Drept Procesual Civil 11.12.

2013

Nulitatea actelor de procedura civila

Potrivit noilor reglementari de data asta, nulitatea este reglementata in mod expres, astfel potrivit art. 174 NCPC alin. (1), nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale de fond sau de forma. Criterii de clasificare a nulitatilor actelor de procedura civila I. In functie de natura interesului ocrotit prin norma juridica incalcata, nulitatile se clasifica in: 1. Nulitati absolute daca la intocmirea actului de procedura au fost incalcate norme juridice de ordine publica. art. 174 alin. 2 2. Nulitati relative daca au fost nesocotite norme juridice de ordine privata art. 174 alin. (3) CPC Clasificarea prezinta importanta sub aspectul regimului juridic al nulitatii. Astfel: a. Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte interesata, de instanta din oficiu, sau de procuror b. Nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea al carei interes este ocrotit de norma incalcata la efectuarea actului de procedura daca nu a cauzat din propria fapta neregularitatea. Nulitatea absoluta poate fi invocata in orice faza a procesului, in timp ce nulitatea relativa trebuie invocata cel mai tarziu la termenul de judecata urmator si oricum inainte de a se pune concluzii pe fond. Partea interesata poate renunta in mod valabil la dreptul de a invoca nulitatea relativa, insa partile nu pot renunta in principiu la dreptul de a invoca nulitatea absoluta. art. 178 CPC Aceasta prima clasificare se suprapune cu o alta clasificare propusa de doctrina care are drept criteriul conditiile in care poate fi invocat anulitatea actului de procedura Nulitati vremelnice care pot fi invocata numai intr-un anumit termen fiind vorba de nulitati relative.

II. Modul de consacrare legislativa Deosebim in functie de acest criteriu intre: 1. Nulitati exprese, numite si nulitati textuale sau nulitati explicite.Acele nulitati prevazute in mod expres de lege. Exemplu: art. 56 alin. (3), art. 57 alin. (4), art. 82 alin. (1)., 157 alin 3, art 164 alin 3 CPC S.A. 2. Nulitati virtuale numite si nulitati tacite. Acele nulitati care rezulta din imprejurarea ca desi nu exista un text expres de lege care sa prevada sanctiunea nulitatii, totusi la efectuarea actului de procedura a fost nesocotita o dispozitie legala ce stabileste o conditie pentru incheierea valabila a actului respectiv. Semnificatia acestei clasificari se desprinde din art. 175 alin. (2) CPC astfel: In cazul nulitatilor exprese, vatamare la care se refera art. 175 alin. (2), se presupune ceea ce inseamna ca partea interesata sa invoce nulitatea, va trebui sa dovedeasca doar doua din cele trei conditii prevazute de dispozitia legala si anume: incalcarea formelor procedurale si imprejurarea ca vatamarea prezumata relativ, nu poate fi inlaturata altfel. In cazul nulitatilor virtuale, cel ce invoca nulitatea, trebuie sa dovedeasca si existenta unei vatamari potrivit art. 175 alin. (1) CPC. Nu trebuie sa confundam clasificarea nulitatilor relative si absolute cu nulitati exprese si virtuale. Rezulta ca pot exista: 1. Nulitati absolute si exprese (exemplu: nulitatea minutei nesemnate de catre judecatorul ori judecatorii care au pronuntat-o, sau de catre magistratul asistent potrivit art. 401 alin. (2) CPC). 2. Nulitati absolute si virtuale (nulitatea prevazuta in art. 15 CPC, text ce consacra principiul oralitatii). 3. Nulitati relative si exprese cum ar fi nulitatile instituite prin articolele 673, 677, 683, 685, Cod Procedura Civila, cu privire la la efectuarea actelor de executare silita. Nulitati relative si virtuale, in cazul ascultarii ca martor a unei rude sau afini, pana la gradul al IIIlea cu una dintre parti in alte procese decat cele privitoare la filiatie, divort si alte raporturi de familie. III. Intinderea efectelor 1. Nulitati totale - atunci cand sanctiunea vizeaza intregul act de procedura 2. Nulitati partiale acele nulitati care afecteaza numai o parte a actului de procedura, cealalta parte nefiind desfiintata Existenta acestor nulitati este consacrata de legiuitor in art. 480 alin. 3 cpc care prevede ca instanta de apel in caz de admitere a apelului, poate anula sau poate schimba in tot in parte hotararea apelata

Art. 513 alin. 4 CPC In cazul admiterii cererii de revizuire, instanta va schimba in tot sau in parte hotararea atacata. De asemenea, in ipoteza recursului, instanta poate dispu ne casarea totala sau dupa caz partiala a hotararii, in acest ultim caz, partea din hotarare care nu a fost casata, ramane in autoritatea lucrului judecat.

IV. Dupa cum sanctiunea nulitatii intervine pentru nerespectarea conditiilor ce privesc insusi actul de procedura respectiv, sau din cauza dependentei acelui act de procedura de un alt act de procedura, nulitatile se impart in: 1. Nulitati proprii 2. Nulitati derivate Consacrarea legala a acestei clasificari o gasim in art. 179 alin. 3 CPC. Aceasta clasificare prezinta interes din punctul de vedere al efectelor nulitatii V. Dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a actului de procedura, nulitatile se impart in: 1. Nulitati extrinseci Acele nulitati care privesc incalcarea unor conditii externe, ale actului de procedura competenta, necesitatea efectuarii actului de procedura intr-un anumit termen stabilit de lege, plata taxelor de timbru, gresita alcatuire a instantei s.a. 2. Nulitati intrinseci Acele nulitati care sanctioneaza nerespectarea conditiilor proprii actului de procedura privitoare la forma sau continutul acestuia VI. Dupa cum implica sau nu existenta unei vatamari, nulitatile se clasifica in: 1. Nulitati conditionate de existenta unei vatamari art. 175 CPC, care reprezinta regula, survin in legatura cu nerespectarea cerintelor intrinseci ale actelor de procedura (privind continutul acestora) 2. Nulitati neconditionate de existenta unei vatamari art. 176 CPC, apar in urma nerespectarii cerintelor extrinseci ale actelor de procedura, precum si in cazurile expres prevazute de art. 176 Cazurile de nulitate Actul de procedura incheiat cu nerespectarea cerintelor legale prin care s-a adus partii o vatamare ce n-ar putea fi inlaturata decat prin desfiintarea acelui act este lovit de nulitate. Potrivit art. 175 alin 2, atunci cand nulitatile sunt exprese se prezuma intodeauna vatamarea astfel ca numai partea interesata va fi tinuta sa faca proba contrara. Art. 175 este sediul materiei pentru nulitatile conditionate de existenta unei vatamari, fiind totodata dreptul

comun in materia nulitatii actelor de procedura. Pentru a surveni aceasta nulitate trebuie indeplinite cumulativ trei conditii: 1. Sa existe un act de procedura care a fost intocmit cu nerespectarea cerintei legale 2. Actul de procedura sa fi produs partii o vatamare 3. Vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului de catre instanta Prin sintagma nerespectarea cerintei legale se intelege imprejurarea ca actul de procedura a fost intocmit cu nerespectarea conditiilor proprii acestuia privitoare la forma si continutul sau Referitor la cea de a doua cerinta, trebuie retinut ca vatamarea nu trebuie confundata cu interesul de a invoca nulitatea actului de procedura, deci cu folosul practic urmarit de partea care invoca nulitatea. In ceea ce priveste vatamarea, aceasta poate imbraca forma unui prejudiciu patrimonial, dar poate avea si o forma mai larga, cum ar fi: amanarea procesului, impiedicarea partii de a-si pregati apararea ori de a formula obiectii la raportul de expertiza, etc. De altfel poate fi vorba si de un prejudiciu procesual, sau ca vatamarea reprezinta orice atingere adusa dreptului la aparare. Referitor la constatarea existentei vatamarii, aceasta este lasata la aprecierea instantei care o poate deduce din imprejurarile cauzei si din finalitatea formei procedurale nerepectate, ori poate cere partii care o invoca sa produca dovezi (sigur ca nu se pune problema unei astfel de masuri pentru ipotezele de la art. 175 alin. 2, deoarece vatamarea se prezuma) In ceea ce priveste a treia conditie, pentru a opera nulitatea conditionata, este necesar ca vatamarea sa nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea actului de procedura, aspect care trebuie corelat cu art. 179 alin. 2, care permite instantei sa dispuna, atunci cand e cazul, refacerea actului de procedura cu respectarea tuturor conditiilor de validitate. Observatie: Nu trebuie confundat regimul juridic al nulitatii actelor de procedura, care difera dupa cum ar fi vorba de nulitati absolute sau nulitati relative, cu conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi in ipoteza cazului general de nulitate prevazut de art. 175 alin. 1, nulitate ce este absoluta sau relativa, in functie de caracterul de ordine publica sau de ordine privata al normei juridice ce stabileste forma procedurala incalcata la efectuarea actului de procedura. De pilda, suntem in ipoteza inlaturarii vatamarii altfel decat prin anularea actului in situatia in care minuta este semnata de judecator, iar hotararea care s-a redactat ulterior a ramas nesemnata, ipoteza prin care se evita sanctiunea nulitatii, daca hotararea se semneaza ulterior; la fel contradictia dintre minuta si dispozitiv nu ar trebui sa duca la nulitatea hotararii, ci la refacerea dispozitivului hotararii in sensul solutiei din minuta deoarece dupa deliberarea si pronuntarea hotararii(minutei), judecatorii nu mai pot reveni asupra solutiei pronuntate, astfel incat nu s-ar putea sustine ca nu s-ar sti ce anume a hotarat instanta. De asemenea, in ipoteza in care solutia este consemnata in minuta, insa hotararii redactate ulterior ii lipseste dispozitivul, neregularitatea

se poate indrepta prin completarea hotararii, care in dispozitiv va relua in totul solutia din minuta. Atunci cand instanta dispune refacerea integrala a actului de procedura, nu suntem in prezenta inlaturarii vatamarii, ci instanta va trebui mai intai, sa dispuna anularea actului, iar apoi efectuarea aceluiasi act de procedura, cu respectarea formelor prevazute de lege. Exemplu: Constatand ca una dintre parti nu a fost citata potrivit legii, la efectuarea raportului de expertiza, iar la primul termen ce a urmat neregularitatii, acea partea invoca nulitatea, instanta va anula raportul de expertiza si va ordona expertului refacerea acestuia cu citarea legala a tuturor partilor litigante. Nulitatea neconditionata In cazul nulitatilor neconditionate, sanctiunea survine prin nerespectarea cerintelor legale la efectuarea actelor de procedura, fiind lipsit de relevanta, sau neavand relevanta, daca se produce sau nu o vatamare. Cu caracter de noutate din punct de vedere al consacrarii legislative, dispozitiile art. 176, enumera cateva dintre cele mai cunoscute cazuri de nulitate neconditionata de existenta unei vatamari, fiind vorba de o enumerare exemplificativa, asa cum reiese si din art. 176 pct. 6, potrivit caruia nulitatea neconditionata intervine si pentru alte cerinte legale extrinseci actului de procedura, daca legea nu dispune altfel. Referitor la art. 176 pct. 1: 1. Nerespectarea cerintelor privind capacitatea procesuala: Capacitatea procesuala de folosinta si de exercitiu, constituie o conditie de exercitare a actiunii civile, deci este o conditie extrinseca actului de procedura si este reglementata expres de art. 32 CPC. De asemenea, art. 56 CPC prevede ca actele de procedura facute de cel lipsit de capacitate de folosinta sunt nule absolut, iar art. 57 spune ca actele facute de cel lipsit de capacitate de exercitiu pot fi declarate nule daca nu se acopera lipsa in termenul acordat de instanta. Potrivit principiului de drept, aceeasi ratiune aceeasi solutie, idem ratio idem solutio, dupa cum capacitatea constituie o cerinta extrinseca, rezulta ca si nerespectarea celorlalte conditii generale, referitoare la exercitiul dreptului la actiune, precum si al neindeplinirii unor conditii speciale impuse de lege pentru sesizarea instantei, poate atrage nulitatea neconditionata de existenta unei vatamari. Referitor la art. 176 pct. 2: Nerespectarea dispozitiilor privind reprezentarea procesuala: Ori de cate ori instanta din oficiiu sau la cererea unei parti, constata lipsa dovezii calitatii de reprezentant, acelui care actioneaza in numele partii, datorita caracterului mixt al exceptiei, va acorda un singur termen pentru a se face aceasta dovada. Daca lipsa nu se acopera, cererea facuta de cel care nu face dovada calitatii sale de reprezentant, va fi anulata fiind vorba de o nulitate neconditionata de existenta unei vatamari, deoarece priveste o cerinta extrinseca a actului de procedura iar legea o prezuma astfel

Referitor la art. 176 pct. 3: Nerespectarea dispozitiilor privind competenta instantei: Actele de procedura efectuata de o instanta necompetenta sunt nule, fiind vorba tot despre o nulitate neconditionata, fie absoluta fie relativa, dupa caracterul normelor incalcate, dat fiind faptul ca nu e vorba de o forma procedurala, de o conditie proprie a chiar actului de procedura, ci de o cerinta exterioara acestuia. Actele de procedura lovite de nulitate necontionata cauzate de necompetenta instantelor pot fi: incheieri de sedinta sau chiar hotarari finale, date asupra fondului dreptului sau prin care s-a respins sau s-a anulat cererea in baza altei exceptii procesuale. Cu toate acestea, precizam ca potrivit art. 137 CPC, desi actele de procedura facute de o instanta necompententa sunt nule, dovezile administrate in fata instantei necompetente raman castigate judecatii, astfel incat instanta competenta, investita cu solutionarea cauzei, dupa rezolvarea incidentului de necompetenta, nu va mai dispune refacerea acestora, decat pentru motive temeinice. Referitor la art. 176 pct. 4: Nerespectarea regulilor privind compunerea sau constituirea instantei Gresita compunere sau constituirea instantei (nu a fost respectat numarul de judecatori prevazut de lege, a participat un judecator aflat in caz de incompatibilitate absoluta sau care a fost recuzat si cererea de recuzare era intemeiata, nu a participat procurorul, desi pentru pricina respectiva, participarea era obligatorie, cauza era de competenta unui judecator definitiv si a fost solutionat de un judecator stagiar, magistratul din complet nu avea inca decretul de numire in functie, etc.) reprezinta un alt caz de nulitate neconditionata care priveste cerinte exterioare iar nu cerinte proprii actului de procedura. Normele care reglementeaza compunerea si constituirea instantei, fiind norme de organizare judecatoreasca, nerespectarea lor poate fi invocata de regula oricand in orice faza a judecatii, exceptie facand doar cazurile de incompatibilitate relativa, prevazuta de art. 42 CPC. In acelasi sens, caracterul de nulitate neconditionata rezulta si din faptul ca, nerespecatarea regulilor privind alcatuirea instantei, consituie motiv de casare distinct respectiv art. 488 alin 1 pct 1, precum si motiv de contestatie in anulare prevazute de art 503 alin 2 pct 1. Referitor la art. 176 pct. 5: Privind incalcarea dispozitiilor privind nerespecatarea publicitatii de judecata Potrivit art. 17 sedintele de judecata sunt publice exceptand cazurile aratate de lege, publicitatea fiind o garantie a respectarii dreptului la un proces echitabil. Prin derogare, sedintele nu sunt publice atunci cand se desfasoara in camera de consiliu, potrivit legii, ori atunci cand au fost declarate secrete de catre instanta. Ori de cate ori isntanta efectueaza un act de procedura in sedinta secreta, desi nu exista o dispozitie expresa pentru a justifica aceasta

masura, actul va fi lovit de nulitate absoluta neconditionata, fiind vorba de o cerinta extrinseca a actului, fiind nerelevant daca exista sau nu vatamare

Referitor la art. 176 pct. 6: Care transmite generic ca nulitate neconditionata survine si in alte cazuri in care se incalca cerintele legale extrinseci. Exemple: - netimbrarea sau insuficienta timbrare a cererilor, avand in vedere ca art. 197 CPC arata expres ca cererea netimbrata este nula si trebuie observate art. 33+ din OUG 80/2013 - Nerespectarea termenelor prohibitive art 396 alin. 3 Nerespectarea termenului prohibitiv, dilatoriu, atrage nulitatea actului efectuat inainte de implinirea termenului, independent de faptul ca se produce sau nu vreo vatamare; daca partea face actul de procedura dupa expirarea termenului, actul respectiv este nul daca e vorba de un termen imperativ (peremptoriu) numai ca in acest ultim caz, nulitatea nu intervine ca un efect imediat al incalcarii normelor ce prevad termene legale imperative, ci o o consecinta a decaderii a se vedea art. 185 alin. 1, teza 2. - Depunerea cererii de apel/recurs direct la instanta de apel/recurs nulitate expresa prevazuta de art. 471 alin. 1 si 490 alin. 1 - Necompetenta executorului judecatoresc potrivit art. 651 alin. 4, etc. Invocarea nulitatii actelor de procedura a. In sistemul nostru nu exista nulitati de drept de unde rezulta ca, desfiintarea actelor de procedura nu poate avea loc decat prin hotarare judecatoreasca altfel spus, nulitatea trebuie declarata numai de catre instanta judecatoreasca. Pana la momentul in care instanta nu declara nulitatea, actul de procedura chiar indeplinit cu nerespectarea cerintelor legale, isi va produce efectele ca si cum ar fi un act valabil incheiat si este chiar posibil sa ramana in fiinta atunci cand nulitatea nu se invoca prin mijloacele si in termenele prevazute de lege Mijloacele de invocare ale nulitatii: Mijloacele de invocare difera dupa cum, avem in vedere norme de ordine publica sau privata incalcate precum si dupa momentul invocarii: a. Daca procesul civil este in curs, indiferent ca e in prima instanta sau intr-o cale de atac, ori chiar in faza exexcutarii silite, incalcarea formelor procedurale se invoca pe calea exceptiei ( de nulitate, de necompetenta, etc.)

b. Nulitatea absoluta potrivit art 178 alin. 1 se invoca de partea interesata, de procuror, sau de instanta din oficiu in orice stare a cauzei chiar direct in apel sau in recurs daca legea nu prevede altfel. Art. 130 in materie de necompetenta - trebuie invocata cel tarziu pana la primul termen c. Nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea interesata care e partea protejata prin norma legala incalcata, numai daca neregularitatea nu este rezultatul propriei sale culpe si numai daca se invoca intr-un anumit termen, dupa regulile de la art 178 alin.2-3. Ca regula, nulitatea relativa trebuie invocata : 1. Prin intampinare sau cel tarziu pana la primul termen de judecata cand intampinarea nu este obligatorie, insa numai pentru neregularitati petrecute anterior inceperii judecatii. 2. La termenul la care s-a produs neregularitatea sau daca partea nu este prezenta la termenul de judecata urmator si oricum inainte de a pune concluzii pe fond, pentru neregularitatile din timpul judecatii. Potrivit art. 178 alin. 5, toate cauzele de nulitate ale actelor de procedura deja efectuate, trebuie invocate deodata, sub sanctiunea decaderii partii din dreptul de a le mai invoca. Astfel in art. 178 alin. 4 se prevede posibilitatea partii de a renunta expres sau tacit la a invoca nulitatea. Insa, nu poate fi vorba de nulitatea relativa. d. Indreptarea neregularitatilor actelor de procedura Ori de cate ori va fi posibila indreptarea, fara a se mai anula actul, judecatorul va dispune refacerea,indreptarea acestuia si art. 177 alin. 3 actul de procedura nu va fi anulat daca pana la momentul pronuntarii asupra exceptiei de nulitate a disparut cauza acesteia