Sunteți pe pagina 1din 8

NUNTA IN CER - comentariu literar - Romanul erotic de Mircea ELIADE

Definitie: Romanul este o scriere epica in proza, cu actiune complea, de mare intindere,
desfasurata pe mai multe planuri, cu persona!e numeroase si cu o intri"a complicata# Romanul
are o structura narati$a ampla, or"anizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in
care se prezinta un numar mare de persona!e, cu pondere diferita in structura epica %persona!e
principale, secundare, episodice etC&#
Romanul 'Nunta in cer', aparut in ()*+ la ,ucuresti, se inscrie in proza erosului si face parte
din literatura inter-elica, Mircea Eliade ilustrand, o data in plus, mitul iu-irii si moti$ul
cuplului ca tema unica a acestei scrieri# .eor"e Calinescu $or-ea despre '"idismul' primelor
romane ale lui Eliade, in sensul ca tinerii eroi se inalta deasupra in/i-itiei erotice, se re$olta
impotri$a normelor morale impuse de societate, indra"ostitii lui Mircea Eliade traiesc
eperiente-limita, sta-ilesc relatii profund umane in zona erotica, sunt epansi$i si descatusati
de pre!udecati#
Mitul Andro"inului
Romanul erotic 'Nunta in cer' de Mircea Eliade ilustreaza mitul Andro"inului %sau al
0ermafrodituluI&, cele-ru in .recia antica si sim-olizeaza ideea unitatii primordiale a fapturii
omenesti# Cu$antul 'andro"in' $ine de la "recescul 'aner, andros', care inseamna '-ar-at' st
de la "recescul '"1ne', insemnand 'femeie', sensul intre"ului cu$ant fiind acela de '-ar-at-
femeie' ca fiinta unica# Andro"in, persona! mitolo"ic, era fiul lui 0ermes, mesa"erul
2limpului si calauza a spiritelor catre moarte si al Afroditei, zeita frumusetii, a armoniei si a
dra"ostei care in$in"e orice piedici# 3alma4is, nimfa lacului, s-a indra"ostit ne-uneste de
frumosul Andro"in, care o respin"e# Cuprinsa de disperare, femeia l-a inlantuit cu -ratele si a
refuzat sa se desprinda de trupul iu-itului, implorandu-i pe zei sa-i uneasca pentru $ecie intr-o
sin"ura fiinta# 5eii se indupleca, dar noua faptura -iseuala era o fiinta perfecta, deoarece
unea forta -ar-ateasca si farmecul feminin intr-o creatura eceptionala, ce ri$aliza cu zeii
insisi# 5eus s-a opus alun"arii din 2limp a acestei fiinte ideale si a pedepsit-o taind-o in doua
cu ful"erul sau, anulandu-i astfel perfectiunea# De atunci, cele doua !umatati au de$enit fiinte
separate, -ar-atul si femeia, care alear"a necontenit prin lume, cautandu-se unul pe celalalt#
Mitul Andro"inului este o le"enda mitolo"ica stra$ec/e, care eplica, ale"oric, atractia erotica
pe care o eercita - reciproc - -ar-atul si femeia# Dra"ostea ideala se implineste numai atunci
cand cele doua !umatati care se potri$esc perfect se re"asesc, eistand, in acest sens si o
sinta"ma pro$er-iala, aceea de a-ti afla 'sufletul-perec/e'#
Mircea Eliade ilustreaza in acest roman erosul si mitul tt Andro"inului pentru a reface
unitatea si plenitudinea fiintei umane prin comuniune erotica, dorind sa reconstituie unitatea
primordiala a spiritului uman#
3emnificatia titlului
Iu-irea perfecta inseamna predestinare, re"asirea !umatatii-perecne, refacerea fapturii
primordiale unice %mitul Andro"inuluI&# 2mul este dator sa caute marea iu-ire, sa se
pre"ateasca pentru ea ca sa fie demn si capa-il de a face fata ei"entelor pe care i le impune#
Comuniunea erotica este sinonima cu unirea deplina, desa$arsita, in care se contopesc
-ar-atul si femeia# Ca ideal erotic, nunta $esnica este posi-ila numai in cer, unde sufletele se

impletesc in eternitate: 'noi amandoi nu suntem din lumea asta, nu ne putem impotri$i
destinului care ne-a ales unul altuia pentru o altfel de nunta'#
Cei doi -ar-ati nu rezista la incandescenta iu-irii totale si sel pra-usesc din cerul pasiunii,
ispasind fiecare in felul lui pacatul neputintei6 0asnas, resemnat, se recasatoreste in scopul
declarat de a a$ea urmasi, ian scriitorul Ma$rodin refuza perpetuarea pentru a-si apara creatia
artistica#& Romanul este o confesiune lucida, ca o ispasire a nefericirii celui ce a fost7 pedepsit
de a ramane sin"ur#
Romanul 'Nunta in cer' are un moto -i-lic din 'Corinteni, I8 (*,(9': 'Acum $edem ca prin
o"linda, in "/icitura, atunci insa, fata : catre fata8 acum cunosc in parte, dar atunci $oi
cunoaste pe deplin', eprimand su"esti$ ideolo"ia prozei erotice a lui Mircea Eliade#
Romanul are o sin"ura eroina feminina, Ileana, care intalneste doua $ersiuni erotice,
concretizate prin cei doi -ar-ati ce par a fi in opozitie ideatica, deoarece unul doreste sa o-tina
de la ea eact ceea ce respinsese celalalt# ;iecare dintre cei doi eroi isi po$esteste eperienta
erotica celuilalt, astfel fiecare dintre ei este, pe rand, persona!-narator#
3u-iectul romanului este plasat in ,ucurestiul de alta data, cadru des intalnit in opera literara
a lui Eliade, intrucat el considera ca 'orice loc natal constituie o "eo"rafie sacra# <entru cei
care l-au parasit, orasul copilariei si adolescentei de$ine totdeauna un oras mitic# ,ucurestiul
este, pentru mine, centrul unei mitolo"ii inepuiza-ile#' %M# Eliade - 'incercarea la-irintului'-
()=+&#
Despre ,ucurestiul prezent in proza lui Eliade, oras plin de semne misterioase, Eu"en 3imion
spune ca este un 'ade$arat centru initiatic', unde cuplurile de indra"ostiti sunt ipostaze ale
aceluias mit al 2mului reintre"it, unic si puternic, format din -ar-atul si femeia contopiti prin
iu-ire#
<rimul persona!-narator este Andrei Ma$rodin, care ii destainuie lui 0asnas conceptia sa
initiala despre iu-ire, cand credea ca 'nici un -ar-at nu s-ar sacrifica pentru un amor', dar
atunci cand se indra"osteste, la randul Iui, considera ca 'e un destin %& care decide, fara stirea
si in a-senta noastra, pentru o $iata intrea"a'# 2 intalnise pe Ileana in casa unui prieten
ar/itect, relateaza Ma$rodin, 'intr-o zi cenusie de iarna, %& + ianuarie8 imi amintesc perfect
data'# Ca si Allan, Ma$rodin
> este un persona! lucid, dornic de a-si analiza cu minutiozitate starile, trece in re$ista toate
detaliile acelei dupa-amieze, cand, nimic nu pre$estea $iitoarea relatie erotica# Atunci cand ii
fusese prezentat, lui Ma$rodin nu i s-a parut 'prea frumoasa', cu 'fruntea inalta si tamplele
usor arcuite', parul de un castaniu stins o faceau sa para 'mai se$era'# Dar 'oc/ii foarte mari
si nelamuriti, "ura ei $asta, stri$itoare' il impresioneaza puternic, desi intrea"a ei infatisare ii
dadea un a:fde Maria sau Lucia, nicidecum nu semana cu numele pe care il a$ea, acela de
Ileana# 3criitor fiind, Ma$rodin isi formase o $iziune proprie despre persona!e, crease 'cutare
femeie' si-i relateaza acum lui 0asnas, cu o multime de detalii, impactul pe care (-a a$ut
Ileana asupra lui, analizand "esturi, pri$iri, atitudini si de o parte si de alta# Desi el se astepta
ca ea sa-( intre-e despre cartile lui, mai ales despre un roman de mare succes intitulat
'Tineretea Ma"dalenei', Ileana 'nu citise nimic din tot ce pu-licasem'#
<ersona! analitic, Ma$rodin insista asupra detaliilor le"ate de prima lui intalnire cu Ileana,
deoarece 'dra"ostea si tot ce poarta ea cu sine -suferinta, !ertfa, rodire - mi se pare a fi inca
lucrul cel mai putin inteles si prea $a" cunoscut', neputand determina eact momentul in care
se lasase prins de farmecul femeii, '$ra!a aceea fara inceput si fara timp', amintindu-si numai
'de dansul acela nesfarsit'# 3etea persona!ului de a-si analiza trairile, de a identifica eact
momentul i$irii sentimentului de dra"oste este definita con$in"ator de el insusi, ca fiind o
-oala 'de a sti, de a intele"e, de a identifica ceasul acela fara seaman al inecului'# intre cei doi
ia nastere o iu-ire profunda, careia nu i se pot impotri$i: 'noi amandoi nu suntem din lumea
asta, nu ne putem impotri$i destinului care ne-a ales unul altuia pentru o altfel de nunta'#
Ileana ii marturiseste ca a-ia se $indecase de 'o mare, unica dra"oste', ca nu $a mai putea
iu-i, 'mi-ar fi foarte "reu sa mai iu-esc $reodata, daca nu de-a dreptul imposi-il' si in zadar
incearca Ma$rodin sa afle amanunte, nu a reusit sa stie niciodata nimic despre marea ei
pasiune, 'nici cine a fost iu-itul ei, daca mai traieste, daca (-a mai intalnit %&# r?Iu iz-uteam
insa sa aflu nimic# 5am-ea trista, umilita, sau imi cauta mana si mi-o saruta, sau incepea sa
rada, lasandu-ma sa -anuiesc ca mi-a surprins mica mea strata"ema# Am inteles tarziu ca de la
ea nu $oi putea afla niciodata nimic#' 3in"urul lucru pe care Andrei il descopera in trecutul ei
este faptul ca Ileana traise patru ani la ,erlin, timp in care nu $enise niciodata in tara#
<lecand pentru cate$a zile in Moldo$a, in $izita la niste $ec/i prieteni, Ma$rodin isi da seama
ca nu poate sta departe de Ileana, $or-este numai despre ea, iar 'noaptea aceea, petrecuta
departe de ea, a fost c/inuitoare'# 3e surprinde indra"ostit si-si da seama ca 'tot ce citisem in
carti si tot ce auzeam in po$estiri despre nera-darea frenetica pe care o au unii indra"ostiti in
calatorie, cand se apropie de "ara iu-itei, poate fi totusi reala'# 3e duce direct la ea acasa si
"aseste o femeie 'o-osita, ra$asita, cu oc/ii a-senti, rataciti %&# A-senta mea o naruise'#
Iu-irea lor este reciproca, profunda, $ulcanica: '3etea trupurilor noastre a fost "reu de stins
atunci# %& De mai multe ori am nada!duit ca la capatul rapirii aceleia $om intalni, impreuna
moartea# N-am stiut ca poate fi atat de ispititoare moartea, atat de cald - $oluptate fara spasm,
-eatitudine, fara stri"are#':@ Lucid si analitic, Ma$rodin identifica in aceasta iu-ire totala
re$elatia unirii, pe care o defineste ca pe o proprie re"asire: 'te re"asesti pe tine in clipa cand
te pierzi'# Redescoperirea sinelui prin iu-ire este euforica si ne$oia lor de sin"uratate, de
izolare de restul lumii de$ine din ce in ce mai puternica %'asa cum se intampla intotdeauna
intr-o mare pasiune, m-am izolat cu desa$arsire de lume'&, iar pe la !umatatea lui fe-ruarie se
muta impreuna, acasa la Ma$rodin#
;e-ra creatiei pune stapanire pe scriitorul din el si Ma$rodin incepe o noua carte# Ea-( simte
instrainat, 'iar ai fu"it de lan"a mine', dar nu-l intrea-a niciodata despre su-iectul romanului,
ii pre"ateste cafeaua, dar A nu-l mai simtea aproape, 'parca ar fi incercat in nestire, sa
re"aseasca man"aierea mea, sa se minta'#
2 intre-are stranie si neasteptata il suprinde pe Andrei, atunci cand Ileana il intrea-a -rusc
daca nu si-ar dori un copil# 3tructura lui de artist , respin"e $iata casnica, intrucat el considera
ca 'artistul era -lestemat sa ? ramana sin"ur, fara urmasi'# Ileana ii eplica ne$oia de a a$ea
un fiu de la el, intrucat ea este 'o simpla femeie'# Nedumerirea lui diseca starile si
ar"umentele pentru care ea simte ca ii tre-uie inca o fiinta umana ce ar putea inter$eni in
iu-irea lor, despartind astfel perec/ea 'desa$arsita, creati unul pentru altul, meniti sa crestem
si sa murim impreuna# %& Noi nu suntem o perec/e din aceasta lume %&# Destinul nostru nu se
implineste aici pe pamant# Noi ne-am cunoscut numai in dra"oste# Dra"ostea e raiul nostru,
dra"ostea fara fruct#'
Bacanta de <asti au petrecut-o intr-un sat de munte si tristetea Ilenei este din ce in ce mai
e$identa, marturisindu-i la un moment dat: 'Mi-e frica sa nu mor sin"ura'# De$ine tot mai
nelinistita si are accese de disperare stranie, nelinisti si atitudini ineplica-ile# intorsi la
,ucuresti, o zareste intamplator stand de $or-a aprins cu 'un tanar -run, inalt', pe care i-(
prezinta drept fratele sau# Ma$rodin de$ine suspicios, 'se pra-usisera deodata toate
certitudinele si $iata mea intrea"a o simtii, in acea clipa, fara sens' si -anuieste ca il insala, ca
se preface si ca po$estea cu fratele 'e destul de prost ticluita'# Rusinandu-se de -anuielile
sale, Ma$rodin o acuza ca pastreaza asupra $ietii ei o taina care poate da nastere la tot felul de
interpretari, cu speranta ca poate acum ea i-o $a dez$alui# Ileana rezista insa tentatiei de
marturisire totala si-i spune numai ca fratele acesta este fiul mamei ei din a doua casatorie, ca
este un detracat si ca se $ad foarte rar: 'Toate acestea sunt lucruri moarte pentru mine# Eu n-
am nici un fel de trecut, nu mi-aduc aminte de nimic'# 3pirit framantat, nelinistit, Andrei
Ma$rodin se c/inuie cu intre-ari insuporta-ile: 'Asta inseamna ca $iata ei dinainte a fost
cumplita, ca dra"ostea ei a fost dementa# De ce nu intalnesc nici un martor al trecutului eiC
Unde a trait, de n-a lasat nici un fel de urmaC'#
;ire dilematica, dominat de incertitudini, Ma$rodin considera ca 'in dra"oste nici o
certitudine nu e definiti$a, ca lucrul acela elementar - sentimentul ca esti iu-it - tre-uie
necontenit $erificat, caci o sin"ura indoiala, o sin"ura "reseala surpa totul in ne-unie si
dez"ust'#
Dupa luni de zile, timp in care cei doi indra"ostiti traisera 'intr-un etaz continuu' si simteau
ca unirea lor 'e un miracol pe care numai cate$a perec/i l-au trait desa$arsit in lume', fiind
intr-o $acanta in Italia, Ma$rodin afla ca ea mai fusese la Benetia si o simte tul-urata si
nelinistita, incapa-ila sa arate $reun interes pentru prezentul concret, de aceea /otaraste sa
paraseasca acele locuri pentru ca s-o scuteasca de c/inul amintirilor ce continua sa ramana
pentru el o taina de nedezle"at#
intorsi la ,ucuresti, Andrei continua sa scrie la romanul inceput, care insa nu prinde
consistenta, desi Ileana il incura!eaza acum, ii creeaza conditii de creatie, il spri!ina in izolarea
necesara concentrarii, iar ea incepe sa in$ete lim-a italiana# <rietenii, cu care se intalneau
sporadic si intamplator se mira ca nu i-a mai aparut nici o carte, Ileana insasi are mustrari de
constiinta ca el n-a mai pu-licat nimic de cand sunt impreuna#
Ma$rodin ii relateaza in continuare lui 0asnas incercarile lui disperate de a afla unde plecase
Ileana, ii descrie insomniile si deznade!dea de care suferise in"rozitor dupa ce fusese parasit
de femeia iu-ita, marturisindu-i ca toata iarna dusese 'o $iata de lar$a'# Apoi se "andeste ca
daca termina cartea inceputa demult, poate ca Ileana o sa dea un semn de $iata# Cartea a
aparut in luna mai starnind uimirea tuturor, era cu totul diferita de celelalte opere, nu parea
scrisa de Ma$rodin, dar Ileana nu a aparut, nu a trimis nici o $este# Acum nu-( mai interesa in
nici un fel nici po$estea de iu-ire pe care o traise Ileana cu alt -ar-at inainte de a-l intalni pe
el, fiind con$ins ca femeia 'nu $a mai putea iu-i $reodata' si indoin-du-se ca el insusi s-ar
mai putea indra"osti de altcine$a#
Andrei Ma$rodin se /otaraste sa scrie po$estea de iu-ire intr-un nou roman, pe care-(
intitulase 'Nunta in cer', dar care pacatuia fata de ade$ar prin 'neputinta oricarui artist de a se
marturisi omeneste, total, crestineste Ai sa citesti cartea asta si ai sa $ezi cat de mult se
departeaza de tot ce ti-am po$estit acum# <oate e mai frumoasa, dar atat', inc/eie el
marturisirea pe care o epusese in fata lui ,ar-u 0asnas#
Impresionat de eperienta de iu-ire a lui Ma$rodin, ,ar-u 0asnas simte ne$oia sa-i
destainuiasca acestuia propria po$este de dra"oste intamplata mai demult, cu '$reo opt-noua
ani' inainte, intrucat poate ca o sa-( inspire intr-un $iitor roman# Ceea ce-( uimeste pe 0asnas
este faptul ca i se pare ca iu-irea lui 'seamana cu tot ce ti se po$esteste despre dra"oste# Dar
poate ca de data aceasta seamana intr-ade$ar'#
Ca persona!-narator, 0asnas isi incepe po$estea din $remea in care era un tanar student de 9D
de ani si urma studii de in"inerie in ;ranta, pentru care un unc/i ii trimitea lunar o -ursa
modesta, care-i a!un"ea 'eact cat sa-mi duc zilele'# ;iind pasionat de cariera de ofiter,
tanarul 0asnas se Inroleaza $oluntar impreuna cu alti sutdenti romani din ;ranta, Intrucat
iz-ucnise primul raz-oi mondial# Urmeaza cate$a luni o scoala militara si se intoarce pe front
su-locotenent, fiind decorat de doua ori pentru merite deose-ite in lupta: 'Ma o-isnuisem cu
raz-oiul, ma o-isnuisem foarte repede si cu "andul mortii# De altfel, nu ma le"au prea multe
lucruri de $iata# Eram orfan, nu a$eam frati si sin"urul meu prieten, un cole" de la scoala,
murise in primul an de raz-oi# Eram fericit ca pot lupta ca ofiter in armata franceza'# Dupa
intrarea Romaniei in raz-oi, 0asnas se intoarce in tara, fiind emotionat la "andul ca ar putea
muri pe pamantul stra-un#
in anul ()(=, tanarul ofiter se afla intr-un tren foarte a"lomerat, care se pusese -rusc in
miscare si o fetita de $reo (E ani stri"a disperata, deoarece matusa ei ramasese pe peronul
"arii# 0asnas o a!uta pe Lena sa co-oare in "ara de destinatie, o da in "ri!a unui prieten care
lucra acolo# <este o saptamana, afla de la acesta ca fetita fusese luata de un ofiter, care
spusese ca e $arul ei#
intre timp, 0asnas isi mosteneste unc/iul si de$ine un om -o"at# La cei *F de ani ai sai a$ea
a$ere, o -o"ata eperienta de $iata, nu se indra"ostise niciodata, -a mai mult, cu femeile era
'poate un cinic', a$and o relatie amoroasa cu sotia unui deputat# Era prin ()9D, cand
'ele"anta si desfranarea ,ucurestiului atinsesera culmi nemaipomenite'# intr-o noapte,
prietena lui ii prezinta 'o pasare rara', pe Lena, 'ultima fecioara din secolul GIG@'# 0asnas o
recunoaste pe fetita din tren si, intre-and-o ce s-a intamplat dupa ce o lasase in "ara, aceasta ii
spune ca a doua zi sosise si matusa ei, ne"and ca ar fi luat-o un $ar im-racat in uniforma de
ofiter, care, dupa ce ii pusese -a"a!ele in trasura incepuse sa o sarute#
Tanara este cu totul deose-ita fata de celelalte femei, 'atat de so-ra si atat de serioasa cum
arata' si nu parea 'deloc la locul ei in aceasta casa, la aceasta ora mai ales'# intre-and-o pe
"azda cine este aceasta tanara,
0asnas afla ca este 'un foarte mare mister' si nimeni din cei prezenti nu pare sa stie nimic
altce$a despre ea# 0asnas o intalneste peste cate$a zile pe Lena tot in casa prietenei sale,
Clod1, iar peste alte (F zile o zareste, surprins, in 1a"onul-restaurant al trenului care mer"ea
la Milano# Co-oara
impreuna la Benetia, se plim-a prin piata 3an Marco discutand despre eperienta amoroasa a
-ar-atului, iar el ii marturiseste ca 'n-am iu-it niciodata', desi cunoscuse 'destule femei',
ceea ce face ca Lena sa-( compare cu Don >uan#
0asnas ii e$oca interlocutorului scena petrecuta la /otel in aceeasi seara# Lena parea total
a-senta, 'imi dadeam foarte -ine seama ca nu
intele"e ce se intampla cu ea, dar ii $a fi peste putinta sa se apere, sa se trezeasca macar' si
0asnas constata uimit ca 'fusese, intr-ade$ar, fecioara8 nici o man"aiere nu-i tul-urase
o-oseala sa in"/etata'# ;emeia il pri$ea mirata, 'cu oc/ii ei mari arsi si nelamuriti'# Daca la
inceput atitudinea lui fusese o-isnuita, or"olioasa si nepasatoare fata de tanara pe care o
sedusese %'Era o fata tanara, frumoasa, inteli"enta, care ma iu-ea si pe care o a$usesem# Cam
atat# Nu ma "andeam la nimic altce$a, nu -anuiam altce$a#'&, in ziua urmatoare Lena, cu oc/ii
stralucitori si cu fata
im-u!orata, ii acorda - in "luma - cinci zile ca sa se indra"osteasca de ea# <este cate$a zile,
marturiseste 0asnas, el era total sc/im-at, incurcat si timid, simtea cum 'o nelamurita fericire
incepea sa ma cuprinda' si se surprinde declarand: 'Cred ca m-am indra"ostit cu ade$arat'#
Aflandu-se la Nisa, un cunoscut il felicita pentru frumusetea lo"odnicei sale, el nea"a cu
fermitate %'Nu suntem lo"oditi@'&, apoi "andul acesta nu-i da pace si seara, la masa o intrea-a
-rusc: 'Nu e asa ca $rei sa fii sotia meaC'# <este o luna s-au casatorit la <aris, a$and ca
martori un cerc restrans de prieteni# intorsi la ,ucuresti, scenele de "elozie se dezlantuie intre
cei doi, $ec/ile relatii ale lui 0asnas declanseaza intre ei conflicte care le ameninta iu-irea#
Desi era constient ca Lena ii era necesara 'ca aerul, ca apa, ca lumina', 0asnas este uneori
easperat, 'indi"nat de casatoria aceasta, care ma apasa, sufocandu-ma', alteori este
melancolic, 'dra"ostea aceasta nu ma facea intotdeauna fericit', simtind iu-irea ca pe o -oala
%'Lena imi era necesara, asa cum sunt necesare anumite medicamente la un anumit fel de
-oale#'&#
;emeia se sc/im-ase si ea dupa casatorie, renuntase la multe preocupari care-i placusera
inainte, ca arta, muzica, dar nu putea de$eni mondena, nu-i placeau $izitele, nu se putea
acomoda cu sno-ismul societatii -ucurestene# Dupa $reo sase luni de la sta-ilirea lor in
,ucuresti, 0asnas ii destainuie unui prieten ca se simte nefericit, desi este con$ins ca 'Lena
ma iu-este tot atat de mult pe cat o iu-esc si eu', ca pentru el este prima oara cand iu-este cu
ade$arat, ca intre ei 'toate mer" admira-il'# La su"estia prietenului, 'despartiti-$a, atunci',
0asnas isi recunoaste neputinta: 'Nu pot# Ar fi mai cumplit sa traiesc fara ea# Acum, dupa ce-
am cunoscut-o, dupa ce ne-am indra"ostit unul de altul, nu mai e nimic de facut: tre-uie sa
traim impreuna <ana la sfarsitul $ietii'# El constientizeaza ca dra"ostea lor este definiti$a, ca
orice s-ar intampla nu se mai pot desparti, ca sunt le"ati unul de altul 'pana la moarte, in
sensul concret al cu$antului', ca atata timp cat traieste ea, 'fie ca esti sau nu esti indra"ostit,
fie ca $rea sau nu mai $rea iu-ita, te simti al ei, le"at de ea, ursit ei'# Atmosfera casniciei se
destinde apoi, relatia lor se relaeaza, 0asnas se impacase 'cu noua mea conditie, totul mi se
parea nu numai firesc, dar si necesar'#
Dupa ani$ersarea celui de al treilea an de casatorie, cate$a intamplari minore strica din nou
ec/ili-rul casatoriei, ce parea instalat definiti$# Lena pierde piatra de la inel si acest lucru o
afecteaza peste masura# 0asnas este impresionat de $oiosia z"omotoasa a unor tineri, ceea ce
il deprima, dandu-si seama ca se simte 'trecut', ca s-a sc/im-at ce$a in el: 'simteam ca
trecuse ce$a, un anumit timp, sau poate c/iar cea mai frumoasa parte din tineretea mea# in
orice caz, pierdusem ce$a fara sa -a" de seama# Anumite lucruri nu le mai puteam face# Ce fel
de lucruriC Numi dadeam seama, nu puteam preciza nimic# Dar sentimentul acesta era ca imi
sunt interzise anumite lucruri# 3i inca epresia aceasta: 'interzise', e foarte $a"a# <entru ca,
uneori, mai poti a$ea sperante ca ai putea raz-ate si peste un lucru interzis8 printr-o ne-unie
oarecare sau printr-un mare noroc, sfarami /otarele lucrului interzis# Dar eu nu simteam asta#
3imteam ca anumite lucruri, pe care nu iz-uteam sa le identific, au murit pentru mine8 ca
orice as face, oricat m-ar a!uta norocul si $iata, nu le $oi mai putea intalni'# 3i -rusc, se
surprinde spunandu-i Lenei: 'Ma "andeam ca ar fi timpul sa a$em un copil', simtindu-se
deodata coplesit de 'setea o-scura de a te naste din nou, ne$oia unei compensatii in altcine$a
decat to$arasa de iu-ire si de $iata'#
Analizandu-si starea de deznade!de de care era dominat, 0asnas re"reta ca a lasat 'sa treaca
atata timp, pe care nimeni nu mi-( mai putea inapoia', "andindu-se cu disperarea neputintei la
faptul ca, daca ar fi a$ut un copil din primul an de casatorie, 'acum as fi fost altfel, %& as fi
simtit ca am pentru cine trai'# Timpul s-a scurs ire$ersi-il si el este apasat de 'sentimentul
irepara-ilului', mai ales ca-si da seama ca "andurile sotiei sale 'nu se potri$eau cu ale mele'#
in seara aceea Lena nu a co-orat la masa pretetand ca nu se simte -ine, iar 0asnas a plecat la
clu- sa se distreze, lipsind - pentru prima data de la casatorie - o noapte intrea"a de acasa#
intre cei doi soti se instalase o atmosfera tensionata, o "ra$itate rece# Lena pleaca de acasa si
spre miezul noptii 0asnas primeste de la ea o scrisoare, prin care ii spunea ca in noaptea aceea
$a dormi la matusa ei, ca a doua zi il $a $izita un a$ocat, ca ii multumeste pentru fericirea pe
care i-a daruit-o in acesti trei ani: 'Era o scrisoare de adio, pe care, sunt si"ur, o incepuse de
mai multe ori, ca sa nu para prea patetica si, in acelasi timp, sa ramana destul de prietenoasa'#
0asnas s-a dus imediat dupa ea si a "asit-o 'foarte o-osita, cu fi"ura aspra, opaca', sperand
intr-o impacare# Ea ramane, insa, inflei-ila, el se incranceneaza si /otaraste -rusc: 'Ne
despartim@ Era si timpul, de altfel'# Are impresia ca decizia Iui se -azeaza pe principii morale
solide, ca despartirea se produsese numai pentru ca ea nu $oia 'sa ai-a copii', iar pentru el
'lucrul acesta e o datorie sacra'#
3uferinta lui este de neinc/ipuit si timpul nu-i amelioreaza disperarea, dimpotri$a, 'dorul meu
de Lena crescuse iarasi ca in cele dintai luni ale dra"ostei noastre'# 2r"oliul il impiedica sa
mai faca o incercare de impacare cu sotia sa, desi aflase de la un prieten care o intalnise ca 'si
ea sufera cumplit si ca a!unsese de nerecunoscut'# Aflat la <aris, 0asnas afla ca murise
matusa Lenei, ii trimite o tele"rama de condoleante si ea ii multumeste 'printr-o simpla carte
de $izita, cu numele ei de fata', semn ca di$ortul se terminase#
A-ia acum 0asnas intele"e cu durere ca Lena nu-i mai apartine si simte ca '$iata mea a ratat
intr-un lamenta-il naufra"iu', coplesit definiti$ de 'sentimentul propriului tau naufra"iu'#
intors la ,ucuresti dupa cate$a luni, 0asnas este dornic sa afle amanunte despre $iata Lenei,
dar nimeni nu mai stia nimic despre ea, se izolase complet# intr-o dimineata el se duce s-o
$ada, o "aseste emotionata si trista, dar constata cu amaraciune ca nimic nu mai putea construi
intre ei o punte de le"atura#
Confesiunea lui 0asnas are Ioc dupa opt ani de la intamplarile relatate, asadar in timp
su-iecti$, declansate fiind de memorie in$oluntara afecti$a, desi 'memoria pasionala nu e o
calitate -ar-ateasca': 'E drept, mi-aduceam mereu aminte ca am iu-it, ca sin"ura femeie pe
care o iu-isem cu ade$arat a fost Lena# Amanuntul acesta nu I-am putut niciodata uita: ca am
cunoscut dra"ostea si ca toate a$enturile in care ma implicam nu erau decat episoade
trecatoare'#
.idismul despre care $or-este critica literara este e$ident, timpul a$and aici doua $alente: una
o-iecti$a - aceea in care s-au manifestat sentimentele de iu-ire in mod direct - si una
su-iecti$a - aceea care e$oca aceste sentimente: 'nu mai era o amintire a dra"ostei, intocmai
dupa cum pot spune ca imi amintesc, ca ma numesc ,ar-u 0asnas'# Acum el este recasatorit,
are 'doi -aieti frumosi, care isi petrec $ara impreuna cu mama lor in El$etia'# Considera si
acum, dupa atatia ani ca nu te intalnesti cu o asemenea dra"oste decat o sin"ura data in $iata',
ca intensitatea unei astfel de iu-iri 'apartine intr-un anumit sens miracolului, de aceea si
apare, poate, atat de intamplator %&' si ca este 'in putinta noastra sa realizam acest miracol',
desi 'ne dam seama prea tarziu de el, ne dam intotdeauna seama prea tarziu'#
Andrei Ma$rodin si ,ar-u 0asnas $enisera la ca-ana ca sa mear"a la $anatoare si-i
marturisesc "azdei, care se arata uimit ca-i "asise tre!i, ca au stat de $or-a toata noaptea si au
po$estit 'fiecare dra"ostele din tinerete'# Mer"and 'tacuti si "anditori', Ma$rodin intrea-a
deodata cu "lasul su"rumat de emotie: 'Crezi ca Ileana mai traiesteC' si amandoi simt ca nu#
in romanul 'Nunta in cer' se manifesta ideea timpului su-iecti$, ca influenta a lui Andre'
.ide, modalitate prin care naratorul relateaza fapte si intamplari petrecute cand$a, aduse in
prezent prin memorie in$oluntara sau afecti$a si prezentate intr-o $iziune su-iecti$a,
sentimentele, trairile fiind e$ocate dintr-un alt un"/i de perceptie#
Ideea iu-irii profunde este pri$ita prin prisma celor doi eroi care-si rememoreaza, prin
confesiune, starile si sentimentele de dra"oste asa cum le apar dupa o perioada mai scurta sau
mai lun"a de timp# Interesant este faptul ca cele doua $ersiuni succesi$e ale idilei ar parea ca
stau in opozitie, deoarece fiecare dintre cei doi -ar-ati pe care ii iu-ise femeia dorise sa o-tina
de la ea eact ce respinsese celalalt# ,ar-u 0asnas $oise copii, dintr-un instinct al perpetuarii,
inscriindu-se astfel in -analul realului cotidian, iar Andrei Ma$rodin, scriitorul, a$and
aspiratii spirituale, refuza femeii dorinta ei, simpla si umana de a a$ea copii# Totusi, cele doua
conceptii opuse ale eroilor se intalnesc in aceeasi iu-ire posesi$a si patimasa fata de femeia de
care - fiecare dintre ei - se indra"ostise pe $iata# De fiecare data, femeia "aseste forta
interioara de impotri$ire, caci, de fiecare data, ea este cea care desface le"atura, disparand
definiti$ din $iata lor si inc/izandu-se eni"matic in sine#
Critica literara $or-este despre manifestarea, in acest roman, a e"olatriei %manie de a se
preocupa ea"erat de propria persoana, supraestimare a $alorii personale, e"otism - n#n#&
masculine in doua $ersiuni succesi$e, acest fapt su"erand mania fiecaruia dintre#cei doi
-ar-ati de a se preocupa ea"erat de propria persoana, supraestimarea Trasaturile "enerale ale
prozei lui Basile Boiculescu s-ar putea restran"e in cate$a idei:
- inspirarea din credinte populare, le"ate de domeniul ac$atic8
- apa - ca moti$ esential, sim-olizand su-stanta primordiala "erminati$a a $ietii8
- moti$ul femeii-peste, cu diferite sim-oluri in mitolo"ia uni$ersala: nimfa in mitolo"ia "reco-
latina sau stima in mitolo"ia auto/tona8 ca si ielele, stima canta $ra!indu-i pe pescari, pe
cora-ieri, care, fascinati de muzica si de stralucirea ei, pornesc s-o caute si se ineaca8
- practici ma"ice stra$ec/i %ma"ia nea"ra&8
- totemul, ca stramos al tuturor $ietuitoarelor din lume, este - in proza lui Boiculescu - pestele#
Totemul %ododemuL& reprezenta, in $remuri stra$ec/i, un animal, o planta miraculoasa ori un
o-iect sacru, considerate drept stramosi sau protectori ai unei colecti$itati umane# Totemul a
constituit si o forma incipienta de manifestare a reli"iei#
'Arta nu are o patrie, fiind o patrie ea insasi' este sintetizarea crezului artistic, marturisit de
scriitorul Basile Boiculescu, care se poate aseza ca em-lema a triumfului sau literar#