NR VAR TEMA / NTREBARE (* = complement simplu) OBSERVAII I SUGESTII 1 OBSERVAII I SUGE Dac suntei de acord cu comentariile sau nu,

putei s le confirmai sau infirmai n continuare n dreapta, n felul sta se vede dac este o problem constatat de mai muli studen ntrebare sau la rspunsul n cauz. Orice comentariu ajut CARDIOLOGIE: Aritmii

RSPUNS A / F (ADEVRAT / FALS)

1. a.

*Care dintre urmtoarele caracteristici sunt patognomonice pentru o tahicardie ventricular: Frecvena cardiac >200 pe minut
F cartea da 100-250 bpm

b.

Prezena complexelor QRS largi (>120 ms)

A?

nu mi se pare patognomonic

c.

Absena undelor P vizibile pe electrocardiogram

undele P pot fi vizibile/integrate in complexele QRS

Rspunsurile conin fragmente in i dei e o ntrebare tip complem exist mai multe rspunsuri care bifare, dei nici unul nu reprezint ceva patognomonic aa cum se c totui c ECN nu pomenete nim patognomonic pentru TV!! Extrem de interpretabil, nu respe crii (pag. 31: <100 e RIVA, >25 ventricular), limitele 100-250 sun Complexe QRS largi peste 120 m multe tulburri de ritm, condiia n patognomonic pentru TV. DAR formuleaz mult mai corect desc TAHICARDIE CU QRS largi (>12 regulat, cu alte cuvinte impune unei frecvene ridicate. Varianta d mai respect aa ceva, n forma rspunsul este fals Se poate considera fals pentru c undelor P nu poate indica n mod FiA lipsesc undele P, iar ntrebar patognomonic pentru TV

d. e.

Disociaia atrio-ventricular Deteriorarea hemodinamic Care dintre urmtoarele criterii electrocardiografice sunt sugestive pentru diagnosticul de displazie aritmogen de ventricul drept: Prezena undei delta Prezena undei epsilon Intervalul QT corectat 450 ms Extrasistole ventriculare cu morfologie de bloc de ramur stng Prezena blocului de ramur dreapt Care este atitudinea corect la un pacient cu fibrilaie atrial permanent avnd scorul CHADS2=0:

A? F

Nici disociaia atrio-ventricular n patognomonic, exist i n blocu pstreaz contextul ECN, din nou

2. a. b. c. d. e.

F A F A A

(potentiale tardive)

3.

ntrebarea e de la capitolul de boal cardiac ischemic, partea a doua (cu anticoagularea), nu de la aritmii, n rest e bine

Pagina 40,CHADS2=0 250 mg nimic

SERVAII I SUGESTII 2

OBSERVAII I SUGESTII 3

OBSERVAII I SUGESTII 4

OBSERVAII I SUGESTII 5

mai muli studeni la respectiva

conin fragmente inexacte din ECN, ebare tip complement simplu, te rspunsuri care invit spre ci unul nu reprezint ntr-adevr monic aa cum se cere. Important e nu pomenete nimic anume a fi pentru TV!! erpretabil, nu respect deloc textul <100 e RIVA, >250 e flutter mitele 100-250 sunt specificate clar S largi peste 120 ms exist n mai de ritm, condiia nu este pentru TV. DAR (!) ECN ult mai corect descrierea: CU QRS largi (>120 ms) i lte cuvinte impune I necesitatea ridicate. Varianta de rspuns nu aa ceva, n forma actual e fals idera fals pentru c absena poate indica n mod strict o TV. i n dele P, iar ntrebarea era ce e pentru TV

ncerc, dar nu gsesc nimic legat de semne patognomice... F, deoarece nu este mai mare ca 200bpm. Nu mi se pare interpretabil

F - QRS largi > 120 ms sunt si bloc complet

atrio-ventricular nu este , exist i n blocul AV total. Nu se A - conform cu ECN, pag 31; nu am gasit insa si textul ECN, din nou la bloc AV - scuze poate am omis

F - conform cu ECN, pag. 42 la blocul atrioventricular de grad 3: ECG: "nici o unda P nefiind urmata de QRS", "unde P total disociate de undele R"

ADS2=0 250 mg Aspirina si/sau

a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e.

Anticoagulare oral cu antivitamine K pentru un INR ntre 2 i 3 pe durat nedefinit Anticoagulare oral cu antivitamine K pentru un INR ntre 2 i 3 pentru o lun Anticoagulare oral cu Dabigatran Aspirin 250 mg/zi Nu necesit tratament antitrombotic n blocul atrioventricular de gradul 2: Intervalul PR depete 200 ms, dar fiecare und P eset condus spre ventricul Intervalul PR se prelungete progresiv pn la apariia unei unde P blocate Intervalul PR este constant dar undele P sunt blocate intermitent Undele P sunt disociate fa de complexul QRS Nici o und P nu se conduce spre ventricul

F F F A A

F A A F F
Mai exist un set de indicaii pentru pacing, dar tricameral (pag. 90) la insuficiena cardiac, unde simptomatologia e mult mai sever i nu s-ar ncadra nici o variant de rspuns de aici. Aici ar trebui elaborat ntrebarea de aa fel nct s nu intre n conflict cu ce scrie acolo. Aici e vorba de indicaii generale de pacing, ceea ce e corect.

5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e.

Care dintre urmtoarele situaii trebuie luat n considerare implantarea unui stimulator cardiac: Blocul atrioventricular de gradul 1 cu sediu nodal Blocul de ramur dreapt izolat Blocul de ramur dreapt asociat cu hemibloc fascicular posterior i bloc atrioventricular de gradul 1 BRS asociat cu BAV grad 1 Blocul de ramur alternant CARDIOLOGIE: Valvulopatii Privind examenul fizic n insuficiena aortic este adevrat c: Ascultarea inimii se face preferenial n decubit lateral stng i inspir forat Se poate percepe un suflu protodiastolic, fin, dulce, cu caracter aspirativ Presiunea arterial diferenial este mrit Zgomotul I este accentuat Se gsete oc apexian en dome *Referitor la bilanul paraclinic al insuficienei aortice nu este adevrat c:

A A A

F A A F A
unde este scrisa aceasta afirmatie?

pagina 109 hiperpulsatilitate arte presiunii arteriale difereniale, se semn Durozier, semn Quincke, h

7.

perpulsatilitate arterial: mrirea ale difereniale, semn Mussset, r, semn Quincke, hippus pupilar.

a. b. c. d. e.

Electrocardiograma arat hipertrofie ventricular stng Radiografia toracic arat de regul o ngustare a aortei ascendente Ecocardiografia Doppler demonstreaz jet de regurgitare diastolic aort-ventricul stng n caz de suspiciune de endocardit este indicat ecocardiografie transesofagian Preoperator se efectueaz coronarografie la brbaii peste 40 ani

F A F F F

F - p 110 , paragraful de sus - NB: ecografia transesofagiana este indicata in caz de suspiciune Este adevarat enuntul, dar nu es de endocardita corect, deci..F

8. a. b. c.

Prezena unui suflu sistolic parasetrnal poate indica urmtoarele diagnostice: Comunicare interventricular Stenoz aortic Insuficien mitral

? ? A ?

Intrebare absolut aiurea! Nicaieri in ECN nu exista vreo insiruire de afectiuni pentru suflu sistolic parasternal. Nici macar nu mentioneaza stang sau drept. Asta este prototipul de intrebare care reflecta perfect conceptia unei grile prost facute, adica prima oara facem intrebarea (si aia imprecisa!) si pe urma vedem daca se gaseste ceva si in carte! Ori dam din carte, ori ce facem?! Sa ne apucam si noi acum sa luam capitolele la rand sa vedem daca se pot proba raspunsurile... Bila neagra!!!

A A

O fi si parasternal, ca iradiaza o g depinde si cat de mare e comuni interventriculara... nici nu stii ce s

d. e. 9. a. b. c. d. e. 10. a. b. c.

Insuficien pulmonar Cardiomiopatie obstructiv Insuficiena mitral se poate complica cu: Insuficien cardiac dreapt Fibrilaie atrial Sincop de efort Accidente embolice Creteri tensionale paroxistice Riscul hemoragic al tratamentului cu heparin Este dependent de doz Este mai mic la heparinele cu greutatea molecular mic fa de heparina nefracionat Depinde de calitatea respectrii tratamentului

F A

nu spune nimic de parasternal, d A totusi A Cum adica "insuficienta pulmonara"?? De tricuspida, de valva a arterei pulmonare, a plamanilor, sau cum? Pana si varianta de rapsuns e facuta... sa nu zic cum! A - toate sunt sufluri sistolice, dar cu diferente; daca e dat in carte ca e cauza, b totusi nu sunt sigura, ???? defalca pe caprarii ca nu ai sa st pagina 114

A A F A F

unde scrie in carte?

pg 114 - " fibrilatia atriala si accid

pagina 124
A F A

enuntul, dar nu este un raspuns

rnal, ca iradiaza o gramada! Si de mare e comunicarea ra... nici nu stii ce sa raspunzi...

A A A nu este specificat a fi suflu sistolic parasternal in ecn!

c de parasternal, dar as spune

carte ca e cauza, bifeaza-l, nu prarii ca nu ai sa stii sigur nimic

atia atriala si accidente embolice"

d. e.

Este mai mare n insuficiena renal Este mai mare la persoane tinere CARDIOLOGIE: Cardiopatia ischemic *Despre angina Prinzmetal se pot afirma urmtoarele, cu excepia: Este cauzat de spasmul coronarian; Apare, de regul, la ore fixe, preponderent nocturn; Tratamentul se face, de elecie, cu beta blocante; Pacienii pot asocia migren sau sindrom Raynaud;

A F
Pentru rspuns e necesar consultarea pag. 64 i 66, o ntrebare cu rspunsuri ntinse pe mai multe pagini

11. a. b. c. d.

F F A F
La pagina 64 in ECN, jos de tot, scrie la etiologia excepional: spasm coronarian, pur n puine cazuri (pe artere sntoase) ca n sindromul Prinzmetal, mai frecvent indus prin tulburri ale vasomotricitii legate de prezena unei plci de aterom. Adic Prinzmetal este un spasm pur i apare rar, iar cel legat de placa de aterom ine de tulburri de vasomotricitate i apare mai des. ECN nu precizeaz nicieri de Prinzmetal i vecintatea unei plci de aterom. Cu alte cuvinte rspunsul e) este pe jumtate greit, adic pe jumtate ar putea rspunde ca excepie aa cum cere ntrebarea. i iar e cu complement simplu! F

e.

Spasmul poate surveni pe coronare normale sau n vecintatea unei plci de aterom. Revascularizarea chirurgical prin pontaj (by-pass aorto-coronarian) este indicat urmtoarelor categorii de pacieni: Pacienilor diabetici cu leziuni trivasculare i disfuncie ventricular stng; Pacienilor diabetici cu leziuni univasculare semnificative, pe coronara dreapt sau circumflex;

F?

12. a. b.

pagina 67

A F
ECN nu spune dac trebuie s fie semnificative sau nu, dar menioneaz c se indic pt leziunile de trunchi comun dup un eec al angioplastiei (pag. 67). Varianta de rspuns este oarecum incomplet pentru c nu spune nimic de angioplastie. n carte apare simplu Indicaie logic de pontaj n caz de chirurgie impus de o valvulopatie.

c. d. e.

Pacienilor cu leziuni semnificative la nivelul trunchiului comun al coronarei stngi; Dup eecul angioplastiei; Pacienilor cu leziuni coronariene semnificative i regurgitare mitral sever care necesit protezare valvular. Prezena ritmului idioventricular accelerat (RIVA) la pacienii cu infarct miocardic acut: determin instabilitate hemodinamic; crete mortalitatea precoce postinfarct; necesit tratament prompt; este patognomonic pentru reperfuzia coronarian;

A A A

13. a. b. c. d.

pagina 71

F F F A

A- e exceptie. Angina Prinzmetal:spasmul apare pe coronare sanatoase

e.

nu necesit tratament antiaritmic. Complicaiile precoce ale infarctului miocardic acut pot include urmtoarele:

14.

a. b. c. d. e.

blocul atrio-ventricular gradul III; ruptura septului interventricular; anevrismul ventricular stng; ruptura peretelui liber al ventriculului stng cu hemopericard; sindromul Dressler.

A? A F A F

pagina 71 Cartea nu e atat de categoric n exprimare, spune (pag. 71) bloc nodal n general benign, tranzitoriu, cu scpare ventricular eficace, care rspunde la atropin i continu cu indicaiile de implantare pt pacemaker n BAV gr 2 i 3, fr s spun dac este vorba de blocuri aprute ca i complicaie a infarctului sau preexistente.

Eu as pune A, deoarece o gasim "complicatii precoce ale infarctulu conductive", deci eu consider ca implantare de cardiostimuilator s aparut in urma infarctului...

15. a. b. c. d. e.

Contraindicaiile absolute ale administrrii de fibrinolitice includ urmtoarele, cu excepia: antecedente de accident vascular cerebral hemoragic (indiferent de vechimea acestuia); accident vascular cerebral ischemic mai vechi de 6 luni; tratament cronic cu anticoagulante orale (AVK); trombocitopenie sever; disecie de aort. CARDIOLOGIE: Insuficiena cardiac Insuficiena cardiac cu debit crescut poate aprea n urmtoarele condiii patologice: Stenoz aortic; Fistul arterio-venoas congenital sau dobndit; Acromegalie; Hipertiroidism; Anemie cronic. Urmtoarele afirmaii despre tratamentul cu digital sunt adevrate, cu excepia: Scade frecvena spitalizrilor n cazul pacienilor cu insuficien cardiac; Este indicat tuturor pacienilor cu FEVS< 40%; Scade mortalitatea la pacienii cu insuficien cardiac;

pg 128 A AVC < 6 luni asta nu intra la contraindicatii, ar putea fii adevarata

Atentie la enuntul intrebarii - " cu conditiile astea sunt adevarate, d mea, raspunsurile A, C si D. Am la "contraindicatii absolute" intra cunoscuta, patologie a hemostaz corect sau nu punctul "D"?

varianta asta chiar e o contraindi

A A

16. a. b. c. d. e.

pagina 85

F A F A A

17. a. b. c.

pagina 90

F A A

deoarece o gasim la capitolul ecoce ale infarctului - tulburari eci eu consider ca indicatia de cardiostimuilator se refera la blocul a infarctului... A

ntul intrebarii - " cu exceptia". In a sunt adevarate, dupa parerea urile A, C si D. Am observat insa ca atii absolute" intra si "coagulopatie tologie a hemostazei"... atunci e punctul "D"? deci e F F

chiar e o contraindicatie

d. e.

Se recomand pacienilor cu insuficien cardiac i fibrilaie atrial cu transmitere ventricular rapid; Se recomand pacienilor cu insuficien cardiac clasa IV NYHA, care nu rspund la tratamentul medicamentos maximal; Insuficiena cardiac diastolic izolat poate aprea la urmtoarele categorii de pacieni, cu excepia: Infarct miocardic vechi cu tulburari severe de contractilitate; Cardiomiopatie hipertrofic obstructiv; Pericardit constrictiv; Stenoz aortic; Cardiomiopatie dilatativ, cu FEVS< 40%.

F F

18. a. b. c. d. e.

pagina 91

A F F F A

19. a.

*Semnele insuficienei cardiace includ urmtoarele cu exceptia: Galop protosistolic;

? A

b. c. d.

Galop presistolic; Dedublare fix expiratorie de zgomot 2; Turgescena jugularelor;

A? A F

CU EXCEPTIA COMPLEMENT S ALEGETI CA PRIMELE 3 VARIA Care raspunsul corect? (exceptia) CIUDATE! Galopurile pentru insuficien tre 86) sunt protoDiastolic i teleDias Corect e protodiastolic, nu? b) trebuie marcate Ce se ntelege prin PREsistolic?? galop naintea sistolei, adic n d c n diastol apare (proto i tele A - este numai galop protosistolic, si nu presistolic sau sfrit), i atunci varianta nu p.86: Z2 accentuat la focarul pulm de nici o dedublare F pentru c apare turgescena ju

e.

Raluri pulmonare subcrepitante bazale. Care dintre urmtoarele criterii trebuie s fie prezente pentru a stabili indicaia pentru terapia de resincronizare cardiac prin implantarea unui stimulator tricameral: TA sistolic sub 90 mm Hg Insuficien cardiac clasa III-IV NYHA sub terapie medicamentoas optim; Durata complexului QRS 0,12 sec;

A - sunt raluri crepitante, predominant la baze; p 86

dar cum eu la toate stagiile am a subcrepitante, bifez ca adevarata

20. a.

Unde sunt raspunsurile ptr aceasta intrebare?

ECN pag. 90 jos

F
as zice F pt ca in carte zice: pac cls NYHA III-IV sub trat med optim care prezinta VS dilatat, FEVS<35%...Nu la toti pacientii in cls NYHA III-IV cu trat med optim

b. c.

A A

A COMPLEMENT SIMPLU!!! CE PRIMELE 3 VARIANTE SUNT

ntru insuficien trecute n carte (p. Diastolic i teleDiastolic, deci a) i cate rasp A e prin PREsistolic?? C este un sistolei, adic n diastol? Pentru apare (proto i tele, adic la nceput atunci varianta nu mai e A, e F! A ntuat la focarul pulmonar, nu scrie E accentuare, si in plus e conditionata de blare ? existenta hipertensiunii pulmonare pare turgescena jugularelor Si eu as pune A, avand invedere ca in ECN scrie la pag 86 "raluri crepitante la finalulinspiratiei, predominant la baze, in caz de edem pulmonar"...nu numai ca nu pomeneste nimic de subcrepitante, dar mentioneaza si o conditie: edem pulmonar. Deci cred ca raspunsul este A. Dar avand in vedere ca este intrebare cu complement simplu si are deja 4 raspunsuri corecte, ori e scris gresit ceva in toate stagiile am auzit de intrebare/raspunsuri, ori a primit o steluta "bonus" bifez ca adevarata varianta asta :) si trebuia sa fie cu complement multiplu

os

d. e.

21. a. b. c. d. e.

Durata complexului QRS <0,12 sec; FEVS 35%. CARDIOLOGIE: Hipertensiunea arterial *Pentru definirea hipertensiunii arteriale (HTA) la adult sunt suficiente urmatoarele elemente clinice: Tensiune arterial sistolic (TAs) 140 mmHg i/sau o tensiune arterial diastolic (TAd) 90 mmHg. TAs140 mmHg i/sau TAd 90 mmHg asociate cu leziuni ale organelor int. TAs140 mmHg i/sau TAd 90 mmHg asociate cu > 2 factori de risc cardiovasculari. TAs140 mmHg i/sau TAd 90 mmHg, valoare a MAPA > 135/85 mmHg, modicri la examenul fundului de ochi. TAs140 mmHg i/sau TAd 90 mmHg, hiperteofie ventricular stng, microalbuminurie. Diagnosticul paraclinic (de laborator) al afectrii organelor int n HTA se susine n prezena: Cretere discret a creatininei i/sau microalbuminurie semnificativ Suflului sistolic la focarului aortei

F A

A F F F F

pagina 52

22. a. b.

pagina 53

A F

c. d. e.

Hipertrofiei ventriculare stngi Claudicaiei intermitente Cefaleei fronto-parietale asociate cu vertij i tulburri de vedere Examinarile paraclinice recomadate a fi efectuate sistematic, la toi pacienii hipertensivi sunt: ECG de efort ECG de repaus Monitorizare ambulatorie automata a tensiunii arteriale Glicemie, colesterol, creatinin LDH, CK, troponin n cazul unei paciente gravide care asociaz hipertensiune se recomand tratement cu: Betablocante Inhibitori ai enzimei de conversie sau antagonoisti de receptori de angiotensina Diuretice Metildopa

A F F

Rspunsul este corect, este trecu ntr-adevr nu poate fi considera diagnostic de laborator. Este par meniunea de laborator derutea (de laborator???). Da, Eco = laborator ecografie :) o folosete.

23. a. b. c. d. e.

pagina 54

F A F A F

24. a. b. c. d.

pagina 55

A F F A

e corect, este trecut n carte, dar poate fi considerat ca un aborator. Este paraclinic, dar laborator deruteaz, nici ECN nu

e.

Blocante de canale de calciu Un pacient care se prezint pentru urgen hipertensiv are risc vital pe termen scurt n prezena: Semnelor de encefalopatie sau eclampsie Valori ale TA 160 mmHg asociate cu microalbuminurie Creterii cronice a TA Edem pulmonar acut, disecie de aorta Cefalee, vrsturi, convulsii CARDIOLOGIE: Boli artere i vene *Complicatiile imediate ale chirurgiei anevrismului de aorta abdominala sunt: Embolii vasculare distale Aparitia radiculalgiilor Edem al membrelor superioare Compresiile duodenale Compresiile nervoase In prezenta claudicatiei intermitente, diagnosticul diferential al arteriopatiei cronice obliterante se face cu: Coarctatia de aorta Ulcere varicoase Anevrismul arterial Polinevrita alcoolica Neuropatia diabetica In tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioare pot fi utilizate: Amputatia Aponevrotomia de descarcare Simpatectomia Revascularizarea prin pontaj by-pass arterial Embolectomia cu sonda Fogarty Factorii favorizanti implicati in aparitia varicelor hidrostatice la nivelul membrelor inferioare sunt : Varsta tanara Ereditatea Sexul masculin Diabetul zaharat Obezitatea

25. a. b. c. d. e.

pagina 58

A F F A A

26. a. b. c. d. e.

? A

pagina 77 A

F F

27. a. b. c. d. e.

pagina 78

A A

28. a. b. c. d. e.

pagina 83

A A A A

29. a. b. c. d. e.

pag 120

30. a. b. c. d. e.

Tratamentul medical al varicelor consta din Evanaj sau stripping al venei safene interne Scleroza varicelor cu agenti fizici Crenoterapie Scleroza varicelor cu laser Benzi de contentie. PNEUMOLOGIE: Dispneea acut i cronic, BPOC *Dispneea acut fr zgomote anormale poate avea urmtoarele cauze: Poliglobulia Embolia pulmonar Astmul bronic Alcaloza metabolic Tromboza venoas profund Semnele de gravitate ale dispneei de tip acut sunt: Febra peste 38 Celsius Febra peste 39 Celsius Cianoza Tahicardia peste 110 bti /minut Semne neuropsihice: agitaie, asterixis Dispneea cronic poate fi determinat de: Insuficiena hepatic Insuficiena cardiac Anemia cronic Hipertensiunea arterial Boli vasculare pulmonare Tratamentul BPOC foarte sever cuprinde: Oprirea fumatului Vaccinarea antipertussis ca metod de profilaxie a exacerbrilor

pag 123

A A A A
A - scleroza varicelor cu agenti fizici sau, mai recent , cu laser; p 123 Eu as lua-o si pe asta ca adevarata, desi in carte e mentionata la tratamentul general in carte e la tratament med.

1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e. 4. a. b.

pag 143

pag 142

A A A
pagina 143

A A A
La ce pagina gasesc raspunsul la aceasta intrebare?

La pg 163

A
Sistemici? Adica?? In carte spune "inhalatori", dar efectul nu este strict local, o parte se absorb in circulatie si actioneaza si sistemic. In plus, la pagina 165 la protocolul de exacerbare grava se vede ca se foloseste corticoterapia orala sau iv. De ce e nevoie de asa o varianta care provoaca discutii???

c.

Corticoizi sistemici numai la pacienii cu exacerbri repetate

atament med.

d. e. 5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e.

Contraindicaia metodelor de recuperare respiratorie prin exerciiu fizic Oxigenoterapie de lung durat la domiciliu Kinetoterapia respiratorie const n: Dezobstrucie bronic Ventilaie mecanic noninvaziv la PaO2 sub 60 mmHg Educaia medical Exersarea tusei Se recomand ncepnd din stadiul III de BPOC sever *Rinita moderat spre sever: Precede totdeauna astmul bronic alergic Apare totdeauna simultan cu astmul bronic alergic Apare uneori dup apariia astmului bronic Este mai frecvent la sugari i copiii mici datorit lipsei de maturizare a rspunsului imun Necesit totdeauna teste de provocare specifice (nazal sau bronic) pentru evidenierea alergenilor i polidesensibilizare PNEUMOLOGIE: Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronic) Probele funcionale respiratorii n astmul bronic: Evideniaz o scdere a capacitii vitale i a PEF Permit confirmarea astmul bronic prin evidenierea raportului VEMS/CV sczut Permit evaluarea severitii astmului bronic prin msurarea VEMS Reversibilitatea obstruciei = VEMS post - VEMS pre > cu 12% i 250 ml Reversibilitatea obstruciei = VEMS post - VEMS pre/VEMS teoretic > cu 12% Semnele de gravitate n astmul bronic sunt: PaO2 ntre 60 i 70 mmHg FR > 30/min PEF < 30% dect cel teoretic VEMS < 60% din cel teoretic Anxietate, agitaie Investigaiile derulate n identificarea situaiilor de urgen n astmul bronic sunt: A
Cartea nu zice "la domiciliu", doar "de lunga durata" pagina 167

A ? A
"Include educatia terapeutica", deci... e de bifat sau nu??

Unde gasesc raspunsul in carte?

Niciunde :)

pag 148, dar lasa f mult de dorit!

pagina 151

A A

A
pagina 152

A A A

9.

Unde se gaseste raspunsul in carte?

pag 152 dar acolo nu apare men gazometria dintre variantele noas

nu apare

p 148 ``Nu exista ordine cronologica intre rinita si astm: uneori astmul precede rinita, alteori este invers; sau cele doua apar simultan. ``

p 149

colo nu apare mentionata decat ntre variantele noastre de raspuns...

a. b. c. d. e. 10. a. b. c. d.

Spirometria Gazometria Examen clinic general Oxigenoterapia Evaluarea somnografic Tratamentul astmului acut grav: Betaagoniti inhalatori n doze puternice Se efectueaz la domiciliu n formele intermitente i n spital n astmul cronicizat Hidratare - 3 litri/24 de ore Anticolinergice nebulizate

A ? pg. 152. "funcional: flux expirator de vrf mai mic de 30%" respectiv, "gazometrie arterial nu este necesara dac PEF mai mare de 200 l/min sau 40% de cel teoretic". Aici cred ca se refer la spirometria. Dar n urgen s incepi cu spirometria?!

A A

pag 153-154

A A
De ce era nevoie sa se amestece o varianta corecta cum e sinuzita cu una care nu e in carte dar e destul de evidenta (suprainfectia bacteriana)? Ca sa rezulte o varianta discutabila Niciuna din variantele intrebarii nu se gaseste in carte!!!

e. 11. a. b. c. d. e.

Antibiotice numai n formele cu sinuzit sau suprainfecie bacterian PNEUMOLOGIE: Tuberculoza *Tuberculoza pulmonar comun necesit urmtoarele investigaii: Tomografia computerizat toracic Tomografia cu emisie de pozitroni pentru caracterizarea n detaliu a leziunilor pulmonare i mediastinale Examenul bacteriologic din tubajul gastric matinal la copiii mici i sugari Examenul microscopic pe frotiu colorat Giemsa pentru micobacteriile atipice Reacia de fixare a complementului pentru evidenierea anticorpilor antibacilari Tuberculoza pulmonar comun prezint clinic simptomele sugestive: Transpiraii nocturne Poliartralgii Subfebriliti Tuse prelungit Icter Metode de diagnostic pozitiv n tuberculoz sunt:

Scrie sinuzita si pneumopatie in c ca suprainfectia bacteriana e un simt

A?

cel mai probabil este "c", insa in carte nu este specificat ca tubajul gastric se face la copii mici si sugari....

Daca o luam logic da, e C. Dar c pe noi vreodata sa gandim logic Schiopu. Atat. In rest mancati pa

12. a. b. c. d. e. 13.

A A A

Evident neclar ntrebarea, poate raspunsul sa fie A, C dat de paragraful de la pg 154 sus: In caz de astm acut grav, evaluarea raspunsului terapeutic.... va avea la baza inainte de toate masurarea PEF......va cuprinde de asemenea un examen clinic...

PEF sa poate masura foarte usor si in urgenta dar noi nu stim lucrurile astea ca nu avem de unde. Doar trebuie sa sufle cat de tare poate si deodata intr-un Peak-Flow-Meter. Dati un gogu sa vedeti despre ce e vorba. Nu e spirometrie in adevaratul sens al cuvantului... nu stiu ce sa zic. Poate ne lamureste dna. dr. Jimborean

si pneumopatie in carte, dar cred ia bacteriana e un raspuns de bun

ogic da, e C. Dar cine ne-a invatat a sa gandim logic medical? In rest mancati paginile fratilor...

a. b. c. d. e. 14. a. b. c. d. e. 15. a. b. c. d. e.

Procedee imagistice BCG Bronhoscopia i lavajul bronhoalveolar Biopsia de mduv osoas Biopsia bronic Tratamentul tuberculozei va fi precedat de examinri de bilan: Serologia de depistare HIV Amniocenteza Serologia de depistare a hepatitei B i C Tomografia computerizat toracic Testul IDR la tuberculin Tratamentul tuberculozei: n caz de cretere a transaminazelor > 6N se va opri isoniazida i pirazinamida n caz de cretere a transaminazelor la unele cazuri se va opri i etambutolul i rifampicina Tratamentul cu etambutol impune un al doilea examen ocular n luna a doua de tratament n ciroza hepatic asociat tuberculozei se contraindic tratamentul antituberculos Asociaz declararea obligatorie a cazului i ancheta epidemiologic. PNEUMOLOGIE: Afeciuni ale pleurei (pneumotoraxul, revrsatul pleural) *Simptomele pneumotoracelui: Durere la inspir Raluri bronice ronflante Tuse mucopurulent Uneori examenul clinic poate fi normal Scderea sonoritii pulmonare Semnele de gravitate ale pneumotoracelui: Aspiraia mediastinului de partea bolnav Diafragmul bombat Pneumotorace bilateral Leziuni n parenchimul subjacent

A
BCG = Bacilul CG = ce vrea sa spuna aici? Ca exista? Ca-l gaseste cum??? Ce varianta facuta in scarba...

A A A
"diagnostic prin biopsii bronice/hepatice/medulare..."

A A A

pag 158

A A

pag 160

A A A
Si aici A, scrie in carte ca la unele cazuri se sisteaza toate 4

As zice F pt ca nu se opresc dato transaminazelor ci pt ca se scot c nu apara rezistenta microbiana

16. a. b. c. d. e. 17. a. b. c. d.

F F F A F

pag. 183

F F A A
- pneumotorace compresiv: mediastin deplasat n partea contralateral Pag. 184 - anomalie a parenchimului pulmonar subiacenta si nu leziuni in parenchimul subjacent. Interpretabil :)

a nu se opresc datorita cresterii or ci pt ca se scot celelalte doua; sa tenta microbiana

e. 18. a. b. c. d. e. 19. a. b. c. d. e. 20. a. b. c. d. e.

Hiperoxia n aerul ambiant Tratamentul pneumotoracelui: Drenaj pleural n pneumotoracele total Tubul de dren se retrage dup 1 or de plasare a tubului n sifonaj Tratament conservativ - doar repaus la pat dac colabarea este ntre 1-3 cm Oprirea fumatului este obligatorie Dac pneumotoracele este bilateral se va ncepe drenajul cu partea cea mai puin colabat Pleureziile de cauz subdiafragmatic apar n: Abcese intraabdominale Sclerozarea varicelor esofagiene Chirurgia abdominal Boala Wegener Pancreatita cronic Un lichid pleural este exudat dac: Cel puin raportul proteine n lichid/proteine n snge > 0,5 Cel puin raportul LDH n lichid/LDH n snge > 0,6 Lichidul este hemoragic Lichidul este icteric Apare n context febril. PNEUMOLOGIE: Detresa respiratorie acut la adult *Urmtoarele investigaii sunt necesare pentru diagnosticul etiologic al sindromului de detres respiratorie acut: Tomografia computerizat toracic

F : Hipoxia

A F F F A

pag. 184

Cred ca e la mintea cocosului ca nu fumezi cu doua dren-uri in tine dar na... nu scrie in ECN deci nu e corect. Corect ? A

pag. 188

A F A F A
Apare, dar e cauza intratoracica nu subdiafragmatica Boala sistemica, nu cauza subdiafragmatica Se considera A, daca in ECN este mentionat sec "pancreatita", fara termenul de cronica? pag. 187

pleurezia apare ca si complicatie cronica, deci A.

A A F F F

21. a.

pag 177

F este vorba de diagnostic etiologic , deci markerii inflamatiei si factorul de transfer CO nu au improtanta, eu zic ca raspunsul corect e clar in situatia asta: b
Si unde scrie de acesti markeri? A...cel mai elocvent (asteptam explicatii)

b. c. d. e.

Istoricul bolii Spirometria cu test bronhodilatator Markeri ai inflamaiei Factorul de transfer al CO Detresa respiratorie acut la adult evolueaz cu hipoxemie i absena opacitilor radiologice pulmonare n urmtoarele afeciuni: Astmul acut grav

A F F F

A: importana contextului cu 3 +, oarecum la istoricul bolii

22. a.

pag 176

In carte scrie de corectarea factorilor agravanti (tutun), nu e chiar cu titlu imperativ :)

Intr-adevar, la tratament nu precizeaza oprirea fumatului...faptul ca nu fumezi cu 2 drenuri in tine...cred, dar nu e tratament. Deci, F

e ca si complicatie la pancreatita A.

contextului cu 3 +, deci refer oricul bolii

b. c. d. e.

Embolia pulmonar Pneumopatiile hipoxemiante Dispneea laringian Pneumotoracele bilateral Diagnosticul diferenial al sindromului detresei respiratorii acute se efectueaz cu: Astmul bronic Pneumonia cu Pneumocistis Hemoragia alveolar Pleurezia tuberculoas Pneumonia cu eozinofile Alte cauze ale sindromului de detres respiratorie acut:

A F F A

23. a. b. c. d. e. 24. a. b. c. d. e. 25. a. b. c. d. e.

F A A F F
pag 177 tabel

Edem pulmonar neurogenic Edem pulmonar cardiac Edem pulmonar cu creterea presiunii hidrostatice Arsuri ntinse Embolia gras Tratamentul sindromului de detres respiratorie acut: Antibioticele sunt frecvent necesare Antibioticele sunt indicate doar n infeciile bacteriene Ventilaia n decubit ventral poate asigura redistribuirea perfuziei spre zonele ventilate Vasodilatatoarele pulmonare selective de tipul monoxidului de azot pot fi utile Almitrina poate fi util pentru vasoconstricia zonelor neventilate.

A F F A A

??????

gasesti la traumatisme extratorac cranian ( edem pulmonar neurog

pag 178

A F A A A
Cred ca ar trebui revizuite majoritatea intrebarilor de la capitolul gastro-enterologie. Sunt destul de vagi formularile, iar raspunsurile par ca ar trebui sa le deducem... nu mi-e foarte clara intrebarea. Se refera strict la caracteristicile HDI care apar in carte la Definitiegeneralitati? sau orice alt element caracteristic?

GASTROENTEROLOGIE: Hemoragia digestiv 1. a. b. Selectai caracteristici care definesc hemoragia digestiv inferioar: Sursa de sngerare poate fi localizat n intestinul subire n aval de unghiul duodenojejunal Sursa de sngerare poate fi localizat n intestinul gros

Sunt de acord, i cu att mai mul dac la fiecare din ntrebrile pro comentariile n legtur cu ele, c ce capitolul n sine e destul de fra

A A

matisme extratoracic - traum. m pulmonar neurogenic,...)

, i cu att mai mult cred c ajut e din ntrebrile problematice apar n legtur cu ele, ca s fie clar de sine e destul de fragil.

c. d. e. 2. a. b. c. d. e.

Hemoragia la care tueul rectal arat snge rou pe mnua examinatorului Necesit terapie endoscopic n toate situaiile Se manifest clinic prin rectoragie i/sau melen Pe ce v bazai cnd evaluai gravitatea unei hemoragii: Elemente de anamnez (cantitatea de snge exteriorizat la domiciliu, intervalul de timp de cnd au debutat simptomele) Descrierea consumului anumitor medicamente cu risc hemoragic (antiinflamatoare, antiagregante, anticoagulante) Elemente clinice (semne de oc, paloare, hipotensiune, tahicardie, transpiraii) Elemente paraclinice (hemoleucograma, teste de coagulare, probe hepatice i renale) Aspectul la endoscopia digestiv efectuat n urgen Ce este important de stabilit n anamneza pacientului cu hemoragie digestiv: Consumul de medicamente antiagregante, anticoagulante, antiinflamatoare

A? F A

Nu am gsit in ECN vreo exprima rou pe mnua examinatorului". capitolul sta. ECN vorbete doa melen, dar i de alte situaii hem fisurile anale. Nu cred c varianta trecut printre variantele de rsp nici nu apare n carte i pentru c valabil pentru mai multe situaii pentru HDI, dar nu exclusiv, nu o

F F A A F

anamneza e trecuta la evaluarea gravitatii unei hemoragii pag426.As zice A chiar daca e putin relevant.

Stie careva de la ce vin initialele RAI - citez "teste de coagulare (RAI, IP, TCA)"? *pagina 426 A?

RAI - radioactive iodine, altceva n stiu ce cauta acolo, sau ... La subcapitolul II.2 nu apare men endoscopia digestiva. Ar trebui s de carte? sau sa deducem?...

3. a.

b. c. d. e.

Consumul de alcool Cantitatea de snge exteriorizat Simptome asociate hemoragiei: ameeli, pierderea contienei, durerea toracic Afeciuni concomitente

A? F A A?

avand in vedere ca pot fi varice esofagiene rupte, da m-as putea gandi sa intreb si de alcool. dar in ECN nu apare mentionat alcoolul la capitolul asta spune ca deseori pacientii supraestimeaza cantitatea de sange exteriorizata

A!

foarte vag...La ce anume se refera? normal ca-l intrebi de ce mai sufera...

ECN vreo exprimare cu "snge a examinatorului". Cel puin nu la ECN vorbete doar de rectoragie i de alte situaii hemoragice ca Nu cred c varianta asta trebuia variantele de rspuns pentru c n carte i pentru c n realitate e u mai multe situaii posibile, inclusiv A-? pag 426 "Tuseu rectal sistematic in cautare ar nu exclusiv, nu o poate defini. de sange rosu sau negru"

ve iodine, altceva nu am gasit, nu acolo, sau ... ul II.2 nu apare mentionat niciunde gestiva. Ar trebui sa ne tinem strict sa deducem?...

A e factor de risc pt hepatopatie

Eu as zice F, deoarece consumul de alcool nu inseamna neaparat hemoragie digestive, si nici hemoragia digestiva nu inseamna neaparat consum de alcool...iar daca nici in carte nu apare mentionat alcoolul (nici eu nu am gasit) cred ca cel mai intelept ar fi sa intrebam pe cei care au conceput intrebarile daca le-au facut conform cartii (ECN) sau conform culturii generale, respectiv cursurilor lor personale... pentru ca daca e asa, am stat degeaba si am citit ECN-ul, ca oricum e aiurea rau...

F- n ECN nu sunt precizate concret consecinele de HDS cauzate de alcool. Acestea le tim noi.Adic facem concluzii, legturi, ne gndim :)

4. a. b. c. d. e.

*Endoscopia digestiv superioar se efectueaz de urgen: Numai la pacienii cu stare de contien pstrat Numai la pacienii a jeun La pacienii stabili hemodinamic La pacienii cu hematemez care exteriorizeaz snge n cantitate crescut La pacienii care necesit transfuzii de snge Hemoragia digestiv inferioar de cauz diverticular are urmtoarele caracteristici: nsoete inflamaia diverticular Necesit intervenie endoscopic sau chirurgical pentru stopare Poate fi declanat de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene Se nsoete de durere, febr, diaree Se poate opri spontan GASTROENTEROLOGIE: Ulcerul gastric i duodenal Tabloul clinic al ulcerului poate cuprinde: Scderea n greutate Hemoragia digestiv superioar Greuri i vrsturi Pirozis i regurgitaii acide Durere epigastric, ritmat de alimentaie *Anamneza i examenul clinic la pacientul cu ulcer va stabili urmtoarele elemente asociate bolii ulceroase: Consumul de medicamente hepatotoxice Consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene Consumul de alcool Istoricul familial de cancer gastric

F F A F F

5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d. e.

F F A F A

F
pag 435, la complicatii...fiindca se specifica la tabloul clinic ca acesta poate fi relevat de o complicatie...aceasta fiind HDS A!

F F A
Daca ar fi sa despicam firul in 4 ulcer inseamna in general hiperaciditate, deci pirozis! In consecinta cum raspundem? Eu zic Adevarat

7. a. b. c. d.

F A F F

e. 8.

Semne clinice de alarm: scdere n greutate, mas abdominal palpabil, adenopatii, paloare Selectai complicaiile bolii ulceroase:

F?

ECN noteaz la o linie mai jos fa pentru varianta b): se vor cuta pentru un cancer: alterarea strii abdominal, adenopatie(i), nodul tueul rectal. Scderea n greuta exprimarea asta, dar se noteaz generale, cum la fel nici paloarea putea fi considerat la fel. Aici su elemente corecte cu altele impre foarte foarte mult n eroare mai a de o ntrebare cu complement sim

a. b. c. d. e.

Hemoragia digestiv superioar exteriorizatprin hematemez, melen Stenoza Scderea rezistenei organismului la infecii Perforaia Hemoragia digestiv ocult manifestat clinic prin anemie Dup terapia de eradicare HP, considerai continuarea terapiei cu IPP la un pacient cu ulcer n urmtoarele situaii: n ulcerul duodenal necomplicat i fr risc

F? A F A A

ECN precizeaz la complicaii do i pe rndul urmtor acut: a se paragraful hemoragie digestiv. ulcer detaliile despre HDS. E un ca ntrebarea s fac referire la d informaiile sunt ntr-adevr detal marca rspunsul ca i corect, da nu se specific concret, e doar o alt capitol.

9. a.

Variantele b) i e) ar trebui acord ECN, pentru c n prezent nu in

b. c. d. e.

n ulcerul gastric necomplicat i fr risc n caz de dureri persistente n ulcerul duodenal complicat i cu risc n ulcerul gastric complicat i cu risc Identificai situaiile de risc pentru ulcerul duodenal, care necesit terapie prelungit cu IPP: Vrsta peste 65 de ani Istoric familial de cancer gastric Comorbiditi asociate Localizarea ulcerului Consum de AINS, aspirina, anticoagulante

A A A A??

ECN d indicaii de continuare a pentru ulcerul gastric la modul ge specific nici dac e complicat sa nici dac e cu risc sau fr.

e specificat doar ulcer gastric, fara sa se faca vreo daca e ulcer gastric, inseamna ca clasificare complicat/necomplicat. Cum ramane? necomplicat si complicat, si cu ris

10. a. b. c. d. e.

A F A F A

la o linie mai jos fa de rspunsul a b): se vor cuta argumente cer: alterarea strii generale, mas denopatie(i), nodul carcinomatos la Scderea n greutate nu apare sub ta, dar se noteaz alterarea strii la fel nici paloarea nu apare, dar ar derat la fel. Aici sunt amestecate cte cu altele imprecise, care induc mult n eroare mai ales c e vorba cu complement simplu.

z la complicaii doar Hemoragie mtor acut: a se vedea moragie digestiv. Nu precizeaz la despre HDS. E un pic peste mn s fac referire la dou teme unde nt ntr-adevr detaliate. Eu a sul ca i corect, dar n ECN la ulcer concret, e doar o trimitere ctre A!!

i e) ar trebui acordate cu coninutul n prezent nu in cont de el.

ii de continuare a terapiei cu IPP gastric la modul general. Nu dac e complicat sau necomplicat, risc sau fr.

astric, inseamna ca e si complicat, si cu risc si fara risc

11. a. b. c. d. e.

GASTROENTEROLOGIE: Icterul *Elemente de definire a icterului: coloraia n galben a pielii i mucoaselor n urma expunerii la soare coloraia n galben a pielii i mucoaselor n urma consumului escesiv de caroten coloraia n galben a pielii i mucoaselor prin creterea nivelului plasmatic al bilirubinei coloraia n galben a pielii i mucoaselor prin creterea nivelului plasmatic al methemoglobinei coloraia n galben a pielii i mucoaselor prin scderea nivelului hemoglobinei Examenul clinic al pacientului icteric va urmri urmtoarele elemente: Greutate, temperatur Leziunile cutanate de grataj Semnele de hipertensiune portal Hepatomegalia, distensia vezicii biliare Afectarea musculo-scheletal Selectai analize de laborator utile n evaluarea unui pacient cu icter:

F F A F F

12. a. b. c. d. e. 13. a. b.

A A A A F

Amilazemie Hemoleucograma

F A

Eu as zice A, pt ca una dintre cauzele benigne ale colestazei extrahepatice e pancreatita acuta cauza benigna e pacnreatita cron Aici ECN-ul precizeaza doar "bilant hepatic complet", nu le eumera. Dar, da, ca sa fie in armonie cu restul cartii, as fi si eu de acord sa se pastreze aceleasi prescurtari

c. d. e. 14. a. b. c. d. e.

GOT, GPT, FA, GGT, Bi Indice de protrombin Glicemie Cauze maligne de icter de origine extrahepatic: Cancer pancreatic caudal Colangiocarcinom Cancer al vezicii biliare Ampulom vaterian Cancer de colon Identificai examinrile paraclinice de a doua intenie pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu colestaz intrahepatic: CT abdominal RMN Puncie biopsie hepatic

A A F

F A F A F

15. a. b. c.

F F A

a e pacnreatita cronica, nu acuta.

d. e. 16.

Ecografia abdominal Feritina, saturaia transferinei, autoanticorpi. GASTROENTEROLOGIE: Hepatitele virale Selectai forme clinice de hepatita acut viral:

F A

a. b. c. d. e. 17. a. b. c. d. e.

Forma clasic, icteric Forma cronic prelungit Forma colestatic Forma cu manifestri extrahepatice Forma fulminant Hepatita acut viral A se caracterizeaz prin: Contaminare parenteral Frecvent infecie asimptomatic Risc de cronicizare Diagnostic serologic: IgM anti-VHA pozitiv Nu exist tratament specific

F? F? A A A

Forma clinica "icterica" nu e mentionata niciunde. Am dedus ca ar trebui sa ne uitam la pag 451, primul paragraf unde sunt mentionate celelalte forme clinice. Dar da, la pag 450 jos se spune ca, "in mod clasic" icterul are si o faza icterica... Asadar, e cam cu dubii intrebarea... ECN-ul specifica doar "prelungita", fara "cronica"

ECN stabilete c n mod clasic b faze, anume faza preicteric i ic asta de ntmpl de cele mai mu ns ncadrat ca form. Mai de menioneaz forme clinice suplim spune c varianta a) este totui c dac exprimarea e imprecis. F

F A F A A
ntrebarea e: ce anume e patognomonic pentru ACUT, sau mai degraba CE ANUME se identific serologic ntr-o hepatit B n faz acut? Dac ntrebarea e ce e specific pentru acut, atunci sigurul rspuns corect ar fi c) dei ntrebarea e cu complement simplu. ECN nu folosete cuvntul "totali" dar vorbete de Ac anti-HBc la modul general att pentru acut ct i pentru cronic n mod explicit (pag. 452 rnd 8) Ag HBs pozitiv att acut ct i cronic, pn la dispariia virusului Rspunsul sta sigur e corect

18. a. b. c.

Diagnosticul serologic de hepatit viral acut B cuprinde urmtorii markeri serologici: Ag HBs pozitiv Ac anti-VHD pozitiv Ac anti-HBc IgM pozitivi A F A

d. e.

Ac anti- HBc totali pozitivi Ac anti VHC pozitivi

A F

Conform altor surse (dupa care p ghideaza cei care au elaborat ac se face distinctia intre hepatita vi infectie persistenta si heptatia cro profilul serologic al hepatitei viral AgHBs si Ig M antiHBc pozitive, Ac anti-HBc totali includ i IgM, deci cnd IgM sunt persistente presupune AgHBs si pozitivi i cei totali sunt pozitivi. Invers nu e pozitive, motiv pentru care nu co obligatoriu (faza cronic) acest raspuns

e c n mod clasic boala prezint aza preicteric i icteric. Adic pl de cele mai multe ori. Nu este ca form. Mai departe se orme clinice suplimentare. Eu a anta a) este totui corect, chiar ea e imprecis.

conform ECN nu e corecta! p 451: "forma anicterica, cea mai frecventa" - deci F

eu as zice totusi A...

tot A

surse (dupa care probabil se are au elaborat aceasta intrebare), tia intre hepatita virala acuta, enta si heptatia cronica. In timp ce gic al hepatitei virale acute indica M antiHBc pozitive, cel al infectiei esupune AgHBs si Ig totale antiHBc pentru care nu consider corect F F

19. a. b. c. d. e.

*Indicaii de terapie antiviral la pacienii infectai cu virusul C: Ciroza hepatic decompensat Creterea transaminazelor Scor Metavir A2 Scor Metavir F2, F3 sau F4 Femei gravide infectate cu virusul C

F F F A F
Cresterea transaminazelor nu indica colestaza (vezi cum e formulat enuntul), e posibil ca valoarea acestora sa fie modificata, dar asta nu te trimite cu gandul la colestaza, ci la afectare hepatica (indica mai degraba o eventuala cauza intrahepatica a colestazei); prin urmare, nu mi se pare un raspuns demn de luat in considerare

20. a.

Ce analize de laborator v indic colestaza: Fosfataza alcalin

b.

Bilirubina indirect

c. d. e.

21. a. b. c. d. e.

ASAT, ALAT Gama-GT Indicele de protrombin GASTROENTEROLOGIE: Ciroza hepatic i complicaiile cirozei Semnele clinice care demonstreaz insuficiena hepatocelular la un pacient cu ciroz hepatic sunt: Prezena ascitei Icterul sclero-tegumentar Hepatosplenomegalia Eritroza palmar Angioame stelate

F A F

Cred ca aici e vorba de cele mai specifice analize de laborator pentru colestaza. si definitia colestazei mi se pare destul de clara. (pag 455)

ECN folosete bilirubin conjuga n loc de direct i indirect ECN spune la cteva rnduri ma colestazei (pag. 455): cauzele s pentru icterul cu bilirubin conjug paragraful). Iar respectivul parag spune la examene paraclinice de (!): bilan hepatic complet. Ceea transaminazele. E foarte foarte in rspunsul cu ASAT, ALAT e de b

eu zic sa ne orientam doar la pag. 460 al treilea paragraf ... corect b,d,e

A A F A A

diagnostic etiologic: pag. 447 - Ascita semne de hipertensiune portal i de insuficien Icterul (alaturi de asterixis) apare hepatocelular evocnd o ciroz decompensata

din nou ar trebui sa stabilim dupa ce bibliografie ne luam...daca in ECN apar termenii de bilirubin conjugat i neconjugat "conjugata" si "neconjugata", ar trebui ca si in t i indirect intrebari sa apara la fel... cteva rnduri mai jos de difiniia g. 455): cauzele sunt aceleai ca cu bilirubin conjugata (a se vedea ar respectivul paragraf (pag. 446) mene paraclinice de prim intenie tic complet. Ceea ce include i e. E foarte foarte interpretabil dac ASAT, ALAT e de bifat sau nu!

F! colestaza= crestere de fosfataza alcalinica+ GGT+bi D In unele cazuri creste si ASAT, ALAT dar nu e obligatoriu

cita de asterixis) apare doar in ciroza a

F ! Ascita demonstreaza HT portala, nu insuficienta hepatocelulara pg. 460

22. a. b.

Ce elemente pot diferenia ciroza hepatic de alte afeciuni hepatice: Hepatomegalia decelat clinic sau ecografic ncetinirea i inversarea fluxului portal la examinarea ecografic

ntrebare cam vag, pentru c unele semne care sunt destul de clare c indic ciroza nu sunt totui patognomonice. Iar n sine ntrebarea e un fel de ce ai neles din capitolul sta de ECN? mai degrab dect s se adreseze unei chestiuni precise dezbtute n carte.

F A?

c. d. e.

Varicele esofagiene la endoscopia digestiv Tromboza de ven port evideniat ecografic Enzimele de colestaz crescute Infecia spontan a lichidului de ascit la pacientul cirotic are urmtoarele elemente caracteristice: Se asociaz cu o perforaie de organ Nivelul PMN > 250/mmc Culturile din lichidul de ascit sunt pozitive ntotdeauna Evoluie sever, cu risc de sindrom hepato-renal Se trateaz cu antibiotice i albumin *Selectai criterii de diagnostic n sindromul hepato-renal: Hipovolemie indus de diuretice n exces la pacientul cirotic Prezena unei infecii ca i cauz declanatoare a insuficienei renale la un cirotic Creterea creatininei > 130 mol/l n absena tratamentului diuretic la pacientul cirotic Proteinurie > 0,5 g/24 ore la pacientul cirotic Evidene ecografice de obstrucie a cilor urinare la pacientul cirotic Msurile de profilaxie a insuficienei renale la pacientul cirotic cuprind: Paracenteze repetate cu volume mari Diuretice n doze crescute

A? F F

Eu zica ca intrebarea asta se vrea de fapt a fi CS si C. e singurul raspuns corect, restul nefiind specifce / utile in a diferentia o ciroza de o hepatita de exemplu Poate aprea i n alte afeciuni, dar i n ciroz, A- p 460- La imagistica=eco Dop unde e ntlnit cel mai des. i atunci? complicatii: tromboza portala

A- p 460 - la explorari biologice: g Alc crescute

23. a. b. c. d. e. 24. a. b. c. d. e.

F A F A A

F F A F F

25. a. b.

F F

c. d. e.

Administrare de albumin n peritonita bacterian spontan Antibioterapie profilactic Stoparea diureticelor n hiponatremie

A F A

? peritonit

E trecuta ca si tratament in sindro renal. Sinrom care inseamna insu printre altele. Nu stiu daca intra la masuri profilactice...

magistica=eco Doppler hepatica: mboza portala

xplorari biologice: gama GT si Ph

Nu este un element care sa diferentieze ciroza hepatica de altceva... Nu sunt specifice pentru ciroza hepatica, sunt enzime de COLESTAZA, apar in toate cazurile cu colestaza!!!! deci, F

tratament in sindromul hepatocare inseamna insuficienta renala Nu stiu daca intra la categoria ctice...

1. a. b. c. d. e.

NEUROLOGIE: Accidentele vasculare cerebrale *Managementul iniial al ischemiilor cerebrale impune: O atent supraveghere la domiciliul pacientului Vaccinarea tuturor minorilor care nu au mplinit un an Abordare n regim de urgen Oprirea oricrei medicaii anterioare Raportarea cazului n 24 de ore la Direcia de Sntate Public Factorii care agraveaz suferina neuronal de la debutul unui AVC i care trebuie combtui de urgen

F F A F F

2.

a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e.

Hipertensiunea arterial Infecia urinar asimptomatic Osteoporoza Hiperglicemia Astigmatismul VC hemoragice au urmtoarele aspecte imagistice: CT cerebral normal, deoarece investigaia s-a realizat n primele 0 de minute de la debut CT cerebral cu hiperdensitate spontan Hiposemnal T2 la RMN CT cerebral cu o leziune hipodens circumscris Radiografie cranian cu linie de fractur Trombozele venoase cerebrale apar mai ales n cazurile care au ca factori favorizani: Supradozaj de anticoagulante Cancer subiacent Postpartum Cauze locale: mastoidit, abcese cerebrale, etc Defect septal interatrial Triada clinjic tipic a trombozelor venoase cerebrale cuprinde: Cefalee acut, progresiv Crize epileptice n general cu debut focal Colic abdominal predominent n epigastru Deficite neurologice focale Tulburri micionale tip retenie

A F F A F

F? La pag. 253, ultimele rnduri, apare numai combaterea hipotensiunii, iar la pag. 260 (Hemoragia meningian) apare numai combaterea hipertensiunii. A.. pag 250

F A A F F

Aici cu siguranta s-a mancat o litera.

4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e.

F A A A F

A A F A F

1. a. b. c. d. e.

BOLI INFECIOASE: Meningitele infecioase i meningoencefalitele adultului Meningita infecioas se suspecteaz dac: pacientul este afebril acuz cefalee intens prezint vrsturi prezint tranzit intestinal accelerat fono-fotofobie

F A A F A
Formulearea intrebarii asa cum e impreuna cu variantele date o face cam greu de citit. Nu ca ar fi neclare lucrurile, dar cred ca puteau fi formulate mult mai bine ca sa fie totusi mai usor de citit si inteles. Am recitit intrebarea de 5 ori impreuna cu variantele si tot ma chinui sa inteleg ce si cum. Totusi... un pic de grija!!

2. a. b. c.

*Examenul LCR se efectueaz de urgen n urmtoarele condiii, cu excepia: suspiciunea unei meningite acute dup efectuarea unui CT cerebral dup testarea homeostazei

F F F
Nu este raspuns complet...examenul LCR nu este precedat de administrare de atb decat in purpura fulminans (pag 289) in rest atb se administreaza dupa...altfel, ce culturi mai facem din LCR-ul ala???

d. e.

dup administrarea de antibiotice asociat cu recoltare de hemoculturi n meningoencefalita herpetic (HSV) imagistica cerebral (CT, RMN) evideniaz: leziuni unilaterale leziuni temporale interne leziuni care capteaz substana de contrast leziuni tipice bilaterale leziuni asimetrice Meningitele cu LCR clar impun urmtoarele raionamente: dac LCR relev citologie cu 50% polinucleare, 50% limfocite i hipoglicorahie se suspecteaz meningita viral benign

A F

Iar purpura fulinans chiar este o u varianta ar fi FALSA. Deci nu ar r corect aici...

3. a. b. c. d. e. 4. a.

F A A A A

F
Probabil cu LIMFOCITOZA. Adica limfocite da, dar MAI MULTE, ca altfel oricum ar fi cateva. Varianta facuta iar in scarba si pe picior de plecare, ca de ce sa ne ingrijim si sa vorbim corect pana la capat... Glicorahie normalA! Sa vorbim romaneste corect!

b. c.

LCR cu limfocite i hipoglicorahie: se suspecteaz tuberculoza LCR cu proteinorahie sub 1 g /l i glicorahie normal - tratament simptomatic

A A

inans chiar este o urgenta, si atunci ALSA. Deci nu ar ramane nimic

d. e. 5. a. b. c. d. e. 6. a. b.

asocirea de crize de epilepsie, afazie, confuzie - impune administrarea de aciclovir de luat n considerare o posibil infecie cu HIV Complicaii ale meningitelor purulente pot fi: coagulare intravascular diseminat epilepsie sindrom Korsakov ireversibil hidrocefalie oc septic BOLI INFECIOASE: Infectia HIV Diagnosticul infectiei HIV se bazeaz pe urmtoarele teste: hemoleucograma examene de imagistic

A A

A A F A A

F F
Varianta c) inclusa in d), iar d) este corecta. Nimeni nu poate sa spuna ca c) ar fi falsa pentru ca testul identifica cei doi anticorpi. Chiar nu se gasea alta varianta de raspuns ca sa nu provoace discutii???

c. d. e.

un singur test Elisa care identific Ac anti HIV-1, HIV-2 un singur test Elisa care identific Ac anti HIv-1, HIV-2, Ag. P24 test Western-Blot Urmtoarele afirmaii privind Infeciile oportuniste (I.O.) asociate infeciei HIV sunt corecte:

F A A

7. a. b. c. d. e.

apar cnd concentraia de limfocite CD4 sub 200 mm3 pneumocistoza pulmonar este I.O. mai puin frecvent leucoencefalopatia multifocal progresiv are un tratament specific toxoplasmoza cerebral este datorat unei reactivri a infeciei cu Toxoplasma Gondii Cryptococcus Neoformans este responsabil de menimgoencefalite

A F F A A

Apar mai des, nu inseamna de exemplu ca intre 200 si 499 nu pot sa apara! cel mai corect ar fi fost simplu "apar mai des / mai ales / cu precadere" etc

8. a.

*Tratamentul antiretroviral clasic cuprinde: asocierea a 3 antiretrovirale

Variantele de raspuns (mai multe adica, la o intrebare cu complement simplu) sunt corecte in anumite conditii si daca sunt luate foarte strict. De ce e nevoie de asemenea situatii de discutie???

Titlul ntrebrii nu mi se pare com specific pentru care virus. Se fa antiretroviral i n hepatitia C, cu preparat, dar pe gril subiectele n i nici nu se specific pentru care sunt. La prima vedere n-a stii da de infecioase sau gastro.

A
daca nu as stii ca e un singur raspuns la intrebarea asta, as zice ca si variantele b si c sunt corecte. La examen ni se specifica unde avem complement simplu si unde multiplu?

b.

2 inhibitori nucleozidici ai transcriptazei inverse

La rezidentiat cel putin primele 5 sunt CS iar urmatoarele 150 CM. licenta nu stiu. VladB

nu mi se pare complet, nu ru care virus. Se face tratament i n hepatitia C, cu un singur pe gril subiectele nu vin n ordine pecific pentru care specialitate Iti dai seama din variante la ce patologie se vedere n-a stii dac e o ntrebare refera. Doar ca sunt mai multe variante corecte, sau gastro. asa cum spuneam mai jos

Asta nu nseamn c ar trebui s ghicesc n variante prima oar despre ce e vorba ca s nteleg enunul ntrebrii i la ce anume exact se refer. Nu e aa mult de cerut ca enunul s fie la obiect, cum e de fapt normal.

n testele mele aceast ntrebare nu apare cu cel putin primele 50 de intrebari stelu, ceea ce nseamn ca este CM. Eu am matoarele 150 CM. Asta e sigur. La considerat corecte variantele a, b, c, d. VladB Verificati i voi dac e sau nu cu stelu.

e fara steluta

fara steluta

Cu punct cu parul dat pe spate e si la mine.

nct cu parul spate e si la

c. d. e. 9. a. b. c. d. e.

un inhibitor non-nucleozidic al transcriptazei inverse un inhibitor al proteazei numai ritonavir Care sunt cele mai frecvente cancere n evoluia infecie cu HIV: limfomul primitiv cerebral cancerul mamar cancerul de col uterin sarcomul Kaposi limfoame non-hodgkiniene Pentru prevenirea trasmiterii infeciei cu HIV trebuie respectate urmtoarele: cunoaterea modalitilor de trasmitere ale HIV profilaxia sexual schimbul de seringi la consumatorii de droguri selectarea donatorilor riscul de infecie postexpunere este neglijabil BOLI INFECIOASE: Septicemia *Sepsisul grav este definit de urmtoarele semne si simptome, cu excepia hipotensiune arterial confuzie, agitaie

F F F

pai il poate cuprinde in niste conditii, da!!!

A F A A A

10. a. b. c. d. e.

A A A A F

11. a. b.

F F

c. d. e. 12. a. b.

frecvena respiratorie 20 pe minut oligurie cianoz cutanat Care dintre urmtoarele afirmaii sunt incorecte: hemoculturile pozitive confirm bacteriemia hemoculturile negative exclud diagnosticul de septicemie

A? F F

Adica FIX 20??? Cum adica?? Pacientul trebuie sa aiba 20 constant sau cum? Dar cine are frecventa respiratorie constanta (spontana) pe planeta asta?? Inca o varianta facuta pe genunchi! Ca daca e peste 20 atunci bifam fals si nu mai Tabloul de sepsis (grav) incluse S avem nici un raspuns corect la intrebarea cu definitia clinica cuprinde si frecve complement simplu. peste 20/min. Deci???? E NECL

F A
pag 372: "hemoculturile negative nu elimina diagnosticul de bacteriemie..."

Uita-te la enuntul intrebarii, raspu corect. Negarea negatiei...

psis (grav) incluse SIRS. In SIRS a cuprinde si frecventa respiratorie Deci???? E NECLAR!!!!

A- ar fi adevarat, daca ar fi peste 20. Raspunsul corect este cel fals. Ma gandesc ca s-a dat aceasta optiune intentionat de fix 20, pentru raspuns corect.

ntul intrebarii, raspunsul B este ea negatiei...

c. d. e.

diagnosticul de bacteriemie este stabilit dac mai multe hemoculturi izoleaz acelai germen o singur hemocultur pozitiv cu corinebacterii definete o potenial contaminare dac n mai multe hemoculturi se identific mai muli germeni se are n vedere un teren imunocompetent n septicemie, care din germenii enumerai sunt asociai cel mai frecvent cu poarta de intrare cutanat: Stafilococi Pneumococi Streptococi enterococi Bacili Gram negativi n septicemia cu Salmonella sp. tratamentul de prim intenie se realizeaz cu: Ciprofloxacin Vancomicin Rifampicin Ticarcilin Ofloxacin Factorii favorizani ai sepsisului cu poart de intrare pulmonar sunt: chirurgia dentar alcoolismul toxicomania vrsta naintat infecia cu HIV BOLI INFECIOASE: Diareea acut i deshidratarea la adult Diareea acut se caracterizeaz prin: emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide pe zi cu durata de peste 14 zile marea majoritate sunt de origine infecioas evoluia este autolimitat

F?? F A

pag. 372 - interpretabil: Daca mai multe hemoculturi izoleaza acelasi germen, cu un context clinic compatibil: diagnosticul de bacteriemie este stabilit. ??? A

Mie mi se pare cat se poate de c multe hemoculturi izoleaza acela dg de bacteriemie...Ce e interpre trebui sa ne axam pe intrebarile c adevar ciudate sau gresite, nu sa chibritului la unele chestii care isi raspuns clar in paginile frumoase daca asa scrie in carte, asa e... F

13. a. b. c. d. e.

A F A F F

14. a. b. c. d. e. 15. a. b. c. d. e. 16. a. b. c d.

A F F F A

F A F A A

A F A A

In ECN nu scrie "pe zi" desi cred ca asa ar trebui... sau varianta asta modificata sa corespunda cu ECN

e cat se poate de clar...Daca mai lturi izoleaza acelasi germen, avem mie...Ce e interpretabil aici??? Ar xam pe intrebarile care sunt intre sau gresite, nu sa facem teoria nele chestii care isi gasesc un n paginile frumoasei noastre carti.... e in carte, asa e... deci varianta asta nu trebuie bifata, fiindca se cer afirmatiile INcorecte. Asa ca am modificat raspunsul initial care era A

e. 17. a. b. c. d. e. 18. a. b. c. d. e.

se asociaz cu semne extradigestive *Sindromul dizenteric este definit de urmtoarele criterii, exceptnd: afectare colic invaziv diaree cu scaune puin abundente, cu glere, snge, puroi afectarea invaziv a duodenului sindrom rectal (tenesme) risc de megacolon toxic Examenul parazitologic al scaunului este indicat n caz de: diaree sub 3 zile diaree la revenire dintr-un sejur n zon tropical diareea peste 7 zile, n ciuda unui tratament antibiotic specific diareea la un pacient imunocompetent diaree nosocomial Salmonelozele responsabile de febrele tifoide i paratifoide se caracterizeaz prin urmtoarele: evoluie clinic n 2 faze hemoculturile pot ajuta la stabilirea diagnosticului exantem rozeoliform scaune diareice cu mucus puroi i snge prognostic favorabil chiar i n absena tratamentului Urmtoarele afirmaii privind yersiniozele sunt adevrate, cu excepia: evolueaz cu manifestri extradigestive poate fi prezent tabloul clinic de sindrom apendicular evolueaz cu deshidratare rapid, amenintoare de via Yersinia enterocolitica genereaz sindrom dizenteric nu necesit tratament antibiotic MEDICIN DE URGEN: Stopul cardio-respirator i starea de oc *Principala cauz a stopului cardiac la adult este: Edemul pulmonar acut Infarctul miocardic acut Fibrilaia atrial paroxistic

Cred ca mai bine era "se pot asocia cu", pentru ca nu e obligatoriu. Daca nu le are nu le are, nu inseamna ca nu e diaree acuta daca are 5 scaune moi pe zi de o saptamana si nu are nimic pe piele, nu-l dor articulatiile si muschii.

F F A F F

F A A F F

19. a. b. c. d. e.

A A A F/A F
infectia cu salmonela = sdr dizenteric, afectare colica invaziva.Atunci rasp ar trebui sa fie corect.

da, dar atunci de ce specifica sep scaunelor in salmoneloze ca fiind aspect galbui"?

20. a. b. c. d. e. 1. a. b. c.

F F A F A

F A F

de ce specifica separat aspectul almoneloze ca fiind "diareice cu ?

E falsa daca luam cuvant cu cuvand din carte.

d. e. 2. a. b. c. d. e.

Pneumotoracele sufocant Hemoragia digestiv superioar Efectele adrenalinei n timpul resuscitrii cardio-pulmonare sunt: Scade rezistena vascular periferic Crete eficiena masajului cardiac asupra presiunii arteriale diastolice Scade consumul de oxigen la nivel miocardic Amelioreaz perfuzarea coronar Scade contractilitatea miocardului Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat de sodiu este indicat n timpul resuscitrii cardio-pulmonare n urmtoarele situaii, cu excepia: Hiperpotasemie confirmat Hipopotasemie confirmat Intoxicaie cu antidepresive triciclice Intoxicaia cu beta-blocante

F F

F A F A F

3. a. b. c. d.

F A F A

e. 4. a. b. c. d. e.

Intoxicaia cu acid acetil-salicilic Care dintre urmtoarele reprezint semne biologice de oc: Scderea lactatemiei arteriale < 0,12 mmol/l Alcaloza metabolic Creterea lactatemiei arteriale > 1,2 mmol/l Insuficiena renal funcional Coagularea intravascular diseminat Tratamentul non-specific al ocului cuprinde urmtoarele msuri, cu excepia: Dou ci venoase periferice Montarea unei sonde nazo-gastrice Ventilaia mecanic n detresa respiratorie grav Defibrilarea cu curent bifazic utiliznd energii cuprinse ntre 150200 J Montarea ct mai urgent posibil a unei linii arteriale CHIRURGIE: Evaluarea severitatii si identificarea complicatiilor precoce la pacientul cu traumatism abdominal *Managementul in traumatismele hepatice depinde de: Varsta bolnavului

asta unde e mentionata in carte?

Nu e menionat n carte, dar se 2 situaii n care se folosete bica altceva e fals, dei sunt de acord trebui evitat nefiind prezent n

F F A A A

5. a. b. c. d. e.

F A F A A

1. a.

at n carte, dar se precizeaz doar re se folosete bicarbonatul. Orice dei sunt de acord c varianta ar nefiind prezent n ECN.

Pai, ECN-ul mentioneaza doar hiperpotasemia confirmata si itnoxicatia cu stabilizatori de membrana, respectiv cu antidepresive triciclice. Eu as ramane la variantele astea. Poate se va acorda o atentie mai mare intrebarii acesteia...

A - in intrebare scrie ``cu exceptia``...corecte sunt raspunsurile unde nu este indicata alcalinizarea

b. c. d. e.

Starea hemodinamica Tipul constitutional Mecanismul traumatismului Experienta chirurgului si anestezistului Managementul pancientului instabil hemodinamic (prin traumatisme splenice) dupa o stabilizare hemodinamica, consta in: Embolizare arteriala

A F F F

2. a.

b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a.

Splenectomie polara inferioara Splenectomie Splenopancreatectomie caudala Embolizare venoasa Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor include: Radiografia toracica Bazinul in incidenta anteroposterioara Ecografia abdominala Bilant hepatic, lipaza Consult cardiologic Complicatiile traumatismelor pancreasului sunt: Pancreatita acuta si complicatiile sale Ruptura de aorta Ulcerul de stres Diareea Fistula pancreatica In toate cazurile de plagi abdominale sunt obligatorii: Laparotomia

F? A F F

ECN nu menioneaz nicieri splenectomia polar. Corect e A si C. Restul sunt doar Iar rspunsul cu splenectomia de la c) este in eroare adevrat (pag. 492), aa c iar se induce n eroare! Nici asta nu e n ECN, dar face referire i la splenectomie, care e o variant corect. Se amestec ceva corect cu ceva neprecizat!

A A A F F

A?

A F F F A

F
n ECN (p. 493) debridarea i sutura plgii apar la plgile nepenetrante pentru c altceva nu e cazul, dar cred c nimeni nu refuz n viaa real debridarea i sutura unei plgi penetrante dup ce se ndeplinesc celelalte explorri! Deci dup bunul sim ar fi i asta valabil pentru toate cazurile de plgi abdominale.

b. c. d.

Debridarea, sutura plagii Rezectii anastomoza sau sutura Profilaxia tetanosului

F? F A

Catre cel/cea din stanga mea (<ce zici tu acolo scrie in ECN: In to profilaxia tetanosului, antibioprofi lucrul complet: Debridarea o faci nepenetrante dar sutura poti sa N sutura secundara / tertiara din cv (suprainfectie, teren cicatricial etc Variante corecte dupa mine sunt

C. Restul sunt doar sa ne introduca

din stanga mea (<----): Mai jos de o scrie in ECN: In toate cazurile: nosului, antibioprofilaxie. Si ca sa fie : Debridarea o faci in cazul plagilor dar sutura poti sa NU o faci. Sa faci ara / tertiara din cvasimotive teren cicatricial etc). VladB. cte dupa mine sunt doar D si E

e.

6. a. b. c. d. e.

Antibioprofilaxia CHIRURGIE: Sindromul ocluziv *Semnul radiologic de severitate in diagnosticul sindromului OGILVIE este: Distensia gastrica Distensia duodenala Distensia cecala Distensia sigmoidiana Distensie rectala Confirmarea diagnosticului in urma examenului clinic in sindromul ocluziv se face prin:

F F A F F

pag. 498

7.

a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e.

Oprirea tranzitului pentru materii si gaze Meteorism abdominal Durere abdominala Fotofobie Sughit Factorii de risc in etiologia sindromului OGILVIE sunt: varsta > 40 ani varsta > 70 ani varsta > 60 ani hipopotasemie insuficienta cardiaca Volvulusul de cec are urmatorii factori de risc: varsta < 60 ani constipatia absenta acolarii posterioare a cecului dolicosigmoidul hipopotasemie In cadrul tratamentului general al ocluziilor, managementul medical cuprinde: observatie la domiciliu analgezice sonda nazogastrica, regim absolut explorare chirurgicala spitalizare de urgenta

A A A F F

In carte la confirmarea diagnosticului, apar doar primele doua raspunsuri...in afara de asta, durerea e un simptom, nu un semn A A A

F F A A A

F A A F F

10. a. b. c. d. e.

F A A F A

pag.494. Examen clinic, confirmarea diganosticului:oprirea tranzitului pentru materii si gaze, meteorism abdominal, durere abdominala, timpanism, varsaturi A

CHIRURGIE: Pancreatita acuta si cronica

asta da intrebare ( ar trebui totusi sa se mentina intr-un anumit interval privind dificultatea intrebarilor, sa nu ne induca in eroare , dar nici astfel de intrebari sa nu fie)

11. a. b. c. d. e.

* Pancreasul exocrin este esential pentru: Functia de digestie Producerea insulinei Producerea glucagonului Reglarea glicemiei Functia endocrina Urmarirea si monitorizarea clinica, biologica si morfologica a bolnavilor cu pancreatita cronica cuprinde: Examen clinic Glicemie a jeun Curba ponderala Bilant hepatic Ecografia abdominala Tratamentul initial al pancreatitei acute include: Spitalizare Analgezice majore ERCP si SE (sfincterotomie endoscopica) Corectarea tulburarilor electrolitice Analgetice minore Tratamentul etiologic al pancreatitei acute litiazice benigne cuprinde: Sevraj alcoolic Colecistectomia Colangiografia intraoperatorie ERCP in cazul persistentei calculului in calea biliara principala Duodenopancreatectomia cefalica Scorul RANSON la 48 ore de la internare cuprinde: PaO2 60 mmHg Calcemia 2,00 mmol/l Scaderea hematocritului 10% Cresterea ureei 1,8 mmol/l Cresterea bicarbonatilor 4 mmol/l CHIRURGIE: Peritonita acuta *In peritonitele acute lavajul cavitatii abdominale se face cu:

A F F F F

12. a. b. c. d. e. 13. a. b. c. d. e. 14. a. b. c. d. e. 15. a. b. c. d. e. 16.

A A F A A

A A F A F

F A A A F

A A A A F

a. b. c. d. e. 17. a. b. c. d. e.

2 3 l de glucoza 5% 10 15 l de solutie Ringer 20 l de ser fiziologic 10 - 15 l de ser fiziologic 10 l de apa oxigenata Tratamentul simptomatic al peritonitei acute include: Analgezice Montarea unei cai venoase Reumplere volemica in soc Antibioterapie pe cale orala Reanimare, oxigenoterapie Restabilirea continuitatii digestive dupa interventia Hartmann se face: De urgenta, in 3 6 zile Programata, in 3 6 ani Programata, in 3 6 saptamani Programata, in 3 6 luni In functie de etiologie Tratamentul cauzei in ulcerul perforat poate fi: Sutura ulcerului duodenal Excizia- sutura unui ulcer gastric Vagotomie bitronculara cu piloroplastie Rezectie gastrica 2/3 Gastrectomie totala Antibioterapia in cadrul tratamentului peritonitelor acute se face: Intraarterial Intravenos Cu spectru larg Inceputa cat mai repede posibil Intramuscular GINECOLOGIE: Sarcina normala si patologica Care dintre urmtoarele sunt examenele paraclinice obligatorii la prima consultaie a gravidei? grupa sangvin i factorul Rh

F F F A F

A F A F A
se specifica "dou ci venoase" (pag 518) asa ca ma gandesc ca una nu intra la raspuns corect

asa m gndesc i eu, mai ales c abordul e periferic sau central. or spune doar de dou ci venoase

18. a. b. c. d. e. 19. a. b. c. d. e. 20. a. b. c. d. e.

F F F A A

Este adevarat si punctul E. Interventia Hartmann se face si in functie de etiologie, scrie si jos la pag. Asa e, in realitate foarte adevara 518 nu apare in ECN...

A A F F F

F A A A F

1. a.

sc i eu, mai ales c nu scrie dac eric sau central. oricum cartea dou ci venoase periferice

M-ai mam gandit la ceva. E tratament SIMPTOMATIC. Liniile venoase nu au nici o treaba deci e Fals. Cred...

ate foarte adevarat ca depinde, si CN...

In perioada urmatoare interventiei, se continua managmetnul, in functie de ETIOLOGIE

b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e.

proteinuria glicozuria amilaza seric dublu test *La ce dat se va prescrie prima ecografie n sarcin? ntre 4-5 sptmni de amenoree ntre 7-8 sptmni de amenoree ntre 9-11 sptmni de amenoree ntre 11-13 sptmni de amenoree ntre 13-15 sptmni de amenoree n prezent depistarea trisomiei 21 are loc prin estimarea riscului combinat, calculat n funcie de: gestaie i paritate istoricul de avort spontan vrsta mamei markeri serici materni recoltai n primul trimestru dimensiunea translucenei nucale La gravidele cu preeclampsie inducerea travaliului sau operaia cezarian sunt indicate n cazul : uterului cicatriceal vrstei sarcinii sub 34 de sptmni HTA necontrolat eclampsiei hematomului retroplacentar Etiologia morii fetale intrauterine cuprinde: diabetul zaharat chorioamniotita placenta previa mola hidatiform anomaliile cromozomice GINECOLOGIE: Infectiile genitale la femei Tabloul clinic al unei endometrite cuprinde: contextul post-partum sau post-avort febra manopere intrauterine resturi placentare restante

A A F F

F F F A F

3. a. b. c. d. e.

F F A A A

4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e. 6. a. b. c. d.

F F A A A

A A F F A

A A F A/ F?

A?(pag. 557 "proceduri invazive la nivelul uterului") A "resturi placentare" -este doar fac A?(pag. 557 "retentie placentara" nu se refera la tablou clinic

tare" -este doar factor favorizant, tablou clinic

e. 7. a. b. c. d. e.

dureri la mobilizarea uterin Diagnosticul diferenial al salpingitei se face cu sarcina ectopic iminena de avort apendicita acut endometrioza chisturile ovariene *Dac n caz de salpingit apare un sindrom Fitz-Hugh-Curtis acociat durerile vor fi localizate n: fosa iliac dreapt fosa iliac stng hipocondrul drept hipocondrul stng periombilical Bilanul paraclinic n caz de salpingit trebuie s conin: hemocultura histerosalpingografie histeroscopie probe cervicovaginale pentru analize bacteriologice VSH n cazul femeilor tinere diagnosticate cu salpingit laparoscopia va permite. recoltarea de probe bacteriologice anexectomia evaluarea leziunilor trompelor uterine lavajul local cu soluii antiseptice administrarea local de corticoterapie

A F A A A

8. a. b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e.

F F A F F

A F F A F

10. a. b. c. d. e.

REUMATOLOGIE: Poliartrita reumatoid 1. a. b. Poliartrita reumatoid precoce este: regresiv spre vindecare argumentat prin RMN

A F A F F As recomanda o verificare mai amanuntita a intrebarilor de la capitolul reumatologie!!

Raspusul la aceasta intrebare nu reusesc nicicum sa-l gasesc in carte. Poate reuseste altcineva Pag 628.Ma gandesc ca acestea ar fi raspunsurile, cu toate ca nu face referire la PR precoce.

c. d. e. 2. a. b. c. d. e. 3. a. b.

nsoit de semne ecografice articulare caracterizat prin tumefieri articulare caracterizat prin lichid sinovial inflamator aseptic *Markerii imunologici specifici poliartritei reumatoide sunt: autoanticorpii JO-1 autoanticorpii anti ADN2s autoanticorpii Scl-70 autoanticorpii p-ANCA autoanticorpii antipeptid ciclic citrulinat Poliartrita reumatoid: realizeaz un tablou de poliartrit saltant, fugace apare sub vrsta de 4 ani

A A A
nu este specificat complement simplu in grilele de pe site, desi ar trebui sa fie

F F F F A

F F
pag 629: afectarea preferenial a minilor (interfalangiene proximale i metacarpofalangiene) i picioarelor, apoi a articulaiilor mari, cu respectarea interfalangienelor distale (care sunt afectate preferenial de artroza digital i artrita psoriazic); F nu distale, proximale

c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e. 6.

afecteaz articulaiile diartrodiale periferice cu excepia IFD (interfalangiene distale) apare predominent la femei are caracter cronic destructiv. Factori de prognostic nefarorabil n poliartrita reumatoid sunt: afectarea extraarticular sindrom inflamator exprimat teren generic HLA DR-0401, 0404, 0405 rspuns slab la tratamentul iniial statut economic defavorizat Tratamentul poliartritei reumatoide: este realizat de o echip multidisciplinar este reprezentat doar de antiinflamatoare nonsteroidiene corticoterapia se administreaz n doza minim necesar include infiltraiile intraarticulare AINS se administreaz cu inhibitori de pomp de protoni REUMATOLOGIE: Spondilita anchilozant *Spondilita anchilozant (SA) este:

A A A

Nu apare niciunde mentionat

...pai are!

A F A A A
ECN-ul spune: "sindrom inflamator ridicat". E totuna cu exprimat? Daca se schimba "generic" cu "genetic" atunci da, e corect...

A F A A A

roximale p 628 a 5-a liniuta:arhetipul reumatismului cronic distructiv

a. b. c. d. e.

o boal rar la fel de frecvent ca poliartrita reumatoid mai rar dect scleroza sistemic progresiv mai frecvent dect poliartrita reumatoid la fel de frecvent ca LES (lupusul eritematos sistemic) Afectarea axial i entezopatic din spondilita anchilozant beneficiaz de: un tratament de fond cu Metotrexat A.I.N.S. tratament cu sulfasalazin kinetoterapie balneoterapie

F A F F F

7. a. b. c. d. e.

F A F A A

8. a. b. c. d. e.

Afectarea axial din spondilit se caracterizeaz prin: durere sau redoare lombar modificarea indicelui Schober creterea distanei deget sol scderea expansiunii cutiei toracice creterea distanei accipit perete Examinri paraclinice complementare sugestive pentru diagnosticul de spondilit sunt: puncie articular cu lichid purulent puncie articular cu lichid hemoragic puncie articular cu lichid inflamator aseptic radiografia bazinului cu aspect de sacroileit hipersemnal T2 al spaiului articular sacroiliac

F? A A A? A

Stiu ca nu se poate ca toate variantele sa fie corecte, dar aici asa par, mai ales ca in ECN nu se specifica exact niciuna din variante. Ar trebui revazuta... Scrie doar de redoare lombara

In carte spune doar ca respective indici se modifica, nu spune si in sa fie crestere, scadere... nu se s Variantele de raspuns ar trebui s cartea. p 634 "dureri de spate cu orar inf

e impactul respirator, nu e afectare axiala F:accipit nu e egal cu occiput

F - impact respirator F- se refer la afectare cervical

9. a. b. c. d. e.

F F A F A
A?- "afectare radiologica sacroiliaca", "dureri la manevre sacroiliace" , dar nu scrie exact de "sacroileita"

A-este o boala inflamatorie cronic

10. a.

Tratamentul de fond corect al artritelor periferice din spondilartropatii seronegative include: srurile de aur

Capitolul in carte este despre spondilita anchilozanta, cred ca formularea intrebarii de asa fel incat sa respecte cat mai mult cartea ar fi mai fericita. Stiu ca la curs s-a predat la spondilartropatii seronegative, si sunt mai multe, nu doar SA. Ar fi mai bine de respectat enunturile ECN, ca sa nu fie interpretari.

doar ca respectivele distante sau ica, nu spune si in ce sens. Poate , scadere... nu se specifica. raspuns ar trebui sa respecte

de spate cu orar inflamator" A

pirator afectare cervical

p634 impact respirator (masurarea expansiunii cutiei toracice)

a inflamatorie cronica

b. c. d. e.

1. a. b. c. d. e.

sulfasalazina (salazopirina) metotrexatul n caz de eec sau intoleran la sulfasalazin i/sau metotrexat : TNF alfa blocante ciclofosfamid TRAUMATOLOGIE: Fracturile extremitatii inferioare a radiusului la adult *Fracturile extra-articulare ale extremitatii inferioare a radiusului sunt: Marginala anterioara Fractura in T Cuneana externa Cu deplasare posterioara Pouteau-Colles Fractura in cruce Destot Sensul dislocarii fracturii extra-articulare a extremitatii inferioare a radiusului poate fi: Marginala anterioara Deplasare posterioara Marginala posterioara Cuneana externa Deplasare anterioara Fractura de tip Pouteau-Colles este: Fractura articulara

A A A F

2. a. b. c. d. e. 3. a.

b. c. d. e.

Nu este o fractura asociata Marginala posterioara Fractura extra-articulara Cu deplasare posterioara Analiza radiografiei pumnului din fata trebuie sa includa,in caz de fractura, urmatoarele: Analiza linei bicondiliene Analiza interliniului articular Analiza indicelului radio-ulnar Analiza orientatiei glenei radiale Analiza limiei bistiloidiene Complicatii postoperatorii ale fracturii extremitatii distale a radiusului sunt:

eu as pune si B ca adevarata

Formularea e un pic ciudatica la daca citesc enuntul iese "Fractur Pouteau-Colles ESTE: NU ESTE asociata"

A A

4. a. b. c. d. e.

A A A

Analiza interliniei articulare

5.

un pic ciudatica la raspunsul asta, untul iese "Fractura de tip s ESTE: NU ESTE o fractura A categoric A

a. b. c. d. e. 1. a. b. c. d. e.

Leziune vasculara Sindrom de compartiment al lojelor Compresia nervului median Infectia zonei operate Pierderea autonomiei la varstnici OFTALMOLOGIE: Ochiul rosu si/sau dureros Semnele funcionale ale unei conjunctivite sunt: scderea marcat a vederii senzaia de nisip n ochi senzaia de arsur durerea puternic lcrimarea Care dintre urmtoarele reprezint factori de risc de infecie a suprafeei oculare: imunodepresia diabetul neechilibrat hipertensiunea arterial glaucomul purtarea de lentile de contact *Tratamentul conjunctivitelor virale include: coliruri antiseptice coliruri cu antibiotice coliruri cu midriatice antibiotice peros coliruri antiglaucomatoase n etiologia scleritei figureaz: boli articulare boli vasculare boli infecioase boli psihice diabetul zaharat insulinodependent CT-ul orbitar se indic n cazul: glaucomului acut uveitelor acute hematomului orbitar hemoragiei subconjunctivale fracturilor orbitare

A A A

A A A

2. a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e.

A A

A A A

A A

1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e.

ORL: Epistaxisul si tratamentul acestuia *Epistaxisul este: Un sindrom hemoragipar; hemoragie digestiv; Eliminarea de cheaguri prin gur; sngerare nazo-sinusal; Forma superioar a melenei; Debitul epistaxisului poate fi: Minim; Slab sau redus; Mediu; Abundent sau puternic; Cataclismal; Mijloacele terapeutice n epistaxis sunt: Diminuarea riscului de oc hemoragic; Identificarea i limitarea factorilor agravani; Izolarea i linitirea pacientului; Asigurarea hemostazei; Unele msuri adjuvante; Metode terapeutice excepionale utilizate n cazul epistaxisurilor rebele: Explorarea cavitilor nazale n anestezie general; Cauterizarea vaselor responsabile pentru persistena sngerrii; Ligatura vaselor incriminate; Aplicarea de comprese reci; Arteriografie diagnostic i terapeutic; Orientarea diagnosticului la un caz de epistaxis este necesar pentru: Stabilirea gravitii; Evaluarea factorilor de risc; Identificarea epistaxisului de cauz local; Conceperea unui plan terapeutic corespunztor; Diagnosticarea epistaxisului de boal (avnd o cauz general) PEDIATRIE: Diareea acuta la copil. Varsaturile la sugar si copil (si tratament)

F F F A F

F A A A F

A A F A A

FALS - NU e mijloc terapeutic sa diminuezi riscul de soc hemoragic. Scrie in carte asta si nu am vazut eu?

4. a. b. c. d. e.

A A A F A
Unde ai gsit scris rspunsurile corecte pentru aceast ntrebare concret n carte ECN?

5. a. b. c. d. e.

F A A F A

F; p 739 - este o schema

e o schema

1. a. b. c. d. e.

Care din urmtorii sunt parazii ce pot fi incriminai n producerea diareei la copil: Giardia lamblia Campylobacter jejunii E.Coli Cryptosporidium hominis Shigella *Urmtoarele investigaii se efectueaz n sindromul de deshidratare sever, cu excepia: Ionogramei Astrup sanguin Hematocritului Examenului virusologic al scaunului Uree, creatinin, ac uric. Sindromul hemolitic-uremic asociat diareei este caracterizat prin: paloare, astenie oligoanurie purpur trombocitopenic poliurie infecie cu E Coli O 157-H7 Care dintre urmtoarele afeciuni sunt cauze medicale de vrsturi acute? Gastroenterocolita acut Alergia alimentar la proteinele laptelui de vac Cetoacidoza diabetic Meningita acut Invaginaia intestinal Tratamentul vrsturilor prevede: ntotdeauna tratament antiemetic Tratamentul cauzei Rehidratare oral sau I.V.

A F F A F

nu e parazit, ci bacterie idem nu e parazit, ci bacterie

2. a. b. c. d. e. 3. a. b. c. d. e.

F A F F F
se efectueaza doar ph-ul sanguin asta se face in context nosocomial, nu e trecut la deshidratare severa se evalueaza functia renala

probabil s-au referit ca fac ASTR arterial-pentru o ventuala acidoza

eu zic D rasp corect

A A A F A

4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c.

A F A A F

p.738 ultimul aliniat. A F- e cauz chirurgical

F A A
usor discutabil, varianta asta e trecuta la stenoza pilorica, presupunand ca exista o cauza chirurgicala, atunci trebuie luata in calcul ca adevarata domperidona se foloseste, insa Ipequa e emetic, nu antiemetic.

d. e.

Tratament chirurgical dup reechilibrare hidroelectrolitic Domperidon, Ipequa

A/F F

F- dac-ar fi 100% adevrat ar tre fiecare copil dup o reechilibrare n varianta B e inclus tratamentul

eferit ca fac ASTRUP pt Ph-ul o ventuala acidoza??!!?!

corect

A c

rurgical

0% adevrat ar trebui operat up o reechilibrare hidroelectric? e inclus tratamentul cauzei.

Ar trebui specificat in enunt ca este vorba despre stenoza pilorica la copil

6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e. 9. a. b. c. d. e. 10. a. b. c. d. e.

PEDIATRIE: Convulsiile si epilepsia la copil Convulsiile febrile se caracterizeaz prin: Apar la sugarul n vrst de 3-5 luni Apar ntre 3 luni i 5 ani Convulsiile sunt asociate cu febr Durata crizei convulsive este peste 15 minute Copilul nu are antecedente neurologice *Care dintre urmtoarele NU sunt crize pariale simple? Crizele motorii Crizele somatosenzitive Crizele nsoite de automatisme i tulburri de contien Crizele vegetative Crizele psihice Bilanul clinic din epilepsia copilului cuprinde: Anamnez Evaluare hidro-electrolitic Evaluarea factorilor declanatori Examen neurologic Frecvena i orarul meselor Urmtoarele afirmaii referitor la sindromul West nu sunt adevrate: Apar n prima lun Sunt spasme n extensie Este prezent pe EEG hipsaritmia Se nsoete de mioclonii Regresia achiziiilor Managementul terapeutic al epilepsiei la copil cuprinde: Echip interdisciplinar: pediatru, neuropsihiatru infanti, psiholog, etc Tratament farmacologic n funcie de sindromul epileptic i de manifestri clinice Combaterea febrei Diet cetogenic Tratament chirurgical n caz de epilepsie farmacorezistent PEDIATRIE: Infecii ale tractului respirator la copil (Angine si faringite, Infecii bronhopulmonare la sugar si copil) *Care din urmtorii ageni sunt incriminai n etiologia rinofaringitei acute?

F A A F A

F F A F F

A F A A F

nu e clinic

frecventa si orarul crizelor si nu a meselor

:))) asta e buna.....ATENTIE!!!

A A F A F

apar in primul an spasme in flexie nu sunt mentionate mioclonii, numai triada: spasme in flexie, hipsaritmie pe EEG si regresia achizitiilor

Numai ca raspunsurile corecte su

A A F A A

11.

a.....ATENTIE!!!

punsurile corecte sunt a,b si d

a. b. c. d. e. 12. a. b. c. d. e. 13. a. b. c.

Haemophilus influenzae Stafilococul Virusuri Pneumococul E.Coli Urmtoarele afirmaii referitoare la angine sunt adevrate: Sunt de origine viral, mai ales la copilul n vrst de sub 3 ani Veziculele i eroziunile la nivel amigdalian arat etiologia viral n 25-40% din cazuri nu sunt de natur streptococic Complicaiile anginei streptococice sunt reumatism articular acut, glomerulonefrit acut poststreptococic Herpangina este dat de virusul herpetic Tratamentul broniolitei acute impune urmtoarele, cu excepia: Oxigenoterapie Alimentaie fracionat Antibioterapie de la debut

F F A F F

si HI nu-i tot virus? Ma intreb eu retoric...

e bacterie ... virus influeze e ,trist sase ani nici asta nu stiu ce e Ha (mare rusine)

A A F A F

tocmai, ca sunt de origine streptococica

herpangina = virus Coxsackie A

F F A
doar in caz de suprainfectie bacteriana discutabil, nu scrie exact ca s-ar impune monitorizarea tratamentului antibiotic, insa mi se pare de bun-simt in cazul in care acesta se impune, sa fie monitorizat.

raspunsurile false sunt cele corec A- face parte din tratamentul adm (in caz de insuficienta respiratorie A- "fractionarea meselor" pag 10 F- de la debut in pneumonie

d. e.

Monitorizarea tratamentului antibiotic Hidratare i nutriie adecvat Care dintre urmtoarele afirmaii sunt caracteristice pneumoniei la copil? Copii prezint polipnee, tuse, semne ale insuficienei respiratorii, febr Apare la copilul n vrst de sub 2 ani Etiologia este ntotdeauna viral Radiologic focare pulmonare sau desen interstiial accentuat Absena sindromului inflamator Tratamentul pneumoniei const n: Amoxicilin sau n caz de alergie cefalosporine de generaia a III-a timp de 10 zie Aminoglicozide n formele uoare

A F

F A-"mentinerea hidratarii si nutritie 1100

14. a. b. c. d. e. 15. a. b.

A F F A F

nu neaparat pe langa virusi, streptococcus pneumoniae si mycoplasma pneumoniae acesta apare

A F

irus influeze e ,trist ca unii dupa sta nu stiu ce e Haemophilus i. hemofilus influenze e bacterie

alse sunt cele corecte (C,D) din tratamentul administrat in spital uficienta respiratorie) a meselor" pag 1099 in pneumonie Nici nu ma chinui sa te corectez... e vorba de BRONSIOLITA. Ne e la fel cu PNEUMONIA.

hidratarii si nutritiei corecte" pag.

c. d. e. 16. a. b. c. d. e.

Macrolide de tipul Claritromicin sau Azitromicin n cazul infeciei cu Micoplasma Pneumonie Spitalizare n cazurile grave Cotrimoxazol la copilul peste 6 ani PEDIATRIE: Infeciile urinare la copil. Leucocituria Diagnosticul clinic al pielonefritei acute se face pe: Dureri lombare Disurie, polakiurie Febr, vrsturi, Leucopenie cu limfocitoz PCR negativ

A A F
sa fie introdus in intrebare "la copii", ca la exam. no sa primim pe capitole !!!!

A A A F F

nu e clinic idem singura examinare care se impune de prima intentie este bandeleta urinara!!!! Care nu apare intre variante si nu e acelasi lucru cu sumarul de urina!

17. a. b. c. d. e. 18. a. b. c. d. e. 19. a. b. c. d. e.

*Urmtoarele examinri paraclinice se impun n faza iniial a pielonefritei acute, cu excepia? Sumar de urin Hemograma Proteina C reactiv Scintigrafia renal Ecografia abdominal Diagnosticul de pielonefrit acut este confirmat de: Leucociturie de peste 105/ml Leucociturie de peste 10000/ml Bacteriurie unic de peste 10000/ml Bacteriurie unic peste 100000/ml Bacteriurie semnificativ cu peste 3 tipuri de germeni Tratamentul asociat cu un aminoglicozid se indic n caz de: Vrsta peste 3 ani Uropatie malformativ Sindrom septicemic Semne de instabilitate vezical n az de constipaie asociat Care din urmtoarele afirmaii referitor la tratamentul de ntreinere n pielonefrita acut sunt adevrate? Se face oral Se administreaz IV

ntrebarea refer la faza iniial intenie. n acest caz, rsp. D, sc corect, care e fcut dup 6 luni

F F F A F

F A F A F

F A A F F

20. a. b.

A F

er la faza iniial i nu la prima est caz, rsp. D, scintigrafia e numai fcut dup 6 luni de la infecie.

A -dupa 6 luni A? Echografie renala se efectueaza, nu abdominala...

c. d. e.

Se face cu Cotrimoxazol Se poate folosi Ciprofloxacina la prepubertate i adolescen Reevaluare peste 48-72 zile PEDIATRIE: Evaluarea si ngrijirea nou-nascutului la termen *La calcularea scorului Apgar, pentru activitatea cordului se acord 1 punct dac avem: bti cardiace regulate sub 100 bti/ minut absena btilor peste100 bti /minut activitatea cordului nu se ia n considerare la calcularea scorului Apgar Cauzele detresei respiratorii neonatale sunt: Vrsta mamei sub 20 ani sau peste 40 ani Anomalii de poziie a placentei Inhalare de lichid amniotic Boala membranelor hialine Cardiopatie congenital Care din urmtoarele mijloace reprezint msuri de management n primele zile ale naterii? Se supravegheaz curba ponderal Se depisteaz icterul precoce Se depisteaz bolile congenitale ca hipotiroidismul congenital, fenilcetonurie, mucoviscidoz Se evalueaz riscul de hemoragie meningocerebral Se evalueaz riscul infecios Care din urmtoarele afirmaii referitoare la retardul de cretere intrauterin NU sunt adevrate? Poate fi determinat de HTA de sarcin Greutatea la natere raportat la vrsta gestaional este sub percentila 10 Poate fi generat de anomaliile de poziie ale placentei, infarct sau tromboz a placentei, patologie de cordon ombilical Vrsta gestaional sub 37 sptmni Condiii socio-economice bune Cnd se indic puncia lombar?

A A F
Cipro la adolesceni nu e menionat, numai la prepubertate. E un FALS slab. A Sunteti gresiti!

21. a. b. c. d. e. 22. a. b. c. d. e.

F A F F F

F F A A A

asta la cauze de retard in crestere intrauterina idem

23. a. b. c. d. e.

A A A F F

nu este mentionat idem

Adevrat - pg. 1033,paragraful c

24. a. b. c. d. e. 25.

F F F A A

asta e cauza de prematuritate.

scrie fluorochinolone la adolescenti; ciprofloxacina este o fluorochinolona

. 1033,paragraful cu risc infecios

riscul infectios se mentioneaza la prematuri

a. b. c. d. e.

1. a. b. c. d. e. 2. a. b. c. d. e.

Febr Sepsis Bombarea fontanelei Icter scelro-tegumentar Anomalii ale examenului neurologic DIABET: Diabetul zaharat tip 1 si 2 la adult Diabetul de tip I lent sau LADA se caracterizeaza prin urmatorele cu exceptia: Debut cetozic ce necesita insulina Absenta anticorpilor anti-GAD65 30% din diabetele tip 2 sunt LADA Debut tardiv i progresiv ca la tipul 2 Insulinodependena dupa 5-10 ani de evolutie *Msurarea hemoglobinei glicate n diabetul zaharat tip I: Se face prin utilizarea aparatelor portabile Uremia este una din cauzele posibile de eroare Reprezinta cea mai bun metod pentru gestionarea situaiilor de urgen Trebuie efectuat lunar Reflect echilibrul din cele 4-6 luni precedente, valorile normale fiind ntre 7-9% Care din urmtoarele afirmaii legate de coma hiperosmolar sunt adevrate: Apare mai ales la copii i gravide Infeciile intercurente reprezint un factor favorizant Apare lipoliz i cetogenez moderat pH arterial este sub 7,3

A A A F A

febra nu e neaparat trecuta, insa din celalalt capitol cu febra, scrie ca nu i se impuna niciunui medic efectuarea punctiei lombare unui sugar febril, deci ma gandesc ca intra. unde e specificat? unde e specificat?

pag. 1033:- puncie lombar (n c de stare general alterat, sepsis fontanelei, anomalie a examenul pag 1039:- indicaie de puncie lo greu tolerat, cu att mai mult cu punct de plecare clinic sau cel care s-a evideniat nu explic tole prezena semnelor de gravitate neurologice

A A A F F

prezenta... corect 10%

F A F F F

A pag 1249

3. a. b. c. d.

F A A F

e.

Printre complicaiile legate de tratament se numr edemul cerebral

??? Unde scrie asa ceva...?

pag 1242:- legate de tratament: c pag 1240:- legate de tratament: - hipoglicemie i hipokaliemie, - edem cerebral, rar i asociat cu important, - suprancrcare hidrosodat dat rapide a hipovolemiei;

uncie lombar (n caz ral alterat, sepsis, bombarea omalie a examenului neurologic); icaie de puncie lombar: febr cu att mai mult cu ct nu exist are clinic sau cel niat nu explic tolerana sczut, nelor de gravitate i/sau a semnelor

E fals. Cu portabilele se dozeaza glicemia, nu Hb glicata

ate de tratament: cf. cetoacidoz; ate de tratament: i hipokaliemie, al, rar i asociat cu mortalitate Cale lunga pana la gasirea raspunsului, trebuie sa cauti in alta parte, sa sapi sa gasesti. Nu era nevoie de asa o complicare!!

re hidrosodat datorat corectrii olemiei;

4. a. b. c. d. e.

Msurile i indicaiile terapeutice n retinopatia diabetic sunt: Vitrectomie n cazul deziliprii de retin prin traciune Fotocoagularea panretininan n retinopatia neproliferativ Fotocoagularea n gril n leziunile microvasculare responsabile de exudaie Injecii intravitreene cu anti VEGf n cazul apariiei neovaselor Fotocoagularea n gril n edemul macular difuz Urmtoarele afirmaii legate de tratamentul comei ceto-acidozice sunt adevrate: Rehidratarea se face cu ser NaCl izotonic ct timp glicemia este sub 2,5 g/l Exist ntotdeauna un deficit de sodiu care trebuie corectat Aportul de potasiu nu trebuie s depeasc 4 g KCl pe or Dup dispariia cetozei administrarea insulinei se face subcutanat Monitorizarea biologic se face la 4 ore NEFROLOGIE: Insuficienta renala acuta si cronica Pacient vrstnic cu hipertrofie de prostat cunoscut, mas pelvian palpabil i creatinin 3,5 mg/dl. Care ar fi cauza insuficienei renale acute? Cancer prostatic IRA prin mecanism postrenal Glob vezical Tumor de colon IRA de cauz renal O cauz glomerular de insuficien renal acut se suspecteaz atunci cand: Exist un interval liber ntre o infecie i boala renala Complementul seric este normal Nu se deceleaz nici o infecie Exist un sindrom glomerular Exist un sindrom nefrotic impur

SE PUTEA O INTREBARE DE O RARITATE PRACTICA MAI MARE PENTRU MEDICUL GENERALIST??? La sfarsitul facultatii unde stim foarte bine cum stau lucrurile ASTA ERA ESENTIAL DE STIUT si intrebat?????????? CATI MEMBRI AI COMISIEI DE EXAMEN POT SA RASPUNDA LA INTREBAREA ASTA FARA CARTEA IN FATA????????????

A F F A A

5. a. b. c. d. e.

F F F A A

1. a. b. c. d. e.

A A F

globul vezical apare la exam clinic nu e cauza

2. a. b. c. d. e.

A A

3. a. b. c. d. e. 4. a. b. c. d. e. 5. a. b. c. d. e.

*Prezena eozinofiliei la un bolnav cu insuficien renal acut ridic urmatoarele suspiciuni de diagnostic: Alergie la polen Astm i sindrom pneumo-renal Nefropatie interstitial acut prin mecanism imuno-alergic Hemoliza intramuscular acut Sindrom de liz tumoral Definiia insuficienei renale cronice cuprinde: Scderea RFG < 60 ml/min/173 m minim 3 luni Scderea ireversibil cronic a RFG Prezena oligo-anuriei Creterea cretininemiei cu peste 1 mg/dl in 24 h prezena markerilor afectrii renale: hematurie, leucociturie, proteinurie Conduita de urmat n stadiul 5 de insuficien renal este: Profilaxia infeciei cu virus hepatitic C Pstrarea capitalului venos nceperea tratamentului de substituie dac e necesar Tratarea infeciei urinare Tratarea factorilor de risc cardio-vasculari

A A
F - e cel mai adesea ireversibil i nu ntotdeauna. pg. 1355, cf. definiiei

A A A