ANALIZA PIETEI MONDIALE SI NATIONALE A AUTOMOBILELOR

Bucuresti 2013

Cuprins
1.1 Produsul .......................................................................................................................... 3 1.2 Scurt istoric al produsului la nivel mondial si national.......................................................3 1.3 Elemente care individualizeaza cele mai importante marci...............................................4 1.4 Analiza pietei.................................................................................................................... 6 1.5 Aria pieei......................................................................................................................... 6 1.6 Structura pieei................................................................................................................ 6 1.7 Capacitatea pieei............................................................................................................. 7 1. !inamica pieei.................................................................................................................7 1." !ezvoltarea pieei............................................................................................................. 7 1.1# Con$unctura pieei........................................................................................................... 1.11 Cererea ........................................................................................................................ %ercedes este primul pe lista pre&erinelor la cei cu studii peste liceu. Aceast' marc' s( a )ucurat de votul a 12 procente din intervievai. Pe locul doi pe list' s(au clasat* la e+alitate* !acia ,i -ol.s/a+en* &iecare cu c0te " procente* iar pe locul trei* 1%2 3 care e ale+erea a 74 din intervievaii cu studii superioare. Ale+erea celor cu studii peste liceu se )azeaz' pe urmatoarele criterii5 rezisten'* si+uran' 612 procente7* desi+n deose)it* ele+an'* lu8 61# procente7* putere* per&orman' 6 procente7. Cele mai multe din pre&erinele su)iecilor cu venituri su) medie se 9ndreapt' spre !acia* pe care au ales(o drept marc' pre&erat' 17 procente din su)ieci. %ercedesul e pe locul doi* la pre&erine* &iind ale+erea a 7 procente din c:estionai. Pe locul trei s(a clasat marca 1%2. Cei cu venituri peste medie au &'cut urm'torul top5 %ercedes 615 procente7* -ol.s/a+en 611 procente7* 1%2 6" procente7* !acia 6" procente7. Cu c0t preul este mai mare* cu at0t automo)ilul este mai )un... Aproape un s&ert din su)ieci 62447 sunt 9n acord total cu aceast' a&irmaie; 4# de procente sunt mai de+ra)' de acord* 16 procente 3 mai de+ra)a 9n dezacord* iar 7 procente* 9n dezacord total. Pe re+iuni istorice 9ns'* p'rerile sunt di&erite. Cei mai multi su)ieci din %oldova* %untenia* 1anat* <ransilvania* Cri,ana(%aramure, ,i 1ucure,ti au declarat c' sunt de acord cu aceast' a&irmaie. =n !o)ro+ea ,i >ltenia* su)iecii v'd alt&el lucrurile. Ast&el* cei mai multi din intervievaii din !o)ro+ea 631 de procente7 au spus c' sunt 9n acord total cu aceast' a&irmaie; cea mai mare parte a oltenilor intervievai 63647 a &ost* de asemenea* 9n acord total cu ideea c'* preul cu c0t este mai mare* cu at0t automo)ilul este mai )un. 2 4 din intervievai sunt mai de+ra)' 9n dezacord cu a&irmaia ?desi+nul 6&orma7 este cel mai important lucru la un automo)il?; 27 de procente susin aceast' idee* 13 procente 3 9n acord total* iar 14 procente 3 9n dezacord total. 1 procente din su)ieci nu ,tiu@nu r'spund. Aproape o treime 63247 din cei cu v0rste 9ntre 1 ,i 3# de ani ar ac:iziiona o decapota)il'* 9n loc de o ma,in' o)i,nuit'. Aa cate+oria de v0rst' 31(55 de ani* num'rul &anilor ma,inilor decapota)il' scade la "4* pentru ca la cate+oria de v0rst' peste 56 de ani decapota)ila s' nu mai prezinte interes decat pentru sapte procente din

cei c:estionai. 17 procente din cei cu studii peste liceu ar ale+e* dac' ar avea &inanele necesare* o decapota)il'. Procentul potenialilor cump'r'tori scade la 13 procente la cate+oria care are ca studii liceul ,i la 1# procente pentru cei cu studii su) liceu. !aca ar deine mi$loace &inanciare* 15 procente din cei cu venituri su) medie ar ale+e o decapota)il'* 9n loc de o ma,in' o)i,nuit'. 12 procente din cei cu venituri peste medie ar proceda la &el..............................................................................................................." 1.12 >&erta.......................................................................................................................... 1# 1.13 Preurile practicate.......................................................................................................13 1.14 Bmporturile ,i e8porturile...............................................................................................15 1.15 Promovarea(spoturi pu)licitare.....................................................................................17 1.16 !istri)utia..................................................................................................................... 1 1.17 Previziuni asupra pietei.................................................................................................1 1.1 1i)lio+ra&ie.................................................................................................................... 1"

1.1 Produsul
1.2 Scurt istoric al produsului la nivel mondial si national Originile automobilului modern: Automobilul modern nu a fost inventat intr-o singura zi de un singur om, ci a fost un proces evolutiv avut loc la nivel mondial. Automobilul modern are la baza peste 100 000 de patente. Primele idei teoretice pentru construirea unui vehicul cu tractiune proprie apar inca de la Leonardo da Vinci si Isaac e!ton. Primul astfel de vehicul a fost tractorul contruit pentru armata de icolas "ugnot in 1#$%. Avea un motor cu aburi si trei roti, putand trage artileria franceza la viteze de &-$ 'm(h. Vehiculul era impractic, trebuind sa se opresca la fiecare 1& min pentru a se reincarca. In 1##1, "ugnot a intrat cu un vehicul al sau in zid, acesta fiind primul accident din lume. )otorul cu aburi nu s-a dovedit practic pentru automobile, dar a functionat pentru locomotive si trenuri. Istoricii care accepta automobilul cu propulsie pe baza de aburi sunt de acord ca icolas "ugnot a fost inventatorul primului automobil. La inceputuri, au e*istat si tentative pentru un motor electric. +obert Anderson a contruit intre 1,-.-1,-% un astfel de vehicul. La fel de impractic ca cel cu aburi, a fost abandonat, electricitatea folosindu-se mai intens pentru tramvaie, unde era posibila alimentarea continua cu electricitate. )asina moderna a aparut odata cu motorul cu combustie interna. /ottlieb 0aimler si 1arl 2enz sunt priviti de multi ca inventatorii masinii moderne. In 1,,$ a fost contruit primul automobil cu patru roti, 0aimler montand motorul sau pe benzina cu cilindru vertical pe o trasura. La inceputul anilor 1%00 motoarele pe benzina au inceput sa domine. Primele companii producatoare au fost franceze, 2enz si 0aimler castigand bani mai intai din patente si vanzandu-si motoarele, apoi facandu-si firme. Panhard 3 Levassor 41,,%5
3

si Peugeot 41,%15 au fost primele companii. Panhard 3 Levassor au construit masini cu ambreia6 cu pedala si au mutat motorul in fata masinii, pentru echilibru si directie mai precise. )asinile nu erau standardizate, prima masina standardizata fiind 2enz Velo41,%75. Producerea in masa: Producerea in masa a inceput cu dezvoltarea liniei de asamblare. +ansome 8li 9lds a inventat conceput de baza al liniei de asamblare si a pus bazele zonei industriale automobilistice de langa 0etroit. Primul vehicul produs in masa in :;A a fost "urved 0ash 9ldsmobile. <enr= >ord a imbunatatit conceptul liniei de asamblare, faimosul model ? fiind construit in doar %- de minute. 0upa instalarea liniilor de asamblare mobile in 1%1- >ord a devenit liderul mondial. 1& milioane de model ? au fost fabricate pana in 1%.#. Istoria automobilului in Romania: In 1%0, la Arad a aparut fabrica de automobile )arta, unde erau produse autobuze si camioane sub licenta firmei @estinghouse. 0upa 1%1. @estinghouse intra in faliment si fabrica )arta este preluata de 0aimler. 0ar odata cu inceperea razboiului incep sa fie produse motoare de avioane. 0upa 1%1,, unindu-se cu fabrica de vagoane @eitzer, societatea devine cunoscuta ca Astra. In 1%.$ societaeta este inchisa si toate utila6ele sunt trimise la 2rasov, unde se va infiinta Intreprinderea Aeronautica +omanesca 4IA+5. >ord a avut o fabrica de automobile in +omania, in 1%-& achizitionand un teren in cartierul >loreasca din 2ucuresti, unde a fost construita prima linie de asamblare operationale din 8uropa de 8st. :oferi romani au participat si au castigat premii si raliuri pentru >ord, inclusiv raliul )onte "arlo. In 1%77 fabrica >ord intra sub controlul armatei iar dupa razboi >ord nu mai reia legaturile cu +omania. 0acia, cea mai cunoscuta marca romanesca, isi deschide fabrica de la "olibasi in 1%$,. A+9 incepuse de6a productia in 1%&#.

1.3 Elemente care individualizeaza cele mai importante marci

DACIA Automobile 0acia :.A. este cel mai mare producAtor romBn de automobile, care din septembrie 1%%% aparine grupului francez +enault. 9biectul de activitate al societAii Cl constituie producerea i comercializarea de automobile, piese auto, maini unelte i instalaii pentru industria de automobile. Acesta a castigat in ultimi ani teritoriu in fata unor marci de renume fiind considerata o masina economa si accesibila persoanelor din clasa medie avand preturi relativ mici pentru intretinere cat si la pretul de achizitie. AUDI Dn anul 1%0% August <orch a CnfiinEat Cn F!ic'au firma GAugust <orch Automobil!er'e /mb<HI de aici Cncepe istoria mArcii automobilului Audi. Dn prezent sediul firmei este Cn Ingolstadt, landul 2avaria. "apitalul societAii Audi este deinut aproape Cn totalitate 4%%,17J5 de /rupul Vol's!agen. ProducAtorul audi s-a dezvoltat de-a lungul timpului a6ungBnd sA creeze unele dintre cele mai performante Ki frumoase autoturisme. Acesta produce atat limuzine cat si masini sport. >irma A;0I a reusit sa se impuna pe piata alaturi de marci precum 2)@ si )ercedes. FORD >ord )otor "ompan= este o corporaie multinationala a situatA pe locul trei Cn lume la producEia de automobile. ProducAtorul de automobile a fost fondat de cAtre <enr= >ord Cn anul 1%0-. 0e-a lungul timpului >ord a Cnglobat multe alte firme cum ar fi Lincoln i )ercur= Cn :;A, Laguar i Land +over Cn )area 2ritanie sau Volvo Cn :uedia. >ord deEine

de asemenea Ki -0J din )azda. )arca >ord ofera clientilor sai o oferta buna intre calitate si pret. BMW 2a=erische )otoren @er'e este un producAtor independent german de automobile fondat Cn anul 1%1$ cu sediul Cn )unich. 2m! este un concern internaEional recunoscut ca producAtor de automobile de CnaltA performanEA Ki motociclete iar Cn momentul de faEA deEine companiile )ini Ki +olls-+o=ce. Acesta este recunoscut pentru masinile sport cat si pentru cele de tip limuzine care au o eleganta aparte. )arca 2)@ si a castigat un renume foarte bun pe teritoriul 8uropei. 0e asemenea acesta este un important producator de motociclete. SKODA "ompania s-a Cnfiinat la .# iunie 1%.&. este un producAtor ceh de automobile, ca vechime unul din primii 7 din lume. 0in 1%%1 aparine concernului Vol's!agen /roup. 0e-a lungul timpului aceKti au pus accent mai mult pe maKinile pentru familii. )arca ceha se bazeaza in produsele sale pe siguranta si fiabilitate. Pretul este destul de redus si ofera o alternativa viabila sedan-elor de genul Vol's!agen Passat. 8ste ca si orientare pe piata o masina de famile desi ofera un plus de eleganta. VOLKSWAGEN +eprezintA un manufacturier german de automobile fondat Cn anul 1%-, cu sediul Cn @olfsburg. Vol's!agen face parte dintr-un grup automobilistic care Cn anul .00# a reuKit sA se claseze pe locul - Cn materie de producEie dupA ?o=ota Ki /). Vol's!agen Cn traducere reprezintA maKina poporului 4fol's !agon5. Autotrismele din marca Vol's!agen cuprind atat autoturisme sport orientate catre persoane mai tinere cat si autoturisme de familie sau de tip limuzaina acoperind astfel o gam variata. Principala caracteristica cu care se identifica masinile Vol's!agen este fiabilitatea, producatorul german fiind recunoscut pentru calitatea constructiei. 0esign-ul autoturismelor este unul mai putin e*travagnt impresia fiind aceea de masina ,,serioasaH. Dn cele de mai 6os sunt prezentaEi cei mai importanEi constructori de automobile.
Regiune Eu&'() din care Volkswagen din care P$% din care Renault C+in) C'n,inen,)-. din care &'er( din care )%* /)('ni) 0 C'&ee) din care +onda din care +(undai ,ia din care -o(ota A1e&i2) 3e N'&3 din care )ord din care ./ A4i) 3e Su3 din care -ata 2 ! 2 .!* .$11 5.095.480 !.405.245 2.4" .#54 3.3# .*1 "9.5#5 58".42" 22.$% .#$* !.2!".4!4 2."##.!2 #.8 4.554 1!.$" .*$" #.#44.024 8.0##.5!# """.*"# !"4.5!2 2 " 2 .%1#.1" 5.2 .4 ! !.!"5.!## 2.# #.8 8 3.##$.%23 85.588 5! ."" 2*.2 2.2%% !.4!#. #4 !.09 .0#0 ".2#".249 1!.$!3. * #.49"."4# 9.09".855 !"#.322 4 2. 8" 2 # 1%. # ."1* 5." 2.984 !.!#5.240 2.552.0!0 3."11.%*% !2".""0 48".##8 2".2*!.$22 !.#"".895 !."92.5 8. 2".!9 1$.*!".2%1 #.52!.228 8.999.#8# #11.#1* 5#". !9 2 $ 2 .!"$."1" #.2#8.290 !.#5".!85 2.#89.040 *.3#2.##* 42".882 #24." 2 2#.!##.1*% 4.0 .8 4 !.98".055 8.#58."5# 1$.!2%.*%! #.!4".50# 9.4!0.0 8 #"1.#1* 590. 58 2 % 2 .2%!.#$# #.#5".4 4 !.!25.40" 2.4 ".!5 *.*3"."1% !50.5#0 #!"."20 2#.3*#.3$! 4.0 4."00 !.992.4# 9.4""."80 1".2%1.# # 5.#0".000 8.558.80! 1.1$%.$!$ "98.2#5 2 1 1%.!*3.21% #.4 ".88# !.559. !" 2.299."89 3.%2#.$$% 508.500 55 .#28 23.!*$.*3* !. 4".525 4.08#.022 ".5 !.55" 12.$"1.!23 !.99 .25" #.892.98! 1.1 !.%2 "44.500

Re4,u- -u1ii T',)- M'n3i)-

$3".2%# "*.1"!.2!!

1.1*".""* "".*"!.* $

* #. 2" "$.! 3.*1"

3"$.#2$ #2.1#$.*#"

5 "%.!"1.3!"

5 " .%$".%$!

1.* Analiza pietei 1.! Aria pieei

:tatisticile Asociatiei "onstructorilor 8uropeni de Au,'1'6i-e, elaborate in ., de state europene M .& din ;8 plus Islanda, orvegia si 8lvetia 4statele 8>?A5, arata ca in luna octombrie s-au inmatriculat 1.-.1..07 autoturisme noi, in crestere cu &,&J, iar in cele zece luni 1-.&#..$$% unitati, cu 1,.J mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. 0intre noile state membre in ;niunea 8uropeana, +omania este tara cu cele mai multe autoturisme inmatriculate in anul .010. Apetitul romanilor pentru automobile este remarcabil comparativ cu vecinii din zona recent aderenti ai ;niunii 8uropene. +omania devanseaza la numarul de autoturisme inmatriculate Polonia 4.7..0,- unitati inmatriculate5, o tara cu -,,. milioane de locuitori si cu un PI2 pe cap de locuitor de #.00# euro in .010, ;ngaria 417&.1-%5 si "ehia 4110.,.%5, tari cu un numar de locuitori in 6ur de 10 milioane, dar cu un PI2 pe cap de locuitor ,.,&1 euro, respectiv 10.%,& euro 0e asemenea, constructorul 0acia castiga teren pe piata din ;niunea 8uropeana, a6ungand la o cota de 1J. In .010, 1&.0.& autoturisme 0acia au fost inmatriculate, mai mult cu .#J, iar in .011 volumul inmatricularilor de automobile fabricate la )ioveni a a6uns la 1-%.$&, de unitati, in crestere cu 1%,-J fata de aceeasi perioada a anului trecut In +omania autoturismele sunt vBndute pe Cntreg teritoriul, mai e*act Cn toate reKedinEele de 6udeE Ki nu numai, la care se adaugA municipiul 2ucureKti, care deEine supremaEia vBnzArilor.

1."

Structura pieei

;nitAEile de consum pentru automobile sunt persoane fizice Ki persoane 6uridice. Dn cazul persoanelor fizice, acestea sunt ele Cnsele cumpArAtorii, utilizatorii Ki decidenEii Cn ma6oritatea cazurilor. Dn cazul tinerilor, aceKtia sunt uneori utilizatorii, dar nu Ki cumpArAtorii. Pentru persoane 6uridice, firma respectivA achitA maKina, iar utilizarea revine unuia sau mai multor anga6aEi. PiaEa automobilelor este destul de segmentatA avBnd multe categorii de consumatoriM tinerii cu vBrsta Cntre 1,-.% de ani, adulEi cu vBrsta Cntre .%-$& ani, femei cu vBrsta Cntre 1,-7& ani, persoane cu venituri ridicate, persoane cu venituri 6oase. Profilul cumpArAtorului de maKini foarte scumpe 4e*empleM)aserati, +olls-+o=ce, "adillac, <ummer, Laguar, Porsche5 este foarte uKor de realizat. PotenEialii clienEi, ;ltra <igh et!or' Individuals, au Cn medie o avere de peste -0 de milioane de dolari, cel puEin trei case Cn Cntreaga lume Ki Cntre & Ki 100 de maKini Cn gara6. AceKtia sunt persoane Cmplinite din punct de vedere financiar, care cautA sA-Ki schimbe stilul de viaEA. u e*istA diferenEe semnificative Cntre clienEii din +omBnia Ki cei din 9ccident. "lienEii sunt Cn cea mai mare parte bArbaEi,

proprietari de companii, celebritAEi, cu vBrste cuprinse Cntre ., Ki %0 de ani, deKi au e*istat Ki cumpArAtori mai tineri. :pecialistii francezi sunt de parere ca in profilul cumparatorului de Logan intra persoanele care sunt interesate de masini la mana a doua. Aceasta afirmatie apartine lui Agnes Lombois, directorul de produs al modelului Logan in >ranta, si se refera la profilul cumparatorilor din Vestul 8uropei.

1.# Capacitatea pieei

VBnzArile efective pe anul .011 s-au ridicat la .01 $$- spre deosebire de anul .010, cBnd acestea au fost Cn 6ur de 1#7 &-,, cu 1&.&J, pentru autoturisme.

1.$ Dinamica pieei

PiaEa autoturismelor a crescut cu .0J Cn .011 VBnzArile de autoturisme pe piaEa romBneascA au crescut Cn .011 faEA de .010, a6ungBnd la .&$.-$7 de unitAEi, Cn principal ca urmare a ma6orArii livrArilor de maKini din import, care au deEinut o cotA de &-,&J din total. Pe segmentul de import conduce marca +enault cu .1.-%& de autoturisme comercializate, Cn scAdere cu 1,%J. PoziEia secundA este ocupatA de :'oda, cu .0.&71 de unitAEi, ceea ce corespunde unei creKteri de -,,#J. ;rmAtoarele locuri sunt ocupate de Vol's!agen, 9pel, Peugeot Ki >ord. Dn clasamentul pe modele conduce Cn .011, :'oda 9ctavia ?our, urmatoarele locuri fiind deEinute de :'oda >abia, +enault )egane, 9pel Astra "lassic Ki :'oda 9ctavia. PiaEa totalA, inclusiv vehicule comerciale Ki autobuze, a a6uns anul trecut la .%#.1$. de unitAEi, Cn creKtere cu 1&,%J faEA de .010.

1.% Dezvoltarea pieei

PiaEa auto va creKte Cn medie cu circa zece la sutA pe an Cn perioada .011 - .01., parcul de autoturisme fiind CmbAtrBnit Ki de mici dimensiuni. AceastA previziune Eine cont Ki de creKterea puterii de cumpArare Ki investiEiei +enault Cn +omBnia. 0in datele 0acia, Cn +omBnia sunt circa 7,- milioane automobile, indicele de motorizare fiind destul de scAzut Cn comparaEie cu ;niunea 8uropeanA, de .00 de autoturisme la 1.000 de locuitori Cn EarA Ki -70 de autoturisme la mia de locuitori Cn 2ucureKti. :ectorul auto reprezintA unul dintre motoarele principale de creKtere a economiei naEionale, lucru ilustrat Ki de faptul cA producEia naEionalA de autoturisme a crescut de trei ori Cn .011 faEA de anul .00&, numArul autoturismelor vBndute de circa cinci ori, respectiv o creKtere importantA la e*port, de circa Kase ori comparativ cu anul .00&. "ifra de afaceri totalA a sectorului auto este estimatA la circa trei miliarde de euro la nivelul anului .010. Previziunile asupra pieEei legate Cn special de creKtere au fost e*primate Cntr-un interviu de preKedintele APIA. )otivele pentru care aceastA piaEA se aflA Cn avans sunt e*plicate adecvat de acesta. Liberalizarea creditelor bancare, ofertele tot mai numeroase Ki creKterea cererii sunt cBEiva din factorii care vor pAstra tendinEa crescAtoare a pieEei auto din +omBnia Ki dupA intrarea Cn ;8. PiaEa auto nu are cum sA cadA atBta timp cBt +omBnia va beneficia de cea mai mare infuzie de capital pentru lucruri de care pBnA acum nu prea ne-am preocupat, cum ar fi infrastructura Ki dezvoltarea structuralA.

Dn al doilea rBnd, piaEa va fi impulsionatA de distribuitorii Ki importatorii care, Cn dorinEa de a fi cBt mai aproape de clienEi, CKi promoveazA produsele din ce Cn ce mai bine. Dn al patrulea rBnd, nu e*istA niciun fel de NpericolN din partea maKinilor second-hand pentru cA avem un producAtor local puternic Ki pentru ca oferta este atBt de largA CncBt fiecare poate sAKi gAseascA maKina nouA la un preE acceptabil. "a ultim argument al tendinEei crescAtoare a pieEei ar fi mentalitatea romBnilor care de multe ori CKi iau mai CntBi maKinA, Ki abia dupa aceea CncearcA sA-Ki cumpere Ki casA, daca le mai rAmBn bani. "ele mai mari reEele de dealeri din acest moment sunt cele deEinute de 0acia-+enault 4#0 dealeri5, OiriacAuto 4#0 dealeri5 Ki Porsche +omBnia 4$& de dealeri5. :pecialiKtii pieEei auto apreciazA cA pentru +omBnia o reEea cu 100 de dealeri este optimA. InvestiEia medie pe care un dealer trebuie sA o facA Cntr-un comple* integrat 4sho!room Ki service auto5 la standarde cerute de producAtori este de circa .,& milioane de euro. 8a poate a6unge CnsAKi la patru milioane de euro. Acum sunt Cn curs de apariEie inclusiv aKa numitele mall-uri auto, care se Cntind pe zeci de mii de metri patraEi Ki care beneficiazA de investiEii de pBnA la zece milioane de euro.

1.1 Conjunctura pieei

Anul .011 a fost caracterizat de o con6uncturA de factori favorabili dezvoltArii pieEei auto romBneKti. A(&e2ie&e) 1'ne3ei n)7i'n)-e Cn raport cu euro Ki dolarul a condus la o ieftinire substanEialA a preEului autovehiculelor. PreKedintele APIA a susEinut in anul .00% cA (&'1'7ii-e 6.n2i-'& (&i8in3 4i4,e1e-e 3e 2&e3i,)&e, prin care ofereau dobBnzi mai 6oase, au contribuit la creKterea-record a pieEei. "reditul )otor 8*tra(:uper 2"+ se acordA atBt pentru cumpArarea de autovehicule noi din producEia internA Ki din import, comercializate Cn EarA de producAtorii sau dealerii autorizaEi, cBt Ki pentru cele rulate produse Cn EarA sau importate, achiziEionate de la persoane fizice sau 6uridice romBne. "lientii pot contracta creditul Cn lei, euro sau dolari, iar suma ma*imA pe care o pot Cmpumuta este de -0.000 euro pentru vehicule noi Ki, respectiv, 1..000 euro pentru cele rulate 4sau echivalentul Cn lei sau dolari5. P&i1) 3e 2)4)&e a permis ca 1&.000 de posesori de autoturisme vechi sA-Ki schimbe maKina cu una nouA. Pentru anul .01., oficialii APIA au declarat cA estimeazA o creKtere moderatA a pieEei auto romBneKti, de &-10 puncte procentuale, susEinBnd faptul cA factorii care au alimentat creKterea e*ceptionalA a pieEei Cn .011 CKi vor pierde din efect Cn .01.. Prin opoziEie, "onstantin :troe a afirmat cA se aKteaptA la o stagnare a pieEei Cn .01., urmatA de o recesiune. ?emerile oficialului 0acia-+enault sunt legate de importurile masive de maKini second-hand. Dnsa, statisticile importatorilor auto aratA cA Cn primul trimestru al anului .011 vBnzArile au crescut cu mai mult de $0J comparativ cu perioada similarA a anului trecut, Cn timp ce rezultatele producAtorilor interni aratA o scadere corelatA de ,J. +ezultatele comerciale preliminare ale principalilor 6ucAtori din piaEa auto internA dau peste cap prognozele Cnaintate tot de ei la inceputul anului, cBnd se aKteptau la creKteri moderate Ki avansau mar6e de creKtere de 10J. Porsche +omania, primul importator Cn termeni de volum 4vinde mArcile :'oda, Vol's!agen, :eat, Porsche Ki Audi5, a a6uns Cn primele trei luni la o creKtere de 7%J pentru cele cinci mArci din portofoliu.

1.11 Cererea

;nitAEile de consum pentru automobile sunt persoane fizice Ki persoane 6uridice. Dn cazul persoanelor fizice, acestea sunt ele Cnsele cumpArAtorii, utilizatorii Ki decidenEii Cn ma6oritatea cazurilor. Dn cazul tinerilor, aceKtia sunt uneori utilizatorii, dar nu Ki cumpArAtorii. Pentru persoane 6uridice, firma respectivA achitA maKina, iar utilizarea revine unuia sau mai multor anga6aEi. PiaEa automobilelor este destul de segmentatA avBnd multe categorii de consumatoriM tinerii cu vBrsta Cntre 1,-.% de ani, adulEi cu vBrsta Cntre .%-$& ani, femei cu vBrsta Cntre 1,-7& ani, persoane cu venituri ridicate, persoane cu venituri 6oase. Dn +omBnia, Cn topul preferinEelor generale conduce 0acia, urmatA de Audi, 2)@, Vol's!agen. Dn mediul rural preferinEa pentru 0acia este mai ridicatA. Dn privinEa notorietAEii, cea mai cunoscutA marcA este 0acia. Dn ceea ce priveKte intenEiile de cumpArareM #-J dintre romBnii peste 1, ani cu siguranEA nu CKi vor cumpAra un automobil Cn urmAtoarele 1. luni. 0oar ,J dintre ei intenEioneazA sA achiziEioneze un automobil. Dn segmentul tinerilor 41,-.% ani5 acest procent este mai mare. Dn general, cei care au declarat cA-Ki vor cumpAra un autoturism se orienteazA mai degrabA cAtre 0acia, ea reprezentBnd opEiunea de cumpArare Cn &0J dintre cazuri. "ealaltA 6umAtate a opEiunilor se Cndreapta Cn special cAtre mArci strAine de automobile, mai ales germane 4Vol's!agen 1$J, 9pel 17J, Audi 10J, 2)@ ,J5. :e remarcA intenEii de cumpArare ceva mai mari Cn rBndul tinerilor 41,-.% ani5 pentru mArcile 2)@ Ki Audi. 0e asemenea, romBnii preferA sA cumpere un autoturism nou romBnesc decBt unul strAin la mBna a doua. +omBnii cred ca cele mai bune maKini sunt cele germane 47.J5, urmate de cele 6aponeze 4$J5 Ki franceze 4&J5. "ererea pentru autovehiculele 0acia s-a diminuat cu 10,1J Cn primul semestru al anului .010 Cn +omBnia, la &$.700 de unitAEi, ceea ce a determinat reducerea cu $,#J a cotei de piaEA a mArcii, la 7.,#J, conform raportului financiar pentru primul semestru al grupului +enault. +eprezentanEii +enault motiveazA reducerea vBnzArilor prin faptul cA potenEialii clienEi ai modelului Logan au aKteptat decizia autoritAEilor romBne referitoare la continuarea programului de Cnnoire a parcului auto prin acordarea primei de casare. Autoturismele de clasA micA au fost cAutate de cei mai mulEi cumpArAtori Cn .0100. Peste 1%..000 de clienEi Kiau cumpArat Cn .010 autoturisme din aceastA clasA, cea mai vBndutA marcA autohtonA rAmBnBnd 0acia, cu %-.000 de unitAEi. +enault, care a a vBndut .1.,.0 de unitAEi, a depAKit 0ae!oo, care a comercializat doar .0.-,0 de autoturisme. Pe locurile urmAtoare se situeazA, cu peste 10.000 de e*emplare comercializate, :'oda Ki Vol's!agen. "el mai vBndut model autohton este 0acia Logan 4,,..#& de unitAEi5, iar, din import, +enault "lio 41...,# de unitati5. )ercedes este primul pe lista preferinEelor la cei cu studii peste liceu. AceastA marcA s-a bucurat de votul a 1. procente din intervievaEi. Pe locul doi pe listA s-au clasat, la egalitate, 0acia Ki Vol's!agen, fiecare cu cBte % procente, iar pe locul trei, 2)@ P care e alegerea a #J din intervievaEii cu studii superioare. Alegerea celor cu studii peste liceu se bazeazA pe urmatoarele criteriiM rezistenEA, siguranEA 41. procente5, design deosebit, eleganEA, lu* 410 procente5, putere, performanEA 4, procente5. "ele mai multe din preferinEele subiecEilor cu venituri sub medie se CndreaptA spre 0acia, pe care au ales-o drept marcA preferatA 1# procente din subiecEi. )ercedesul e pe locul doi, la preferinEe, fiind alegerea a # procente din chestionaEi. Pe locul trei s-a clasat marca 2)@. "ei cu venituri peste medie au fAcut urmAtorul topM )ercedes 41& procente5, Vol's!agen 411 procente5, 2)@ 4% procente5, 0acia 4% procente5. "u cBt preEul este mai mare, cu atBt automobilul este mai bun... Aproape un sfert din subiecEi 4.7J5 sunt Cn acord total cu aceastA afirmaEieI 70 de procente sunt mai degrabA de acord, 1$ procente P mai degraba Cn dezacord, iar # procente, Cn dezacord total. Pe regiuni

"

istorice CnsA, pArerile sunt diferite. "ei mai multi subiecEi din )oldova, )untenia, 2anat, ?ransilvania, "riKana-)aramureK Ki 2ucureKti au declarat cA sunt de acord cu aceastA afirmaEie. Dn 0obrogea Ki 9ltenia, subiecEii vAd altfel lucrurile. Astfel, cei mai multi din intervievaEii din 0obrogea 4-1 de procente5 au spus cA sunt Cn acord total cu aceastA afirmaEieI cea mai mare parte a oltenilor intervievaEi 4-$J5 a fost, de asemenea, Cn acord total cu ideea cA, preEul cu cBt este mai mare, cu atBt automobilul este mai bun. .,J din intervievaEi sunt mai degrabA Cn dezacord cu afirmaEia Ndesignul 4forma5 este cel mai important lucru la un automobilNI .# de procente susEin aceastA idee, 1- procente P Cn acord total, iar 17 procente P Cn dezacord total. 1, procente din subiecEi nu Ktiu(nu rAspund. Aproape o treime 4-.J5 din cei cu vBrste Cntre 1, Ki -0 de ani ar achiziEiona o decapotabilA, Cn loc de o maKinA obiKnuitA. La categoria de vBrstA -1-&& de ani, numArul fanilor maKinilor decapotabilA scade la %J, pentru ca la categoria de vBrstA peste &$ de ani decapotabila sA nu mai prezinte interes decat pentru sapte procente din cei chestionaEi. 1# procente din cei cu studii peste liceu ar alege, dacA ar avea finanEele necesare, o decapotabilA. Procentul potenEialilor cumpArAtori scade la 1- procente la categoria care are ca studii liceul Ki la 10 procente pentru cei cu studii sub liceu. 0aca ar deEine mi6loace financiare, 1& procente din cei cu venituri sub medie ar alege o decapotabilA, Cn loc de o maKinA obiKnuitA. 1. procente din cei cu venituri peste medie ar proceda la fel.

1.12 Oferta
V'-u1u- (&'3u27iei 9i )- i1('&,u&i-'& Produc0ia na0ional1. :-au fabricat Cn luna ianuarie a anului .01- -7.%1& autovehicule, cu 1#,#J mai mult ca Cn luna precedentA. >aA de aceeai lunA din .01., producia a Cnregistrat o cretere de -7,#J. Dn interiorul acestei cifre, remarcAm o creKtere foarte bunA CnregistratA la autoturisme 4Q71,1J5, dar Ki o scAdere completA a producEiei de vehicule comerciale. V2n31rile 4e 4ia0a auto'ton1. VBnzArile de autovehicule 4autoturisme Q vehicule comerciale5 au Cnregistrat, pe ansamblu, o uoarA scAdere comparativ cu ianuarie .01. 4-0,1J5, pe un volum total de 7..1, unitAEi. 0in acestea, -.--7 unitAEi au fost autoturisme, care au Cnregistrat o scAdere de 7,1J.

I1('&,),'&ii 3e )u,'1'6i-e 3in R'1:ni) Au,',u&i41e

Alfa +omeo P A;?9 I?ALIA Audi P P9+:"<8 +9)A IA

1#

2)@ V8+?+I82: /)2< P :ucursala +omania "hevrolet P "hevrolet "entral and 8astern 8urope Llc "itroen P ?+;:? )9?9+: 0acia P /+9;P +8 A;L? >iat P A;?9 I?ALIA >ord P >9+0 +9)A IA /reat @all P AL8RA 0+9: )9?9+: <onda P <9 0A ?+A0I / <=undai P <S; 0AI A;?9 +9)A IA Infiniti P A;?9 I?ALIA Laguar P P+8)I;) A;?9 Leep P A;?9 I?ALIA 1ia P 1IA )9?9+: Lancia P A;?9 I?ALIA Land +over P P+8)I;) A;?9 )aserati P A;?9 I?ALIA )azda P )AF0A )ercedes P )8+"808:-28 F +9)A IA )ini P 2)@ V8+?+I82: /)2< P :ucursala +omania )itsubishi P ) "A+ ?+A0I / issan P +8 A;L? "9))8+"IAL +9;)A I8 :+L 9pel P 9P8L :9;?<8A:? 8;+9P8 LL" Peugeot P ?+;:? )9?9+: Porsche P P9+:"<8 +9)A IA +enault P +8 A;L? "9))8+"IAL +9;)A I8 :+L :eat P P9+:"<8 +9)A IA :'oda P P9+:"<8 +9)A IA :mart P )8+"808:-28 F +9)A IA :sangSong P :ubaru P :;2A+; )9?9+: ?+A0I / :uzu'i P :;F;1I +9)A IA ?o=ota P ?9S9?A +9)A IA

11

Vol's!agen P P9+:"<8 +9)A IA Volvo P 8I? >9+;) A;?9 Ve+i2u-e 2'1e&2i)-e u4')&e ;4u6 3.! ,'ne<

"itroen P ?+;:? )9?9+: 0acia P /+9;P +8 A;L? >iat P A;?9 I?ALIA >ord P >9+0 +9)A IA /reat @all P AL8RA 0+9: )9?9+: 1ia P 1IA )9?9+: )ercedes P )8+"808:-28 F +9)A IA )itsubishi P ) "A+ ?+A0I / issan P +8 A;L? "9))8+"IAL +9;)A I8 :+L 9pel P 9P8L :9;?<8A:? 8;+9P8 LL" Peugeot P ?+;:? )9?9+: +enault P +8 A;L? "9))8+"IAL +9;)A I8 :+L ?o=ota P ?9S9?A +9)A IA Vol's!agen P P9+:"<8 +9)A IA Ve+i2u-e 2'1e&2i)-e 1e3ii 4i g&e-e ;(e4,e 3.! ,'ne<

2)" P 2)" ?+;"1 3 2;: 0af P 8V@ <9L0I / Iveco P IV8"9 +9)A IA

V:n=.&i-e 9i 2',) 3e (i)7. (e 1.&2i

Marca
TOTAL

2011
2 %%3 ! ,0,77 1%,10 1#.&# 1$&$&

Cota 2011

V@ P8;/89? 9P8L >9+0 <S; 0AI "<8V+9L8? >IA?

1.0-% ,#7. ,77#$-, $&01 &#$, &1..

0A"IA 0A8@99 +8 A;L? :190A

100 -,,&0%0$ %,7-$.&7 ,,..01$#,,%0&-,

&,#-7$-. 7,1$717$ 7,0.1#.1 -,$-,.$% -,0%$$#.,#7#&1# .,7-%,012

?9S9?A :8A? "I?+98 I::A A;0I )8+"808: 1IA 2)@ )I?:;2I:<I <9 0A V9LV9 LA 0 +9V8+ :;2A+; :;F;1I ::A /S9 / )AF0A L88P AL>A +9)89 "<+S:L8+ LA0A LA/;A+ )I I

7.7% -0#% .&-% 1#-7 1711 1-$$ 1-7# 1.-& 10,1 -#1 -7-..,% .&7 .-$ .1$ .10 1,& 1-# ,7 #. #.

.,0.-%$ 1,7$$$77 1,.0%7.. 0,,.&%# 0,$#.110,$&0$#, 0,$71$.# 0,&,,.## 0,&17%.1 0,1#$#.1 0,1$--,7 0,1&-,&# 0,1-#$$. 0,1.0%% 0,11.71$ 0,10.,,% 0,1000-1 0,0,,1.0,0$&.&, 0,07001. 0,0-7.%$ 0,0-7.%$

P9+:"<8 :AA2 /+8A? @ALL Le*us 090/8 LA "IA :)A+? I >I I?I "A0ILLA" )A:8+A?I 090/8 ;:A "<8V+9L8? ;:A /AF <;))8+ +9V8+ )/ +9LL:+9S"8

$$ $. 7. 70 -& -& -7 .0 1$ , & . . . . 1 1

0,0-17-, 0,0.%&-0,0.000$ 0,01%0&7 0,01$$#. 0,01$$#. 0,01$1%& 0,00%&.# 0,00#$.1 0,00-,11 0,00.-,. 0,000%&0,000%&0,000%&0,000%&0,0007#$ 0,0007#$

1.13 Preurile practicate

PreEurile practicate pe piaEa autoturismelor din +omBnia se CncadreazA Cntre un preE minim $..-0 euro-0acia Logan 1.7 )PI Ambiance Ki un preE ma*im 1&0.$0, euro 4preE "IP5 sau 1%0.$10 euro4preE ??I5, corespunzAtoare unui autoturism marca >errari.

P&e7u&i-e )u,',u&i41e-'& (e 2e-e 1)i i1('&,)n,e 1.&2i 9i 1'3e-e -) ni8e-u- 3e)-e&i-'& )u,'&i=)7i
A6 4.2 quattro 52969 63680 27027 36651 16900 21480 28900 26480 37980 55980 32900 34980 68973 82357 32732 44826 20312 25492 37142 32299 49262 74610 57223 46620

Model AUDI
A3 1.6 Attraction A3 1.9TDI 105CP Attraction A3 Sportback 1.9TDI Attraction A4 1.8T A4 1.9TDI

Pret CIP Euro

Pret TTI Euro

A8 4.2 quattro TT Coup 1.8T A!!roa" 2.5TDI#180 quattro

BMW
16234 18601 19331 24136 22539 19459 22777 23671 29239 27596 116i 120" 325i 320" 530" 730"A $4 3.0i %3 3.0i

A6 2.4

32137

40229

13

%3 3.0" %5 3.0i %5 3.0"

35980 39900 40900 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 7890 7890 9055 9360 10760 12400 12390 13990 15615 21585 7890 6990 8500 10990 15000 12500 19900 18990 23900 18413 26590 26850 38160 38160 24440 23690

46669 69398 69083 6230 6930 7630 8200 7330 8030 8750 7390 8090 8850 9570 5299 5999 7099 7499 8899 10299 11799 10799 14999 9483 9483 10803 11250 12932 14904 14892 17064 19046 36606 12167 10750 13100 17300 24525 18921 30610 29050 38980 28018 45976 45179 65981 49497 29811 30039

D + n" r 110 :ar" Top Di,co1 r; <8 S. Di,co1 r; TD6 S 8an' 8o1 r 4.4 <8

24860 43700 33700 62950 96608 78508 83708 8870 9870 13925 15675 17130 18645 21990 14490 19990 16150 17790 20090 25615 28265 41454 78916 33195 70020 49260 40910 19197 9390 11880 10765 30799 17745 29990 21680 22850 9990 13950 10399 10599 14200 21230 17250 21250 27700 28700

31508 58243 43712 83900 127610 103701 110570 10555 11745 21650 24370 27432 29423 37638 22528 31545 19699 21382 24505 31244 35263 55717 105029 41414 93190 65560 69023 23530 11286 14278 16885 49742 28659 50299 35015 38324 12007 16767 12499 12739 17067 26527 27860 34573 34611 48477

DACIA
&o'an 1.4 (PI A)bianc &o'an 1.4 (PI Pr + r nc &o'an 1.4 (PI &aur at &o'an 1.4 (PI &aur at P!u, &o'an 1.6 (PI Pr + r nc &o'an 1.6 (PI &aur at &o'an 1.6 (PI A)bition &o'an 1.5 "Ci A)bianc &o'an 1.5 "Ci Pr + r nc &o'an 1.5 "Ci &aur at &o'an 1.5 "Ci A)bition

MASERATI
=uattroport Coup 7T Sp;" r 7T

MAZDA
(a-"a2 1.25 75CP 5a, (a-"a2 1.4CD 68CP 5a, (a-"a3 S "an 1.6 105CP T. (a-"a3 S "an 1.6 CD T. (a-"a6 2.0i 4u. T. (a-"a6 2.0i CD 136CP Sport Co)bi T. 8%8 2.6! 5a, (%5 1.6i (P< 2.0 CD 5&

DAEWOO
(ati- . (ati- . AC (ati- S. Po/ r Ci !o Stan"ar" Ci !o .0 cuti1 2ubira II S% 2ubira II CD% 2ubira II 3a'on Tacu)a CD%

MERCEDES
A 160 CDI 5 150 5 180 CDI C 180 4o)pr ,,or C 220 CDI . 350 S 500 C&4 200 4o)pr ,,or Coup S& 350 C&S 350 (& 280 CDI <A2.> 1.7 CDI

FORD
4a 1.3i 5a, 3u. 6i ,ta 1.25i A)bi nt 5u. 6i ,ta 1.4TDCi Co)+ort 5u. 6u,ion 1.4 A)bi nt 5u. 6ocu, 1.4i A)bi nt 5u. 6ocu, 1.6TDCi A)bi nt 4u. C*(A% 1.6 100CP A)bi nt (on" o 1.8#110 A)b. 4u. (on" o 2.0TDCi 115 A)b. 4u. (a1 rick 2.3i#155 404 (5

MITSUBISHI
Co!t 1.1 In+or) Co!t 1.5 DI*D In1it &anc r 1.6 In1it &anc r 2.0 .<> I% 7S8 >ut!an" r 2.0 Int n, 4%4 Pa? ro S35 3.2 DI*D Int n, A#T Pa? ro Sport 2.5 TD In,t;! 7ran"i, 2.4 Sport (#T

HYUNDAI
7 t- 1.1 Acc nt 1.3i Acc nt 1.5 C8DI .!antra 1.6 6#& Sonata 2.4 &a1ita 1.5 C8Di Tuc,on 2.0 C8DI 6#& Santa 6 2.0 C8DI 43D T rracan 2.9 C8DI

NISSAN
(icra 1.2 5u <i,ia ( (icra C@C 1.4 T kna A!) ra 1.5 5u. <i,ia A!) ra 1.5 4u. <i,ia Pri) ra 1.6 4u. <i,ia Pri) ra 2.2 TDI 4u. T kna %*Trai! 2.0 5u. Co)+ort %*Trai! 2.2"Ci 5u. Co)+ort Pat9+in" r 2.5"Ci 5u. %. Patro! 3.0TDI 3u. &u0ur;

JEEP
3ran'! r Sport 2.4& C9 rok Sport 3.7& aut C9 rok Sport 2.8& TD 7ran" C9 rok &i)it " 4.7& 7ran" C9 rok &i)it " 3.0& TD

LAND ROVER
6r !an" r 2.0 TD4 5u. D + n" r 90 :ar" Top

OPEL

14

Cor,a 1.2i .,, ntia 5u. Cor,a 1.3CDTi .,, ntia 5u. A,tra 7TC 1.4i .,, ntia A,tra 1.7iCDTI .,, ntia A,tra C!a,,ic 1.6i 5u. A,tra C!a,,ic 1.7iCDTI 4u. < ctra 1.6i .,, ntia 4u. < ctra 1.9DT .,, ntia 4u. Si'nu) 3.0 DT Co,)o Ti'ra 1.4 .n?o; ( ri1a 1.7CDTi .,, ntia $a+ira 1.9DT .n?o;

8437 9144 11024 13240 9760 10765 14269 16684 23403 13478 11371 16930 12127 6966 8685 8601 9649 10791 12753 13723 14900 18256 24745 22828 40658 82321 45740 8755 9610 7120 8130 12274 12260 12690 14240 15629 9365 13439 24971 10739 9118 12471

10140 10990 13250 16150 11730 13130 17150 20350 27850 16200 15090 20650 14575 8372 10438 10340 11599 12971 15327 16493 18175 22268 30183 27844 52935 107141 59289 10523 11550 8557 9771 14752 14736 15252 17115 19064 11256 16152 31202 12907 10929 15110

Cor"oba 1.4#75 8 + r nc Cor"oba 1.9TDI 8 + r nc 2ou! & on 1.6#102 8 + r nc 2ou! & on 1.9TDI#105 8 + r nc To! "o 1.6#102 8 + r nc To! "o 1.9TDI#105 8 + r nc A!t a 1.6#102 8 + r nc A!9a)bra 1.9TDI#115 8 + r nc

10607 12517 13027 14653 13873 15498 13473 22090 8313 9818 8806 10310 8861 12313 13044 11892 13203 20416 9150 11690 11990 12420 12670 15740 16750 15950 19850 21450 30590 55250 9317 11132 13708 14819 13337 17875 17361 18307 62314 35055 16988 23005 12323

12713 15166 15620 17767 16633 18793 16155 26769 9968 11906 10559 12503 10625 14936 15824 14261 16016 24767 10976 14026 14386 14905 15207 19138 20347 19410 30351 32467 47850 89399 11174 13356 16648 17997 19796 21934 21062 22210 79539 43259 20610 27910 14974

S ODA
6abia 1.2 B64CPC C!a,,ic 6abia 1.9SDI C!a,,ic 6abia S "an 1.2 B64CPC C!a,,ic 6abia S "an 1.9SDI C!a,,ic 6abia Co)bi 1.2 B64CPC C!a,,ic >cta1ia Tour 1.9TDI B90CPC >cta1ia Co)bi Tour 1.9TDI B90CPC >cta1ia 1.6 C!a,,ic >cta1ia 1.9 TDI B105CPC C!a,,ic Sup rb 1.9TD B130CPC Co)+ort

PEUGEOT
1007 1.4 . A85A2 107 >2. 1.0 . 3ASI 107 T3> 1.4 :DI 5ASI 206 1.4. >n *&in 5u. 206 1.4:"i >n *&in 5u. 206 S3 1.4:"i >n *&in 307 STA8&I2. 1.4. 307 STA8&I2. 1.6:Di 90 CP 407 1.8. S8 Con+ort 407 2.0:DI ST Con+ort 607 2.0:"i D#T#. 6AP 807 2.0:"i S8

TOYOTA
A;'o@ 1.0 5u Eari, 1.3 5u. &una Eari, 1.4 D*4D 5u. T rra Coro!!a 1.4 :#5 5u. T rra Coro!!a 1.4 S "an T rra Coro!!a 2.0 Di , ! S "an So! A1 n,i, 1.8 S "an So! A1 n,i, 2.0 D*4D S "an T rra 8A<4 2.0 5u. Con+ort 8A<4 2.0 D*4D 5u. Con+ort &an" Crui, r 3.0 TD*4D 3u. .0 cuti1 &an" Crui, r 100 4.2 TD .0 cuti1 Aut.

PORSCHE
5o0,t r 911 B997C Carr ra 4 S Coup Ca; nn

RENAULT
C!io Ca)pu, 1.2#75 Aut9 ntiqu C!io Ca)pu, 1.5"Ci#65 Aut9 ntiqu S;)bo! 1.4#75 Aut9 ntiqu S;)bo! 1.5"Ci#65 Aut9 ntiqu (D'an 1.5 "Ci#80 Pack Aut9 ntiqu (D'an S "an 1.6 Pack Aut9 ntiqu (D'an S "an 1.5"Ci#80 Pack Aut9 ntiqu &a'una 1.6 Pack Aut9 ntiqu &a'una 1.9"Ci Pack Aut9 ntiqu (o"u, 1.2#75 Pack Aut9 ntiqu ScDnic 1.5 "Ci#80 Pack Aut9 ntiqu .,pac 2.2"Ci .0pr ,,ion & 4an'oo Pack Aut9 ntiqu 1.5 "Ci 65

VOL SWAGEN
Po!o 1.4#75 Tr n"!in 7o!+ 5 1.4#75 Tr n"!in 7o!+ 5 1.9#105 TDI Tr n"!in 7o!+ P!u, 1.9#105 TDI Tr n"!in 2 / 5 t! 1.6#102 Pa,,at 2.0#150 6SI Tr n"!in Pa,,at 1.9#105 TDI Tr n"!in Pa,,at <ariant 1.9#105 TDI Tr n"!in P9a ton 5.0#313 TDI 4(otion <10 Aut. Touar ' 2.5#174 85 TDI Touran 1.9#105 TDI Conc pt!in S9aran 1.9#115 TDI 5a,i, Ca""; 4o)bi 2.0 SDI

SEAT
Ibi-a 1.2 8 + r nc 5a,ico Ibi-a 1.9 TDI 8 + r nc

1.1* Importurile i exporturile

2uletin statistic auto - anul .010

15

5 Autoturisme Vehicule comerciale Autobuze TOTAL

P&'3u2ie > E?('&, I1('&, V:n=.&i A4)16-)&e -.-.&,# .#.-.& 0 -&0.%1. .,%.,&& #1.%., 10$.-., .7.,0$ 0 %.,%# ,17 1...#& ,17

-17.$$1 ,..$-% 11%.71#

Principalii importatori Cn +omBnia suntM Porsche +omBnia, iriacAuto, AutoItalia, /eneral )otors +omBnia i ?rust )otors. Porsche +omBnia comercializeazA mArcile Porsche, Audi, Vol's!agen, :'oda, :eat i, din .00,, 2entle= i Lamborghini. iriacAuto comercializeazA mArcile )ercedes-2enz, smart, "hr=sler, 0odge, Leep, )itsubishi, Land +over, Laguar, >ord, )azda i <=undai AutoItalia comercializeazA mArcile >iat, Alfa +omeo, Lancia, )aserati, :sangSong, <onda. /eneral )otors +omBnia comercializeazA mArcile 9pel i "hevrolet. ?rust )otors comercializeazA marca Peugeot 8*portul de autovehicule a scazut cu -,1J in perioada ianuarie-decembrie .011, la -07.%.7 unitati. umarul de autoturisme importate a scazut anul trecut cu #,,J, la $$..,# unitati. Pe ansamblul pieEei, livrArile totale 4autoturisme Q vehicule comerciale5 au rAmas apro*imativ la nivelul din .01., CnregistrBnd o scAdere de 0.1J faEA de anul trecut. Dn interiorul acestei scAderi, avem autoturismele cu - 7,1J. In continuare Cn luna ianuarie, vBnzArile sunt susEinute de achiziEiile realizate de cAtre persoanele 6uridice 4,1J din total5, cu 11 puncte procentuale mai mult decBt media CnregistratA Cn .01.. 0e asemenea, continuA sA se manifeste asupra pieEei impactul negativ al importului masiv de vehicule rulate care, la un volum de apro*. 1,.000 de autoturisme CnregistreazA o creKtere de $0J, faEA de ianuarie .01.. La aceste cifre, rezultA cA la fiecare autoturism nou vBndut Cn +omBnia Cn prima lunA din acest an, au fost aduse alte cinci rulate T.In ceea ce priveKte %nali3a sectorial1, remarcAm evoluEia pozitivA a e54ortului6 dar mai ales a 4roduciei6 Cn contrast cu cea uor negativA a 72n31rilor, astfelM I. Produc0ia na0ional1. :-au fabricat Cn luna ianuarie -7.%1& autovehicule, cu 1#,#J mai mult ca Cn luna precedentA. >aA de aceeai lunA din .01., producia a Cnregistrat o cretere de -7,#J. Dn

16

interiorul acestei cifre, remarcAm o creKtere foarte bunA CnregistratA la autoturisme 4Q71,1J5, dar Ki o scAdere completA a producEiei de vehicule comerciale. II. 854ortul. La acest capitol CnregistrAm Cn .01- o crestere generalA de #,,J comparativ cu anul trecut, pe un volum total de .#.,&$ unitAEi. AceastA creKtere se datoreazA Cn e*clusivitate autoturismelor care la acest volum CnregistreazA o cretere de 1.,%J. "el mai vBndut model la e*port Cn ianuarie .01- a fost 0acia 0uster P ,.&7& unitAEi, corespunzAtor unui nivel de -1J din numArul total de autoturisme e*portate. Acesta a fost urmat de Logan 4$.,,. unitAEi5, :andero 4$.70# unitAEi5 Ki >ord 2-)AR 4$.0.. unitAEi5. III. V2n31rile 4e 4ia0a auto'ton1. VBnzArile de autovehicule 4autoturisme Q vehicule comerciale5 au Cnregistrat, pe ansamblu, o uoarA scAdere comparativ cu ianuarie .01. 4-0,1J5, pe un volum total de 7..1, unitAEi. 0in acestea, -.--7 unitAEi au fost autoturisme, care au Cnregistrat o scAdere de 7,1J. La autoturisme, topul pe marci este format de 0acia, cu #&, unitAEi vBndute 4..,#J din total5, urmatA de :'oda 4-$, unitAEi ( 11J5, Vol's!agen 4-0, unitAEi ( %,.J5, +enault 4..% unitAEi ( $,%J5, >ord 4.0% unitAEi ( $,-J5, Ki <=undai 4.0. unitAEi ( $,1J5. 9u41 4ro7enien01, se observA o scAdere a vBnzArilor de autoturisme din producEia internA 41#.,J5, cele din import crescBnd cu0,#J. Pe modele, avem pe primul loc la Cnceputul anului, 0acia :andero cu vBnzAri raportate de .-# unitAEi, urmatA de 0acia Logan cu .-1 unitAEi vBndute Ki :'oda 9ctavia, cu .1$ unitAEi. Acestea sunt urmate de cAtre 0acia 0uster 4.1- total unitAEi5, +enault "lio 41.# total unitAEi5 Ki <=undai i.0 410# total unitAEi5. AnalizBnd segmentarea 4e clase, remarcAm faptul cA la Cnceput de an, doar clasele 2 4sub-compact5 Ki monovolum sunt pe plus. ?oate celelalte sunt pe minus, cu scAderi cuprinse Cntre 11J Ki -7,,J T Dn funcEie de ti4ul de combustibil, ianuarie .01- continuA trendul din .01.,respectiv ce lde cretere a ponderii autoturismelor cu motoare diesel 40iesel &%,&J ( 2enzinA 70,&J5.In ceea ce priveKte vehiculele comerciale uKoare 4plus minibuse5, acestea au Cnregistrat o cretere de 1&,&J faA de aceai lunA din .01.. Pe m1rci, primele locuri sunt ocupate de cAtre 0acia, "itroen, Vol's!agen, >iat Ki +enault,acestea acoperind CmpreunA cca. #0J din totalul pieEei.

1.1! Promovarea-spoturi pu licitare

"oncurenta pe piata auto este foarte puternica, iar producatorii isi promoveaza produsele prin multe modalitati. Publicitatea auto este prezenta in toate tipurile de media 4televiziune, radio, presa scrisa5. Promotiile si concursurile sunt frecvente. ?ot timpul anului, dar mai ales in perioada sarbatorilor de iarna au loc reduceri de preturi. 8*pozitiile de masini sunt tinute des in 2ucuresti 4:IA2, la fiecare doi ani5 si au o audienta ridicata. Producatorii au investit recent mult in promovare si publicitate, construirea de sho!room-uri si, mai nou se e*tind si in mall-uri. Presedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile 4APIA5, 2rent Valmar, apreciaza ca posibilitatile de stimulare a vinzarilor prin scaderea preturilor sint limitate, in conditiile in care ma6oritatea dealerilor au cheltuit semnificativ in ultimii ani in dezvoltarea retelei de vinzari si service. In aceste conditii, dealerii cauta solutii pentru impulsionarea vinzarilor. 9 data cu dezvoltarea pietei de retail, una dintre cele mai des intilnite forme de advertising in ultima perioada este e*punerea modelelor in marile centre comerciale. G8*perienta anilor trecuti ne-a aratat ca aceasta metoda de promovare are rezultate foarte bune, e*istind multe cazuri in care cumparatorul dorea e*act masina e*pusa si, mai mult, sa plece cu ea din centrul comercialU, au declarat reprezentantii dealerului :'oda Avia )otors. Potrivit acestora, adevaratul cistig tine de imaginea de marca pentru ca se
17

produce o apropiere de clienti chiar in locul in care acestia merg la cumparaturi. +eprezentantii Vol's!agen, >iat, 9pel si +enault- issan cred in sistemul de prezentare a autoutilitarelor, in special a celor mici, prin intermediul anumitor centre comerciale al caror target este reprezentat de firme. 0e obicei, din motive de spatiu si costuri, este e*pusa o singura masina, iar alegerea modelului este dictata si de oferta de sezon, de specificul centrului comercial si de stocul de autovehicule. Autoutilitarele mici sint mai potrivite pentru supermar'eturi ai caror clienti sint firmeleM )etro, Pra'ti'er, 2ricostore, :elgros. Autoturismele pot fi prezentate eficient in centre comerciale care se adreseaza cu precadere populatiei 42illa, "arrefour sau "ora5, precum si in mall-urile detinute de Anchor /rup in 2ucurestiM Plaza +omania si 2ucuresti )all.

1.1" Distri utia

0istributia autoturismelor se face aproape in e*clusivitate prin intermediul dealerilor autorizati. Astfel importatorii au contracte cu diferite firme sau au punctele lor de vanzare ce se ocupa cu comenzile de autoturisme, contracte prin care se stabilesc anumite preturi pentru atutoturisme. 0in acest motiv piata este transparent autoturismele avand acealeasi preturi peste tot in tara. Producatorii de autoturisme din +omania vand fie prin magazinele proprii fie tot prin dealeri. Acest tip de distributie este valabil pentru toate marcile. Vanzarea se face prin sistemul de comenzi, in care clientul se intereseza de un anumit model si face o comanda prin intemediul dealerului. 0iferenta apare la anumite modele, foarte scumpe, pentru care se face comanda speciala la producator. Plata propriu zisa poate fi facuta pe loc sau in sistemul leasing.

1.1# Previziuni asupra pietei

Pornind de la analiza efectuatA Ki Cn baza tendinEelor actuale ale pieEei descrise de asemenea Cn acest studiu de piaEA, previzionAm o dezvoltare dinamicA a pieEei, descrisA Cn figura urmAtoare.

AKa cum am menEionat de6a, potenEialul ma*im de dezvoltare al pieEei nu a fost CncA atins, e*istBnd regiuni cu un numAr de automobile pe cap de locuitor mult inferior mediei la nivel global. 0ezvoltarea economicA Ki mAsurile de responsabilitate socialA, care cBKtigA tot mai multA importanEA Ki notorietate, vor duce spre creKteri importante Cn multe regiuni ale globului, unde, Cn urmA cu cBteva decenii, acest lucru nu pArea probabil. 8conomiile de scarA Ki eficientizarea costurilor Ki a resurselor vor Cnlesni accesul unui segment tot mai mare de consumatori pe aceastA piaEA. Pentru anul .01., previzionAm o creKtere de 10J a producEiei mondiale la nivelul de cca. $#,& milioane unitAEi, un nivel comparabil cu perioada .010-.011. 8voluEia estimativA a pieEei automobilelor pe urmAtorii Kase ani este pBnA la nivelul de cca. %1,& milioane unitAEi Cn anul .01$, ceea ce reprezintA o creKtere cu cca. -$J faEA de anul .011. DncepBnd cu anul .01#, previziunea se pAstreazA la acelaKi nivel de cca. %1,& milioane unitAEi. "a Ki pBnA acum, ponderi importante Cn producEia mondialA vor avea regiunile Laponia("oreea, 8uropa, America de ord. America de :ud, inclusA Cn G+estul lumiiH, va cBKtiga Cn importanEA Cn perioada imediat urmAtoare, datoritA calitAEii la standarde Cnalte Ki a costurilor de producEie scAzute.

1.1$ !i lio"rafie
httpM((inventors.about.com(librar=(!ee'l=(aacarssteama.htm httpM((inventors.about.com(librar=(!ee'l=(aacarsgasa.htm

1"

httpM((inventors.about.com(librar=(!ee'l=(aacarsassembl=a.htm httpM((!!!.ford.ro(inde*,#,,7#httpM((en.!i'ipedia.org(!i'i(0aciaVJ.,carJ.% httpM((!!!.6urnalul.ro(articolV-$#&7(ceValegVromanii.html httpM((!!!.!all-street.ro(articol(Auto(..$.#(Piata-auto-isi-va-continua-cresterea-in.00,.html httpM((!!!.!all-street.ro(articol(Auto(117.1()asinile-intra-in-mall-uri.html httpM((!!!.apia.ro

2#