Top of Form

email

Login
Bottom of Form

Home

Exploreaza

Upload
ALTE DOCUME#TE

LUCRARE DE DIPLOMA - Ingrijirea pacientului cu ulcer ga tro-!uo!enal

me!icina

LUCRARE DE DIPLOMA

Ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal

Planul lucrarii
Motto

PLA#UL I#DI$IDUAL DE %UPRA Meto!e i materiale !e cercetare %i temul circulator - Bolile %i temu Acceptarea - ca meto!a !e tra Colici infantile P#EUMO#ILE %I IMPLICAT %A#ATATEA PUBLICA EFICACITATEA TRATAME# IMU#O%TIMULA#T A%UPRA PA CU BRO#'OP#EUMOPATIE C OB%TRUCTI$A DI$ER%E tratamente natu EFECTELE MA%A(ULUI - CIRCU MU%CULARE) METABOLICE) R Cum e+itam "olile tran mi e pr

Top of Form

partner-pu"--./0 I%O-110--

I toricul "olii
2 2 2 3 critu"e3co

Capitolul 1. Notiuni de anatomie si fiziologie a stomacului si duodenului

Bottom of Form

1.1 Anatomia stomacului si duodenului 1.2 Fiziologia stomacului si duodenului Capitolul 2. Patologie - Ulcerul gastro-duodenal

Capitolul 43 Rolul AM in ingrijirea pacientilor cu ulcer ga tro-!uo!enal

.1 !olul AM in profila"ia ulcerului gastro-duodenal .2 !olul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire . !olul AM in sta#ilirea diagnosticului .$ !olul AM si inter%entii in semiologia #olii .& !olul AM in aplicarea tratamentului Capitolul 53 Pre6entare !e ca6uri $.1 Cazul 1 $.2 Cazul 2 $. Cazul 'i#liografie

Motto

( Ce %rednic de dispret ar fi omul daca nu s-ar putea ridica deasupra a tot c omenesc. )are sa%arsim noi ce%a maret atat timp cat luptam cu propriile noastre

C+iar daca iz#utim sa ne situam deasupra lor, noi nu am in%ins decat niste sla#iciuni. mandri cine%a in spital pentru ca este ce%a mai zdra%an decat ceilalti #olna%i( Immanuel .ant ( /iata nu %aloreaza nimic, dar nimic nu %aloreaza cat %iata 000 (

ne ridicam in sla%i pentru ca nu suntem la fel cu cei mai rai dintre oameni* Nu %ad

Am#rose 'ierce

Istoricul #olii

Ulcerul gastric si cel duodenal continua sa fie o problema medicala majora. Ele provoaca dure severe, ca, de exemplu, hemoragia, pot constitui, chiar in zilele noastre, cauza unei morti premature.

tulburari digestive la aproximativ 10 la suta din oameni in anumite perioade ale vietii lor, iar in urma un

Pana in 1 !", singurul tratament radical al ulcerului, menit sa tina sub control secretia gastr adesea un infirm, incapabil sa se alimenteze in mod obisnuit. $u douazeci de ani in urma, cercetatori britanici au descoperit o noua clasa demedicamente

tratamentul chirurgical, in diferitele lui variante. #nterventiile chirurgicale nu erau totdeauna reusite, pacie

receptorilor H2 ai histaminei%, care au schimbat viata suferinzilor de ulcer. &dministrate in forma de comp urma reapareau daca pacientii nu luau cate o doza mica in fiecare noapte. Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune minora. $and incep sa simta arsuri

medicamente au putut controla secretia gastrica acida, determinand disparitia rapida a simptomelor. 'otu

cateva comprimate antiacide sau beau un pahar cu lapte. (u isi dau seama ca ulcerul poate deveni o boala fo &cum zece ani a fost descoperit un nou germen patogen, si anume, Helicobacter pylori

Helicobacter p)lori

*+a descoperit ca acest microb este un co+factor de prima importanta in dezvoltarea ulcerului. 'ratamentul

adecvata de antibiotice poate distruge microbul mentionat, sterilizand astfel mucoasa gastrica si determinan numerosi bolnavi de ulcer pot fi vindecati o data pentru totdeauna si nu nu !-!e..h mai tinuti sub control.

a ulcerului. ,atorita faptului ca medicii au aflat mai multe amanunte despre rolul acestui microorganis

$unostintele si intelegerea mecanismelor de producere a ulcerului au capatat o extindere rapida si es ca in urmatorii cativa ani vom fi martorii unei noi revolutii in terapia antiulceroasa.

Helicobacter p)lori a fost observat pentru prima oara in 1 0", dar, pentru ca nu a fost inteleasa semni fost uitat pana in primii ani ai deceniului al noualea, cand doi medici australieni, 'arr1 Mars+all descoperit importanta. H. p)lori este un microorganism in forma de spirala, gasit in mucoasa stomacului supravietuind in acest mediu acid deoarece secreta o mare cantitate de enzima numita ureaza

*ecretia de ureaza /a randul ei, ureaza converteste ureea din sucul gastric in bicarbonat si amoniac. &ceste doua substante

neutralizarea aciditatii gastrice, facand ca mediul stomacului sa devina alcalin, extrem de favorabil pentru

microbului. Un alt mecanism prin care H. p)lori alcalinizeaza mediul gastric consta in distrugerea struc

protectoare a stomacului. &ceasta permite ca microbul sa migreze in mucusul mai putin acid sau chiar in stra usurinta, mai multa ureaza. ,atorita formei sale spiralate si modului de deplasare, microorganismul penetreaza mucoasa

#si gaseste astfel o mica nisa, in care este ferit de acizii gastrici. 0 data instalat in mucoasa, H. p)lori poa

stomacului, la acest nivel producand substantele care slabesc actiunea mucusului si facand ca celulele pere

fie mai susceptibile fata de efectele agresive ale acidului clorhidric si ale pepsinei. Excesul de acid si alti fac lunga durata determina transformarea celulelor duodenale in celule de tip gastric 1asa+numita leziunile celulare si procesul inflamator, cu aparitia ulterioara a unui ulcer.

stomac provoaca inflamatia capatului superior al duodenului 1bulbul duodenal%. /a unii oameni, o asemenea

gastrica%. #ntrucat H. p)lori are o deosebita atractie pentru celulele gastrice, el ataca zonele de metaplazie

,escoperirea rolului jucat de H. p)lori a modificat radical teoriile privitoare la cauza ulcerului, con

fiind ca acest microb este cauza principala la aproximativ -2 din cazurile de ulcer duodenal si !-2 din

gastric. 'otusi, el nu este singurul factor implicat in geneza ulcerului. Ulcerul gastro+duodenal a fost descris inca din 13.4, de 5utz, iar in 1 0 Akerbund

cazurilor publicate in literatura de specialitate. Prima observatie a unui ulcer gastric infantil a fost facuta

11 -1%. #n decursul anilor, numerosi oameni de stiinta au incercat prin metode farmacologice, fizice

carentiale si mixte, sa produca ulcerul gastric la diferite specii de animale. 5ezultatele obtinute din aceste

imbogatit cunostintele de pana atunci privind etiologia bolii, mecanismul ei de producere, metode chirurgica

#n ceea ce priveste aportul medicinei romanesti la studiul si elucidarea problemelor dificile ap ulceroasa, putem aminti contributia lui Daniel Danielopolu,

Prof. ,aniel ,anielopolu

care a imaginat o metoda originala in studiul tubului digestiv + metoda viscerografica. $ercetarile de gastro

tara noastra s+au desfasurat intre anii 1 ..+1 !0, in clinicile de medicina interna din centrele universitare 6 posibilitati de cunoastere si mai ales de adancire a fiziologiei si fiziopatologiei digestive.

#asi. ,ezvoltarea si diversificarea explorarilor radiologice, endoscopice, histologice, biochimice au d

Un real progres in clinica si patologia gastro+intestinala a fost realizat prin cercetarea chimica a secr

si patologice ale stomacului si intestinului, prin utilizarea sondelor stomacale si duodenale. 7olosita inca

89#+lea in scopuri terapeutice 1spalaturi gastrice, introducere de medicamente%, sondele gastro+intestinale ca

jumatate a sec. al 8#8+lea si inceputul sec.88 un rol important in examinarea in scop diagnostic a tubului di

1 0 , Max Einhorn cu ajutorul sondei care+i poarta numele, reuseste sa cerceteze sucul duodenal prin cole

prin aspiratie.

#n ultimele decenii, cercetarile au fost indreptate spre folosirea mijloacelor modernedeexplorare a tu de mare utilitate in diagnosticul precoce si in aplicarea unui tratament eficient. Explorarea radiologica substanta baritata, endoscopia sau endobiopsia au intrat tot mai des in cercetarile gastroenterologice.

Capitolul 1
Notiuni de anatomie si fiziologie a stomacului si duodenului

1.1 Anatomia stomacului si duodenului

Aparatul digesti% cuprinde un grup de organe a caror functie principala este digestia.

sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros. Pe langa aceste segm

digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor: gla si functie.

ficatul si pancreasul. 'ractul digestiv sau gastro+intestinal seamana cu un tub, ale carui portiuni difera ca ma

'ubul digestiv

'ubul digestiv poate fi divizat in trei portiuni: portiunea ingestiva, deasupra stomacului, servind doa absorbite si portiunea ejectiva, formata din intestinul gros pe unde resturile digestive sunt eliminate. 2tomacul

alimentelor, portiunea digestiva, formata din stomac si intestinul subtire, unde alimentele sunt pregati

*tomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre esofag si duoden. Este asezat in eta cavitatii abdominale, intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja gastrica.

*tomac

;ona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa o parte din epigastru si cea mai portiune scurta, orizontala, orientata spre dreapta. *tomacul are < fete, < margini si < extremitati: fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate in plan frontal. marginile stomacului + dreapta sau mica curbura, cu concavitatea spre dreapta si superior, curbura, cu convexitatea spre stanga si inferior. extremitatile stomacului + superioara, orificiul cardia si inferioara, orificiul piloric prin care

hipocondrului stang. #n ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are forma de carlig cu o portiune lunga

duodenul. Anatomo functional, stomacul are 2 portiuni: verticala sau digestiva care se imparte in: +

fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra planului orizontal care trece prin cardia. &ceas stomac reprezinta camera cu aer, care nu se umple cu alimente.

corpul stomacului + pana la incizura angulara. orizontala sau de evacuare care cuprinde: + + antrul piloric canalul piloric

*eparatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura angulara si depresiunea data de sfinc

Prima este o depresiune anatomica bine vizibila in orice imprejurare la examenul radiologic, iar cea de+

depresiune functionala, realizata din actiunea fibrelor musculare oblice ale stomacului. Portiunea vert cuprinde 1=4 din stomac.

voluminoasa, saculara si cuprinde aproximativ <=4 din stomac, iar portiunea orizontala este mai ingus

$a dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul are o lungime de <- cm, latime maxima i

curburi 1< cm, grosime masurata intre cei doi pereti 3 cm. $apacitatea mijlocie a stomacului este de 1400c

imprejurari, mai ales in stari patologice, capacitatea sa se poate modifica + un obstacol la nivelul cardie

patrunderea alimentelor in stomac, ceea ce va duce la micsorarea capacitacii acestuia, iar un obstacol la n

pilorice va impiedica evacuarea chimului gastric in duoden si astfel va determina cresterea capacitacii gastric

*tomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut la locul sau prin presiunea pediculii vasculo+nervosi, prin diferite structuri peritoneale care+l leaga de organele invecinate si prin posterioare a fundului stomacului la peretele posterior al abdomenului. *tructura stomacului cuprinde cele ! tunici intalnite la tubul digestiv: seroasa + reprezentata de peritoneul visceral musculara + formata din fibre musculare netede dispuse in 4 straturi: longitudinal, extern, tipuri de miscari: + + peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii stomacului si se dispun in straturi peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.

contractia muschilor peretilor abdominali, prin structura anatomica de continuitate a acestuia intre esofag s

la nivelul pilorului formeaza sfincterul piloric si oblic, intern. >uschii stomacului imprima peretilor

submucoasa - care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si plexul nervos vegetativ >eissne mucoasa care captuseste fata interna a stomacului, avand o grosime de aproximativ < mm.

'unicile stomacului
Mucoa a formea6a numeroa e cute au plici mucoase) care unt mai accentuate can! tomacul e te gol au can! e contracta3 !intr-un epiteliu !e in+eli cilin!ric implu) un aparat glan!ular) un corion i o mu culara a mucoa ei3

Aparatul glan!ular e te format !in glan!e unicelulare) ra pan!ite printre celulele epiteliale i care ecreta mucu cu rol protector fata !e ac proteolitici7 i !in glan!e ga trice) ituate in profun6imea mucoa ei3 Glandele gastrice e impart in8 glande fundice - la ni+elul forni9ului) formate !in trei tipuri !e celule8 parietale care ecreta 'Cl

principale au zimogene care ecreta pep inogenul :profermentul pep inei;) e ga e c i la ni+elul corpului tom accesorii) care ecreta factorul intrin ec Ca tle au antianemic3

glande cardiale - care ecreta mucu ) la ni+elul orificiului car!ia3 glande Brunner - a emanatoare celor !in !uo!en3

glande pilorice - care pre!omina la ni+elul micii cur"uri i a canalului piloric) ecreta mucu 3

"ascularizatia stomacului arteriala + este data de ramurile trunchiului celiac 1artera gastrica stanga, artera splenica, artera formeaza < arcade vasculare, una pentru curbura mare si una pentru curbura mica. venoasa + este tributara venei porte.

#nervatia stomacului
para impatica - prin ner+ul +ag) cu rol e9citomotor i ecretor

simpatica + prin plexul celiac, cu rol inhibitor.

9ascularizatia si inervatia stomacului

Ace te !oua i teme) impatic i para impatic) formea6a ple9ul ner+o

u"muco Mei

ner i ple9ul ner+o !in mu culara Auer"a

Duodenul

Duo!enul repre6inta prima portiune a inte tinului u"tire) e te fi9at !e peretele po terior al a"!omenului3 E te cuprin intre ung,iul !uo!enojejunal3 Are o lungime !e .0 - 4< cm3 Duo!enul are forma unei potcoa+e) in care e te cuprin capul pancrea ului3

Duo!enului i e !e criu 5 portiuni8 uperioara au u",epatica au bulbul duodenal3 E te e!iul !e electie al ulcerului !uo!enal :D=;3

!e cen!enta care pre6inta in 6ona mijlocie) ampula lui $ater in care e !e c,i!8 canalul cole!oc) canalul pancreatic principal >ir portiunea ori6ontala au pre+erte"rala :D4;3 portiunea a cen!enta au lateroaortica :D5;3

Portiunea a cen!enta e continua prin ung,iul au fle9ura !uo!eno-jejunala cu jejunul3 Duo!enul e te un organ retroperitone peritoneu3 El e proiectea6a pe8 coloana +erte"rala - intre L=-L5

peretele a"!ominal anterior - in epiga tru i regiunea om"ilicala

Structura duodenului e te repre6entata !e cele 5 tunici caracteri tice tu"ului !ige ti+8 eroa a) mu culara) u"mucoa a i m mu culara e te formata !in fi"re nete!e mu culare !i pu e intr-un trat8 longitu!inal e9tern circular intern

Tunicile !uo!enului Tunica mucoa a contine glan!e Lie"er?u,n i glan!e Brunner3 Vascularizatia duodenului

arteriala - e te repre6entata !e ramuri !in artera ga tro!uo!enala i artera me6enterica uperioara3

+enoa a - care e +ar a in +ena porta3 Inervatia duodenului e te !ata !e ramuri !in ple9ul celiac i ple9ul me6enteric3

1.2 Fiziologia stomacului si duodenului

In fi6iologia tomacului i !uo!enului) au in fi6iologia !ige tiei i a" or"tiei mai e9act) un rol !eo e"it il au i organele ane9e ale anume pancrea ul i ficatul3 Pancreasul e te o glan!a cu ecretie mi9ta8 e9o i en!ocrina3 Pancreasul exocrin e te o glan!a acinoa a) ai carui pro!u en6imele !ige tice :trip ina) teap ina)etc;3 Canaliculele acinoa e confluea6a i e !e c,i! in canalul e9cretor principal3

!e in ulele Langer,an ) in ule celulare ra pan!ite in pancrea ) inconjurate !e o retea capilara inu oi!ala) in care e +ar a pro!u ul !e

in ulina i glucogonul) cu rol in meta"oli mul gluci!ic3 Aparatul e9cretor al pancrea ului e te repre6entat !e . canale8 canalul pancreatic principal Wirsung) care tra"ate glan!a !e la coa!a la cap3 %e une te cu canalul cole!oc forman! !e c,i!e in !uo!en la ni+elul papilei mari3 La ni+elul orificiului !e !e c,i!ere e ga e te sfincterul Oddi3 canalul pancreatic accesor Santorini, care e !e c,i!e tot in !uo!en la ni+elul papilei mici3

Ficatul e te o alta glan!a ane9a a tu"ului !ige ti+) cea mai +oluminoa a glan!a a organi mului3 Pro!u ul !e ecretie e9terna a

%ecretia "iliara a ficatului e te continua) !ar e+acuarea ei in inte tin e te ritmata !e perioa!ele !ige ti+e3 In perioa!ele inter!ige ti+e) "ila ficatului3 E te un organ ca+itar3

+e6ica "iliara) un!e e concentrea6a !e apro9imati+ .< !e ori) prin a" or"tia apei i a arurilor anorganice3 $e6ica "iliara e te ituata p

Ficat) pancrea

i +e6ica "iliara

Digestia repre6inta totalitatea proce elor !e tran formare pe care alimentele le uporta in trecerea prin tractul !ige ti+ pentru

incepe in ca+itatea "ucala) un!e alimentele intro!u e ufera un proce !e faramitare numit masticatie) !upa care unt im"i"ate cu ali+a au ptialina care !egra!ea6a ami!onul fiert au copt) in !e9trine) care au molecule mai mici3 Digestia gastrica %tomacul e te un organ ca+itar) in care alimentele unt !epo6itate un timp in!elungat pentru a putea fi ame tecate cu ucul ga Tran formarile pe care alimentele le ufera in tomac) unt re6ultatul8 actiunii en6imelor !in ucul ga tric mi carilor tomacului

bol alimentar3 %ecretia ali+ara inter+ine i in !egra!area en6imatica a poli6a,ari!elor3 Dintre en6imele ali+are) cea mai importanta e te

intr-o forma accepta"ila pentru inte tin) numita chim gastric3 Prin mi carile acti+e ale peretilor tomacului) c,imul ga tric e te e+acua

Sucul gastric e te ecretat in cantitate mare in perioa!ele !ige ti+e i a" ent au foarte ca6ut in perioa!ele inter!ige ti+e ! ecretat !e celulele parietale au o9intice ale glan!elor ga trice3 In afara !e 'Cl3 %ucul ga tric contine i enzime8

noptii3 %ucul ga tric e te un lic,i! clar) incolor au u or opale cent cu puternica reactie aci!a :p'@=-=)0;3 E te format in cea mai mare part

pepsina e te cea mai importanta en6ima a ucului ga tric3 E te ecretata u" forma inacti+a !e pep inogen) eli"erat !e celu

6imogene care e ga e c in toata mucoa a ga trica - i in !uo!enul pro9imal :"ul"ul !uo!enal;3 Tran formarea pep inogenului

u" influenta 'Cl3 Pep ina tran forma proteinele in u" tante mai imple - polipepti!e au peptone3

Eli"erarea 'Cl i pep inei

labfermentul au renina e te analoga celei !in tomacul unei rumegatoare3 La"fermentul tran forma ca6einogenul olu"il ! in olu"ila) in pre6enta CaAA3 Are importanta la ugar) impie!ican! trecerea rapi!a a laptelui !in tomac in inte tin3

lipaza gastrica e te intalnita numai in tomacul copilului3 Ea !e face gra imile fin emul ionate :!in lapte i gal"enu !e ou;3 lizozimul factorul intrinsec Castle au antianemic. Fa+ori6ea6a a" or"tia +itaminei B=.3 Lip a lui apare in carenta !e +itamina B mucina arerol protector al mucoa ei ga trice3 Reglarea secretiei gastrice e face nervos i umoral3 Controlul ner+o e te a igurat !e fi"re impatice :cu actiune in,i"itorie; i fi"re para impatice :cu actiune timulatoare;3

Controlul umoral e face prin ga trina i ,i tamina3 Gastrina e te o u" tanta ecretata !e celulele parietale ga trice u" actiune :ner+ul +ag;3 &a trina timulea6a formarea !e 'Cl) pep ina i in mica ma ura motricitatea tomacului3

%timularea !e 'Cl Controlul ecretiei ga trice poate fi !i+i6at in 4 fa6e8

Dige tia inte tinala

faza cefalica8 contactul alimentelor cu mucoa a "ucala !eclan ea6a refle9 o cre tere a ecretiei ga trice3 De a emenea timulii o au!iti+i) pot !etermina o cre tere a ecretiei ga trice3 A foa t !emon trata !e Pa+lo+) prin e9perienta pran6ului ficti+ au micului

faza gastrica8 e te !eclan ata !e patrun!erea alimentelor in tomac3 Durea6a 4-5 ore) timp in care alimentele raman in tomac ga trica3

faza intestinala8 e te pro!u a !e pre6enta c,imului ga tric in !uo!en3 $olumul ecretiei ga trice e te foarte re!u

i arac in aci!3

Inhibitia secretiei gastrice e te !eterminata prin8 - mecani m !e autoreglare) can! p'-ul ucului ga tric ca!e u" .7 - eli"erarea !uo!enala a unei u" tante numita enterogastron7 - pro taglan!inele E :pro taglan!inele unt aci6i gra i ne aturati;3

Explorarea secretiei gastrice e face prin recoltarea ucului ga tric prin on!aj ga tric cu on!a Ein,orn3 Recoltarea e face Ba je =0 minute3 Aci!itatea i +olumul fiecarei pro"e e in criu pe un grafic i arata !inamica ecretiei ga trice3 otricitatea gastrica

minute) prin a pirare la inter+ale !e =0 minute3 Apoi e injectea6a ,i tamina i e continua a pirarea continutului ga tric inca C<-=.< minu

Functia principala a tomacului e te !e a !epo6ita alimentele ingerate i !e a a igura ame tecul ace tora cu ucul ga tric3 C de contractii8

eliminat ritmic in !uo!en !atorita mi carilor pro!u e !e mu culatura ga trica3 Umplerea tomacului cu alimente :intre anumite limite; !ete

tonice au peristolice) ale fun!ului i corpului tomacului) prin care alimentele e !i per ea6a i unt ame tecate cu ucul ga tric

peristaltice : unt un!e !e contractie i !e rela9are;) prin care continutul ga tric inaintea6a pre pilor3 Un!ele !e rela9are unt urm unei cantitati mici !e c,im in !uo!en3

Peri talti m otilitatea gastrica e te coor!onata ner+o -+egetati+ prin ner+ul +ag care timulea6a peri talti mul i prin fi"rele

imp

peri talti mul i umoral !e catre enteroga tron :eli"erat !e mucoa a !uo!enala la contactul cu gra imile !in c,imul ga tric;) care in,i"a pe

Explorarea motilitatii gastrice e face prin e9amenul ra!iologic al tomacului !upa a!mini trarea unei u" tante !e contra t :"ariu; Digestia intestinala

Dige tia inceputa in ca+itatea "ucala e te continuata in tomac i terminata) fini ata) in inte tinul u"tire3 La !ige tia inte tinala pa ucul pancreatic "ila ucul inte tinal propriu-6i

Sucul pancreatic e te pro!u ul !e ecretie al pancrea ului e9ocrin3 El e +ar a in !uo!en prin canalul >ir ung i uneori prin

%ucul pancreatic are un bogatcontinut enzimatic care actionea6a a upra celor trei principii alimentare :gluci!e) lipi!e) proteine;7 cele mai im tripsina) !e face polipepti!ele entero?ina6a3 lipaza pancreatica e te acti+ata !e arurile "iliare) CaAA i aminoaci6i3 Ea !e compune gra imile in glicerina i aci6i gra i3 au peptonele in !i-) trii !itetrapepti!e3 Trip ina e te ecretata

u" forma !e trip inog

amilaza pancreatica are actiune mai puternica !ecat amila6a ali+ara) !e compunan! i ami!onul cru!3 Do6area amila6ei i a upra functiei pancreatice : #@1-4. unitati >olgemut,;3

Reglarea secretiei pancreatice e face prin mecani m ner+o +egetati+ :+agul timulea6a ecretia !e en6ime pancreatice;) i um ecretina pancreo6imina coleci to?inina) ace tea timul ecretia !e uc pancreatic3

!ila e te pro!u ul !e ecretie i e9cretie ,epatica3 Bila nu e te un uc !ige ti+ propriu-6i ) pentru ca nu contine en6ime3 %ing care e e9creta prin "ila e te fosfatazaalcalina : #@.-5)0 unitati Bo!an ?D au .=--= u3iEl la 4/<C;3 Bila mai contine8

saruri biliare) care e formea6a pe eama cole terolului3 Functia arurilor "iliare8 - emul ionarea gra imilor :fractionarea lipi!el fine;7 - acti+ea6a lipa6ele !in inte tin7 - fa+ori6ea6a a" or"tia aci6ilor gra i3

pigmenti biliari) care re6ulta !in !e compunerea ,emoglo"inei la ni+el ,epatic3 %e formea6a glo"ina i fierul care unt reutili6

!e compune in pigmenti "iliari3 Din glo"ina e formea6a "ili+er!ina :culoare +er!e; care e te re!u a la "iliru"ina :culoare gal"e glicuronic i formea6a bilirubina directa au con ugata3 Pigmentii "iliari

circula in ange u" forma neconjugata) in olu"ila numita bilirubina indirecta au necon ugata3 La ni+elul ficatului acea ta e te c Acumularea pigmentilor "iliari in te uturi) !a culoarea gal"ena a tegumentelor i mucoa elor @ icter3 colesterolul e te o alta u" tanta organica care e ga e te in "ila7 el e te mentinut in u pen ie !atorita arurilor "iliare3 arurilor "iliare ca!e) cole terolul precipita i formea6a calculi "iliari3

unt repre6entati !e "iliru"ina care ajung prin caile

Reglarea secretiei biliare e te timulata !e aruri "iliare) pro!u ii !e !ige tie proteica) gra imile i uleiurile :mai putin gl :eli"erata !e glan!ele !uo!enale;) ner+ul +ag3 Substantele care mare c ecretia "iliara e nume c coleretice3

De i "ila e te ecretata continuu) eliminarea ei in inte tin e te ritmata !e perioa!ele !ige ti+e3 In perioa!ele inter!ige ti+e) "ila +e6ica "iliara3

#er+o ) e+acuarea "ilei e te timulata !e +ag i in,i"ata !e impatic) iar umoral) e+acuarea e te timulata !e coleci to?inina :eli" !uo!enala;3

Fi"re preganglionice ale ner+ului +ag

Capitolul 2
Ulcerul gastro-duodenal

Ulcerul gastro-duodenal este o boala caracterizata prin aparitia unor ulceratii la nivelul mucoasei stomacului si duodenului sau ansa anastomotica a stomacului operat, strabatand mucoasa si depasind $linic se manifesta prin sindrom ulceros, boala interesand intreg organismul.

Ulcer gastro+duodenal

Prevalenta acestei boli in 5omania este de 3+102. 5aportul barbati=femei este de 1,- pentru ulceru pentru ulcerul duodenal. $lasificare + formele uzuale de ulcer: ulcer asociat cu Helicobacter p)lori 1!-2 din ulcerul gastric si 02 din ulcerul duodenal%? ulcer asociat cu consumul de &#(* 1antiinflamatoare nesteroidiene%? ulcer de stress. Etiopatogenie Exista trei linii de aparare la nivelul mucoasei:
mucu - trat a!erent care impie!ica actiunea pep inei a upra celulelor ga trice7

tratul epitelial - participa la aparare prin8 mem"rana apicala7 glutation7 e9cretia ionilor !e 'A) !ifu6ati pa i+ in celula) prin tran port circulatia ang+ina8 preia ionii !e 'A7 a igura aportul energetic3

$and aceste linii de aparare sunt depasite, intervin mecanismele epiteliale de refacere a mucoasei, epiteliale? vindecarea clasica prin tesut de granulatie, angiogeneza si prin remodelarea membranei bazale.

trei linii: reconstituirea stratului epitelial prin acoperirea spatiilor libere de catre celulele adiacente? replic

Ulcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a mucoasei gastrice.*tudiile cele m

evidentiat faptul ca cele mai frecvente cauze de ulcer sunt infectia cu Helicobacter p)lori si consumul de &#

carora ulcerul este foarte rar. #nfectia cu Helicobacter pylori

Este cea mai raspandita infectie de pe glob, insa doar 10+<02 dintre cei infectati fac ulcer. *e asoci duodenita si cu inflamatie cronica predominant antrala. Principalele efecte ale infectiei cu Helicobacter p)lori sunt: + +

prin intermediul cito@inelor produse de celulele inflamatorii, se realizeaza o crestere a gastrinemi

s+a observat ca pacientii infectati cu H.p)lori au o secretie scazuta de somatostatina, ceea c hiperaciditate%.

hipersecretie de gastrina ca raspuns la stimuli alimentari 1442 dintre bolnavii cu ulcer

Ulcer gastro+duodenal + determinat de H. p)lori ,ar, pe langa efectul H.p)lori in producerea hiperaciditatii, mai intervin si alti factori predispozanti. $onsumul de A#%&

Este cea de+a doua cauza frecventa a aparitiei bolii ulceroase. &ceste medicamente pot afecta mucoas contact direct, pe cale sistemica sau prin circuit enterohepatic.

&ctiunea acestor medicamente consta in inhibarea productiei endogene de prostaglandine p

ciclooxigenazei care catalizeaza formarea endoperoxizilor din acidul arahidonic derivat din fosfolipide

celulare. #n consecinta, este afectat mecanismul de aparare si reparatie al mucoasei gastrice dependent de pro /eziunile care apar pot fi diferentiate in 4 categorii: + + + leziuni superficiale + eroziuni si petesii 1hemoragii punctiforme intramucoase%? Aulcer endoscopicA + evidentiat la 10+<-2 dintre consumatorii de &#(*?

Aulcer clinicA + care se manifesta prin hemoragie, perforare sau obstructie, intalnit la aproximat consumatorii de &#(*.

5iscul de aparitie a complicatiilor este crescut la femeile varstnice, probabil din cauza consumului cr la acest grup de varsta. Ulcerul duodenal Etiopatogenie

#n acest tip de ulcer apare o exacerbare a factorilor ulcerogeni 1de agresivitate a mucoasei gastrice%. &
ma a celulelor parietale cre cuta7 cre te eli"erarea !e ga trina la !iferiti timulenti7 cre te en i"ilitatea celulei parietale la timuli normali :,i tamina) ga trina) alimente;7 cre te concentratia pep inogenului I3

7actori ulcerogeni *e produce astfel o hipersecretie de acid clorhidric 1atat bazala cat si stimulata%. &cestor conditii li se asociaza urmatorii factori patogeni: factorul genetic, fumatul

clorhidric, scade secretia de mucus, inhiba secretia prostaglandinelor, scade secretia de bicarbonat din pa duodenal%.

si duoden, scade presiunea sfincterului piloric%, infectia cu H'pylori 1considerata factorul primordial al produ

&proximativ -2 dintre ulcerele duodenale sunt localizate in prima portiune a dupdenului, majoritate

>icroscopic, se deceleaza infiltrat inflamator cu necroza eozinofilica. >ajoritatea pacientilor cu u Helicobacter p)lori colonizand doar mucoasa de tip gastric.

asociaza gastrita antrala tip 6 si leziuni de duodenita. /a nivelul duodenului se descriu leziuni de metap

Ulcer duodenal Clinic

Durerea abdominala este cel mai frecvent simptom, fiind de regula intensa, ca o senzatie de foame

gol dureros epigastric, de arsura, de roadere sau de sfredelire. &pare la 0+130 minute postprandial, d

bolnavul din somn, cel mai adesea la orele 1+< noaptea. Sediul durerii este, in general, in epigas

iradiere spre hipocondrul drept. Durata este cuprinsa intre 40+"0 minute. ,urerea este calma ales primavara si toamna, si dureaza aproximativ < saptamani. &e insoteste uneori de o cuprinde eructatii, regurgitatie acida, pirozis, greturi si=sau varsaturi.

alimentara sau de administrarea de antiacide. *e descrie o periodicitate sezoniera, crizele dureroas

#n functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele situatii deosebite: cand durerea devi la un ulcer penetrant in pancreas 1a erodat peretele gastric pana la nivelul subseroasei, determinand reatia extrem de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugereaza ulcer perforat in peritoneala.

nu se mai calmeaza la ingestia alimentara sau la administrarea de antiacide, insotita de iradiere posterioara, n

pancreasului%? cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de varsaturi, sugereaza o stenoza pil

Ulcer duodenal perforat in cavitatea peritoneala Examenul fizic ne ofera urmatoarele semne: + + abdomen dureros la palpare in epigastrul inferior si paraombilical drept?

perforatia in marea cavitate abdominala determina aparitia contracturii musculaturii abdomin

difuza a intregului abdomen, iar auscultatia poate decela initial o accentuare a zgomotelor intesti + + + obstructia evacuarii gastrice se insoteste de clapotaj? paloarea cutaneomucoasa poate insoti hemoragia acuta sau cronica? decelarea unei hipotensiuni arteriale cu tahicardie sugereaza aparitia unei hemoragii acute 3iagnostic

,iagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele obtinute la examenul clinic precum: durerea abdomina ulcer%. $onfirmarea suspiciunii de ulcer duodenal se realizeaza prin mijloace paraclinice radiologic.

evolutia%, simptomele insotitoare si prezenta eventualilor factori agravanti 1fumatul si antecedentele hered

Endoscopia digestiva este net superioara tranzitului baritat radiologic, care deceleaza doar !0+302

examinarea cu dublu contrast marind sensibilitatea metodei la 02 1deci aproape similara cu a endoscopiei%.

/a examenul radiologic se observa un plus de substanta de contrast care depaseste conturul virtual

1nisa vizualizata din profil% sau ca o opacitate rotunda inconjurata de o zona de edem in faza activa a ulce sau a bariului insuficient fluidizat.

convergente 1nisa vizualizata in imagine directa%. Pot aparea imagini false de ulcer din cauza pliurilor muco

/a examenul endoscopic se vizualizeaza craterul ulceros de diferite forme si dimensiuni, acoperit d alb+sidefie de fibrina.

Endoscopia este indicata ca prima investigatie paraclinica de confirmare a ulcerului duodenal sa tranzitului baritat in urmatoarele situatii:
ra!iologic nu e !etectea6a ulcer !uo!enal la pacienti cu imptome tipice7 pacienti cu a pect ra!iologic !e "ul" !eformat7 e impune atunci can! ulcerul e te prea mic au prea uperficial pentru a fi !etectat ra!iologic7 in ,emoragiile !ige ti+e uperioare la care e incriminea6a ulcer !uo!enal !rept cau6a3

,uodenoscopie

Pentru ca ulcerul gastric este benign, nu este indicata efectuarea biopsiei de mucoasa duodenala rutina a ambelor proceduri 1endoscopica si radiologica% pentru diagnosticarea ulcerului duodenal. $himismul gastric este inutil la pacientii cu ulcer duodenal. ,eterminarea gastrinemiei se recomanda la pacientii cu suspiciune de gastrinom sau la condidatii chirurgical al ulcerului duodenal.

endoscopiei la sfarsitul tratamentului. ,e mentionat ca studii repetate au aratat ca nu are nici o justificar

(este de evidentiere a Helicobacter pylori sunt invazive 1pe cale endoscopica + testul rapid cu urea test respirator cu 1.$0< sau 14$0< + bun pentru diagnostic si control, dar cel cu 14$0< este foarte scump%.

$P+test, Batrox+HP test? culturi? histologic + coloratii HE, Ciemsa, impregnare argentica% sau neinvazive 1Du

H.p)lori coloratie Ciemsa -ratament )#iecti%e4 + + + + + ameliorarea durerii? vindecarea ulcerului? prevenirea recidivelor? prevenirea complicatiilor? tratamentul complicatiilor.

)egim de viata si igieno dietetic: renuntarea la fumat? reducerea consumului de alcool? interzicer

&#(* sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine 1daca nu se poate renunta la ele + poliartri acriturile.

dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosurile, tocaturile, carnatii, mezelurile, conservele, co

(ratamentul medical: durerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de motilitate, ca

acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoa

medicamente: antiacide 1>aalox, Celusil, &lmagel, $almogastrin, ,icarbocalm + acestea amelioreaza sim atat in calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor%,

imbunatatesc vindecarea si reduc recurentele%, antagonisti H* 1$imetidina +'agamet? 5anitidina, 7amotid

'elenzepina + sunt mai rar utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele interfera aza HE+FE a membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de actiune%, prostaglandine 1Enprostil, >isoprostol, 5iboprostil + acestea cresc secretia de mucus gastric, cresc secretia cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrica, stimuleaza refacerea mucoasei% + agenti activi topici

gastrointestinala%, inhibitorii pompei de protoni 10meprazol, /ansoprazol + sunt cei mai puternici antiacizi,

pH acid devine polar si se leaga la suprafata craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactive factorii de agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine, stimuleaza sinteza glicoproteinelor putin folosita din cauza efectelor secundare: retentie hidrosalina, hipo@aliemie, H'&%, 'etraciclina, >etronidazol, $laritromicina + se adauga in primele !+1. zile ale tratamentului antisecretor%.

acizii biliari? Ulcogant? 6ismut coloidal + formeaza un film protector pe suprafata craterului ulceros si previn

bactericid fata de Helicobacter p)lori? $arbenoxolona + stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine

(ratamentul chirurgical + indicatiile acestuia sunt: esecul tratamentului medical corect administ

durerii abdominale, semne radiologice sau endoscopice de ulcer, persistenta hiperaciditatii, persistent

H.p)lori? ulcere duodenale agresive 1post+bulbare, se recomanda interventie chirurgicala radicala pentr o categorie de pacienti care sunt greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare + laparoscopica%.

situatii + vagotomie cu bulbantrectomie si excizia ulcerului%? tratamentul chirurgical ca o alternativa a celui m

9agotomie

Castroduodenostomie

Ulcerul gastric &pare mai frecvent dupa a "+a decada a vietii. Ulcerul gastric se aseamana cu ulcerul duodenal, dar cea mai frecventa localizare fiind la nivelul micii curburi in portiunea verticala.

de leziuni intinse de gastrita. Ulcerul benign este situat distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa car

7orma ulcerului este rotunda sau ovalara, cu margini net conturate si dimensiuni variabile, pa diametru. &proape intotdeauna ulcerul gastric este insotit de leziuni de gastrita antrala.

Ulcer gastric Etiopatogenie Ulcerul gastric este caracterizat prin urmatoarele modificari: $apacitatea secretorie este normala sau redusa? 5ezistenta mucoasei gastrice este diminuata?

10+<02 din ulcerele gastrice sunt insotite de ulcer duodenal, avand un profil secretor similar cu c duodenal.

$a factori patogeni ai ulcerului gastric, putem aminti: refluxul continutului bilioduodenal, sp consumul de &#(* care inhiba sinteza de prostaglandine. $linic

$el mai frecvent simptom al ulcerului gastric este durerea epigastrica, ce este mai putin tipica f ulcerul duodenal. ,ebutul durerii este la 40+"0 minute postprandial, iar durerea poate sa nu stang.

alimentara si chiar sa se accentueze postprandial. *ediul durerii este in epigastrul mediu si iradiaza catr

,urere epigastrica

&lte simptome insotitoare ale durerii abdominale sunt greata si %arsatura, care apar in ulcerul ga obstructie la evacuarea gastrica 1spre deosebire de ulcerul duodenal%.

Anore"ia, insotita de scadere ponderala este mult mai frecventa la bolnavii cu ulcer gastric, din ca acestora fata de durerea provocata sau accentuata de alimentatie. (u s+a observat o concordanta clinico+lezionala, multe cazuri fiind asimptomatice. Examenul obiectiv poate decela:
facie ulcero - upt) cu pometii proeminenti7 la palparea abdomenului) durere pe linia 9ifoom"ilicala) la .-4 cm !ea upra om"ilicului

%e mai pot !ecela semne si simptome care sugereazaocomplicatie) cum ar fi8 hemoragia digestiva) care e te !e tul !e f locali6are pilorica3

ga tric :la circa .0F !intre pacienti;) perforatia gastrica :apare mai rar !ecat ,emoragia;) obstructia e+acuarii ga trice ap

Hemoragie digestiva

Ulcer perforat in cavitatea abdominala

3iagnostic

Diagnosticul clinic se bazeaza pe anamneza: durerea 1caracterul, sediul, debutul, evolutia%, fenome consum de &#(*. $onfirmarea suspiciunii clinice de ulcer gastric se efectueaza prin mijloace paraclinice: +

)adiologic: prin examenul baritat se poate vizualiza nisa, in aproximativ 302 dintre cazuri, c

caracteristici: opacitate care depaseste conturul gastric, delimiatre neta, este inconjurata de pliuri co

craterul ulceros. *e mai pot constata semne indirecte: incizura spastica 1pe marea curbura%, hi

gastric, hipersecretie. /ocalizarea cea mai frecventa a nisei in ulcerul gastric este la nivelul mi

portiunea verticala. #maginea radiologica a nisei in ulcerul gastric trebuie diferentiata de nisa malign

gastric, care are urmatoarele caracteristici: margini neregulate ale nisei, infiltratie evidenta in jurul n de consumul de &#(* sunt rar identificate radiologic, fiind superficiale.

lacunaA care nu depaseste conturul gastric, pliurile sunt ingrosate si se opresc la distanta de nisa. Ul

5x +bariu +

Endoscopia digestiva superioara permite vizualizarea craterului ulceros acoperit de o membrana fibrina. /a pacientii varstnici, ulcerul gastric apare mai frecvent in portiunea superioara a corpului pliurile mucoasei gastrice sunt convergente catre crater.

fundul stomacului sau cardia. /a nivelul ulcerului se poate vizualiza un vas de sange 1cu potential h

Endoscopie + *pre deosebire de ulcerul duodenal, in ulcerul gastric este imperativ necesar sa se recolteze

marginea ulcerului, periulceros si din baza ulcerului%, precum si sa se repete examenul endosco

saptamani de tratament medical, pentru confirmarea benignitatii si, respectiv, a vindecarii ulcerului g + $himismul gastric se practica foarte rar astazi. Eventuala aclorhidie in ulcerul gastric, evidentiat endoscopic pledeaza pentru malignitate.

,eterminarea secretiei gastrice de acid clorhidric +

'estele pentru evidentierea H.p)lori + se foloseste testul rapid la ureaza cu examinare histologic antrului si de la 1+< cm de marginea ulcerului. -ratament +biective:

aproximativ !02 dintre pacientii cu ulcer gastric sunt infectati cu H.p)lori. 6iopsiile vor fi luate

+ + + + +
1.

ameliorarea durerii vindecarea ulcerului? prevenirea recidivelor? prevenirea complicatiilor? tratamentul complicatiilor.
Regim de viata si igienico"dietetic8 renuntarea la fumat) re!ucerea con umului !e alcool) inter6icerea AI#%) a!mini trarea !e pro taglan!ine) !ieta +a e9clu!e alimentele care pro!uc !ureri8 con!imente) acrituri3

au a oc

Piramida alimentara
2.
#ratamentul medical e utili6ea6a acelea i cla e !e me!icamente ca concomitent al infectiei cu '3pDlori) !aca acea ta e9i ta3 In tratamentul ulcerului ga tric cu '3pDlori po6iti+ e incepe cu c

i in ca6ul ulcerului !uo!enal) punan!u- e acce

me!icamente a ociate;8 Omepra6olAAmo9icilina =)0 g 9 .E6i) Omepra6olATetraciclina =)0 g 9 .E6i) Anti '.AAmo9icilina3 Tratame

cel anti"acterian e incep imultan) cel antimicro"ian intrerupan!u- e !upa / 6ile) iar cel anti ecretor continuan! inca 4 aptamani

3.

#ratamentul chirurgical - in!icatiile tratamentului c,irurgical unt8 lip a !e ra pun la tratamentul me!ical aplicat corect timp en!o copic i ,i tologic7 aparitia complicatiilor - ,emoragie) perforatie) penetrare) clero6a periulceroa a

reaparitia ulcerului in timpul tratamentului !e intretinere7 u piciune !e malignitate !in cau6a mo!ificarii imptomelor au ca urm utili6ea6a rezectia mai mult au mai putin e9tin a) la care e a!auga8 vagotomie :in ulcere prepilorice cu ,iperaci!itate;7 la Rou9;3

au me!ioga trica

in$ectari hemostatice7 gastroenteroanastomoza a ociata cu +agotomie :la tineri e te folo ita mai frec+ent Ban a in GB - ga troje

&ntrectomie + rezectia zonei antrale

Hemostaza cu electrocauter

Hemostaza cu injectie salina $omplicatiile ulcerului gastro duodenal $ele mai frecvente complicatii ale ulcerului sunt:

%emoragia - inci!enta ,emoragiei !ige ti+e uperioare :'D%; majore e te !e =0<8=<<<<<) iar pe te 1<F !intre ace ti "olna+i r tratament i !e ingrijire a "olna+ilor3 Dintre "olna+ii cu ulcer) =0-.<F pre6inta acea ta complicatie in !ecur ul e+olutiei "olii3 !intre "olna+i e pre6inta cu 'D% e+i!enta prin8 hematemeza :+ar atura cu sange proaspat rosu au in Bzat de cafea lucio ) !e culoare neagra - Bca pacuraB) urat miro itor;7 ,emateme6a i melena3 Alte imptome i emne a ociate care apar incopa) etea) tran piratiile) ocul3 Principalele etape de interventie in caz de !"S unt8

!e "oala ulceroa a imptomatica3 Mortalitatea in 'D% e mentine ri!icata) in ciu!a im"unatatirii pectaculoa e a mijloacelor

prevenirea exsanguinarii este de prim ordin: resuscitarea + inainte de stabilirea cauzei hemoragie hemoragie. Nu se practica endoscopie de diagnostic000

sectia de terapie intensiva? consult terapeutic endoscopic si chirurgical cat mai repede? tratament spe

echilibrarea hemodinamica - instalarea unei linii venoase, introducerea rapida de ser fiziologic 0,

de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g=dl 1nu ne orientamdupa hematocritGG%. + localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului, prin anamneza 1istoric

sugestive de ulcer% si endoscopie. #n caz de sangerare activa, cheag aderent si vas sangvin vizibil, electrocauterizare.

tratamentul endoscopic al hemoragiei prin injectare de alcool, substante sclerozante ori adren

7otocoagulare hemoragie digestiva

ace tuia in ca+itatea peritoneala i eliminarea continutului ga tric la ace t ni+el3 Clinic - e pre6inta !e cele mai multe ori ca un mu culaturii a"!ominale pana la contractura3 Paraclinicanalizele de sange in!ica leucocitoza) uneori amila6emie3 Ra!iografia e+i!entia6a pneumoperitoneul3 Tratamentul e te c,irurgical) !e o"icei cu suturasimpla a perforatiei i +agotomie electi+a3

Perforatia - apare !e 5-1 ori mai frec+ent la "ar"ati !ecat la femei3 Con ta in perforarea peretelui ga tric !e catre craterul ulcero

o urgenta c,irurgicala3 Pacientul ta nemi cat in pat) cu re piratii uperficiale3 A"!omenul e te inten !urero ) pre!ominant in epig

Ulcer perforat

*utura perforatiei si vagotomie

Penetrarea - con ta in perforarea !e catre craterul ulcero pancrea a peretelui ga tric au !uo!enal) cu penetrarea

a intr-un org

au ficat3 Clinic - e manife ta prin !urere inten a) per i tenta) !e o"icei e9traa"!ominala :!urere po terioara in u

pancrea ;) care e mo!ifica cu po6itia "olna+ului3 Tratament - !aca terapia me!icala nu pro!uce +in!ecarea) e inter+ine c,irurgic

Ulcer penetrant in pancreas

&bstructia - repre6inta o" tructia e+acuarii ga trice) in -<F !intre ca6uri) pro+ocata !e ulcerul !uo!enal3 Factorii cau6ali a

inflamatia periulceroa a) pa mul mu cular a ociat i teno6area prin fi"ro6a3 Clinic - e manife ta prin +ar aturi recurente) a"un imptome e pro!uc ca!ere pon!erala) alcalo6a i !e ,i!ratare3

far itul 6ilei) continan! alimente ingerate cu mai mult !e C ore inainte3 Mai apar "alonare po tpran!iala i inapetenta3 Prin p

0bstructie prin stenoza pilorica

(ratament medical + echilibrare hidroelectrolitica si acidobazica, terapie cu blocanti H<, terapie c infectiei cu H.p)lori, dilatatii endoscopice cu balonas.

Capitolul
!olul AM in ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal

.1 !olul AM in profila"ia ulcerului gastric

Creutatile pe care le intampina oamenii de stiinta in descoperirea tuturor cauzelor de imbolnav

elaborarea de noi substante care sa distruga aceste cauze au dus la dezvoltarea unor mijloace de preveni determinante, favorizante si predispozante. $auzele determinante constau in: + + traumatism psihic grv si de lunga durata emotii puternice, viata agiata

eputem feri de boala ulceroasa numai daca sunt cunoscute cauzele care o pot determina.&cestea se im

suprasolicitari fizice si psihice $auzele favorizante sunt reprezentate de:

+ + + + +

alimentatie neigienica, nesatisfacatoare calitativ si cantitativ medicatie iritanta focare de infectii in organism ingestia de substante caustice boli ale *( si ale arterelor

0 viata ordonata, lipsita de incordare nervoasa, de suprasolicitare fizica si psihica reprezinta imp

pentru inlaturarea cauzelor mentionate. 7iecare persoana de+a lungul existentei sale si+a stabilit un anum

masa, stomacul fiind solicitat in acest fel sa+si indeplineasca functiile sale de digerare a alimentelor la anumi

)egimul alimentar + desi exista prea putine dovezi ca mancarea poate provoca aparitia unui ul sufera de ulcer banuiesc sau se plang ca mancarurile condimentate sau fierbinti le accentueaza simptome exista dovezi clinice ca asemenea mancaruri ar influenta evolutia ulcerului, dar daca o persoana cu ulcer

indoiala ca o data ce acesta a aparut, anumite mancaruri pot ameliora sau agrava evolutia acestuia. (umero

stare de disconfort abdominal dupa ce le consuma, este preferabil sa renunte la ele. *e considera ca lapte gastrica si ca un pahar cu lapte usureaza orice durere, mai ales pe aceea care apare noaptea. #n urma legume, poate contribui la prevenirea recidivei ulcerului duodenal.

lactate pot captusi stomacul, inlaturand durerea ulceroasa. 'otodata, se considera ca laptele poate neutra

efectuate, s+a ajuns la concluzia ca un consum sporit de alimente cu continut de celuloza, paine integrala, ce

&lcoolul + ingestia de alcool poate intensifica durerile ulceroase. &lcoolul lezeaza ulcerul deschis, ca provocand astfel durerea specifica.

Pericolele consumului de alcool ,e asemenea, este recomandat sa se evite ingrasarea pentru a nu suprasolicita organismul.

7umatul este de asemenea foarte periculos, acesta incetinind procesul de inchidere a ulcerului. &cea

chiar la pacientii care iau medicamente antiulceroase eficiente, de exemplu, H<+antagonisti. 7umatul c care se stie ca este responsabil de aparitia marii majoritati a ulcerelor.

recidivarii ulcerului. *tudii recente au demonstrat ca fumatorii sunt mai receptivi la infectia cu Helicobacter

Un alt factor in determinarea ulcerului este si stres+ul, care poate intensifica durerile ulceroase sau p indigestie asociata cu ulcerul. ,e aceea, in profilaxia acestei boli este foarte importanta o viata normala, si alcoolul.

evitarea stresului, a eforturilor fizice precum si educarea pacientilor pentru evitarea factorilor favorizanti, cu

.2 !olul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire

Boala !uce la pier!erea calitatii +ietii) mo!ifica relatiile ociale la ni+el !e familie) profe ional) timp li"er i generea6a anumite moti+e care impun a i tentei me!icale i celorlalte ca!re me!icale un efort !eo e"it in reali6area unui me!iu !e ingrijire optim3

Intr-un pital) in!iferent !e i temul !e con tructie - pavilionar # monobloc) functionea6a mai multe er+icii : ectii; in raport cu tru

&ectia de gastroenterologie are o structura speciala care confera o functionalitate aparte si cuprind paturi, sala de tratamente, cabinete pentru investigatii paraclinice,anexe strict necesare pentru desfasurarea

unele spitale avand chiar bloc operator si sala de terapie intensiva la nivelul sectiei pentru a se putea interven poate creea o stare majora de teama si anxietate acestuia.

urgente majore, cum este hemoragia digestiva, sau pentru a evita transferul pacientului pe sectia de chirur

*ectie spital

&tunci cand sectia are in componenta bloc operator, acesta trebuie sa reprezinte compartimentul spec construit din materiale ce pot fi dezinfectate usor. *tructura blocului operator trebuie sa cuprinda mai multe incaperi care sa+i asigure functionalitatea:
camera BfiltruB in care per onalul me!ical e !e6"raca !e tinuta !e pital i im"raca alta curata i terili6ata3

al sectiei fiind o unitate functionala aparte + el fiind izolat de restul sectiei, avand circuite separate pentru sep

camera !e pregatire a me!icilor c,irurgi care cuprin!e un patiu pentru palarea mainilor) !otat cu .-4 c,iu+ete cu ro"inete p apun i olutii pentru terili6area mainilor3

camera !e im"racare a lenjeriei terile pentru operatie) pre+a6uta cu o ma a pe care e ga e c ,alate) ma ti i manu i terile3

ali !e operatie :cel putin 4-5 pentru fiecare "loc operator;) complet i6olate !e e9terior) climati6ate cu trecerea aerului prin filtre

a igure terili6area aerului) cu o temparatura intre =1<-..< i umi!itatea !e 0<-/<F3

Mobilierul unei sali de operatie trebuie sa fie redus la strictul necesar si va cuprinde: + + + + + masa de operatie de constructie speciala cu lampa scialitica mese pentru instrumentele necesare interventiei mese = polite pentru depozitarea casoletelor cu campuri sterile si a cutiilor cu instrumentar aparatul pentru anestezie generala si masuta cu medicamente

aspiratoare, bisturie electrice, aparate de chirurgie celioscopica, aparatul 5oentgen mobil, lampi mo lampi pentru U*, electrocauterizator, taburete rotative

camera !e preane te6ie i !e tre6ire) in care e face pregatirea ane te6ica i e a igura tre6irea completa a "olna+ului operat3 camera !e palare a in trumentarului folo it in timpul inter+entiei :!e o"icei o camera pentru . ali !e operatie;3 camera !e !epo6itare a lenjeriei mur!are) maga6ia cu aparatura i in trumentar !e re6er+a) grup anitar) o camera !e repau per onal

&ala de tratament serveste la pansarea bolnavilor precum si la efectuarea unor examene clinice 1

vaginale, anoscopii%, a unor proceduri speciale 1spalaturi vaginale, clisme, punctii% sau la recoltarea de analiz

trebuie sa fie o sala aseptica si alta pentru bolnavii septici. #ntr+o sala de pansamente trebuie sa existe in mo

canapea, o masa pentru examinare, caruciorul cu solutii, instrumente, comprese pentru pansat, dulapuri pent eprubete pentru recoltat produse biologice. &ala de raport si cancelaria medicilor

1sterile si nesterile%, chiuvete pentru spalat instrumente, cuve pentru dezinfectia unor instrumente, serin

&ala asistentelor din tura, unde isi rezolva problemele administrative, de supraveghere si tratare a bo ,rupuri sanitare pentru bolnavi si personalul medico+sanitar. >agazia de lenjerie si alte obiecte de inventar se gaseste sub administratia asistentei sefe.

*ala de tratamente

&aloanelepentru bolnavi, sunt amenajate, in asa fel, pentru a corespunde cerintelor de ingrijire a ac ingrijire a bolnavilor in raport cu gravitatea bolii. *uprafata pentru un pat de adult este stabilita la -+" m a bolnavului canceros.

salon se gasesc "+3 paturi, dar ideal ar fi ca un salon sa nu fie mai mare de <+4 paturi, ceea ce ar asigu

sa fie asigurata o temperatura de <00+<<0$ si umiditate de .0+-02 si sa fie luminoase, pentru a diminua star

Patul bolnavului Asistenta medicala asigura si mentine aceste conditii si le imbunatateste, oferind un confort optim luminozitate buna a salonului si cu dotari tehnice moderne.

*alon

-aturile trebuie asezate astfel incat sa permita abordul bolnavului pe trei laturi, iar la fiecare pat sa e noapte si sistem de semnalizare pentru asistente.
"olna+ii gra+i e i6olea6a in re6er+e cu =-. paturi) care +or fi !otate cu i teme !e a piratie) monitori6are i o9igen3

Pentru "olna+ii eptici :cu plagi infectate) infectii cutanate) upuratii) gangrene; tre"uie a e9i te aloane eparate) i6olate !e

Patul este mobilierul cu cea mai mare importanta din salon, acesta fiind astfel confectionat incat sa comode pentru pacient si usurinta in manevrarea de catre personalul sanitar.

Patul cu somiera mobila, denumit si pat universal este confectionat din mai multe bucati articu

permitand asezarea pacientului in pozitii variate: semisezand, pozitie cu picioarele flectate, pozitia 'rendele

actionat pana la o inclinatie de 400, acesta este prevazut si cu roti cauciucate pentru deplasare si cu tam mesei, scris sau citit putand fi inclinata in diferite unghiuri, iar dupa utilizare poate fi introdusa sub somiera. &ccesoriile patului sunt reprezentate de: saltea, perna, patura, lenjerie, musama si aleza.
%alteaua) tinan! cont !e gra+itatea inter+entiei c,irurgicale i !e perioa!a lunga !e pitali6are) tin!e a fie confectionata !in pla "urete au umplute cu apa E aer) compartimentate) oferin! po i"ilitatea !e a c,im"a frec+ent uprafata !e prijin a corpului pentru decubit3 %e intretin mai u or) !eoarece nu a" or" !ejectiile i unt mai u or !e curatat3

imobilizare + manevrarea facandu+se printr+o pedala. &cest pat este prevazut cu o planseta proprie, care serv

Pat cu somiera mobila $onform normativelor in vigoare, masa bolnavilor se serveste de catre asistenta medicala

respectand regimurile de pe 70 pentru fiecare bolnav, dupa ce a primit aprobarea asistentei sefe sau a medic medicala la pat, pe o masuta de constructie speciala.

care precizeaza obligatoriu calitatile organoleptice ale hranei. /a bolnavii nedeplasabili, masa se serveste de

#n unele spitale exista sali de explorari imagistice, probe functionale chiar in incinta sectiei + fiin

foarte mult procesul de diagnosticare si evaluare a rezultatelor terapeutice.#n imediata apropiere se asigura b

pentru apelarea asistentei medicale la nevoie, sonerie cu semnal luminos si = sau acustic la camera asistentelo

Pentru obtinerea unor rezultate terapeutice bune, asistenta medicala trebuie sa asigure un climat adec pacientilor, mai ales in cazurile cand acestia sunt imobilizati la pat timp indelungat.

increderea bolnavului, sa dea dovada de o competenta deosebita, sa acorde importanta asigurarii conditiilor

Igiena generala si corporala

referindu+se la:
patura pe pate i cap;7 e +a e+ita a e6area in 6one e9pu e curentilor !e aer3 mentinerea curateniei riguroa e a aloanelor i !e6infectia perio!ica) aplican! ma uri !e a ep ie i anti ep ie3

&sistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea igienei bolnavului, un elem

aeri irea alonului :in perioa!ele reci e +a a+ea in +e!ere ca pacientul a fie intor cu patele catre ferea tra !e c,i a) au +a

curatenia a ternuturilor i a lenjeriei !e corp - c,im"area ei !e cate ori e te ne+oie) au protejarea patului cu mu ama i ale6a lenjeria a nu fie tran a i mototolita - fa+ori6ea6a e carele !e !ecu"it3

(oaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai partiale sau complete. #n masura in care bo mobilizat.

&sistenta medicala va lua masuri de precautie in timpul baii, pentru ca bolnavii sa nu fie expusi curen

$uratarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni, descoperindu+se treptat numai z spala.

*copul efectuarii toaletei este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos, descuamat si secretiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a altor substante straine care adera la piele, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: + + + + + sa convinga pacientul cu mult tact si delicatete sa menajeze pacientul, protejandu+l cu un paravan fata de ceilalti bolnavi sa asigure o temperatura adecvata in salon, pentru a+l feri de raceala sa pregateasca materialul necesar in prealabil, pentru ca ingrijirile sa fie cat mai operative

activarea circulatiei cutanate, crearea unei satri de confort pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asis

sa actioneze rapid, sigur dar cu blandete pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si de efort sau obose

#ndiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu musama si aleza. ,aca boln deplasa, se prefera efectuarea baii generale in sala de dus.

Alimentatia se poate efectua activ sau pasiv in functie de starea bolnavului, asigurandu+se o pozitie c

1se aseaza un prosop pe marginea patului%, pacientul fiind asezat sprijinit 1daca este posibil%, fie prin ridica

pe <+4 perne, pe piept i se aseaza vasul cu mancarea, iar asistenta medicala sta alaturi, il supravegheaza sau i

,aca alimentatia se face pasiv, asistenta medicala trebuie sa manifeste calm si rabdare, sa nu incarc

mult, sa nu il zoreasca pe pacient si de asemenea sa verifice temperatura alimentelor. *e va avea grija ca fir formarea escarelor.

se imprastie sub pacient. *e va supraveghea si efectua aranjarea patului si intinderea lenjeriei + deoare

#ndiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medicala va avea in vedere o

prezentarea alimentelor cat mai estetic si pe cat posibil va tine cont de preferintele pacientului, in limita restr fiind prezente in marea majoritate a cazurilor de cancer de colon, precum si evitarea obezitatii%.

de medic. &sistenta medicala va respecta numarul de calorii necesare, pentru a nu fi supraalimentat 1problem

7ructe

Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta unei alimentatii sanatoase, cu ro important in cazul afectiunilor canceroase.

$omportarea personalului fata de bolnavii imobilizati trebuie sa fie cat se poate de atenta, deoarec anxiosi, irascibili, capriciosi.

&sistenta medicala va tine cont de starea psihica a bolnavului, avand o comportare plina de blandet

preocupata de programul zilnic, sa+l scoata la aer 1cu caruciorul sau eventual cu patul% + atentia cu care e catre bolnav.

contribuind la intarirea increderii in personalul sanitar precum si la suportarea cu usurinta a perioadei de

#n cazul pacientilor cu ulcer gastro+duodenal asigurarea regimului igieno+dietetic are un rol primordia

*e va administra un regim cat mai complet posibil care sa contina alimente cu toti factorii nutritiv si neuropsihice profesionale si extraprofesionale ale acestuia.

corecta si sub toate formele de pregatire, suficient ca aport caloric, in functie de varsta pacientului si solicita

&sistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolu

alimentatia fiind repartizata in - mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al pacientului, mai ales p

perioada dureroasa. #naintea fiecarei mese intreaba pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura greutate.

disparut dupa consumul de alimente. 9a cantari bolnavul o data pe sapatamana, pentru a observa din tim

&limente permise &tunci cand pacietul prezinta inapetenta datorata simptomelor de greata si varsaturi si alimentatia si afectata prin deficit, asistenta medicala alimenteaza pacientul parenteral pentru ca acesta sa

si nutritional, instituind perfuzii cu glucoza -2,102? hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoac

&minomel%, vitamine si electroliti dupa indicatia medicului. &ceasta calculeaza numarul de calorii in func celulare. ,upa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de lichide reci, oderite cu

stari patologice, adaugand 142 pentru fiecare grad de temperatura peste 4!0$? <0+402 pentru agitatie, conv

&sistenta medicala exploreaza gusturile si obieceiurile alimentare ale pacientului si constientiz asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii. 7ace bilantul lichidelor ingerate si eliminate.

*erveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator. #n

categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele calitative si cantitative ale principiilor alimenta confortabil, explicandu+i scopul interventiilor si incurajand pacientul.

inlocuirii unui aliment care declanseaza anumite simptome cu altul. Echilibrarea psihica o face asigurand u

. !olul AM in sta#ilirea diagnosticului

Pentru stabilirea dignosticului de certitudine, a cauzei acestuia precum si a tratamentului necesar, se f

anamne6a e9amenul clinic E o"iecti+ e9amenele paraclinice i !e la"orator

Anamneza sau interogatoriul este deosebit de valoroasa pentru orientarea diagnosticului etiologic.
tul"urarile p i,ice precum i i toricul "olii :anamnesis morbi;) i toricul +ietii :anamnesis vitae; i a antece!entelor ,ere!ocolaterale3

Anamne6a e te meto!a !e in+e tigatie clinica prin care me!icul cunoa te) !in relatarile "olna+ului) tarea a !e anatate) uferintele) e

(otiunea de anamneza deriva de la cuvantul grecesc anamnesis care inseamna aducereaminte

Anamne6a cuprin!e) !eci) toate informatiile !e care "olna+ul Bi i aminte teB in legatura cu inceputul) cau6ele i e+olutia "olii ale or!in u"iecti+ - "olna+ul relatea6a !iferitele tul"urari pe care le pre6inta) in pecial ceea ce imte i inainte !e toate !e ceea ce ufera3

a con ulte me!icul3 Operatia prin care e o"tin B!atele anamne ticeB e nume te interogatoriu3 In ca!rul anamne6ei o"tinem in primul

0fera datele privind fenomenele care apar brusc si care surprind bolnavul, precum si debutul bol succesiunea diferitelor simptome? ce simtome au aparut la inceputul bolii, cum au evoluat in timp? ce intervenit in intensitatea si durata lor. &namneza are o mare pondere in Adiagnosticul presimptomaticA al preced aparitia unor boli.

stadiilor de evolutie a unor boli cu rol important in conturarea tabloului clinic si in stabilirea diagnosticu

#n contextul progreselor deosebite ale medicinei contemporane, anamneza isi pastreaza importanta inestimabila in elaborarea diagnosticului.

&cumularea de informatii, in scopul intocmirii anamnezei se efectueaza de catre medicul curan primului contact, de obicei in camera de garda, dar si pe parcursul internarii.

)olul asistentei medicale este de a asista la interviu si de a ajuta uneori pacientul sa inteleaga i intervine in dirijarea discutiei atunci cand raspunsurile pacientilor se abat de la subiect.

>edicul inscrie in 70 datele culese in rubricile: antecedente personale fiziologice si patologic heredocolaterale precum si conditiile de munca si viata. Pe parcursul anamnezei se obtin date despre:
!atele "iografice ale pacientului - numele) +ar ta) e9ul) ocupatia) tarea ci+ila) a!re a

moti+ele internarii cuprin!8 imptomele majore care l-au !eterminat pe "olna+ a e a!re e6e me!icului :!urere) fe"ra) tu e) a

acu6e principale care repre6inta moti+ele internarii nu tre"uie a cuprin!a termeni !e !iagno tic au entitati !e "oala3 In e+aluarea !e urgenta- al+are3

important !e a e con emna in FO) con!itiile in care a fo t internat "olna+ul8 !in proprie initiati+a) la in!icatia me!icului !e famili

i toricul "olii actuale are o imen a +aloare !iagno tica i incum"a o mare re pon a"ilitate profe ionala) ace ta +a cuprin!e !e cri preci a a tuturor imptomelor i emnelor "olii) !e la inceputul ei) !in cur ul e+olutiei i pana in momentul pre6entarii "olna+ului la

#storicul bolii va cuprinde nu numai descrierea AizolataA a simptomelor si semnelor bolii pentru ca

adreseaza medicului, ci si istoria vietii pacientului, ca Afiinta socialaA 1*t. *tanca 13 1% in totalitate, cu int Astresului vietii cotidieneA, al Astresului psiho+socialA in procesul imbolnavirii.

factorilor de mediu, cu rolul conditiilor de munca si de viata 1familie, ocupatie, probleme socio+econom

#n raport cu caracterele semiologice 1frecventa, circumstante de aparitie, localizare, mod de debut, in valoarea lor diagnostica, simptomele se impart, in mod conventional, in:

simptome de ordin general - care nu unt caracteri tice pentru o "oala

simptome de ordin local - repre6entate !e manife tari clinice "ine conturate) cu anumite particularitati emiologice care le confe caracteri tice anumitor "oli3

Privind prin aceasta prisma, pentru a valorifica datele anamnestice cat mai eficient, in elaborarea dia va preciza: + + data inceputului bolii + astfel se disting boli acute = cronice

modul de debut + debut acut, brusc, cu caracter brutal 1cazul fracturilor% = debut lent insidios, carac cronice 1cum este si cazul bolilor canceroase in perioada asipmtomatica%

+ + +

localizarea simptomelor intensitatea simptomelor + orienteaza adeseori asupra gravitatii bolii evolutia simptomelor + continua, progresiva, intermitenta, ciclica sau regresiva.

Este important de a preciza circumstantele si factorii care declanseaza, amelioreaza sau agraveaz precum si asocierea altor simptome.
antece!entele ,ere!ocolaterale - pre6inta un intere !eo e"it !atorita faptului ca e pot !i tinge8

boli in care exista o predispozitie ereditara boli determinate AstrictA genetic + bolile ereditare boli conditionate de o contagiune familiara
i a patologiei en!ocrino-+i cerale a femeii)

antece!entele per onale) fi6iologice i patologice - o"tinem informatii in legatura cu "olile !e care a uferit "olna+ul !in copilarie In conte9tul patologiei neonatale climacteriului3 men truatia) comportamentul ciclului men trual) termenele na terilor) a+orturi pontane

e +or o"tine informatii referitoare la +ar ta

au pro+ocate) copii na cuti mo

con!itiile !e munca i +iata - +or fi anali6ate i interpretate in conte9tul factorilor !e ri c i al factorilor tre anti3 factori !e ri c - tre ul) alimentatia) alcooli mul) ta"agi mul) poluarea me!iului inconjurator) B in!romul general !e a!aptareB3

'(amenul clinic ) obiectiv - cu toate ca in marea majoritatea ca6urilor) !atele anamne tice ne orientea6a i pot ugera e9i ten

ele nu unt uficiente pentru a ela"ora un !iagno tic3

#ntotdeauna se va respecta si aplica, una din legile fundamentale ale clinicei + Adiagnosticul se elabor se succed, se completeaza , reprezentand o unitate a examenului clinic.

baza anamnezei si a unui examen obiectiv sistematic, complet, riguros si minutiosA. &stfel anamneza si exam

#n prima etapa, se va efectua un examen general de ansamblu, care se va orienta si va premite sa a deformatii ale sistemului osos, prezenta unor cicatrice + orienteaza asupra trecutului patologic 1apendicectomie, colecistectomie, histerectomie%.
locomotor) !ige ti+3

generala a bolnavului: modificari ale starii de constienta, gradul de slabire + ca marturie a severitatii unei

In a !oua etapa a e9amenului o"iecti+ !etaliat) +om e9plora in mo! i tematic !iferitele aparate i organe8 aparat re pirato

Examenul obiectiv cuprinde cele patru metode clasice de explorare semiologica: inspectia palparea percutia auscultatia

>anifestarile de ordin fizic, pe care la constatam la examenul obiectiv, reprezinta semnele clinic datele anamnestice si interpretate in raport cu mecanismul lor fiziopatologic, in cadrul procesului rationamentului clinic.

exteriorizeaza o boala. *emnele clinice puse in evidenta prin aceste metode ale examenului obiectiv vor

Examenul obiectiv va fi practicat in conditii adecvate, privind spatiul necesar, patul = masa de exam adecvat in ce priveste buna iluminare si temperatura a camerei. )olul asistentei medicale este foarte important in aceasta etapa de diagnostic + aceasta ajutand sustine fizic si psihic pe tot parcursul examinarii.

evita pozitii incomode care ar putea impiedica explorarea anumitor regiuni. Este necesar asigurarea unui cl

dezbrace si explicandu+i acestuia scopul acestui examen, il ajuta la schimbarea pozitiilor de examinare cerute

,ezbracarea pacientului pentru consult

,e asemenea &> in serviciul de gastroenterologie trebuie sa cunoasca semnele si simptomele afe reactiile pacientului in timpul examinarii, incercand sa+l linisteasca, sa+l incurajeze, stiut fiind simptomelor bolii este foarte anxios.

Pentru afectiunile digestive, metodele examenului clinic, pot orienta medicul asupra diagnosticului d investigatii suplimentare care sa dea certitudinea diagnosticului.

#nspectia reprezinta prima si cea mai simpla metoda obiectiva de investigatie semiologica. #n cadru cu pometii proeminenti%, pozitii antalgice. -alparea poate evidentia durere pe linia xifoombilicala, la <+4 cm deasupra ombilicului.

vor observa modificarile generale: distensia abdomenului, faciesul pacientului 1daca este palid, incercanat,

Palparea abdomenului

Diagnosticul clinic in cazul ulcerului gastro+duodenal se bazeaza pe anamneza: durerea 1caracterul, s evolutia%, fenoimene insotitoare, consum de &#(*.

$onfirmarea suspiciunii clinice de ulcer gastro+duodenal se efectueaza prin mijloace paracli #nvestigatiile paraclinice Examenele paraclinice imagistice si de laborator completeaza obligatoriu examenul clinic. Exiata teste sau investigatii pentru duagnosticul de ulcer: radiografia dupa administrarea de bariu si endoscopia.

Examen radiologic + este fundamental pentru diagnostic. Examenul radiologic este cea mai veche s

utilizata explorare imagistica. &paratele moderne de radiologie efectueaza atat radiografii cat si radioscopii

si sunt prevazute cu intensificator electronic de imagine si un sistem de televizare a acestora. &vantajele pr

imaginile anatomice foarte bune, costul relativ moderat 1comparativ cu alte explorari imagistice%, montarea i unui numar suficient de specialisti care sa le poata folosi in diferite tipuri de localitati si aglomerari urbane.

mici si posibilitatea realizarii sub forme utilizabile: la patul bolnavului, in sali de operatie, camera de garda

Principalul dezavantaj este reprezentat de radiatia ionozanta la care este expus bolnavul si perso

medical. 5adiografia precizeaza forma anatomopatologica, etiologia si este un mijloc de prognostic p

imaginilor in perspectiva. Este, de asemenea, indispensabila pentru formularea indicatiilor terapeutice

verificarea eficientei acestora, mai ales in ceea ce priveste tratamentul chirurgical. Permite inregistrare

structurale de finete, oferind o mare cantitate de informatii, iar obiectivarea pe filmul radiologic a im

urmarirea evolutiei unui proces patologic. #maginile obtinute vor fi citite fie direct pe cliseu, fie indirect p unor parametrii 1axe, unghiuri, distante% cu ajutorul unui goniometru sau a unei rigle.

*emnele pentru ulcer apar la nivelul micii curburi si in regiunea cardiei si bulbul duodenal. *emnul ale mucoasei spre nisa, spasme persistente, tranzit bulbar accelerat.

este nisa, o umbra in plus data de bariul ingerat. #n absenta nisei se cauta semne radiologice indirecte: pliu

,aca durerea este semnul clinic cardinal, nisa ca semn direct are aceeasi importanta in diagnosti fete%, dimensiuni si profunzime. /ocalizata cel mai ades pe mica curbura este vazuta din profil A gastricA, ceea ce o diferentiaza de nisa maligna 1incastrata, dispusa in conturul gastric%. >orfologic nisa de profil 1curbura% poate sa apara sub mai multe forme: nisa micatriunghiulara legat de stomac printr+un pedicul subtire 1are intotdeauna semnificatia unui ulcer penetrant%?

Expresie a substantei baritate la nivelul ulceratiei, nisa poate imbraca aspecte diferite in functie de local

spicul? nisa de talie medie cu sau fara halou clar in jur? nisapediculara, care apare ca un diverticul la nivelu

nivele 1bariu lichid de secretie si aer, proprie numai ulcerului gastric%? nisa giganta, al carui diametru depas

este de obicei expresia unei penetratii vechi cu distructia peretelui gastric, astfel incat fundul ulcerului este

parenchimul organului penetrat 1ficat, pancreas, regiunea celiaca%. &stfel de nise se intalnesc la oameni vars cancerul.

fondul unor defecte importante de irigatie 1pe fond ateromatos%, ridicand mari probleme de diagnostic

5x cu bariu

*ala radiologie

5olul asistentei medicale in efectuarea radiografiilor, este acela de a anunta pacientul asup examinarii si de a+l informa ca este o proba nedureroasa si a carei reusita rezulta din buna colaborare a medicul radiolog. Este avertizat asupra necesitatii mentinerii unor pozitii speciale ale membrelor inferioare

timp limitat, fara a executa miscari in acest timp. &sistenta medicala intervine in situatii speciale, pri rol in pregatirea psihica si fizica a pacientului. &> din sectie, asigura transportul si ajuta pacientul

pacientului in pozitia ceruta de medic, cand capacitatea de intelegere a acestuia este afectata. &sistenta me

radiologie, in raport cu posibilitatile acestuia de deplasare si mobilizare. ,aca acest lucru nu este posi protejand ceilalti bolnavi prin folosirea paravanelor.

materialul necesar si radiografia se va executa la patul bolnavului, cu aparatele portabile, asigurand con

'ransportul se face cu caruciorul = brancarda, in functie de gravitatea afectiunii sale, trecerea din ac de examinare facandu+se cu atentie si blandete pentru a nu creea alte suferinte bolnavului.

#n timpul examinarii asistenta medicala va purta echipament de protectie. 7ilmele vor fi pastrate in cond protejeze de zgarieturi sau deteriorari si atasate la 70 a bolnavului.

Examen radiologic

$u toate ca examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia si mai putin agresiv, el prezinta une

importante, ca instrument de diagnostic. #n primul rand, examenul cu bariu nu furnizeaza date atat

endoscopia. (u este eficace mai ales in evidentierea unor ulceratii foarte mici, nici pentru precizarea di

profunzimii unui ulcer. ,urata iradierii depinde de tipul de ulcer suspectat de radiolog, totusi intreaga pr laxative, sau se recomanda consumarea de alimente bogate in tesut fibros pentru a evita constipatia si cantitati mai mari de lichide. Endoscopia digestiva superioara + introducerea si extinderea endoscopiei au vizat in primul rand pentru diagnostic si, uneori, in scop terapeutic.

depasi 10+1- minute. ,eoarece sulfatul de bariu poate produce constipatie, se recomanda de catre medic ad

ulcerului. Endoscopia este o metoda care permite vizionarea directa a diferitelor zone interioare ale corpulu

Endoscop

Endoscopie

(oua generatie de endoscoape nu mai utilizeaza fibre optice, in locul acestora, endoscopul este preva lui, cu un minuscul video+cip. &cest cip trimite retrosemnale spre monitor, unde acestea se transforma interiorului gastric sau duodenal, pe care le poate vedea specialistul.

Pentru examenul endoscopic, la recomandarea medicului, asistenta medicala va administra a seara precedenta examenului.

pozitiona pacientul pe masa de examinare, va pregati materialele si instrumentele sterile, va efectua clisma

Endoscopia utilizata astazi si la noi mai frecvent este practic explorarea indispensabila in ulcer urmatoarele ratiuni:
+ecinatate7 permite prele+area "iop iilor multiple !irijate !in marginile i fun!ul ulceratiei7 face po i"ila e9plorarea in intregime a concomitente3 tomacului c,iar i a pilorului cu "ul"ul !uo!enal) rele+an! a tfel o

inga!uie e9aminarea !irecta :+i6uali6area; le6iunii) oferin! pretioa e informatii a upra morfologiei le6iunii) a peretelui i a p

erie !e le6

Explorarea bolnavilor ulcerosi a castigat foarte mult in ultimele decenii prin introducerea procedeelo

Cradul de fiabilitate ridicat 1 -2% cu posibilitatea vizualizarii leziunilor superficiale, obtinerea unui diag clinicieni ca primordial in explorarea bolnavilor cu o suferinta gastro+duodenala.

conditii de urgenta ca si posibila asociere a unui gest terapeutic, fac ca examenul endoscopic sa fie consi

In!iferent !e afectiunea pacientului) examenele de laborator curente unt o"ligatorii pentru completarea e9amenului clinic i a tarii !e anatate a pacientului8 'L&) glicemie) $%') e9amen umar !e urina3 E9aminarile !e la"orator efectuate pro!u elor "iologice mo!ificarile aparute in morfologia) fi6iologia i patologice completea6a

imptomatologia "olilor cu elemente o"

i "ioc,imia organi mului3 Ace te elemente confirma E infirma !iagno ticul clinic) reflec

eficacitatea tratamentului) confirma +in!ecarea au emnalea6a aparitia unor complicatii3

Utilitatea i o"iecti+itatea re6ultatelor e9amenelor !e la"orator !epin! !e mo!ul !e recoltare al pro!u elor care e anali6ea6a i !e mo!ul c e9amenul3 Recoltarea pro!u elor e te efectuata !e a i tenta me!icala) in majoritatea ituatiilor3 Pentru a e reali6a in con!itii optime) tre"uie a re pecte urmatoarele norme generale8 orarul recoltarilor efectuarea pregatirii p i,ice i fi6ice a "olna+ului pregatirea in trumentarului i materialelor nece are pentru recoltare te,nica recoltarii propriu-6i e i inter+entiile in ca6ul acci!entelor i inci!entelor completarea "uletinului !e trimitere la la"orator i etic,etarea pro!u ului recoltat

respectarea regulilor de asepsie.

5ecoltarea prin punctie venoasa

.$ !olul AM si inter%entii in semiologia #olii

$el mai important semn al ulcerului gastro+duodenal este durerea sau epigastralgia

este intensa si insotita de arsuri, uneori poate iradia in spate. #ntensitatea este mai mare in ulcerele vechi care

seroasa. $aracterul cel mai pretios este periodicitatea 1durerile apr in perioade de 1+4 saptamani, separate pr

liniste, in care bolnavul nu se plange de dureri, chiar daca nu respecta regimul alimentar. $el mai adesea a primavara, dar pot apare si in alte sezoane pe masura ce se cronicizeaza si, devin mai lungi si mai dese%. ,urerea care survine in momentul cand stomacul este gol, se numeste Afoamedureroasa calmata odata cu ingerarea alimentelor neiritabile si neacide.

7oamea dureroasa sau durerea pe gol este caracteristica pentru ulcerul duodenal 1daca apare mai ale orele 0+.%. &paritia durerii are un orar relativ fix, in legatura cu masa:

Durerea precoce + imediat dupa masa, la 1+1,- ore, in ulcerul gastric si se calmeaza inainte de m este numita durere in . timpi: masa + calm + durere + calm. Durerea semitardiva + la 1+< ore dupa masa

Durerea tardiva + la <+4 ore dupa masa si dureaza, in mod obisnuit pana la masa urmatoare? dure masa + calm + durere. Durerea hipertardiva + foamea dureroasa, la .+- ore dupa masa.

#n perioada dureroasa, asistenta medicala asigura repausul fizic si psihic al pacientului mai ales postp pacientul si asigura dieta de protectie gastric, administrand - mese pe zi.

Alimente permise: lapte dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale sau sub forma de ochiuri roma vitel, pasare fiarta sau la gratar, paine veche de o zi, supe de zarzavat, legume, fructe.

&limente interzise: lapte batut, iaurt, carne grasa, legume tari, cafea, ciocolata, supe de carne, sos alimente reci sau fierbinti, conserve. #n functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele situatii deosebite:

cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la ingestia alimentara sau la administrarea insotita de iradiere posterioara, ne putem gandi la un ulcer penetrant in pancreas 1a erodat peretele nivelul subseroasei, determinand reatia inflamatorie a pancreasului%?

cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de varsaturi, sugereaza o stenoza pilorica?

o durere extrem de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugereaza ul marea cavitate peritoneala

,ureri abdominale

"arsaturile + sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, in functie de localizarea ulcerului, fii gastric.

de mese copioase, de abateri de la dieta, alcool. Ele contin alimente, sunt abundente, au miros acid sau con

#n functie de starea pacientului, asistenta medicala il aseaza in pozitie semisezand, sezand sau in dec pastreaza produsul eliminat, ii ofera un pahar de apa sa+si clateasca gura dupa varsatura. /a indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica, suprima alimentatia pe gura electroliti.

capul intr+o parte, aproape de marginea patului. #l linisteste din punct de vedere psihic, il ajuta in timpu

pacientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate proteice, amestecuri de aminoaciz

Pentru ingrijirea pacientilor inapetenti, asistenta medicala trebuie sa urmareasca cateva aspec

apetitului pacientului urmareste descoperirea si combatrea inapetentie sau anorexiei, apetitul putand fi

stabilirea diagnosticului unor afectiuni 1bolnavii cu cancer gastric refuza carnea de vaca, in hepatita e

preicterica, refuza grasimile, etc.%. Pentru combaterea inapetentei, se vor avea in vedere urmatoarele: se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de prescriptia medicala.

inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimentele din regim in comparatie cu cel

Hemoragia digestiva superioara + trebuie sa primeasca o ingrijire deosebita din partea asiste Echilibrarea hemodinamica se realizeaza prin:

instalarea unei linii venoase? introducerea rapida de ser fiziologic 0, 2? transfuzie de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g=dl? '& sistolica H 100 mmHg indica o pierdere de cca <02 din volumul sangvin? Un test 'ilt pozitiv, definit prin cresterea '& sistolice cu I10 mmHg sau a pulsului cu I <0

schimbarea pozitiei din ortostatism in clinostatism indica o pierdere acuta de sange de cel putin 1 litru

>asurarea '&

/ocalizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului, prin anamneza si endoscop

sangerare activa, cheag aderent sau vas sangvin vizibil, se afectueaza tratamentul endoscopic al hemoragie endoscopica, atunci este indicata interventia chirurgicala.

de alcool, substante sclerozante ori adrenalina sau prin electrocauterizare. ,aca nu se opreste hemo

Electrocoagulare

,ezobstruarea unui vas de sange &lte masuri: #ntroducerea unei sonde nazogastrice? &dministrarea de inhibitori H< i.v. in perfuzie continua? #nterzicerea alimentarii orale.

#nstalarea unei linii venoase

Pentru a evita calea de administrare difestiva in cazul varsaturilor se utilizeaza alimentarea artificiala realiza prin urmatoarele procedee:
on!a ga trica au inte tinala ga tro toma au fi tula pe cale parenterala :i3+3; cli ma

&limentatia artificiala are ca scop hranirea pacientilor incostienti, cu tulburari de deglutitie, cu i hemoragii digestive, operatii pe tubul digestiv si glandele anexe, cu stricturi esofagiene sau ale cardiei, negativism alimentar.

(utritie parenterala &limentarea parenterala se face cu substante care au valoare calorica ridicata, pot fi utilizate direct au proprietati antigenige, nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor.

Pe cale i.v. pot fi introduse solutii izo+ sau hipertone 1glucoza 10+<0+44+.02, fructoza <02, so in care pot fi dizolvate principiile nutritive. (evoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau solutii glucozate si proteice. &limentarea prin gastrostoma:

hidrolizate proteice%. Planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii pe <. de ore si a r

*onda de alimentare

.& !olul AM in aplicarea tratamentului

'ratamentul are ca obiective: ameliorarea durerii? vindecarea ulcerului? prevenirea recidivelor? prevenirea complicatiilor? tratamentul complicatiilor.

,aca in stabilirea diagnosticului prin etapele sale rolul major il are medicul, asistenta medicala doa acesta sau pe pacient, in aplicarea tratamentului medical sarcina revine aproape in totalitate acesteia. #n cazul ulcerului gastro+duodenal pot fi aplicate urmatoarele tipuri de tratament:
regim !e +iata i igieno-!ietetic tratament me!ical tratament c,irurgical

!egim de %iata si igieno-dietetic + + + renuntarea la fumat reducerea consumului de alcool

interzicerea utilizarii de &#(, sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine + dac renunta la ele, cazul poliartritei, spondilitei

dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosuri, tocaturi, carnati, mezeluri, conserve, muraturi. -ratament medical

,urerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de motilitate, cat si stimularii acide a chem Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoarele clase de medicamente:

Celusil, &lmagel, $almogastrin, ,icarbocalm + acestea amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc vinde vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor%, anticolinergice 1Pirenzepina, 'elenzepina + sunt mai prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele interferand cu functia gastrointestinala%,

recurentele%, antagonisti H* 1$imetidina +'agamet? 5anitidina, 7amotidina + sunt utili atat in calmarea du

10meprazol, /ansoprazol + sunt cei mai puternici antiacizi, blocand &'P+aza HE+FE a membranei celulei par

avand o durata lunga de actiune%, protectoare ale mucoasei + prostaglandine 1Enprostil, >isoprostol, 5ibop

cresc secretia de mucus gastric, cresc secretia de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastri

refacerea mucoasei% + agenti activi topici 1*ucralfat + $arafate + la pH acid devine polar si se leaga la supra

ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactiveaza pepsina si acizii biliari? Ulcogant? 6ismut coloidal

film protector pe suprafata craterului ulceros si previne contactul cu factorii de agresiune intraluminali, stim

de prostaglandine, stimuleaza sinteza glicoproteinelor din mucus, rol bactericid fata de Helicobacter p)lori? $

+ stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar este mai putin folosita din cauza efectelor secu primele !+1. zile ale tratamentului antisecretor%.

hidrosalina, hipo@aliemie, H'&%, antibiotice 1&moxicilina, 'etraciclina, >etronidazol, $laritromicina +

&sistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al &#(*, pentru a putea efectua educa unor etape ale raspunsului inflamator vizand diminuarea acestuia.
Cele mai frec+ente efecte ecun!are unt8 !ige ti+e renale ,epatice ,ematologice reactii alergice

la care ulcerul s+a produs pe fondul consumului acestora. &#(* reprezinta un grup de substante care acti

$ulburarile digestive unt urmarea in,i"itiei rolului protector al P& a upra mucoa ei ga trice3 In mo! normal P& ca! ecretia aci!a i

mucu 3 In,i"itia lor prin AI#% !uce la cre terea ecretiei aci!e i la !i trugerea "arierei !e mucu ) fa+ori6an! aparitia E reacti+area ulcerulu $ulburarile renale e pro!uc prin anularea efectului normal +a o!ilatator pro!u !e P&7 !e aceea) la "olna+ii cu flu9 ang+in renal car!iaca) ciro6a ,epatica cu a cita; AI#% pot pro!uce IRA3

$ulburarile hepatice unt re+er i"ile i e manife ta prin cre terea en6imelor :T&P; i uneori prin cre terea "iliru"inei i a timpului !e p %odificarile hematologice cele mai frec+ente unt8 agranulocito6a) anemia apla tica au tul"urari ale ,emo ta6ei) iar cele cutanate3 Pot apare i tulburari neurologice8 cefalee) +ertij3 Calea de administrare a me!icamentelor e te in!icata !e me!ic in functie !e8 rapi!itatea a imilarii me!icamentului !e catre organi m re or"tia i meta"oli6area me!icamentului interactiuni me!icamentoa e compati"ilitatea te uturilor fata !e u" tanta a!mini trata

A i tenta me!icala efectuea6a a!mini trarea me!icamentelor in con!itii !e igiena) a ep ie) !e6infectie) terili6are i mentine upra+eg,ere i control a infectiilor no ocomiale au intra pitalice ti3

Pregatirea injectiei

A i tenta me!icala are o"ligatia a upra+eg,e6e i a participle acti+ la a!mini trarea me!icatiei) cuno can! foarte "ine re !eclan a tarea !e an9ietate a ace tuia3 Deo e"it !e importanta e te cunoa terea !e catre a i tenta me!icala a cailor de administrare

a!mini trare a me!icamentelor precum i efectele ecun!are ale ace tora) pentru a putea in+ata pacientul a nu e perie la aparitia lor)

acea ta putan! fi orala au enterala i parenterala :ocole te tractul !ige ti+) are efect mai rapi!;) precum i a te,nicilor !e efectua pentru a putea con tata efectul me!icatiei i !iminuarea imptomelor "olii3

me!icamento parenteral :injectii 3c3) i3m3) i3+3; cu re pectarea regulilor !e a ep ie i anti ep ie3 $a urmari functiile +itale i +a nota in FO

Pa trarea me!icamentelor

Me!icamentele unt u" tante folo ite in copul !e a pre+eni) a ameliora au a +in!eca "olile) e9tra e au inteti6ate !in

animale au !in u" tante minerale3 Actiunea lor a upra organi mului !epin!e !e tructura lor c,imica) !e !o6a a!mini trata i !e cale foarte "ine pre6entarea me!icamentelor) cantitatea !e u" tanta continuta) !o6area i timpul !e actiune al ace tora3 Diferentierea actiunii me!icamentelor a upra organi mului e te in functie !e !o6ele !e a!mini trare3 %e !eo e"e c8 doza terapeutica - !o6a utili6ata pentru o"tinerea efectului terapeutic !orit) fara ca prin acea ta organi mului7 doza ma(ima - e te !o6a cea mai mare uportata !e organi m fara a apara fenomene to9ice reactionale7 doza to(ica - e te cantitatea care) intro!u a in organi m) pro+oaca o reactie to9ica periculoa a7 doza letala - e te !o6a care pro!uce e9itu -ul3 a

Aceea i u" tanta poate functiona ca aliment) me!icament au to9ic) !upa cantitatile intro!u e in organi m) a i tenta me!icala a+an! r

e pro!uca +reo acti

In +e!erea urmaririi efectului me!icamentelor) a i tenta me!icala tre"uie a cunoa ca8 efectul ce e a teapta !e la me!icamentul re pe fo t !e fapt a!mini trat) timpul nece ar !upa care poate fi a teptat efectul) efectele acumulare) fenomenele !e ,iper en i"ilitate3 A!mini trarea me!icamentelor a orarului !e a!mini trare) re pectarea !e c,i e) re pectarea or!inii

ecun!are ale me!icamentelor) fenomenele !e

e face tinan! cont !e anumite reguli) !intre care amintim8 re pectarea intocmai a me!ica omnului pacientului) e+itarea incompati"ilitatii intre me!icamente) a!mini trarea ime!iata

i!entificarea me!icamentelor prin citirea etic,etei i a !atei +ala"ilitatii) +erificarea calitatii ace tora) re pectarea cailor !e a!mini trare) a ! ucce i+e !e a!mini trare a me!icamentelor : olutii) picaturi) injectii) o+ule +aginale)

upo6itoa

me!icamentelor in pre6enta a i tentei) er+irea "olna+ului cu !o6e unice !e me!icament) re pectarea a ep iei i anti ep iei la a!mini pentru e+itarea infectiilor no6ocomiale3 Caile !e a!mini trare ale me!icamentelor unt8 re piratorie) orala E "ucala) percutana) rectala) parenterala) prin aplicatii locale3

Calea orala au bucala e te calea naturala !e a!mini trare a me!icamentelor) ace tea putan! fi intro!u e u" !i+er e form infu6ii) !ecocturi) tincturi) uleiuri) e9tracte; au oli!e :prafuri) ta"lete) granule) u" tante mucilaginoa e;3 %e renunta la acea ta cale !e a!mini trare can!8 me!icamentul e !e compune u" influenta ucurilor ga trice au e te inacti+at !e ace tea7 "olna+ul refu6a luarea me!icamentelor pe acea ta cale7 me!icamentul are proprietati iritante a upra mucoa ei !ige ti+e7 "olna+ul e te incon tient :coma) are tri mu ; me!icamentul nu e re oar"e pe cale !ige ti+a7

me!icul !ore te a ocolea ca i temul +enei porte3

Me!icamentele a tfel intro!u e au efect8 - local au general) ace tea e re or" la ni+elul mucoa ei !ige ti+e) patrun! in ang

efectul a upra intregului organi m au !oar a upra unor anumite organe3 Me!icamentele lic,i!e e pot a!mini tra ca atare au !iluate cu a pot fi !iluate cu apa au ceai3 A!mini trarea me!icamentelor pe cale parenterala ofera anumite a+antaje ce nu pot fi neglijate8 a" or"tia e te u oara) iar efectul e in talea6a rapi!7 !o6ajul e te preci ) a" or"tia nefiin! in functie !e con!itiile peciale ale tu"ului !ige ti+7 me!icamentele en i"ile la actiunea ucurilor !ige ti+e) nu unt alterate au mo!ificate in tomac au inte tin7 e pot intro!uce me!icamente i in ca6 !e intoleranta !ige ti+a au can! calea enterala e te contrain!icata3

pentru ma carea gu tului !e6agrea"il pot fi in!ulcite cu mire) iropuri3 Can! me!icamentele oli!e nu pot fi ing,itite ca atare) e mojarea6a

Prin calea parenterala e intelege !e o"icei ocolirea tu"ului !ige ti+ i a!mini trarea me!icamentelor prin injectare3 Injectia repre u" tantelor in tare lic,i!a in organi m prin interme!iul unui ac ce tra+er ea6a te uturile3

Prin calea parenterala e intelege !e o"icei ocolirea tu"ului !ige ti+ i a!mini trarea me!icamentelor prin injectare3 Injectia repre u" tantelor in tare lic,i!a in organi m prin interme!iul unui ac ce tra+er ea6a te uturile3 A tfel8 e utili6ea6a calea subcutana can! u" tantele unt u or re or"a"ile) au !en itate mica i pre iune o motica apropiata cu cea pro+oaca iritatia au lipoli6a te utului celular a!ipo !e u" piele7

Injectia 3c3

e recurge la calea intramusculara !aca !en itatea me!icamentului e te mai mare) !aca prin tagnarea in te uturi ar pro+oca i

efectul urmarit tre"uie a e in tale6e rapi! au !aca intar6ierea a" or"tiei ar pro!uce mo!ificari in compo6itia me!icamentului in

calea intravenoasa e folo e te can! e a teapta o actiune prompta i can! u" tanta me!icamentoa a intro!u a printre t !i tructii ti ulare) nefiin! uportata !e celulele te uturilor moi3

A i tenta me!icala are un rol !eo e"it !e important in a!mini trarea me!icamentelor pe cale parenterala) !e aceea ea tre"uie a

te,nica foarte "ine) locurile !e electie) tipul olutiilor care pot fi injectate pe cale 3c3) i3m3 au i3+3)regulile !e a ep ie precum i mo!alitate

ca6ul unor acci!ente au inci!ente) !intre care amintim8 !urere +ie prin le6area ner+ului ciatic : ituatie in care e impune retragerea acu

inteparea unui +a : e e+ita acea ta ituatie printr-o a pirare !upa intro!ucerea acului - !aca apare ange e retrage au e intro!uce acu

trece !e +a ul !e ange re pecti+;) upuratie a eptica !atorita unor u" tante ce nu unt re or"ite) ruperea acului ce impune e9tractia

ace tea pentru injectia intramu culara;7 injectarea olutiei in te utul peri+eno ) manife tata prin tumefierea te uturilor i !urere) fle"

injectarea rapi!a a olutiei au a unor u" tante iritante) ,ematom prin trapungerea +enei) ameteli) lipotimie au colap :toate ace tea in c

Perfuzia endovenoasa urmare te intro!ucerea in circuitul ang+in) picatura cu picatura a unor olutii i6otone) ,ipertone au ,ipo e urmare te efectul prelungit3

a u tine aportul nece ar !e lic,i!e i electroliti au pentru reec,ili"rare ,i!roelectrolitica) ,i!roionica i +olemica i intro!ucerea unor me!

Pe langa a!mini trarea tratamentului a i tenta me!icala are rolul !e a monitori6a functiile +itale8 re piratia) ten iunea arteriala) te !iure6a i caunul3

Ma urarea pul ului la caroti!a i artera ra!iala

Ma urarea TA Tratament chirurgical

#umeroa e unt con i!eratiile ce e fac pe eama tratamentului ulcerului ga tric i mai ale a ta"ilirii in!icatiei operatorii3 Teor terapeutica e te8 toti "olna+ii cu ulcer a fie pitali6ati i upu i tuturor e9plorarilor capa"ile a preci6e6e !iagno ticul !e certitu!ine in ace t timp e incepe tratamentul antiulcero

tratament me!icamento in ca6ul ulcerului ga tric necomplicat i +erificat en!o copic i "iotic e te logica i lip ita !e ri c3 Cea ma

!aca re6ultatele e9plorarilor con+erg catre o le6iune !u"ioa a) tran formata au c,iar maligna e ta"ile te ime!iat in!icatia ope

!aca ace te re6ultate ate ta e9i tenta unui ulcer "enign) e poate continua tratamentul me!icamento 4-C aptamani) !ar u" u i en!o copica la fiecare 4 aptamani3

Ulcerul ga tric e te in!icat a fie operat) pentru a coate le6iunea i a o cerceta ,i tologic) in timp ce ulcerul !uo!enal tre"uie e9ceptia formelor complicate au re6i tente la tratament3 &biectivele operatiei pentru ulcerul gastric unt8

a"latia le6iunii in +e!erea cercetarii ,i tologice

intreruperea lantului patogenic pentru a pre+eni reci!i+a

refacerea circuitului !ige ti+ Indicatiile tratamentului chirurgical pentru ulcerul duodenal8

ulcerul complicat prin perforatie) penetratie) teno6a :in!icatii a" olute;) ,emoragie :in!icatii !iferentiate in functie !e ca6;3

ulcerul re6i tent la tratament me!ical corect con!u C-1 aptamani3 De o"icei a tfel !e ca6uri au ca u" trat ulcere penetran +ar tnic) au in ca6urile in care in antece!ente e9i ta un epi o! ,emoragic au perforati+3

po t"ul"are) ulcere en!ocrine3 De mentionat !e a emenea re6i tenta relati+ frec+enta la tratament me!ical a ulcerului aparut la

O in!icatie relati+a e te con tituita !e impo i"ilitatea "olna+ului !e a uporta co tul ri!icat al unui tratament me!ical eficient car lunga !urata pentru pre+enirea reca!erilor3 O"iecti+ul principal al inter+entiei c,irurgicale e te re!ucerea

ecretiei clor,i!ropeptice) factor patogenic e ential in !eter

!uo!enal3 In ma ura in care e te po i"il) operatia +a ri!ica i le6iunea ulceroa a3 Inter+entia c,irurgicala implica - pregatirea preoperatorie i ingri$irile postoperatorii3 Pregatirea preoperatorie

%e efectuea6a !iferentiat in functie !e terenul "olna+ului :+ar ta) tare "iologice;) !e gra+itatea "olii i comple9itatea operatiei care +a tre"ui

Inaintea e9ecutarii inter+entiei c,irurgicale) in!iferent !e +ar ta pacientului) !e afectiunea pentru care e internea6a i !e !urata actulu tre"uie pregatiti p i,ic) "iologic i c,irurgical3

Pregatirea psihica a "olna+ului incepe !in momentul internarii i are !rept cop a!aptarea "olna+ului la noile con!itii !e +iata) o in per onalul me!ical i re ta"ilirea ec,ili"rului au p i,ic3

A i tenta me!icala are un rol foarte important in a igurarea confortului - care e te unul !in factorii care ajuta "olna+ul a- i ment

optim - a tfel aloanele +or fi "ine aeri ite i luminate) cu temperatura !e .<<-..<C3 Acea ta +a cuceri incre!erea "olna+ului printr-un comp

"ine+oitor) +a calma teama care-l !omina la gan!ul ca +a uferi o inter+entie c,irurgicala cu po i"ile urmari nefa te) ii +a e9plica) in te Dia6epam;3

con ta "oala a i ce po i"ilitati terapeutice e9i ta) +a com"ate an9ietatea ace tuia prin a!mini trare !e tranc,ili6ante u oare E "ar"itu

Pregatirea biologica !ifera in functie !e +ar ta) afectiune) tare generala) natura inter+entiei i +i6ea6a atat cercetarea con tan "ilant "iologic riguro 3 In afara 'L&) a $%'-ului) a pro"elor ,epatice i a celorlalte con tante ang+ine) e recoman!a i pulmonare i EH&3 O urocultura !e rutina e +a efectua la cea mai mica u piciune !e infectie urinara3

cat i tratarea unor e+entuale tare "iologice) ce ar putea ingreuna e+olutia po toperatorie fa+ora"ila3 Pregatirea preoperatorie pre upu

efectuar

Recoltare +enoa a i electrocar!iograma :EH&;

E9amenul fi6ic i i toricul me!ical al pacientului pot impune nece itatea efectuarii unor te te uplimentare ang+ine i !e alta nat

ang+in i R,) timp !e angerare i coagulare) uree ang+ina) proteinemie) cole terol) EAB pentru intregirea in+e tigatiilor i in ca6ul unei o E+aluarea preoperatorie corecta e te importanta i pentru anticiparea complicatiilor generate !e u" tantele ane te6ice E alte tre"uie intrerupta cu cate+a 6ile inaintea inter+entiei c,irurgicale3 Inter+entia c,irurgicala e reali6ea6a !e o"icei cu anestezie generala i3+3 E intu"atie orotra,eala) !ar e poate efectua i epi!ural3 Alegerea ii apartine ane te6i tului i e "a6ea6a pe e9i tenta unor pro"leme me!icale pecifice3

ale can! coe9i ta afectiuni car!iace) pulmonare) ,epatice au renale gra+e3 Anemia i ni+elul ca6ut !e H tre"uie corectate3 Me!icat

Ra,iane te6ie

Aparat ane te6ie generala

Pregatirea chirurgicala a "olna+ului) pre upune aplicarea unor ma uri care a a igure !e fa urarea actului c,irurgical in con!iti Igiena "olna+ului tre"uie a+uta in +e!ere inca !e la internare) can! e face "aie generala) apoi ace ta +a im"raca rufe curate3 De la e9ceptie !oar urgentele majore a caror igiena +a fi facuta !e a i tenta me!icala pe portiunea !e intere c,irugical3

In eara premergatoare inter+entiei "olna+ul e te !in nou in+itat a faca "aie generala) im"raca lenjerie curata) tegumentele paroa e ! c,irurgical +or fi ra e apoi !e6infectate cu alcool i !eri+ati !e io! i pan ate teril3

&lisma preoperatorie nu e te intot!eauna nece ara - acela i efect e poate o"tine prin a!mini trarea cu =.-.5 ore inainte !e op in!epartea6a mac,iajul i lacul !e ung,ii) pentru o" er+area corecta i atenta a circulatiei3 Preanestezie-premedicatie

u oare cu efect mai putin "rutal i con umati+ i cu un mai mic efect p i,ologic neplacut a upra "olna+ului3 In ca6ul per oanelor !

E9amenul preane te6ic repre6inta momentul contactului !irect al ane te6i tului cu "olna+ul) oca6ie cu care ia cuno tinta !e in!icatia operatorie) pe !e o parte) i terenul "olna+ului) pe !e alta parte3

Anamne6a are rolul !e a !ecela e+entualele !i functii in+ali!ante car!io-+a culare) pulmonare) ,epatice) renale) neurop i,ice) meta"olice

care pot interfera cu actul ane te6ic3 De a emenea) anamne6a e +a e9tin!e a upra me!icatiei curente a "olna+ului care poate inte tolerate) no9e profe ionale) alcool) fumat3 La far itul con ultului preane te6ic e pre crie preme!icatia3 Preme!icatia are !oua componente8

ane te6ice :neuroleptice) "eta-"locante)etc;3 %e +or cere informatii a upra e+entualelor ane te6ii i inter+entii anterioare) e+olutie) mo!

preme!icatia !iferita) compu a !in !roguri e!ati+e) tranc,ili6ante) e+entual ,ipnotice) care e aplica in eara premergatoare o a precea!a i cu cate+a 6ile momentul operator i e a!mini trea6a !e regula oral7

preme!icatia ime!iata :care prece!e inter+entia cu cel mult = ora; i tre"uie a!mini trata injecta"il :la copii i intrarectal;3 Ace con tituie !e multe ori c,iar inceputul ane te6iei3 %e aplica in +ecinatatea "locului operator !e catre per onal calificat3

Ea poate a+ea un caracter uperficial E profun! i e compune !in !roguri tranc,ili6ante) neuroleptice) in a ociatie !e multe opiacee) a+an! nu numai rol e!ati+ ci con tituin! c,iar un fon! !e analge6ie pentru com"inatiile ane te6ice care +or urma3 Scheme uzualede premedicatie imediata8 Mialgin =<<mg A 'i!ro9i6in =<<mg Droperi!ol 0mg i3m3 A FentanDl <)<0mg i3m3 Dia6epam =<mg i3m3 E i3+3 Droperi!ol 0mg i3m3 Hetamina 1-=<mgE?gc i3m3 la copil Mi!a6olam <)0-.mg i3+3

Dupa e!are a i tenta me!icala inter6ice pacientului mo"ili6area) rugan!u-l a ramana la pat3 Me!icatia e te a!mini trata i pre cri e) efectul tre"uin! a e in tale6e pana la tran portul in ala !e operatie3

Tran portul pacientului in ala !e operatie e te efectuat in functie !e afectiune) fiin! in otit !e a i tenta me!icala impreuna preane te6ice3 Po6itia pacientului e te !eterminata !e cerintele inter+entiei pentru regiunea anatomica intere ata3

me!icala3 O!ata preluat !e per onalul !in ala !e operatii) pacientul +a fi a e6at pe ma a !e operatie cu multa grija) pentru a nu pertur"a

Dupa toaleta cu apa i apun e te o"ligatorie !u"la !e6infectie a campului operator cu tinctura !e io!) !upa care acea ta 6ona campuri terile) iar uneori pentru a impie!ica !i eminarea florei cutanate) e te acoperit cu folie sterilaadeziva transparenta

Asepsia salii de operatie in care se va efectua artroplastia este cruciala din urmatoarele motive:
infectiile po toperatorii !upa artropla tii totale unt cata trofale contaminarea prin aer E prin contact) a plagii operatorii) poate fi mai gra+a in ace te ca6uri in pacient ramane o mare cantitate !e material train implantat

Prin definitie, sursa de contaminare bacteriana endogena o reprezinta chiar pacientul, de ace bolnavului preoperator trebuie sa fie dubla:
ginecologice) urinare) !ige ti+e; completea6a gama ma urilor pre+enti+e pentru com"aterea contaminarii) in acela i cop e "a!ijonea6a cu io! au Beta!ina3 Sursele de contaminare bacteriana exogena unt repre6entate !e per onalul alii !e operatie) in trumentar contaminat) manu aerul !in ala !e operatie3

generala) prin !etectarea i era!icarea cu cate+a aptamani inainte !e inter+entie a focarelor infectioa e :infectii cutanate) t

locala prin palarea i !e6infectarea pielii) "aie) "ar"ierit al 6onei operatorii3 Anti epti6area intregului mem"ru inferior) in mom

%ala !e operatie e !e6infectea6a cu olutii i meto!e mo!erne !e anti epti6are i lampi "acterio tatice i "acterici!e cu ra!iati terile C,arnleD) cu ec,ipament tip B cafan!ruB3

po toperatorii -a re!u la ma93=F !upa ca -a trecut la utili6area i temelor !e +entilatie a aerului folo in! flu9 laminar +ertical E ori6o

Un capitol important in ane te6ie e te monitorizarea bolnavului3 %e monitori6ea6a o"ligatoriu functiile8 re piratorie) ,emo!inamica

$linic se vor urmari:

culoarea tegumentelor turge centa jugularelor !imen iunile pupilei

po6itionarea pe ma a !e operatie angerarea la ni+elul plagii

functionarea aparatului !e +entilatie) a perfu6iei i ritmul olutiilor perfu6ate timpii operatori

%u" tantele utili6ate in pre6ent in ane te6ie repre6inta un grup !e tul !e mare i ,eterogen8 ga6e) lic,i!e +olatile) u" tan

Exista mai multe clasificari ale drogurilor anestezice:

u" tante ane te6ico-analgetice locale ane te6ice generale - in,alatorii +olatile :Eter) 'alotan) I6ofluran) Enfluran) %e+ofluran; i ga6oa e :Proto9i! !e a6ot;

i.v. 1hipnotice, analgezice majore+opioide, neuroleptice si tranchilizante, relaxante muscula actiune pe *($.

0rice anestezie cuprinde urmatoarele etape, la care cadrele medii 1asistenta medicala% participa efecti + + + + examen preanestezic + premedicatie inductia anesteziei mentinere trezire

postoperator imediat, supravegherea bolnavului si terapia durerii

Inaintea oricarei ane te6ii asistenta medicala are o"ligatia !e a +erifica i pregati8

ur ele !e o9igen) #.O.) calce o!ata) a piratii) circuit functionarea re piratorului) +apori6atorului ma a !e intu"atie8 laringo cop) on!e !e intu"atie) man!ren) pipe &ue!el) MagDl reglarea +al+elor !e uprapre iune) umi!ificator pregatirea !rogurilor pentru ane te6ie :!ilutii) etic,etaj;

&sistenta medicala efectueaza punctie venoasa si monteaza perfuzia, monitorizeaza '&, &9, EFC, pu *e aproximeaza pierderile sangvine si lichidiene si se inlocuiesc prin perfuzie de solutii volemice.
La tre6ire - !ecurari6are :Mio tin A Atropina;) la finele ane te6iei !upa reaparitia re piratiei pontane) tran port upra+eg,eat catre "olna+ul +a fi in continuare urmarit :TA) A$) culoarea tegumentelor) pul ) angerare plaga) etc;) terapia !urerii po toperatorii3

%alon tre6ire po toperator

Orice mo!ificare in tarea generala a pacientului e te a!u a la cuno tinta me!icului ane te6i t) pentru a putea inter+eni cat mai rapi! pana complicatii) !eoarece e tie ca e te mult mai u or a pre+ii !ecat a +in!eci3 Ingri iri postoperatorii

%copul ingrijirilor in perioa!a po toperatorie e te recuperarea rapi!a a pacientului) pre+enirea au) !upa ca6) recunoa terea i trat precum i a igurarea confortului pacientului pana la e9ternarea a !in pital3

In perioa!a po toperatorie ingrijirile acor!ate !e a i tenta me!icala joaca un rol foarte important in e+olutia fa+ora"ila a pacientu care a fo t upu i !e tarele a ociate !e care ufera3 Tran portul !in ala !e operatie e face cu "rancar!ul3 E te in!icat ca pe timpul

pacientul +a fi tran portat) fie la alonul !e tre6ire) fie la ectia !e terapie inten i+a au la alon) in functie !e tipul !e inter+entie c,irurgicala in otit !e me!icul ane te6i t) care a-i a igure o +entilatie optima3

A i tenta me!icala !in ectia in care e te a!u pacientul tre"uie a ceara informatii !e pre tipul !e operatie) pier!erea !e ange !e !ren) !iagno ticul po toperator i complicatiile intraoperatorii3

Patul tre"uie a fie curat i incal6it) iar in ectia !e terapie inten i+a) can! pacientul e afla inca u" efectul ane te6iei) e te in!ic lim"a) pipa impotri+a ing,itirii lim"ii) ta+ita renala) et !e tra,eo tomie) ur a !e o9igen3

!otat cu "are !e protectie laterala care a impie!ice ca!erea3 In apropierea patului tre"uie a e ga ea ca8 ten iometru) teto cop) a p

Pat cu "are !e protectie

Po6itia "olna+ului in pat tre"uie a permita mi carile re piratorii i eliminarea ecretiilor3 Po6itia tre"uie a fie c,im"ata o ma9imum . ore3

A i tenta me!icala +a fi pregatita a !ea !ate !e pre tarea pacientului) +alorile pul ului) TA) temperaturii) !renajului) !iure6ei e+entualele alterari ale emnelor +itale) iar ace te !ate le +a nota in FO3 A i tenta me!icala tre"uie a urmarea ca continuu pacientul in acea ta fa6a i a emnale6e oricare !in mo!ificarile ce pot ur+eni in

atentie !eo e"ita tre"uie acor!ata calmarii durerilor i a agitatiei !e !upa tre6ire) e9i tan! acum po i"ilitatea !e control a upra !ureri efectul analge6icelor a!mini trate3

:patient control analge6ic;3 Ace t i tem e te !eo e"it !e util in primele C ore !upa o inter+entie c,irurgicala) putan! fi monitori6ata !ur

A igurarea aportului !e lic,i!e e reali6ea6a prin perfu6ii i3+3 in perioa!a ime!iat po toperatorie) a!mini trarea per o faca

toleranta !ige ti+a o permite) in prima 6i !an!u-i apa) ceai nein!ulcit) limona!a) 6eama !e compot) iar !in a !oua 6i e poate !a upa !e le

Pacientul fara on!a urinara tre"uie a urine6e in primele C-=. ore !e la operatie) iar primul caun tre"uie a apara la 51-/. ore p

Pentru urmarirea e+olutiei pacientului in perioa!a !e con+ale centa a i tenta me!icala tre"uie a cunoa ca o erie !e !a natura3 lim"a u cata !enota o proa ta ,i!ratare3

facie ul tre"uie a re+ina treptat la normal3 Paloarea) ciano6a) facie ul +ultuo tre"uie a ri!ice pro"lema unor complicatii circ

temperatura mo!erat cre cuta :4/)0<-41<; !in primele trei 6ile po toperator) !enota o "una reacti+itate a pacientului3 Fe"ra ca !iure6a e e+aluea6a cantitati+ i calitati+) notan! e+entualele mo!ificari !e culoare i tran parenta) $# fiin! !e I =0<< mlE6i3

apare !upa trei 6ile !e la operatie) poate fi e9pre ia unei infectii la plaga) a unor complicatii re piratorii) circulatorii au a unei reac

PCA i tem Un rol !eo e"it !e important are a i tenta me!icala in profila9ia complicatiilor po toperatorii3 Ace te complicatii pot fi8 precoce :infectia) trom"o6a +enoa a profun!a) ,emoragia; tar!i+e

Profila(ia infectiilor in perioa!a po toperatorie e refera la pre+enirea infectiilor unor aparate i i teme) cat i la mentine c,im"area pan amentului teril ori !e cate ori ace ta e te patat cu ecretii au ange3 Daca nu apar !ureri locale) tumefactie)

operatorii3 Acea ta e reali6ea6a prin mijloace me!icamentoa e :anti"ioterapie profilactica cu pectru larg) intra- i po toperator pent pan amentului ace ta nu +a fi c,im"at in primele 5 6ile3 La plagile cu potential eptic) pan amentul e c,im"a 6ilnic3 Infectia poate fi uperficiala au profun!a3 Profila(ia trombozei venoase e reali6ea6a prin a!mini trarea pre- i po toperatorie a me!icatiei anticoagulante3 Factorii !e ri c ai T$P la pacientii pitali6ati tin !e8 pacienti - +ar ta) o"e6itatea) +arice) imo"ili6area la pat mai mult !e 5 6ile) terapia cu e trogeni in !o6e mari

"oli cu proce!ee c,irurgicale - traumati me au operatii pe pel+i ) ol!) mem"er inferioare) "oli car!iace) !urata operatiei mai m mem"ru inferior3 %e folo e c ,eparine cu ma a moleculara mica :Fra9iparine

tipul ane te6iei :ane te6ia generala e te mai trom"ogena !ecat cea regionala;) A$C) in!rom nefrotic) !i functii re piratorii) e

i Cli+arine;) care au ca in!icatii utili6area in profila9

trom"oem"oli mului +eno ) precum i in tratamentul ace tora3

Fraxiparine - pentru pacientii cu &@0<-/< ?g8<)4 ml in pre6iua operatiei) cu =. ore inainte i 6ilele =). i 4 iar apoi <)5 ml pa

po toperator3 Pentru pacientii cu & J/< ?g8 <)5 ml in pre6iua operatiei i 6ilele =). i 4 iar apoi <)C ml pana in 6iua a =<-a po tope iar !in 6iua a =<-a e utili6ea6a numai %introm in !o6a optima) tinan! cont !e I#R) care tre"uie

Cli!arine - <)C ml incepan! !in pre6iua operatiei pana in a =<-a 6i po toperator3 In ultimele 4 6ile !in cele =< e a!auga o ta"le monitori6are !in !oua in !oua aptamani) !e catre me!icul !e familie) !upa e9ternarea "olna+ului3

a fie in 6ona terapeut

'eparina cu molecula mica

Profila(ia hemoragiei - in mo! o"i nuit) folo irea electrocauterului pre+ine aparitia ,emoragiei po toperatorii) fiin! po i"il) !e tul !upa ca6) re!ucerea a!mini trarii anticoagulantelor) ,emoragia e opre te) foarte rar nece itan! reinter+entia in cop ,emo tatic3

unor ur e apartinan! in pecial arterelor circumfle9e3 O alta cau6a o poate repre6enta upra!o6area me!icatiei antitrom"otice3 In genera

Pe langa ace te complicatii) un rol re!uta"il pre6inta i escarele de decubit - urmare a imo"ili6arii pacientilor un timp mai in!elun Pentru pre+enirea ace tora a i tenta me!icala !etine rolul primor!ial) cuno can! rapi!itatea lor !e aparitie i gra+itatea pe care o crea6a

"scara e te o necro6a cutanata ce e formea6a in punctele !e pre iune i !e iritatie ale corpului) la "olna+i imo"ili6ati la pat !e m

Locali6area e carelor

Di trugerea te uturilor in ca6 !e e cara

Ri curile !e aparitie a e carelor unt in functie !e8 tarea nutritionala) capacitatea !e mo"ili6are) incontinenta !e urina au fecal Cau6ele aparitiei e carelor unt8 !eterminante Egenerale - parali6ii) pare6e) ca e9ie) u"nutritie) a!inamie

fa+ori6ante E locale - lip a igienei corporale) lenjerie cutata au ume!a) pre6enta firimiturilor in pat) mentinerea in!elungata in ace %emnele !e e care unt8

u"iecti+e8 prurit) u turime) !urere o"iecti+e8 eritem) flictena) plaga Ca o"iecti+e in pre+enirea e carelor) asistenta medicala are8

c,im"area po6itiei la .-4 ore ma93) a iguran!u- e po6itia care a nu jene6e cu nimic "olna+ul i a nu fie afectata 6ona inter+ cu alcool i ma aj) pentru reacti+area circulatiei) urmate !e pu!raj cu talc3

Mane+ra e e9ecuta cu =-. per oane) cu multa "lan!ete3 %e urmare te a pectul cutanat i !e fiecare !ata can! e c,im"a po

a igurarea confortului i mentinerea "olna+ului intr-o tare !e igiena optima :e+itarea cutelor lenjeriei !e pat i !e corp) toaleta e te ne+oie) ungerea pielii e9pu e ume6elii) cuturarea patului !upa fiecare ma a au !e cate ori e te ne+oie;3 folo irea materialelor complementare nece are pentru pre+enire - altele peciale antie care) perne !e !iferite !imen iuni cauciuc3 !intre lic,i!ele ingerate i cele e9cretate3 A!mini trare !e $itamina C i A- care au rol trofic :fortifica pielea; fa+ori6area +a culari6atiei in 6onele comprimate prin ma aj) utili6area alternati+a !e cal! i rece3

alimentatie i ,i!ratare ec,ili"rata :alimentatie "ogata in proteine - lapte) "ran6a) oua;) ,i!ratarea prin perfu6ii - lic,i! .lE6i3 %e

Tratamentul e carelor) tinan! cont !e complicatiile ace tora :infectia locala a plagii i epticemia;) e te8 local) in functie !e ta!iu8

- ma aj) unguent) +iolet !e gentiana : t3I;) -cal! i rece) Bio9iteracor :contine ABA$itamina E i A;) - pan ament cal!) la !ia"etici e a!mini trea6a in ulina : t3II;) pan ament : t3III i I$;3 general8

- alimentatie "ogata in proteine i +itamine - anti"iotice i tratamentul tarii generale

Capitolul #

Prezentare de cazuri
'i#liografie
Patologie c,irurgicala - Florea Ticmeanu) %orin %imion) E!itura Me!icala) Bucure ti - .<<< C,irurgie - Mircea Con tantine cu) E!itura !i!actica i pe!agogica) Bucure ti - =--C &,i! !e nur ing - Lucretia Titirca) E!itura $iata me!icala romanea ca) Bucure ti - =--1 Anatomia i fi6iologia omului - I3C3$oicule cu) I3C3Petricu) e!itia I$) Bucure ti - =--1 Te,nica ingrijirii "olna+ului - Carol Mo6e ) E!itura Me!icala) Bucure ti - =--%u" tante me!icamentoa e - Agen!a me!icala - .<<< Boli interne - Prof3!r3 Dan &eorge cu) E!itura #ational) Bucure ti - =--1 Patologie c,irurgicala - Prof3!r3#icolae Angele cu) E!itura Cel iu ) Bucure ti - =--/ Ingrijirea "olna+ului - Harl 'ein6 Hri tel) E!itura All) Bucure ti - =--1

Te,nici !e e+aluare i ingrijiri acor!ate !e a i tenta me!icala - Lucretia Titirca) E!itura $iata Me!icala Romanea ca) Bucure ti - . Urgente me!ico-c,irurgicale - Lucretia Titirca) E!itura me!icala) Bucure ti - =--C,irurgie - %il+ian Da c,ie+ici i Mi,ai Mi,aile cu) E!itura Me!icala) Bucure ti - =---

Biologie - Manual pentru cla a a *I-a - I3T3 E9arcu) Ileana Ciu,at) %il+ia &,erg,e cu) Maria %oigan) E!itura Mini terului In+atam =--C

Atla !e anatomie - Tre+or >e ton Cur uri !e nur ing - Profe or in tructor Maria %6a"o

Manual !e ingrijiri peciale acor!ate !e a i tenta me!icala - Lucretia Titirca) E!itura $iata Me!icala Romanea ca) Bucure ti - .<< Cur !e emiologie me!icala - I3 Petre cu) E!itura Di!actica i pe!agogica) Bucure ti - =--C Ingrijirea omului "olna+ i anato - C,iru Florian) E!itura Me!icala - =--1

http:==JJJ.medicultau.com
Document Info
Acce ari8 /=4= Apreciat8

A fo t utilK
Daca !ocumentul a fo t util i cre6i ca merita a a!augi un lin? catre el la tine in ite

Copia6a co!ul
in pagina 2e" a ite-ului tau3
La ,ref@B,ttp8EE2 2 2 3 critu"e3comEme!icinaELUCRARE-DE-DIPLOMA-Ingrijirea--0/5

Comentea6a !ocumentul8
#u e ti inregi trat Tre"uie a fii utili6ator inregi trat pentru a putea comenta Crea6a cont nou

CopDrig,t K$ontact :%CRI&ROUP Int3 .<== ;