Locul i rolul turismului n economie 1. Turismul fenomen economic i social 2. Indicatorii ce caracterizeaz locul turismului n economie 3.

. Rolul turismului n dezvoltarea economic a Romniei

1. In noianul de transformari produse in viata social-econom ica dupa al II-lea razboi mondial i n t r o d u c e r e a a u t o m a t i z a r i i , f o l o s i r e a ciberneticii si tehnicii de calcul in diverse sectoare d e activitate, industrializarea agriculturii, conturarea stiintei ca ramura de productie, modernizareamijloacelor de transport, societatea omeneasca, indiferent de forma relatiilor de productie, de sistemul socialpolitic existent, s-a industrializat la scara planetara. Societatile industrializate, maimult sau mai putin dezvoltate, au ca trasatura definitorie o importanta concentrare a populatiei incentre urbane, in cadrul carora, pe suprafete restranse, se inregistreaza aglomerari ale locuitorilor d e s c o l a r i z a r e s i d e m u n c a , ale cailor si mijloacelor de transport, ale familiilor in blocuri d e locuinte. Societatea industrializata ofera, prin organizarea stiintifica a productiei si a muncii, printehnologia moderna si concentrarea intreprinderilor producatoare, posibilitati nelimitate de cresterea p r o d u c t i v i t a t i i m u n c i i , cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societatii, intre c a r e : cresterea veniturilor si a puterii de cumparare, sporirea duratei timpului liber, prin reducerea zileisi a saptamanii de lucru, prin marirea concediilor, cresterea sperantei de viata, dezvoltarea si modernizarea mijloacelor de informare.Insa, in acelasi timp, societatea industrializata are si efecte negative asupra membrilor ei, acestea manifestandu-se sub forma agresivitatilor biologice poluare, lipsa de miscare!, precum si acelor de ordin nervos stresul psihic, constrangerile din viata sociala si profesionala!."e aici, si nu numai, dorinta si tendinta oamenilor societatii contemporane

de a-si petrecetimpul liber calatorind, cautand sau visand la colturi linistite din natura, vizitand orase si sate pentru a cunoaste oameni si locuri, sau pentru a-si ingrijii sanatatea. Si cum numarul populatiei acrescut considerabil in majoritatea tarilor, iar influenta factorilor distanta-timp a fost diminuatasimtitor prin modernizarea mijloacelor de transport, turismul ca modalitate de petrecere placutasi utila a timpului liber a cunoscut o #explozie# fara precedent, constituind una din cele mai remarcabile trasaturi ale epocii contemporane. $urismul reprezinta un fenomen economico-social specific civil izatiei moderne, puternicancorat in viata societatii, si ca atare, influentat de evolutia ei. %rin caracterul sau de masa sic o n t i n u t u l c o m p l e t , t u r i s m u l a n t r e n e a z a u n v a s t p o t e n t i a l m a t e r i a l s i u m a n , c u i m p l i c v a t i i importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor internationale. $urismul prezinta trasaturile unui domeniu distinct de activitate constituinduse, asa cumapreciaza unii autori & , intr-o ramura a economiei nationale, ramura care, prin specificul sau, seintegreaza in sectorul tertiar.' e f e r i t o r l a r o l u l t u r i s m u l u i i n c a d r u l e c o n o m i e i n a t i o n a l e , l i t e r a t u r a d e s p e c i a l i t a t e evidentiaza faptul ca el are #un impact considerabil asupra economiilor, societatilor si culturilor diferitelor tari de referinta#. && $urismul joaca un rol important in viata economica si sociala, a c t i o n e a z a c a u n e l e m e n t dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, cao parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare, de ridicare anivelului de instruire, cultura si civilizatie al oamenilor. $urismul prezinta o compl exitate incontinua crestere, in plan economic sintetizeaza rezultatele unui mare numar de activitati, in plan psiho-social, se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber.Importanta sociala a turismului poate fi evidentiata sub urmatoarele aspecte: ( $urismul contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului contemporan, pentru care turismul ofera solutii la constrangerile de tot felul la care acesta este supus. ( $urismul apare ca un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultura, de instruire sicivilizatie al oamenilor in calitate de turisti, dar si a populatiei locale aflata in zonele receptoare deturisti. (

$urismul contribuie la mentinerea sanatatii omului contemporan prin faptul ca-i ofera acesuiadestinderea, refacerea fortei de munca prin odihna, miscare, tratamente balneomedical. ( $urismul influenteaza calitatea vietii ata in mod direct determina cresterea calitatii vietii! catsi in mod indirect determina cresterea altor ramuri economice care pot influenta pozitiv nivelulcalitatii vietii!. ( $urismul impune noi relatii interumane, faciliteaza schimbul de idei si consultarea de opiniiceea ce conduce la desavarsirea formarii intelectuale, la largirea orizontului cultural, iar pe de alta parte, la mai buna intelegere intre popoare, la apararea pacii in lume. & )heorghe *arbu coordonator! #$urismul in economia nationala#, +d. Sport-$urism, *ucuresti 1,,&& %ierre %. #/e tourisme. 0n ph1nom2ne 1conomi3ue#, /a documentationfran4aise, %aris, 1,-5 ( $urismul international se afirma cat mai mult ca factor de intensificare a legaturii dintrenatiuni, contribuie la promovarea unei mai bune intelegeri intre popoare.'olul turismului nu trebuie privit numai prin consecintele de ordin social, ci si economic, putand fisubliniate cu urmatoarele: $urismul indeplineste o functie economica importanata intrucat contribuie la creearea siutilizarea venitului national. 6 $urismul contribuie la ridicarea social-economica a unor zone, a s i g u r a n d e l i m i n a r e a decalajelor interregionale. 6 7ctivitatea turistica face posibila preluarea unei parti a consumului intern casnic si antrenareacirculatiei banesti, determinand atenuarea fenomenului inflationist. 6 $urismul valorifica zonele bogate in resurse turistice naturale si antropice neepuizand #materia prima#, valorifica acele elemente care n - a r f i p u t u t f i p u s e i n v a l o a r e i n c a d r u l a l t e i activitati. 6 $urismul prezinta si vocatie ecologica intrucat, in strategia dezvoltarii turistice, se impunmasur i de protejare mediului, a valorilor fundamentale a existentei umane, a peisajului, a apei, aaerului, florei, faunei. 6 $urismul se constituie intr-o importanta sursa de valuta fara a necesita eforturi deosebite pe plan extern, o sursa de valorificare in conditii mai avantajoase a resurselor interne cheltuite pentru producerea unor mijloace destinate exportului8 turismul se manifesta ca un important capitol alexporturilor denumit export intern

& , oferind piata de desfacere unei game variate de produse siservicii care, in alte conditii nu se pot exporta sau se exporta in cantitati mai mici, cu eforturi sir i s c u r i m a i m a r i . 7 c e a s t a f o r m a d e e x p o r t , c a r a c t e r i z a t a p r i n c o n s u m l a l o c u l d e p r o d u c t i e s i eterogenitatea produselor si serviciilor solicitate este si foarte eficienta: ea presupune costuri maireduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, promovare, a taxelor vamale, comosioanelor. $urismul international influenteaza balanta de plati prin intermediul balantei valutare a turismuluicare, in functie de natura sa, poate compensa, reduce sau agrava o balanta de plati deficitare.% e l a n g a efectele economice si social e directe, turismul determina obtinerea u n o r e f e c t e indirecte, prin impulsionarea celorlalte ramuri si sectoare ale economiei industriei, agricultura, transporturi, etc.!, in asa numitul efect mutiplicator. 9. $urismul este o ramur: a economiei na;ionale care cuprinde activit:;i complexe <i eterogene. 7ctivitatea de turism se materialializeaz: =n servicii exprimate sugestiv sub form: de produs turistic. >n sensul contemporan al cuv?ntului, turismul este un fenomen social-economic ce cuprinde totalitatea rela;iilor ce au loc =n societate in procesul utiliz:rii timpului liber, at?t in interiorul fiec:rei ;:ri c?t <i =n circuitul schimbului de valori spirituale sau materiale dintre ;:ri. "e-a lungul timpului, =ncerc:rile de a descrie <i defini =n mod corespunz:tor termeni de tipul @turistA sau @turismA au fost numeroase, dar abia =n ultimile decenii ale secolului nostru s-a =nregistrat un progres real =n ceea ce prive<te standardizarea terminologiei turistice. >n iulie 1,,1, Bonferin;a Crganiza;iei Dondiale de $urism CD$!, de la CttaEa, a redefinit conceptele de baz: din turism, asimil?nd termenul de turism activit:;ilor care sunt @... angajate de persoane =n cursul voiajelor sau sejurului lor =n locuri situate =n afara mediului reziden;ial pentru o perioad: de peste 9F de ore sau de cel pu;in o noapte, f:r: a dep:<i un an, =n vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adic: =n alte scopuri dec?t prestarea unei activit:;i remunerate =n locul vizitatA. Bonform acestei defini;ii distingem urm:toarele forme de turism: turism intern c?nd reziden;ii unei ;:ri c:l:toresc =n propria ;ar:!8 turism interna;ional receptor c?nd nereziden;ii unei anumite ;:ri viziteaz: ;ara respectiv:!8

 turism interna;ional emitent c?nd reziden;ii unei ;:ri viziteaz: alte ;:ri dec?t cea din care provin!. %rin natura <i specificul propriu, serviciul turistic trebuie s: creeze <i s: asigure condi;iile necesare refacerii capacit:;ii de munc:, =n mod simultan cu petrecerea pl:cut: <i instructiv: a timpului liber. %e de alt: parte, =n urma realiz:rii consumului turistic, indivizii trebuie s: dob?ndeasc: un plus de informa;ii, cuno<tin;e, chiar deprinderi <i obiceiuri noi, =n concordan;: cu exigen;ele epocii contemporane, conduc?nd astfel, =n mod direct, la cre<terea calit:;ii =ntregii vie;i. %ornind de la tendin;a, tot mai accentuat:, de mic<orare a timpului necesar odihnei pasive <i, respectiv, de sporire a dimensiunilor <i formelor de odihn: activ:, serviciul turistic trebuie s: asigure posibilit:;i multiple de r:spuns, conform criteriilor odihnei active. Crganizatorilor de turism le revin sarcini sporite =n vederea diversific:rii agrementului tradi;ional <i cre<terii atractivit:;ii manifest:rilor turistice, cu at?t mai mult cu c?t turismul s-a transformat =ntr-un fenomen de mas:, iar frecven;a de petrecere a timpului liber =n afara re<edin;ei permanente a crescut.