Cuprins:

Cuprins:...........................................................................................................................................1 1.Introducere ..................................................................................................................................2 2. Supremaia Constituiei...............................................................................................................4 3. Noiunea de control al constituionalitii legilor.......................................................................4 4. Formele de control a constituionalitii legilor..........................................................................5 5. Controlul constituionalitii legilor exercitat de un organism politic........................................ !. Controlul constituionalitii legilor exercitat ca urmare a ridicrii "n #aa unei instane $udectore%ti a unei excepii de neconstituionalitate cu prile$ul $udecrii unei cau&e...................' . Controlul constituionalitii legilor exercitat de un organism politico($urisdicional..............1) '. Conclu&ii...................................................................................................................................13 *. +i,liogra#ie...............................................................................................................................14

1. Introducere
-nelegem prin control al constituionalitii legilor ansam,lul dispo&iiilor normati.e care reglementea& acti.itatea de .eri#icare a con#ormitii legilor %i altor acte normati.e cu dispo&iiile /egii #undamentale Sediul acestor norme $uridice se gse%te0 #ire%te0 "n constituie. -n doctrina #rance& controlul constituionalitii legilor poate a.ea 2 sensuri: sau el exist "n interesul cetenilor0 pentru a(i apra "mpotri.a a,u&urilor legiuitorului0 sau el exist "n interesul puterilor pu,lice pentru a menine "ntre ele separaia #unciilor sta,ilite de Constituie. Sensuri0 care dup opinia 1. 1rseni0 se completea& reciproc. -n doctrina $uridic0 noiunea de control al constituionalitii legilor s(ar include "n principiul legalitii ca aparte component a acestuia0 deoarece acesta presupune ela,orarea actelor normati.e de ctre organele competente0 dup o procedura presta,ilit0 cu respectarea dispo&iiilor actelor normati.e care ocup o po&iie superioar celor emitente. Controlul constituionalitii legilor este acti.itatea organi&at de .eri#icare a con#ormitii legii cu Constituia0 iar ca instituie a dreptului constituional cuprinde regulile pri.itoare la organele competente a #ace aceast .eri#icare. Controlul constituionalitii legilor 0 "n sens restr2ns0 pri.e%te numai legea ca act $uridic al 3arlamentului sau actele normati.e cu #or $uridic egal cu a legii. 4e exemplu0 3arlamentul poate0 printr(o lege special0 a,ilita 5u.ernul s emit ordonane "ntr(un domeniu care nu #ace o,iectul reglementrii legilor organice. -n sens larg0 potri.it art. 135 din Constituia 6. 7oldo.a0 controlului constituionalitii legilor "i sunt supuse: 8otr2rile 3arlamentului0 decretele 3re%edintelui 6. 7oldo.a0 8otr2rile %i ordonanele 5u.ernului0 precum %i tratatele internaionale la care 6. 7oldo.a este parte. Controlul constitutionalitatii legilor0 teoreti&at de 9elsen :1*1';0 este organi&at "n doua mari sisteme: controlul printr ( un organ $urisdictional0 denumit si sistemul american si controlul printr(un organ unic special si speciali&at sau sistemul european. 7odelul american 1 #ost prima data consacrat "n Statele <nite ale 1mericii0 la 1')30 "n cau&a ramasa cele,ra: 7ar,ur= .ersus 7adison. >ste de necontestat #aptul ca adoptarea "n 1 ' a Constitutiei Statelor <nite ale 1mericii a repre&entat un liant care a dus la "ntarirea tinerei #ederatii americane. 4ar nici una dintre pre.ederile acestei Constitutii nu consacra0 nici "n pre&ent0 controlul de constitutionalitate. >xplicatia acestei situatii este re&ultatul luptei acer,e din Con.entia de la 38iladelp8ia dintre #ederalisti :care erau repre&entantii marilor state: ?irginia0 3enns=l.ania etc.; si anti#ederalisti :aparatori ai drepturilor statelor mai mici: 4ela@are0 Ne@ AorB0 68ode Island etc.; 3rimele dintre aceste state erau promotoarele unui stat #ederal puternic0 interesate "n asigurarea suprematiei Constitutiei "n raport cu legile si constitutiile statelor #ederate. 4eparte de a repre&enta o .ictorie trium#ala0 adoptarea Constitutiei americane0 si asta&i "n .igoare0 a "nt2mpinat o re&istenta destul de puternica din partea opiniei pu,lice0 a unor &iare si a unor politicieni. C8iar daca la ni.el doctrinar au #ost o serie "ntreaga de luari de po&itie "n sustinerea suprematiei Constitutiei0 era ne.oie de un act $uridic care sa #undamente&e principiul suprematiei legii #undamentale a #ederatiei "n raport cu celelalte legi si cu constitutiile statelor #ederate. >ra esential ca principiul admisi,ilitatii controlului $udiciar de constitutionalitate sa #ie 2

consacrat "n asa #el "nc2t sa capete .aloare indiscuta,ila0 iar calea $urisprudential era cea mai potri.ita. 3retextul l(a constituit re#u&ul lui 7adison :ministru al $ustitiei su, presedintia lui Ce##erson; de a(i "nm2na lui 7ar,ur= actul numirii "n #unctia de $udecator la Curtea Suprema de Custitie0 act care #usese emis de #ostul presedinte 1dams. Curtea Suprema0 condusa de C8ie# Co8n 7ars8all0 a constatat ca legea care o,liga pe ministrul $ustitiei sa "nm2ne&e acest act este neconstitutionala0 deoarece noul presedinte Ce##erson a.ea dreptul constitutional sa instale&e "n #unctie un $udecator pe care "l considera ca este con#orm .ederilor sale :spoil s=stem;. 1st#el0 desi la putere0 ca urmare a alternantei0 erau anti#ederalistii lui Ce##erson0 ei si(au mani#estat din plin acordul la solutia Curtii Supreme de Custitie0 iar deci&ia pronuntata a inaugurat controlul constitutionalitatii legii pe cale pretoriana care0 paradoxal0 a a.ut printre alte consecinte "ntarirea #ederatiei americane. Cudecatorul Co8n 7ars8all0 inspiratorul deci&iei Curtii Supreme de Custitie0 a #undamentat atunci controlul constitutionalitatii pe un rationament ce a ramas clasic: ori Constitutia este superioara legii0 care0 deci tre,uie sa i se con#orme&e0 or0 daca are aceeasi putere ca o lege0 Constitutia este inutila0 put2nd #i modi#icata oric2nd de legiuitorul ordinar0 ca si oricare alta lege. Si "n pre&ent0 controlul de constitutionalitate "n Statele <nite ale 1mericii se reali&ea&a tot pe cale pretoriana0 datorita existentei sistemului de common la@0 ,a&at pe preeminenta precedentului $udiciar. Ca proceduri caracteristice pentru modelul american0 larg rasp2ndit "ndeose,i "n tarile de common(la@ care au adoptat o constitute scrisa0 sunt: exceptia de neconstitutionalitate in.ocata "ntr(un proces0 :cu caracter represi.; in$onctiunea in.ocata "n a#ara unui proces :cu caracter pre.enti.; si $udecata declaratorie 0 "n ca& de di#icultate de aplicare a legii.1 7odelul european ( a #ost in#luentat de conceptia scolii normati.iste a lui Dans 9elsen0 ce a #undamentat necesitatea controlului pornind de la realitatea structurii sistemului $uridic "n #orma de piramida0 a.2nd Constitutia ca norma supremaE ( controlul este centrali&at0 asigur2nd ast#el aplicarea uni#orma a Constitutiei0 si se reali&ea&a de catre o autoritate care nu #ace parte din nici una dintre cele trei puteri clasice ( legiuitoare0 executi.a si $udecatoreasca ( #iind rodul cola,orarii acestoraE se e.ita ast#el politi&area acti.itatii de control al constitutionalitatii legiiE ( e#ectele deci&iilor sunt opo&a,ile Ferga omesFE ( modelul european este re&ultatul e.olutiei modelului americanE s(a de&.oltat "n >uropa "n mai multe .aluri succesi.e: dupa primul ra&,oi mondial :1ustria0 Ce8oslo.acia;0 ca urmare a pra,usirii regimurilor #asciste sau autoritare :5ermania0 Italia0 Spania0 3ortugalia; sau unor sc8im,ari de regim :Franta dupa Constitutia din 1*5'0 +elgia dupa #ederali&are; si dupa caderea regimurilor comuniste "n tarile din rasaritul >uropeiE ( controlul poate #i reali&at pe calea: ( exceptiei de neconstitutionalitateE ( recursului direct :actiunii Gin amparoH "n Spania si 3ortugalia;E ( controlului pre.enti.0 "nainte de pu,licarea legii :"n Franta este singura modalitate de control;E

4up 5.?ra,ie( 4rept constitutional i instituii politice contemporane0 Iai0 1**5.

2. Supremaia Constituiei
Noiunea de supremaie a constituiei ( 3rin esena sa0 ca %i prin #uncia sa social0 Constituia are o .aloare $uridic superioar #a de orice alt norm de drept. -n consecin0 toate actele nor( mati.e adoptate de 3arlament %i 5u.ern precum %i actele emise de celelalte autoriti pu,lice tre,uie s se con#orme&e normelor %i principiilor constituionale. -n ca&ul "n care un act normati.0 inclusi. o lege adoptat de 3arlament sau regulamentul de organi&are %i #uncionare al acestuia contra.in constituiei0 ele pot #i supuse constrolului de constituionalitate. ( Custi#icarea teoretic a supremaiei constituiei re&id c8iar "n caracterul politic %i $uridic al acesteia. 1st#el0 "n constituie "%i gse%te expresia .oina suprem a poporului "n ceea ce pri.e%te o,iecti.ele %i instrumentele de exercitare ale puterii politice. Normele constituionale #ixea& principalele instrumente de gu.ernare0 sta,ilesc autoritile care .or "n#ptui gu.ernarea %i raporturile "ntre acestea. Iotodat0 constituia este sediul drepturilor %i li,ertilor cetene%ti. -n plus0 constituia este #actorul structurant al ordinii $uridice0 creia "i #urni&ea& principiile directoare: egalitatea tuturor cetenilor0 legalitatea0 neretroacti.itatea legilor %.a. ( Sistemele constituionale moderne pre.d sanciuni pentru "nclcarea pre.ederilor /egii #undamentale #ie de autoritile statale care des#%oar o acti( .itate politic propriu &is0 cum este0 de pild0 %e#ul statului0 #ie de ctre parti( dele politice. ( 4atorit supremaiei constituiei0 /egiuitorul constituant a sta,ilit o anume ierar8ie a actelor normati.e0 "n #runtea tuturor acestora #iind a%e&at c8iar /egea #undamental. >i "i urmea& legile constituionale0 legile organice0 legile ordinare0 ordonanele0 8otr2rile 5u.ernului %.a.m.d. ( /egea constituional este o excepie de la principiul supremaiei constituiei0 deoarece o .a modi#ica. ( J ultim o,ser.aie se impune "n ceea ce pri.e%te constituia ,a&at pe cutu( m. 3rin de#iniie0 pro,lema supremaiei unui asemenea tip de lege #undamental se pune "n ali termeni dec2t supremaia constituiei scrise. Noua cutum sau o nou lege cu un coninut constituional se .or su,stitui cu u%urin cutumei ie%ite din u&0 respecti. legii a crei modi#icare sau a,rogare se impune. 3entru asigurarea supremaiei constituiei0 doctrina %i practica constituional au creat dou instituii $uridice e#iciente: controlul constituionalitii legilor %i contenciosul administrati..2

3. Noiunea de control al constituionalitii legilor

2

4up 58. 1lexianu( Curs de drept constitutional0 +ucureti.

Definiia noiunii de control al constituionalitii legii

( -nelegem prin control al constituionalitii legilor ansamblul dispoziiilor normative care reglementeaz activitatea de verificare a conformitii legilor i altor acte normative cu dispoziiile Legii fundamentale Sediul acestor norme $uridice se gse%te0 #ire%te0 "n constituie. /or li se adaug normele cuprinse "n actul normati. special0 care reglementea& organi&area %i #uncionarea instituiei "n.estite cu prerogati.ele de $urisdicie constituional. 3 ( 3entru a se .eri#ica con#ormitatea unei legi cu dispo&iiile constituionale0 au #ost propuse0 "n principal0 dou sisteme: a; controlul exercitat de ctre un organ politicE ,; controlul exercitat printr(un organ $urisdicional. c; controlul exercitat de un organism politic($urisdicional. 3rimele dou sisteme mai sunt cunoscute %i su, denumirea de control preventiv %i0 respecti.0 controlul posterior. ( 3rimele dou sisteme mai sunt cunoscute %i su, denumirea de control preventiv %i0 respecti.0 controlul posterior.

4. Formele de control a constituionalitii legilor.

-n #uncie de organul de stat c8emat a .eri#ica constituionalitatea legilor a.em: controlul prin opinia pu,lic0 controlul politic %i controlul $urisdicional.

Controlul prin opinia public este controlul elementar0 cuprinde reacia opiniei pu,lice la .iolarea Constituiei. 4octrinarii consider aceast #orm de control ca #iind primiti.0 deoarece se apelea& la .iolen. Controlul exercitat printr-un organ politic K Spre exemplu 3arlamentul este o,ligat din o#iciu s .eri#ice constituionalitatea proiectelor de lege. 1ceast #orm de control a existat "n <niunea So.ietic c2nd So.ietul Suprem0 care adopta legile0 le %i controla constituionalitatea. <nii autori consider c Curtea Constituional a Franei este un organ politic pentru c se compune din * $udectori %i #o%tii 3re%edini ai rii "n .ia0 care sunt mem,ri automat dup expirarea mandatului. Controlul jurisdicional K este exercitat de un organ $urisdicional0 %i este considerat mai e#icace dec2t cel exercitat printr(un organ politic0 deoarece: pro,lema con#ormitii legii cu Constituia este o pro,lem predominant $uridicE dac organele de $urisdicie sunt Lgardianul natural al legalitii "ntre particulariG0 ele tre,uie s #ie protectorul cetenilor "n raport cu organele de stat0 inclusi. cu legiuitorulE magistraii sunt competeni s examine&e pro#esional di#erendul creat "ntre o lege ordinar %i legea constituionalE procedura $urisdicional con#er garanii su#iciente pentru soluii ec8ita,ile.4 5

4up 1rseni 1lexandru( 4rept constituional i instituii politice0 C8iinu0 1** 0 .ol. I

-n #uncie de e#ectul deci&iei pronunate "n cadrul controlului constituionalitii legilor0 exist:

4eci&ii cu e#ecte erga omnes K adic0 pentru toi oameniiE 4eci&ii inter partes K pentru o singur persoan.

-n #uncie de norma $uridic la care se re#er controlul0 exist:

Control abstract K asupra unui act "n generalE Control concret K asupra unei norme concrete.

-n #uncie de cei "ndreptii a iniia controlul0 distingem:

Control la iniiativa autoritilor publice K este un control concentrat0 a,stract %i a priori. Concentrat K pentru c aparine unui singur organ0 special %i speciali&at0 Curtea Constituional. 1,stract K deoarece pro,lema de con#ormitate a unei legi cu Constituia se pune "n a#ar oricrui litigiu preexistent. 1 priori K se reali&ea& asupra unei norme care "nc nu a intrat "n .igoare. Control la iniiativa particularilor K exprim nemi$locit .ocaia Curii Constituionale de a #i un instrument de protecie a indi.i&ilor #a de legislati.0 de garantare a drepturilor %i li,ertilor #undamentale.

-n dependen de consecinele cu caracter $uridic ce sur.in "n urma controlului constituionalitii legilor0 controlul poate #i:

Consultativ ( "n urma cruia poate #i adoptat o 8otr2re de natur moral %i nicidecum $uridic. Decisiv "n urma cruia actul normati. poate #i considerat constituional sau neconstituional.

4up coninut0 controlul constituionalitii legii este:

Formal K asigur .eri#icarea condiiilor %i cerinelor ce in de ela,orarea %i adoptarea unui act normati.E Material K se reali&ea& asupra coninutului actului normati. %i are drept scop .eri#icarea con#ormitii acestui coninut cu dispo&iiile Constituiei. Control concentrat K se reali&ea& de ctre o autoritate special creat "n scopul e#ecturii controlului constituionalitii legilor ( Curi constituionale0 Iri,unale constituionale0 Consilii constituionale :7odelul european;. Control difuz K se e#ectuea& prin intermediul instanelor de drept !

4up 1ram >lena( Controlul constituionalitii legilor: istorie i actualitate0 C8iinu0 2))).

comun sau ordinare :7odelul 1merican;.

. Controlul constituionalitii legilor e!ercitat de un organism politic

Controlul politic ( 1cest gen de control este contro.ersat deoarece organismul "n.estit cu prero( gati.ele de control al constituionalitii legilor .otate de 3arlament apare ca o autoritate care ar exercita o a patra putere "n stat0 put2nd s in#irme .oina parla( mentarilor0 ei "n%i%i exponeni ai .oinei su.erane a poporului. ( Iniial0 pro,lema controlului politic s(a pus "n Frana "n cadrul Constituantei "n.estite cu puterea de a adopta Constituia 1nului III :Constituia din 1 *5;. 1utorul iniiati.ei a #ost a,atele Sie=Ms care a propus "n#iinarea unui LCuriu constituionalH0 organi&at ca un corp de repre&entani ai poporului "n.estii cu atri,uia special de a $udeca reclamaiile "mpotri.a oricror atingeri care ar #i aduse Constituiei. 3ropunerea nu a #ost "ns acceptat. ( Constituia adoptat "n 1 ** a pre.&ut "n#iinarea LSenatului Conser.atorH compus din ') de mem,ri0 inamo.i,ili pe .ia0 a.2nd dreptul s inter.in "n ca& de neconstituionalitate a legilor adoptate de Corpul legislati.0 "nainte de a #i promulgate de 3rimul Consul. ( Senatul Conser.ator putea decide anularea actelor neconstituionale. 4e men( ionat0 acest organism nu(%i exercita atri,uiile din o#iciu0 #iind sesi&at de Iri,u( nat :organism a.2nd sarcina s se pronune asupra proiectelor de lege; sau de gu.ern. ( Senatul Conser.ator nu a #ost "ns e#icient din cau&a regimului politic napo( leonian "n care nicio autoritate pu,lic nu i se putea opune "mpratului. ( <n asemenea tip de control a #ost instituit0 de asemenea0 "n 3rincipatele 6om2ne prin Con.enia de la 3aris din 1'5'. 1rticolul 3 din Con.enie pre.edea0 "n acest sens0 c Llegile de interes special pentru #iecare 3rincipat nu .or #i "ntrite de 8ospodar dec2t dup ce .or #i comunicate de d2nsul Comisiei Centrale0 care .a a.ea a preui de sunt potri.ite cu dispo&iiile constituti.e ale noii organi&aiiH. 3rerogati.ele Comisiei Centrale au #ost apoi preluate de Corpul 3onderator creat "n 1'!4 prin Statutul de&.olttor al Con.eniei de la 3aris. ( Caracterul politic al controlului re&ult "n primul r2nd din coninutul politic al /egii #undamentale. Iotodat0 caracterul politic este imprimat %i de organismul care exercit controlul. 1cest organism tre,uie s exprime prin repre&entare0 .oina su.eran :politic; a poporului. -mpotri.a controlului politic se aduc c2te.a argumente principale:

a; principiul separaiei puterilor nu ar admite "n a#ara celor trei autoriti gu.er( nante0 crearea unei a patra0 situat LdeasupraH 3arlamentului %i 5u.ernului %i "n.estit cu dreptul de a le cen&ura acti.itatea legislati.0 %i respecti.0 puterea regulamentarE ,; organismul politic care exercit controlul ar putea #i discreionar put2nd s in#irme .oina su.eran a repre&entanilor poporuluiE c; controlul constituionalitii legilor tre,uie s #ie un control de specialitate0 situat deasupra oricror argumente politice.

". Controlul constituionalitii legilor e!ercitat ca urmare a ridicrii #n faa unei instane $udectore%ti a unei e!cepii de neconstituionalitate cu prile$ul $udecrii unei cau&e
Controlul $udectoresc ( 1ceast modalitate de control are o .ec8ime considera,il0 instanele #iind primele organisme0 care s(au con#runtat0 "n practica $udiciar0 cu neconstituio( nalitatea unei legi. >xercitarea acestui control de ctre instanele $udectore%ti este o expresie a aplicrii principiului separaiei puterilor. ( Fundamentarea teoretic a controlului constituionalitii legilor pe principiul separaiei puterilor0 este unanim acceptat "n doctrina constituional. <nii autori au su,liniat c8iar c recunoa%terea acestui drept de control tri,unalelor este o consecin logic a separaiei puterilor %i0 deci0 nu ar mai tre,ui expres pre.&ut. Controlul $udectoresc al constituionalitii legilor are urmtoarele trsturi: a; este un control difu&0 put2nd #i exercitat de ctre toi $udectorii0 %i nu exclu( de posi,ilitatea ca o singur instan :cea mai "nalt instan; s dein aceast competenE ,; este un control concret0 adic se exercit "n situaia "n care neconstituiona( litatea unei legi este susinut cu oca&ia unui proces a#lat pe rolul unei instaneE c; este un control posterior0 ceea ce "nseamn c se exercit asupra unei legi a#late de$a "n .igoare. ( Controlul exercitat de ctre magistrai de pro#esie0 potri.it unei proceduri $urisdicionale experimentate "n practica $udectoreasc0 este considerat "n literatura de specialitate mai e#icient dec2t controlul politic exercitat de un organism0 ai cror mem,ri pot #i lipsii de experiena do,2ndit "n practica $udectoreasc. ( -mpotri.a unei asemenea proceduri se aduc "ns %i unele critici0 "ntemeiate la prima .edere: un asemenea control ar presupune: a; aprecieri cu caracter politic #cute de magistrai cu pri.ire la coninutul unor legiE '

,; ingerina puterii $udectore%ti "n acti.itatea legislati. printr(un surplus de L&el $udectorescHE c; posi,ilitatea de manipulare su, di#erite #orme a magistrailor de ctre puterea executi.E d; situarea puterii $udectore%ti deasupra celei legislati.eE e; posi,ilitatea unor erori $udiciare imposi,il de remediat. . -n general0 se admite c .a #i competent s $udece constituionalitatea unei legi instana situat "n #runtea ierar8iei instanelor $udectore%ti. 3rocedura de control $urisdicional este di#erit de la un sistem constituional la altul. 4incolo de di#erenele inerente0 se pot distinge0 "ns0 dou proceduri: a; controlul exercitat pe calea unei aciuni directe0 intentate "mpotri.a unei autoriti0 in.oc2ndu(se "nclcarea de ctre aceasta a unui drept recunoscut prin constituie sau printr(o alt lege0 precum %i printr(un act de reglementare a puterii executi.e :8otr2re0 ordonan0 regulament etc.; 3l2ngerea se adresea& #ie unei instane speciale0 "n.estite prin Constituie pentru exercitarea controlului0 #ie tri,unalelor o,i%nuite0 ori anumitor tri,unale /egea declarat neconstituional ca urmare a aciunii directe este anulat cu e#ecte erga omnes. 4eci&ia de anulare are autoritate a,solut de lucru $udecat. 1cest procedeu pre&int de&a.anta$ul ca un complet de $udecat0 #ormat dintr( un numr redus de persoane K supuse gre%elii de apreciere K poate s in.alide&e o lege de&,tut %i apro,at de un "ntreg parlament. ,; controlul exercitat pe cale de excepie. 1ceast procedur se #olose%te "n cadrul oricrui proces0 c2nd oricare parte poate pretinde ca un text dintr(o lege sau o lege "n ansam,lul ei0 este neconstituional %i "i a#ectea& drepturile legale "n dosarul care urmea& a #i $udecat. -n termeni $uridici0 aceast pretenie este "ndeo,%te denumit Lexcepia de neconstituionalitateH. Numai prile "n proces pot ridica aceast excepie. 3rimind excepia de neconstituionalitate0 $udectorul nu se mai poate pronuna asupra #ondului cau&ei "nainte de a decide0 el sau alt instan0 dac legea este "ntr(ade.r neconstituional. ( 4eci&ia instanei poate #i atacat la o instan de apel sau la instana supe( rioar0 p2n la instana suprem. ( -n ca&ul "n care instana declar legea ca #iind neconstituional0 e#ectele deci( &iei se rs#r2ng exclusi. asupra prilor "n proces. -n pri.ina celorlali destinatari ai legii0 acestora li se aplic "n continuare dispo&iiile legii respecti.e. 1ceasta "nseamn c deci&ia are autoritate relati. de lucru $udecat. ( 1cest tip de control este cel mai mult de&.oltat "n Statele <nite ale 1mericii0 unde a %i #ost creat pe cale pretorian. 6om2nia0 pro,lema controlului $urisdicional al constituionalitii legilor s(a pus pentru prima dat "n 1*12 "n #aa instanelor $udectore%ti. 3otri.it Constituiei din 1*23 competena de a *

$udeca constituionalitatea legilor a re.enit Curii de Casaie "n seciuni reunite. ( 3rimele dou constituii socialiste rom2ne%ti0 cea din 1*4' %i0 respecti.0 din 1*520 nu au pre.&ut explicit un control al constituionalitii legilor. Constituia din 1*!5 a reintrodus expres aceast procedur constituional "n sistemul nostru de drept0 sta,ilind "n art. 43 c numai 7area 1dunare Naional 8otr%te asupra constituionalitii legilor.

'. Controlul constituionalitii legilor e!ercitat de un organism politico($urisdicional

-n ultimele decenii0 doctrina constituional a optat "n #a.oarea unui organism special care s "ntruneasc deopotri. un caracter politic %i $urisdicional. Caracterul politic re&id0 "ndeose,i0 din modul de numire a mem,rilor organismului respecti.0 iar caracterul $urisdicional0 din procedura #olosit pentru .eri#icarea constituionalitii legilor. Controlul politico($urisdicional urmtoarele trsturi: al constituionalitii legilor pre&int

a; este un control concentrat0 "ntruc2t este de competena exclusi. a unei singure autoriti :de exemplu: Consiliul Constituional "n Frana0 Curtea Constituional "n Italia0 Spania0 6om2nia etc.;E ,; este un control a,stract0 ceea ce "nseamn c se exercit pe cale de aciune direct0 #r s existe un litigiu anterior dedus $udecii unei instaneE c; poate #i at2t anterior c2t %i posterior. 4enumirea0 componena numeric0 modul de desemnare0 ca %i prerogati.ele concrete de control exercitate de un ast#el de organism di#er de la un stat la altul. -n pre&ent0 au introdus acest tip de control 1ustria0 Frana0 5ermania Fe( deral0 Italia0 Spania0 3ortugalia0 <ngaria0 6usia0 6om2nia %.a. -n doctrin este general acceptat c .eri#icarea con#ormitii anumitor acte nor( mati.e cu textul constituional de ctre un organ speciali&at0 a.2nd o $urisdicie unic0 este #oarte e#icient. 1.anta$ele sale constau0 printre altele0 "n asigurarea unui control speciali&at %i omogen din punct de .edere al soluiilor pronunate. 4e asemenea0 deci&iile pri( .ind constituionalitatea sau dup ca&0 neconstituionalitatea actelor normati.e supuse controlului au e#ecte erga omnes. -n plus0 organismul "n.estit cu $uris( dicia constituional poate #i #olosit %i "n alte scopuri :de exemplu: .eri#icarea constituionalitii partidelor politice0 controlul legalitii unor operaiuni electorale0 a.i&e pri.ind di#erite pro,leme de interes pu,lic ma$or0 soluionarea unor con#licte care pot aprea "ntre legislati. %i executi.0 "nclcarea drepturilor cetene%ti %.a.;. -n Frana0 acest organism0 "n.estit cu controlul pre.enti. al constituionalitii 1)

legilor0 poart denumirea de Consiliu Constituional %i este compus din nou mem,ri0 al cror mandat durea& nou ani %i nu poate #i re"nnoit. Irei mem,ri sunt numii de 3re%edintele 6epu,licii0 trei de 3re%edintele 1dunrii Naionale %i trei de 3re%edintele Senatului. Consiliul Constituional se re"nnoie%te :1N3 din numrul mem,rilor si; din trei "n trei ani. -n a#ar de cei nou mem,ri numii0 sunt mem,ri de drept ai acestui organism #o%tii pre%edini de repu,lic. 3re%e( dintele Consiliului este numit de 3re%edintele 6epu,licii. Consiliul Constituional este competent s .eri#ice constituionalitatea legilor organice0 "nainte de a #i promulgate %i a regulamentelor adunrilor parlamentare0 "naintea aplicrii. Controlul acestor acte este o,ligatoriu. 4e asemenea0 pot #i trimise Consiliul Constituional spre .eri#icarea con#or( mitii lor cu Constituia %i legile ordinare "nainte de promulgarea lor. Sesi&area poate #i #cut de 3re%edintele 6epu,licii0 3rimul(ministru0 3re%edintele 1dunrii Naionale0 3re%edintele Senatului sau de !) deputai ori de !) senatori. 3rin urmare0 acest control este #acultati.. J dispo&iie declarat neconstituional de ctre Consiliul Constituional nu poate #i promulgat sau pus "n aplicare. -mpotri.a deci&iilor Consiliului Constituional nu se poate declara recurs. >le se impun autoritilor pu,lice %i tuturor autoritilor administrati.e %i $urisdicionale :art. !2 din Constituie;. Constituia 6om2niei a preluat din practica constituional modern sistemul controlului politico($urisdicional al con#ormitii legilor cu /egea #undamen( tal. -ntre $urisdicia constituional instituit "n sistemul de drept rom2nesc %i cea a unor state occidentale sunt at2t asemnri c2t %i deose,iri. 1st#el0 de pild0 principala deose,ire "ntre procedura contenciosului constituional rom2nesc %i cea #rance& const "n #aptul c "n sistemul nostru constituional .eri#icarea constituionalitii legilor organice %i a regulamentelor celor dou Camere legislati.e0 "nainte de a #i promulgate %i0 respecti.0 de a #i puse "n aplicare0 nu este o,ligatorie0 ci este declan%at ca urmare a unei sesi&ri din partea 3re%edintelui 6epu,licii0 a pre%edinilor Camerelor0 5u.ernului0 -naltei Curi de Casaie %i Custiie a 1.ocatului 3oporului sau din partea unui numr de cel puin 5) deputai sau de cel puin 25 de senatori0 pe c2nd "n Frana legile organice sunt supuse o,ligatoriu controlului exercitat de Consiliul Constituional. 4e asemenea0 Curtea Constituional se pronun asupra excepiilor de ne( constituionalitate ridicate "n #aa instanelor $udectore%ti. J alt deose,ire0 const "n ceea ce pri.e%te s#era organismelor a,ilitate s sesi&e&e Curtea Consti( tuional "n legtur cu constituionalitatea legilor ordinare. 1st#el0 potri.it /egii #undamentale0 -nalta Curte de Casaie %i Custiie poate sesi&a Curtea Constituional cu pri.ire la constituionalitatea unei legi "nainte de promulgarea acesteia. -n sistemul de drept #rance&0 instana de .2r# a ierar8iei 11

$udiciare nu este implicat "n procedura de sesi&are a Consiliului Constituional. -ntre cele dou instituii care .eri#ic constituionalitatea actelor normati.e ale 3arlamentului mai sunt o serie de alte deose,iri0 inclusi. "n ceea ce pri.e%te modul lor de alctuire. -n sistemul constituional rom2nesc0 spre deose,ire de cel #rance&0 Curtea Constituional este #ormat exclusi. din $udectori numii0 nu %i din mem,ri de drept0 a%a cum este alctuit Consiliul Constituional.5

4up ?asilescu Florin( >.idena controlului de constituionalitate0 +ucureti 1**!.

12

). Conclu&ii
Controlul constituionalitii legilor este acti.itatea organi&at de .eri#icare a con#ormitii legii cu Constituia0 iar ca instituie a dreptului constituional cuprinde regulile pri.itoare la organele competente care #ace aceast .eri#icare. Controlul constituionalitii legilor 0 "n sens restr2ns0 pri.e%te numai legea ca act $uridic al 3arlamentului sau actele normati.e cu #or $uridic egal cu a legii. 4e exemplu0 3arlamentul poate0 printr(o lege special0 a,ilita 5u.ernul s emit ordonane "ntr(un domeniu care nu #ace o,iectul reglementrii legilor organice. Controlul constituionalitii legilor este o acti.itate important "ntr(un stat democratic0 deaceea el tre,uie reali&at cu mult gri$ i atenie. 4e controlul constituionalitii legilor ine de&.oltare democratic a rii noaste0 deaceea e necesar de a utili&a corect toate #ormele de control.

13

*. +i,liografie
1. 5.?ra,ie( G4rept constitutional i instituii politice contemporaneH0 Iai0 1**5. 2. ?asilescu Florin( L>.idena controlului de constituionalitateH0 +ucureti 1**!. 3. 1ram >lena( LControlul constituionalitii legilor: istorie i actualitateH0 C8iinu0 2))). 4. 1rseni 1lexandru( L4rept constituional i instituii politiceH0 C8iinu0 1** 0 .ol.
I

5. 58. 1lexianu( GCurs de drept constitutionalH0 +ucureti.

14