmitate in varietate; cthtztea rzultanti: frunosul.

altele smt mai categorii generale, in limp ce tewiunea, relauru, spaim specilice. Pentru rceste reactii din md, cancteristicile spatiilor prciectate, pentu a le detemina, se pot imoie in detalii mai specifice. Gradul de ,pl6cue" sau opusul ei ,,nepllcue", pare sd depindd de gradul de potrivire simlitd a spaliului fafi de utiliara s qi de o dezoltare mi{icati qi moniomd a elmmtelor planului mtfel inc6t si swemcd rcemtd fi.mclie. Putem h61 ,,pl6cwa" sau ,,spaima" simultan (inft-o sal6 de spectacol) sau pldcuea qi inmimurirea spiritualE sublimd (intr-o catedrald) etc.

sPldcerea

neplieru smt

2.4.3.

Calitilile spatiului

Esenla unui spa{iu esle calitatea con{inutului siu impus sau

implical

Spaliul limitat poate si fie static. El poate si fini^treaz interesul sau si produci relaxarea. El poate direc{iona qi concmtra intqesul qi viziunea citre interior. Intreg spa{iul poate fi conceput asfel incit si pari ci ss contractl gi suporti, ci dd nagtere unui sentiment de intmsitate sau de compresiune dinamici. Vicwersa, spaliul poate si se deschidd inafari. El poate si indrepte aten{ia spre cadrul siu gi dincolo de el. El poate si pari ci se retrage sau ci se extinde. Poate si explodeze citre exterior. Poate si imprime o migcare citre e*erior.

- spatiul total sau compus preia, p6n[ la un punct, calitntrile spa]iilor componente pe care trebuie
lege

sd le

inf-o entitate efectiva.

SpaJiile, prin natura lor, pot varia de la vast la minuscul, de la upor la greu gi meditativ, de la dinamic

la senin, de la brut la rafina! de la simplu la complex gi de la sumbru la orbitor. Spaliile, in dimensiunile, forma gi calitatea lor, pot sf, varieze la nesfar$it. Proiect6nd un spaliu pentru orice funclie dat5, febuie mai
intiii sd-i definim calitdtile dorite gi apoi strJ credm.
2,5. MT$CAREA

\ \ "'1

\i r.r

:iI

'..'r!:".

tensiune

\-\\\.\ \ :\\ \\ \\ * ** \ *1

,i5 t{

' \rv 7)
f \

".:"

" *.--:--:.\,

\.\

Fiecare obiect ca entitate perceptibili, existA at6t in timp cat gi in spaliu. Aceasta inseamnd cd un fi inteles in intregimea sa ln oricare moment sau din orice punct de observafie. El este perceput mai curdnd printr-o suitd de impresii. Cdnd te afli ln migcare vezi o serie de imagini ce se contopesc lntr-o percepfie vizual[ cuprinzdtoare unui obiec! spafiu sau unei scene. Perceptia nu este doar o chestiune de vedere. Toate simturile pot fi implicate - vtrzul, gustul, mirosul, piplitul qi auzul. Rifrnul, ordinea, tipul gi gradul de perceptie sunt lucruri ce trebuie stdpdnite prin proiectare. Trdirea este rareori static4 aproape lntotdeauna migcarea este inclusl in persoan[ sau in obiectul perceput. O construclie est rarcori vizutii dintr-un punct fix sau in elevatie frontall, cel mai frecvent fiind vdztrtd de cdfe om ln mi$care. De aceea forma sa fidimensionalI ca gi volumele sale sunt mai importante decat falada ei. Dispozilia unui plan este rareori vizutil dintr-un punct focal fix, fiind perceputii mai curdnd de oamenii ce o strlbat, dintr-un num[r infinit de puncte de observatie. Cu cat este mai curgdtoare schema faseelor de circulalie gi cu cdt existd mai multe puncte de observalie, cu atAt cre$te interesul vizitatorilor. Aspectele vizuale cele mai importante ale unei compozilii sunt dezvilluite observatorului in migcare. Cele mai importante aspecte funclionale sunt de asemene4 trtrite de oameni ln migcare sau in repaus deliberat. Caracteristicile migctrrii. Prin proiectare, linia sau traiectoria miqcdrii determinate poate fi in formtr de meandre, discunivS, in formd de circuit, ln slalom, ln forml de zig-zag, ln ascensiune, in cobordre, centripet4 ln formd de arc etc. Natura migcirii determinate poate fi mangAiebare, surprinzltoare, $ocantii, derutantit, lntortocheat4 explorativa, succesivtr, progesivd, liniari, ondulatorie, curgatoare, ramificati, divergenti, convergent4 putemic4 extinsl etc. (frg. 2.24.).

obiect nu poate

*-r/
I

L^-4

in memdre

curbiliniu haotic

tc-{ cl { /':\ - -\, *-1,r ) i" u'/''\ /\' { \ r=l G; I r--"

l t
(
in

slalom evitind

inconjur6nd dispendndu_se

adundndu-se

v '.\
1

t.t t/

il i i

n
,>
impr4tllndu-se

I
C*"
spre o

I /\ y
tinei

l-ridicdndu-se

\^

**-..-raaceraqrniver
\-*ufudrindu-se

rcolind

revenind

convergind

Fig.2.23. Reactii emotive generate de caracteristicile spaliului

se referd la urmltoarele aspecte: - spatiul poate sd fie curgdtor gi ondulat sugerdnd o miqcare directional[; - spatiul poate fi alcf,tuit astfel incdt sf, aibtr calit{i proprii suficiente qi satisfdc[toare gi str pard complet prin el insupi sau poate fi incomplet - un decor in care trebuie infroduse qi alte elemente; - spaliul poate avea un efect de spaliu gol; - spaliul poate avea o presiune expulsivd, - spatiul poate fi dezvoltat ca o ambianF inconjurtrtoare optiml pentru o anumitil activitate; - spatiul trebuie astfel proiectat incdt s[ stimuleze o reaclie emotivi prestabilitf, sau poate sI fie astfel alcAtuit incat sA producf, o succesiune predeterminatii de asemenea reacfii; - spatiul poate domina un element, imprim6ndu-i acestuia cali0lile sale spaliale particulare; - spatiul poate sA aibi o orientare, c6fe interior sau exterior, in sus sau injos, radial sau tangenfial; - spatiul poate s[ fie pus in rela]ie cu o for]d, cu un obiect cu un alt spaliu qi poate s[-gi c6gtige chiar propria sa semnificafie din aceastA relafie;

Calitlfile spatiului

l. .(.
cu

:;';.;r..'t..,
obscur

.ii*:.

,
moiv

, 1
firav
cu

J q'
interferente

({

\t

dificulgti

condilional

Traseul, viteza qi natura migcdrii produc intr-rm subiect aflat in migcare o reaclie emotivi gi intelectuah, gi ca urmare ea trebuie controlati cu atenlie. Calititile abstracte ale tniectoriei de-a hmgul cireia
este abordat un subiect sau un spaliu trebuie de asemeneq tratate gi controlate cu atenlie. Migcarea determinati hebuie si fie acomodati gi rezolvatii satisficltor Pentru aceast se vor lua in calcul to{i factorii pozitivi qi negativi care influen{eazi omul in migcare: - factori care obligi; - factori care repugni;

fimc$lor sunt mai bine adaptate supn"afelelor orizontale; - migcarea ede mai stabih, in echilib,ru cu for{a gravitationali; - miqcarea este mai ugor de controlat; - obswarea mui obiect in migcare este mai uqor de controla! - interesul vizual se indreapti spre planurile verticale.
- majoritatea

- indicatori ai miqcirii; - elemente care indoamd la repaus;

- migcarea orizontall; - miqcarea indreptatii in jos sau in panti; - migcarea indreptati in sus, ridicarea sau cilirarea; - reaclie detminati

Migcarea
-

indreptati in jos sau in panti: omul este afeaat de migcatea descendenti in urmitoarele moduri: efortul este minimaliza! dar inillimea trebuie redobAnditi; siguan{a depinde de atentie gi texfrrn; di sentimentul

Factorii care obligl: ornul tinde sL se mi4te: - in succesiune logici a progresiei; - de-a lungul axelor de cea mai mici rezisten{i;
- de-a lungul celor mai dulci pante; - de-a lungul axelor sugerate de forme direc{ionale, semne sau simboluri; - spre cea ce place; - spre ceea ce este potrivit; - spre lucruile dorite; - spre obiectele de folosin[,i; - spre schimbare - de la rece la cald, de la soare la umbri, de la umbri la soare; - spre cea ce prezinti interes; - spre ceea ce iti stimeqte cruiozitatea; - spre rm punct de intrare; - spre puncte de cel mai puternic contrast; - spre pmctele cu terlua sau culoarea cea mi bogati; - spre a atinge un scop, Factorii care repugni: omul esle indepdrtat de:
- obstacole; - pante abrupte; - ceea ce este neplicut; - ea ce este monoton; - ceea ce este lipsit de sensibilitate; - cea ce este neinteresanq

- spre a ase rnAndri cu inil{imea atinsi, distanla acoperiti, greuti{ile invirue;

- in grabi" pe dnnnul cel mai direcg cel mai comod, pe

de refugiu" ascunzitoare; regres, reintoarcere la prirnitiv; impresia plicuti de a cobori de a fi in armonie cu for{ele gravitaliei; - cregte impresia de izolare, protec{ie gi intimitate; - miqcarea citre jos gi ad6ncime prin culori profimde @mintii, simplitata formei, materiale

nafrale

drumul indirccq
- in armonie cu traseele de circula{ie; - in armonie cu formele abstracte ale fuaseului; - cltre frumos gi pitoresc, - pentru seua(ia plicuti a miqcnrii; - pentru triira modulaliilor spaliale; - citre locuri expuse, daci este aventuos, - citre locuri protejate, daci este amenin{at; - citre qi de-a curmeziqul unor suprafe{e qi spafii

curgitoare, - vederea este indreptatii spre planul solului;

qi apn
sau

finigiE

- interesul crege

fafi de obiectele

de pe sol - plante, api, minerale.

Miqcrea indreptatd in modui:

sus, ridicarea sau

ci{irarea: omul

este

afedd de miqcara ascendenti in urmltoarele

plicute;
- citre ordine, daci este obosit do invilmigeali; - citre invilmiqeali, daci este plictisit de ordine; - cike obiecte, suprafele qi spa{ii care srmt potrivite
cu starea lui de spirit sau cu nevoile sale.

- migcmea in sus necesiti for{i pentru a te ridica qi invinge gwitzta;' - adaugi o noui dimmsiune migcdrii; - inveslege; - di impresia de realizare, de cucmire a gravitaliei; - dI impresia de potenlial care se acumuleazi; - di impresia de ,pvansare in via{i"; - detagare de lucrmile piminteqti; - conferi o implicalie morali de exaltare, de apropiere mai mare, de divinitate; - di impresia de a fi mai aproape de soare, de rarefiere; - detaqeazi de mul{ime, conferi suprematie gi putere;

- ceea ce este wident; - ceea ce este nedorit - ces ce este neinspirat; - ceq! ce este intezis;

- atingerea punchrlui culminant; - extinduea priveliqtilor qi perspectivelor; - conceptrl omului in opozi{ie cu cerul; - interes m;rit pentru siguranli gi stabilitate qi pentru textura planului solului spre a crea atrac{ia qi aderen{a necesarl; - interes vizual pentru planuile de desupra capului gi pentru cer.

ceea ce

soliciti;

- pericol, difrcull4fi, dezordine, uri{enie, nepotrivire.

Indicatori ai miqcirii: omul este dbeclinnat sau ghida de: - aranjammtul fomelor naturale su comtruite; - seme, simboluri; - trasee de cinrlaJie care se imprm de la sine; - conhoale mecanice cum
- obstacole, ecrane, despir{itoare de spa{iu; - linii dimmice de plan;
Elemente care barierele;
-

ar

fi po4ile, bordurile,

Reaclie determinati: omul rea4ianeafi prit: - relaxare fap de ceea ce ii este familiar, excita{ie sau stimulent fa{i de ceea ce ii este nefamiliar; - glsind plicerea in unitate, varietate qi in ceea ce este potrivit; - gisind siguranJi qi ordine; - gisind amuzament gi divertisment in ceea ce este straniq viu gi in schimbare; - de,izind ftzic, mintal 9i spiritual in mijlocul a ceea ce este rigid qi fx.

fome

spa{iale.

deteminat si se odihneoscii de: - condifii de co;,fort, desfbtare sau odihni; - nehotir6re; - ara4jamente plicr.rte de formi qi spa{iu; - prilejul p,rritru ;rtimitate; - prilejul unci aprecieri mai depline a priveliqtii, - frrnc{ii corelate cu repausul qi odihna; - elemente ale planului sugerAnd sau necesitAnd obiectului sau detaliului; - prilejul concentririi; repaus;
este

inllc*nrni la repaus: omul

- restr6ngerea miqcirii; - incapacitatca ,le a merge mai departe;

- atingerea unei pozilii optime

Migcarea orizo

ri t ali: omul este afeclat de mlqcara orizontali in urmitoarele moduri: - miqcarer rste mi uqoari, mai liberi qi mai ehcienti in plamrl orizontal; - migcr, ca cste nai sigurS; - schimbarea direc{iei este mai mare; - alegerea direc{iei se face mai rcpede;