Analiza economic a soluiilor de cogenerare de mic putere

Cnd se preconizeaz a fi instalat un proiect de CMP, se pun urmtoarele ntrebri cu caracter tehnic dar si economic:
Este posibil a implementa soluia de CMP n cldirea respectiv? La ct se ridic investiia n soluia CMP pentru cldirea respectiv? Care este partea din consumul de cldur posibil a fi acoperit prin cogenerare? Care este puterea instalaiei de CMP?Figura 5.1. Etapele ce trebuie parcurse la derularea unui proiect de CMP Este mai corect i mai rentabil - s se consume energia electric produs n exces, sau s fie vndut? Care este reducerea emisiilor de CO2 i a altor nociviti pentru instalaia propus, fa de cea clasic? Care este termenul de recuperare a investiiei? Dar ali indicatori economici?

Etapele ce trebuie parcurse la derularea unui proiect de CMP

Costul sistemelor de cogenerare

Costul pentru echipamente Costul instalrii Managementul proiectului

Costul echipamentelor include si taxele pentru transport la locul de instalare Principalele echipamente ce compun o instalaie: +turbine, generatorul electric (35-40%), +recuperatoare de cldur (SC) (20%), +sistemul de evacuare a gazelor, instalaia de alimentare cu combustibil, automatizare si control (4%), + echipamente de interconectare la SEN (3-6%), + conducte, filtre de aer, atenuatoare de zgomot ( 7%).

Costul echipamentului

Costul instalrii:
pregtirea incintei, lucrri de construcie pentru amplasare etc. (6-11%)

Managementul proiectului presupune:

costul pentru studiul de impact, construcie, taxe legale (11%), pregtire personal de supraveghere etc.

Costul specific al investiiei ntr-o instalaie utiliznd un motor termic

Implementarea unei instalaii de cogenerare ar putea avea drept consecin o cretere a consumului de energie primar. Este deci necesar a evalua n ce msura costul unui consum mai mare de combustibil poate fi dedus pe seama reducerii facturii de energie electric. Evident, costul combustibilului depinde de cantitatea si tipul combustibilului utilizat. Ccp = ccp Bcp unde ccp = costul combustibilului primar / unitate, Bcp = consumul anual de combustibil.

Profitul anual al instalaiei de cogenerare poate fi exprimat ca:

Pan = (Ce + Re + Ch Ccp Com)t unde: Ce = diferena de pre intre costul kWel-SEN i din instalaia de cogenerare (care este mai mic), Re = profitul din vnzarea surplusului de energie electric, Ch = diferena intre costul cldurii obinute prin cogenerare fa de cldura obinut in instalaia de vrf, Ccp = costul combustibilului primar/an, Com = costul exploatrii i ntreinerii (care se compune din costuri fixe + costuri variabile)

Costul ntreinerii

Indicatori economici relevani

valoarea investiiei specifice (Is) timpul de recuperare a investiiei (T), valoarea venitului net actualizat (VNA), rata de rentabilitate (R).

Investiia specific (Is)

reprezint corelaia dintre nivelul investiiei (I) i efectul obinut sub forma capacitii de producie (Cp) n MW sau kW instalai

Investiia specific (Is)

Acest indicator se calculeaz pentru mai multe variante de proiect, alegndu-se n final varianta n care investiia specific nregistreaz cea mai mic valoare. n cazul modernizrii, dezvoltrii sau retehnologizrii unor obiective existente, investiia specific se calculeaz ca:

n care Im este volumul investiiilor aferente modernizrii, retehnologizrii; Cp1- capacitatea de producie dup introducerea soluiei de modernizare exprimat n MW sau kW instalai iar Cp0 - capacitatea de producie nainte de introducerea soluiei de modernizare

Termenul de recuperare a investiiei (T)

Acest indicator ns poate fi destul de neltor deoarece n viaa economic real nici producia, nici costurile nu evolueaz liniar n timp i, ca urmare, profitul anual va nregistra n timp valori diferite. P- diferena dintre profitul proiectat i cel realizat n cadrul perioadei de atingere a parametrilor proiectai; Pprofitul suplimentar realizat n an cazul punerii n funciune a unor capaciti pariale de producie n perioada de realizare a obiectivului

I t + P P ' T= P

Exemplu:
proiect - buget de 1000$ acesta conduce la economii anuale de 100$/an in primul an, 200$ in al doilea, 300$ in al treilea, 400$ in al patrulea si 500$ in al cincilea, la o durata de viata de 5 ani a instalaiei. Timpul de recuperare ar fi 1000$ / 100$ =10 ani. Dac ins un proiect de 1000$ ar realiza o economie de 200$ in primul an, 100$ in al doilea si 50$ in ceilali ani, termenul de recuperare ar fi de 5 ani. Unii investitori ar prefera cea de-a doua alternativ, dei primul proiect conduce la economii mai mari de-a lungul celor 5 ani de viata, dar i la un termen de recuperare mai mare. De aceea, este necesar s se ia in considerare si modul in care se modific economiile anuale atunci cnd se decide orientarea ctre o anumita soluie.

Valoarea venitului net actualizat (VNA)

P P2 Pn S 1 VNA = I 0 + + + ................. + = 2 n n (1 + a) (1 + a) (1 + a) (1 + a) n Pj S = Io + + j n ( 1 + a ) ( 1 + a ) j =1
unde I0 este valoarea investiiei iniiale ; P- profitul realizat pe durata de studiu (de funcionare a obiectivului); a - rata de actualizare; n-durata de studiu (de funcionare a obiectivului); S valoarea final a instalaiei la sfritul perioadei de utilizare efectiv

Rata de rentabilitate (R)

se definete ca rata de actualizare care face ca n ecuaia de mai nainte valoarea net actualizat s fie egal cu zero, adic profitul realizat prin aplicarea soluiei de cogenerare aleas s egaleze investiia n aceasta:

Pn P P2 S 1 0 = VNA = I 0 + + + ................. + = 2 n n (1 + a) (1 + a) (1 + a) (1 + a) n Pj S = I o + + j n ( 1 + a ) ( 1 + a ) j =1