Referat

La tema: Clasificarea actelor juridice

A elaborat : Apostol Andrian
A controlat : Demciuc
Balti, 2014
Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
Definitie Act juridic este manifestarea de ointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice,
respecti, de a naste, modifica ori stin!e un raport juridic concret " repre#inta actul juridic ciil$
%ensurile e&presiei 'act juridic ciil(
)ntr"un prim sens, actul juridic ciil " deasemnea#a tocmai manifestarea de ointa cu intentia de a
produce efecte juridice ciile " pentru acest sens se utili#ea#a formula ne!otium juris " adica
operatiune juridica$
)n al doilea sens " se desemnea#a inscrisul constatator al manifestarii de ointa, adica suportul
material$ *entru acest al doilea sens, se foloseste formula de instrumentum probationis +adica
inscrisul autentic sau sub semnatura priata,$
Clasificarea actelor juridice civile
1$ Dupa numarul partilor:
" unilaterale
" bilaterale
" multilaterale
-ste act juridic unilateral cel care re#ulta dintr"o sin!ura ointa " e&emplu testamentul,
acceptarea succesiunii, renuntarea la o mostenire, oferta, promisiunea publica de recompensa$
-ste bilateral " actul juridic ciil care repre#inta ointa concordanta a doua parti$ -&emplul tipic
de act ciil bilateral este " contractul ciil: an#area cumpararea, imprumutul, depo#itul etc$
-ste multilateral " actul juridic re#ultat din acordul de ointa ce proine de la trei sau mai multe
parti " e&emplu contractul ciil de societate$
.u trebuie confundata clasificarea actelor juridice ciile in unilaterale si bilaterale, cu
clasificarea contractelor ciile in unilaterale +ce dau nastere la obli!atii numai pentru una din parti, "
donatia, imprumutul si bilaterale sau sinala!matice care dau nastere la obli!atii pentru ambele parti "
an#area cumpararea,$
2. Acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit
" -ste cu titlu oneros acel act juridic ciil in care, in sc/imbul folosului patrimonial procurat de o
parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial 'Contractul oneros este acela in care
fiecare parte oieste a"si procura un aantaj +e&emplu contractul de an#are cumparare, antrepri#a,
locatiunea etc,$(
-ste cu titlu !ratuit este acel act juridic ciil prin care se procura un folos patrimonial fara a se
urmari obtinerea altui folos patrimonial in sc/imb +e&emplu donatia, comodatul, imprumutul fara
dobanda, mandatul !ratuit,$
Actele cu titlu oneros se subclasifica in
" act comutati " la a carui inc/eiere partile cunosc e&istenta si intinderea obli!atiilor lor
+e&emplu:contractul de an#are cumparare, contractul de antepri#a etc,$
" act obli!atoriu " la a carui inc/eiere partile nu cunosc intinderea obli!atiilor, e&istind sansa unei
pierderi si a unui casti!$ +e&emplu: contractul de renta ia!era, contractul de an#are cu clau#a de
intretinere,$
Actele cu titlu !ratuit se clasifica in :
" liberalitatii si
" acte de#interesate
-ste liberalitate acel act cu titlu !ratuit prin care dispunatorul isi micsorea#a patrimoniul prin
folosul patrimonial procurat$ %unt liberalitati donatiile si le!atele$
-ste act de#interesat acel act cu titlu !ratuit prin care dispunatorul procura un aantaj patrimonial
fara a"si micsora patrimoniul$ %unt acte de#interesate: mandatul !ratuit, depo#itul nerenumerat,
comandatul etc$
0$ Acte juridice civile:
" constitutie
" translatie
" declaratie
-ste constituti " actul juridic ciil care da nastere la un drept subiecti ciil care n"a e&istat
anterior$ e&emplu: ipoteca conentionala, amanetul ori !ajul,$
-ste translati actul ciil care are ca efect stramutarea unui drept subiecti ciil dintr"un
patrimoniu in alt patrimoniu +e&emplu:donatia, an#area"cumpararea,$
-ste declarati actul ciil care are ca efect consolidarea ori definitiarea unui drept subiecti
pree&istent +e&emplu: partajul +imparteala este un asemenea act$,
1 specie aparte de act declarati este actul confirmati " este acel act prin care o persoana
renunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate un act juridic ciil, la a carui inc/eiere a
fost incalcata o dispo#itie le!ala ce ocroteste un interes personal, indiidual$
Actul constituti si cel translati isi produc efectele numai pentru iitor, pe cand actul declaratiei
isi produce efectele pentru trecut $
4$ Acte juridice de:
" conserare
" administrare
" dispo#itie
-ste act de conserare " acel act juridic care are ca efect preintampinarea pierderii unui drept
subiecti ciil$ -ste aantajos pentru autorul sau deoarece, cu o c/eltuiala mica, se salea#a un drept
de o aloare mai mare +-&emplu: intreruperea unei presciptii prin actiunea in justitie, somatia,
inscrierea unei ipoteci$,$
Actul de administare " este acel act juridic prin care se reali#ea#a o normala punere in aloare a
unui bun ori a unui patrimoniu +e&emplu inc/irierea unui bun, cule!erea fructelor, asi!urarea unui
bun etc$,$
Actul de dispo#itie este acel act juridic ciil care are ca re#ultat iesirea din patrimonoi a unui bun
sau drept ori !rearea unui bun cu o sarcina reala +!aj,$
5. Acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale
-ste patrimonial actul juridic ciil care are un continut ealuabil in bani, asemenea acte sunt cele
care priesc drepturile reale si de creanta +-&emplu: contractul de in#are"cumparare, donatie,
imrumut etc$,$
-ste nepatrimonial " actul juridic ciil care are un continut neealuabil in bani$ +-&emplu:
conentia parntilor unui copil din afara casatoriei, in sensul stabilirii numelui de familie al acestuia,$
6. Acte juridice - consensuale
" solemne
" reale
-ste consensual actul juridic ciil care se inc/eie prin simpla manifestare de ointa$ Actul
consensual repre#inta re!ula, din punctul de edere al formei in care se inc/eie actele juridice ciile$
%olemn este acel act juridic care trebuie sa imbrace o forma prescrisa de le!e$ 2orma speciala,
solemna pentru un asemenea act este o conditie de alitate +de alabilitate, +-&emplu: donatia,
conentionala, testamentul,$
-ste real este actul juridic ciil care se inc/eie in mod alabil daca manifestarea de ointa este
insotita de remiterea+ predarea, bunului$ -&emplu: +imprumutul, depo#itul,$
3n act juridic consensual +ca re!ula, poate fi uneori solemn +an#area"cumpararea unui teren,$
7.Acte juridice civile intre vii si pentru cauza de moarte
Actul intre ii " inter inos " este actul juridic ciil care"si produce efectele neconditionat de
moartea autorului ori autorilor$ 4ajoritatea actelor ciile sunt acte intre ii$$
Actul pentru cau#a de moarte " mortis cau#a " este actul juridic care nu"si produce efectele decat
la moartea autorului " e&emplutestamentul$
5$ Acte juridice ciile "subiectie
" conditie
-ste act subiecti " actul juridic ciil al carui continut este determinat prin ointa autorului sau
autorilor lui$ 4ajoritatea actelor ciile intra in aceasta cate!orie$
-ste act conditie " actul juridic la a carui inc/eiere partile isi e&prima ointa doar in priinta
nasterii actului, continutul lui fiind predeterminat de norme de la care partile nu pot dero!a
+e&emplucasatoria,$
6$ Acte ciile " pure si simple si
" acte afectate de modalitati
-ste pur si simplu actul ciil care nu cuprinde o modalitate +termen, conditie, sarcina,$
+-&emplu: acceptarea ori renuntarea la mostenire,$
-ste afectat de modalitati " actul ciil care cuprinde o modalitate +e&emplu: contractul de
asi!urare, donatia cu sarcini, an#area cumpararea cu clau#a de intretinere " in care e pre#ent
termenul,$
10$ Acte juridice ciile "principale
" accesorii
-ste principal " actul juridic ciil care are o e&istenta de sine statatoare soarta sa nepretin#and de
soarta juridica a altui act juridic$
4ajoritatea actelor juridice intra in aceasta cate!orie$
-ste accesoriu " actul a carui soarta juridica depinde de soarta altui act juridic, principal$
-&emplu: clau#a penala, fidejusiunea, !ajul, ipoteca conentionala, aruna,$
11$ Acte cau#ale si acte abstracte
-ste cau#al " actul juridic a carui alabilitate implica anali#a cau#ei ori scopului +daca scopul
este imoral actul juridic este loit de nulitate,$
-ste abstract +necau#al, actul juridic ciil care este detasat de elementul cau#a, alabilitatea sau
neimplicand anali#a acestui element$
%unt abstracte actele juridice constatate prin titlurile de aloare " inscrisuri care incorporea#a
operatiuni juridice +obli!atiunea C-C,$
12$ Acte juridice ciile " strict personale
" si acte ce pot fi facute si prin repre#entare
%trict personal este actul juridic ciil care nu poate fi facut decat personal fara a putea fi inc/eiat
prin repre#entare e&emplu: testamentul$
4ajoritatea actelor juridice ciile este formata din actele ce pot fi inc/eiate personal, dar pot fi
inc/eiate si prin repre#entant +mandatar,$
.ormele care re!lementea#a actul strict personal sunt de stricta interpretare si aplicare " deoarece
constitue e&ceptia$
10$ Actele juridice ciile numite +tipice, si acte nenumite atipice
-ste numit " actul juridic ciil care are o denumire stabilita de le!ea ciila, precum si o
re!lementare proprie$ 4ajoritatea actelor juridice ciile sunt tipice$
-ste nenumit " actul juridic care nu are o denumire si o re!lementare proprie +e&emplucontractul
de an#are cumparare cu clau#a de intretinere$
14$ Acte juridice ciile cu e&ecutare dintr"o data +uno ictu, si cu e&ecutare succesia
Cu e&ecutarea dintr"o data este actul juridic a carui e&ecutare presupune o sin!ura prestatie din
partea debitorului$ %e mai numeste si act cu e&ecutare instantanee +darul manual,$
Cu e&ecutare succesia este acel act a carui e&ecutare presupune mai multe prestatii esalonate in
timp +contractul de renta ia!era, contractul de inc/eiere,$
" Consecintele nee&ecutarii culpabile " pentru contractul cu e&ecutare dintr"o data " a contractului
sinalo!matice " se aplica re#olutiunea7 iar pentru contractele cu e&ecutare succesia " refilierea$
Cap$)) Conditiile actului juridic
Conditiile actului juridic sunt elementele care alcatuiesc acest act$
)n functie de aspectul la care se refera distin!em:
" Conditii de fond " cele care priesc continutul actului juridic ciil$
" Conditii de forma " cele care se refera la e&teriori#area ointei$
)n functie de obli!atiitatea sau neobli!atiitatea lor, aceste conditii se impart in :
" esentiale " cele cerute pentru alabilitatea actului
" neesentiale " intamplatoare, cele care pot fi pre#ente ori pot lipsi fara sa puna in discutie
alabilitatea actului$
Conditiile de font, esentiale ale actului juridic sunt prea#ute in art$645 Cod ciil, care dispune:
1, capacitatea de a contracta
2, consimtamantul alabil al partii ce se obli!a
0, un obiect determinat
4, o cau#a licita$
1$ Capacitatea de a inc/eia actul juridic ciil
Definitie : Capacitatea de a inc/eia actul juridic ciil 'repre#inta acea conditie de fond si
esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept ciil de a deeni titular de drepturi si
obli!atii ciile prin inc/eierea actelor de drept ciil$($
Aceasta repre#inta o parte a capacitatii de folosinta a persoanei fi#ice$
" )n le!atura cu aceasta conditie de fond este de retinut " ca principiul sau re!ula este capacitatea
de a face actul juridic ciil, e&ceptia fiind incapacitatea$
Acest principiu se desprinde din D$0181694 art$: alin$1 '.imeni nu poate fi in!radit in
capacitatea de folosinta si nici lipsit in tot sau in parte, de capacitatea de e&ercitiu, decat in ca#urile
si in conditiile stabilite de le!e($
Capacitatea este o stare de drept " de jure +asa cum o ede le!ea +Belein,, iar discernamantul este
o stare de fapt$
Consimtamantul
%tim ca actul juridic ciil este manifestarea de ointa cu intentia de a produce efecte juridice$
%ub aspect juridic, ointa este comple&a, in structura sa intrand: consimtamantul si cau#a sau
scopul$
*rincipiile ointei juridice in dreptul ciil
Codul ciil consacra doua principii care carmuiesc ointa juridica
" principiul libertatii actelor juridice ciile numit si principiul autonomiei de ointa7
" principiul ointei reale +principiul ointei interne,$
*rincipiul libertatii actelor juridice " poate fi e&primat astfel +Belein,
" subiectele de drept ciil sunt libere sa inc/eie ori nu un act juridic7 ciil
" partile sunt libere sa stabileasca, continutul +clau#ele, actului juridic ciil7
" partile sunt libere, prin acordul lor, sa modifice, ori sa puna capat actului juridic ciil pe care l"
au inc/eiat$
Limitele principiului libertatii actelor juridice ciile sunt: a, ordinea publica +norme care
re!lementea#a ordinea economica, sociala si politica de stat, b, morala +bunele morauri, c, normele
imperatie +de la care nu se poate dero!a,$
2$ *rincipiul ointei reale +interne,
)n solutionarea acestei probleme e&ista doua conceptii:
" conceptia subiectia " care da prioritate ointei interne, reale
" conceptie obiectia " prefera ointa declarata e&teriori#ata$
Codul ciil roman a consacrat principiul ointei interne sau reale$
)n sprijinul acestui principiu se indemeia#a pe ar!umentele:
" art$6;; Codul ciil ')nterpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor
contractante, nu dupa sensul literal al termenului($
" art 690: 'Consimtamantul nu este alabil cand este dat prin eroare, smulsul prin iolenta, sau
surprins prin dol$($
" art$11;9 : in materie de simulatie 'Actul secret modifica un act public, nu poate aea putere
decat intre partile contractante si succesoriilor uniersali($
Definitia consimtamantului
Consimtamantul repre#inta /otararea de a inc/eia un act juridic ciil manifestata in e&terior$
Conditiile de alabilitate a consimtamantului$
1$ %a proina de la o persoana cu discernamant
2$ sa fie e&primat cu intentia de a produce efecte juridice
0$ sa fie e&teriori#at
4$ sa nu fie alterat de reun iciu de consimtamant$
1$ Consimtamantul trebuie sa proina de la o persoana cu discernamant
Aceasta conditie decur!e din caracterul constient al actului juridic ciil$
*ersoana fi#ica cu deplinatate capacitate cu e&ercitiu este pre#umata ca are discernamant juridic
necesar pentru a inc/eia acte juridice ciile$
*ersoana lipsita de capacitate de e&ercitiu +minorul sub 14 ani su cel pus sub interdictie
judecatoreasca, este pre#umata a nu aea discernamant$
4inorul intre 14 su 15 ani are discernamantul juridic in curs de formare$
*entru persoana juridica nu se pune probleme deoarece repre#entantul ei este, o persoana fi#ica
cu deplina capacitate de e&ercitiu$
)n afara de incapacitatile le!ale " ca#uri in care le!ea pre#uma persoana ca lipsita de
discernamant e&ista si ca#uri de incapacitati naturale " in care se !asesc persoane capabile dupa le!e,
in drept capabile cu discernamant,, iar in fapt persoana lipsita temporar de discernamant, e&emplu:
betie, /ipno#a, somnambulism, manie puternica$
2$ Consimtamantul trebuie e&primat cu intentia de a produce efecte juridice
" aceasta decur!e din esenta actului juridic ciil$
Aceasta conditie nu este indeplinita cand:
" manifestarea de ointa a fost facuta in !luma, prietenie, curtoa#ie7
" cand s"a facut sub conditie pur potestatia 'din partea celui care se obli!a( 'ma obli! daca
reau(7
" cand manifestarea de ointa este prea a!a7
" cand manifestarea de ointa s"a facut cu o re#era mintala +e&emplu: actul ficti in ca# de
simulatie$
0$ Consimtamantul trebuie sa fie e&teriori#at
*rincipiul aplicabil e&teriori#arii consimtamantului este acela al consensualismului, care
inseamna ca partile sunt libere sa alea!a forma de e&teriori#are a ointei lor$
4anifestarea de ointa poate fi e&teriori#ata intr"o forma e&presa sau tacita +implicata,
+acceptarii mostenirii art$:56 Codul ciil,$
4odalitatile de e&teriori#are a consimtamantului sunt : in scris, erbal prin !esturi ori fapte
concludente, neec/ioce$
)n principiu in dreptul ciil tacerea nu alorea#a consimtamant e&teriori#at$ *rin e&ceptie, tacerea
alorea#a consimtamant:
1$ cand le!ea preede e&pres aceasta
2$ cand, prin ointa e&presa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii
0$ cind tacerea are alore de consimtamant potriit obiceiului$
4$ Consimtamantul trebuie sa nu fie alterat printr"un iciu de consimtamant
%unt icii de consimtamant : eroarea, dolul +iclenia,, iolenta si le#iunea$
a, -roarea
Defini<ie : -roarea este falsa repre#entare a realitatii la inc/eierea unui act juridic ciil
-roarea este re!lementata in art$690 Codul ciil, 694$
Clasificare
" Dupa criteriul consecintelor care interin, eroarea este de trei feluri:
1$ " eroarea obstacol +distructia de ointa, este cea mai !raa forma a erorii " fiind si ea de doua
feluri:
2$ " asupra naturii actului juridic +o parte crede ca inc/eie un anumit act juridic, iar cealalta parte,
are !resita credinta ca inc/eie alt act juridic, 7
" asupra identitatii obiectului "7 +o parte crede ca tratea#a cu priire la un anumit bun pe cand
cealalta parte are in edere alt bun, $
0$ " eroarea iciu de consimtamant " este falsa repre#entare a realitatii ce cade
" fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului +error in substantiam,7
" fie asupra persoanei contractante +error in personam,$
4$ " eroarea indiferenta " este falsa repre#entare a unor imprejurari mai putin importante care nu
afectea#a alabilitatea actului$
)n ca#ul erorii obstacol " sanctiunea ce interine este nulitatea absoluta pentru ca nu s"a format
acordul de ointa$
)n ca#ul erorii iciu de consimtamant +in ambele forme, " sanctiunea este nulitate relatia$
*entru ca#ul de eroare indiferenta " sanctiunea este diminuarea alorica a prestatiei, fara nici o
consecinta juridica$
Dupa criteriul naturii realitatii fals repre#entata, intalnim:
" eroare de fapt " este aloarea de o repre#entare falsa a unei situatii faptice la inc/eierea actului
juridic +obiectul actului, aloarea etc,7
" eroarea de drept " pentru care se formulea#a opinia atat a neadmiterii cat si a admiterii acesteia
ca iciu de consimtamant$ -roarea de drept este repre#entarea falsa a e&istentei ori consimtamantului
unei norme de drept ciil$
Conditiile cerute pentru ca eroarea sa fie iciu de consimtamant
" se cer intrunite doua conditii cumulatie:
1$ elementul asupra caruia cade falsa repre#entare sa fi fost /otarator, determinant pentru
inc/eierea actului, astfel incat, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s"ar fi inc/eiat$
2$ in ca#ul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca si contractantul sa fi stiut sau sa fi
trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa repre#entare a realitatii este determinant$
)n actele bilaterale, nu e necesar ca fiecare parte sa se !aseasca in eroare$
2$ Dolul sau iclenia
" Def$ " -ste iciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persone, prin
mijloace iclene sau dolosie, pentru a o determina sa inc/eie un act juridic
" Dolul este o eroare proocata
Dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra alabilitatii actului juridic, distin!em:
" dolul principal " care este dolul ce cade asupra unor elemente importante la inc/eierea actului si
care atra!e anularea actului
" dolul incident +sau secundar,, cade asupra unor imprejurari nedeterminante pentru inc/eierea
actului juridic, si care nu atra!e nealabilitatea actului$
-lementele dolului
1$ un element material, obiecti " ce consta in utili#area de mijloace iclene pentru a induce in
eroare, siretenii, manopere dolosie,
2$ un element subiecti , intentional, ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru
a determina sa inc/eie un act juridic$
Conditii
Dolul trebuie sa indeplineasca, conditiile:
" sa fie determinant pentru inc/eierea actului juridic
" sa proina de la cealalta parte$
De retinut, insa, ca aria elementelor determinante, pentru dol, este mai intinsa decat la eroare
unde trebuie sa fie orba ori de calitatile substantiale ale obiectului ori de 'calitatile persoanei(
contractante$
)n doctrina se admite in le!atura cu conditile si urmatoarele doua situatii:
1$ dolul sa proina de la un tert, iar cocontractantul are cunostinta de aceasta imprejurare +un fel
de complicitate la dol,
2$ dolul sa proina de la repre#entantul +e&emplu mandatarul acestuia, cocontractantului$
Doada dolului
*otriit art$6:0 al$2 Codul ciil 'Dolul nu se presupune( ceea ce inseamna ca persoana care"l
inoca trebuie sa"l doedeasca$
2iind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba inclusi martori sau
pre#umtii simple$
0$=iolenta
-ste un iciu de consimtamant ce consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce
o temere ce o determina sa inc/eie un act juridic, pe care altfel nu l"ar fi inc/eiat$
=iolenta este re!lementata in Codul ciil prin articolele 699, 69:, 69;, 695$
Clasificare
Dupa natura raului cu care se ameninta, distin!em intre:
" iolenta fi#ica " is " cand amenintarea prieste inte!ritatea fi#ica sau bunurile persoanei7
" iolenta morala " metus " cand amenintarea se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele
persoanei$
Dupa caracterul amenintarii, deosebim intre:
" amenintarea le!itima, justa, care nu este iciu de consimtamant +creditorul il ameninta pe
debitor cu darea in judecata in ca#ul in care nu"si indeplineste indatorirea pe care o are,$
" amenintarea nele!itima, injusta, cu un rau "7 care are semnificatia juridica a iciului de
consimtamant$
-lementele iolentei
=iolenta este alcatuita din doua elemente:
" un element obiecti e&terior " ce consta in amenintarea cu un rau
" un element subiecti " consta in insuflarea unei bunuri persoanei amenintate$
Conditiile iolentei
*entru a fi iciu de consimtamant, iolenta trebuie sa intruneasca cumulati, doua conditii:
" sa fie determinanta pentru inc/eierea actului juridic ciil
" sa fie injusta +nele!itima, ilicita,$
Le#iunea
Def$ Le#iunea este acel iciu de consimtamant care consta in dispropor<ia adita de aloare intre
doua prestatii$ Codul ciil re!lementea#a in numeroase dispo#itii le#iunea: art$691, 119;, 1195,
11:0, 11:2, 11:0, 11:4, 11:9$
-&ista doua conceptii care sta la ba#a re!lementarii le#iunii:
" conceptia subiectia " le#iunea presupune doua elemente:
" unul obiecti constand in disproportia de aloare intre contraprestatii7
" unul subiecti " constand in profitarea de stare de neoie in care se !aseste cealalta parte$
" conceptia obiectia " le#iunea are un sin!ur element " pa!uba e!ala cu dispropor<ia de aloare
intre contraprestatii$
Conditiile le#iunii
1$ le#iunea sa fie o consecinta directa a actului respecti
2$ le#iunea sa e&iste in raport cu momentul inc/eierii actului
0$ disproportia de aloare intre contraprestatii trebuie sa fie adita$
Domeniu de aplicare
Le#iunea este un domeniu de aplicare mai restrans atat din punctul de edere al persoanelor care
o pot inoca drept cau#a de anulare, cat si din punctul de edere al actelor susceptibile de anulare
pentru le#iune$
Le#iunea prieste minorii intre 14 si 15 ani " adica minorii cu capacitate de e&ercitiu restransa$
)n le!atura cu al doilea aspect, sunt anulate pentru le#iune numai actele juridice ciile care, in
acelasi timp:
" sunt acte administratie
" au fost inc/eiate de minorul intre 14 si 15 ani, sin!ur, fara incuiintarea ocrotitorului le!al
" sunt le#ionare pentru minor
" sunt comutatie$
0$ 1biectul actului juridic
Definitie " *rin obiect al actului juridic se intele!e conduita partilor stabilita prin acel act juridic
ciil, respecti actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute art$6:2
Codul ciil face referire doar la conentii '1biectul conentiiloer este acela la care partile sau numai
una din parti se obli!a($
)ar ca obiect deriat al actului juridic consideram, obiectele, lucrurile, bunurile$ Cu priire la
acest inteles art$6:0 dispune '.umai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract($
Cand conduita partilor prieste 'lucrurile( ori 'bunurile( , acestea sunt priite ca 'obiect deriat(
al actului juridic ciil$ Dupa cum om arata unele 'conditii de modalitate( ale obiectului actului
juridic ciil se refera tocmai la 'bunuri( $
Conditii de alabilitate
*entru a fi alabil, obiectul juridic ciil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
" Conditii !enerale:
" sa e&iste7
" sa fie in circuitul ciil7
" sa fie determinat sau determinabil7
" sa fie posibil7
" sa fie licil si moral$
Conditiile speciale sunt:
" cel ce se obli!a trebuie sa fie titularul dreptului subiecti7
" sa e&iste autori#atie administratia prea#uta de le!e7
" obiectul sa constea intr"un fapt personal al debitorului$
Continutul conditiilor de aliditate
1biectul actului juridic ciil trebuie sa e&iste:
" este o conditie primordiala pentru alabilitatea obiectului7
" daca bunul a e&istat, dar nu mai e&ista la data inc/eierii actului juridic, conditia nu mai este
andeplinit>7
" bunul,pre#ent in momentul inc/eierii actului juridic indeplineste conditia 'sa e&iste($
" un bun iitor poate forma obiect alabil al actului juridic ciil, cu o e&ceptie " cea a
succesiunilor iitoare +nedesc/ise anc>,$
2$ 1biectul trebuie sa fie in circuitul ciil, este prea#uta e&pres de art$6:0 Codul ciil si reluata
de art$1010 Codul ciil$
%inta!ma 'circuit ciil( in plan juridic, are doua intelesuri:
" in sens lar!, prin circuit ciil se intele!e totalitatea actelor si faptelor juridice, in irtutea carora
se nasc raporturi de drept ciil7
" in sens restrans 'circuitul ciil( se reduce la actele si faptele juridice succeptibile sa conduca la
instrainarea sau dobandirea alabila a unui aut sau bun$
0$ 1biectul actului juridic ciil trebuie sa fie determinat ori determinabil +conditie prea#uta de
art$645 pct$0 cat si de art$6:4 Codul ciil,$
" Cand obiectul consta in res certa +bun indiidual determinat,, conditia este indeplinita prin
ipote#a7
" Cand obiectul consta in res !enera +bun de !en,, conditia este indeplinita numai prin stabilirea
unor criterii de determinare a cantitatii, calitatii, care se or folosi la momentul e&ecutarii actului$
4$ 1biectul actului juridic ciil trebuie sa fie posibil
-ste o conditie impusa de re!ula de drept potriit careia nimeni nu poate fi obli!at la imposibil$
)mposibilitatea trebuie apreciata dinamic, in functie de pro!resul te/nico"stiintific +pentru ca, ceea ce
nu este posibil a#i, poate fi posibil maine,$
9$ 1biectul actului juridic ciil trebuie sa fie licit si moral
Aceasta conditie cere ca actiunea ori inactiunea partilor actului juridic ciil sa fie in concordanta
cu le!ea si morala$
" in actele cu titlu !ratuit " scopul imediat il repre#inta intentia de a !ratifica7
" in actele reale " scopul imediat il repre#inta prefi!urarea remiterii lucrului7
" in contractele aleatorii " o cau#a imediata este riscul consta in motiul determinant al inc/eierii
unui act juridic ciil$
CA3?A
Conditiile de alabilitate a cau#ei actului juridic ciil a, sa e&iste b, sa fie reala c, sa fie licita si
morala
a, %a e&iste : Aceasta conditie a cau#ei actului juridic ciil " este consacrata e&pres, in art$6::
Codul ciil '1bli!atia fara cau#a$$$$nu poate aea nici un efect($
Cand lipsa cau#ei se datorea#a lipsei de discernamant, ambele elemente ale cau#ei " scopul
mediat su scopul imediat "7 lipsesc7 iar lipsa cau#ei a atra!e nulitatea relatia a actului juridic ciil$
" Cand lipsa cau#eu se datorea#a:
" lipsei contraprestatiei +in contr$sinala!matice,7
" lipsei predarii bunului +in actele reale,7
" lipsei riscului +in contr$aleatorii,7
" lipsei intentiei de a !ratifica in contr$ cu titlu !ratuit,$ sanctiunea aplicabila este aceea a nulitatii
absolute$ b, %a fie reala prea#uta in art$6:: Codul ciil '1bli!atia$$$$fondata pe o cau#a falsa$$$nu
poate aea nici un efect($ Cau#a este falsa cand e&ista eroare asupra motiului determinant care este
tocmai scopul mediat$
2alsitatea cau#ei atra!e nulitatea relatia a actului juridic ciil$ c, %a fie licita si morala prea#uta
e&pres in acelasi art$6:: Codul ciil :'1bli!atia nelicita, nu poate aea nici un efect($
Art$6:5 Codul ciil preede 'Cau#a este nelicita cand este pro/ibita de le!e, cand este contrarie
bunelor morauri si ordinii publice($
)licit poate fi doar scopul mediat$
*roba cau#ei
Cau#a este pre#umata pina la doada contrarie art$6:; Codul ciil preede$ 'Conentia este
alabila , cu toate ca, cau#a nu este e&presa($
%e institue astfel doua pre#umtii:
" pre#umtia de alabilitate a cau#ei , indiferent ca se mentionea#a sau nu
" pre#umtia de e&istenta a cau#ei7 cau#a nu trebuie doedita +ea este pre#umata de le!e,$
*rin urmare, cine inoca lipsa ori nealabilitatea cau#ei actului juridic, acela trebuie sa
doedeasca aceasta$
21R4A AC@3L3) A3R)D)C
2orma actului juridic ciil
Definitie$ *rin forma actului juridic ciil, se intele!e acea conditie care consta in modalitatea de
e&teriori#are a manifestarii de ointa cu intentia de a crea, modifica sau stin!e un raport juridic ciil
concret$
)n doctrina e&presia 'forma actului juridic ciil( este folosita in sens restrans si in sens lar! si
anume:
" in sens restrans " prin forma actului juridic ciil se desemnea#a tocmai modalitatea de
e&teriori#are a ointei juridice
" in sens lar! " prin forma actului $$ se desemnea#a trei cerinte de forma:
1$ forma ceruta pentru insasi alabilitatea actului " ad aliditatem
2$ forma ceruta pentru probarea actului " ad probati
0$ forma ceruta pentru opo#abilitatea actului fata de terBe persoane$
*rincipiul consensualismului
Acest principiu poate fi definit si in sensul ca este re!ula de drept potriit careia, pentru a
produce efecte juridice, manifestarea de ointa nu trebuie sa imbrace o forma speciala$
Acest principiu nu este consacrat e&pres, cu caracter !eneral, de catre Codul ciil$
Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic ciil
*rincipala clasificare este in functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor:
" forma ceruta pentru alabilitatea actului juridic ciil " nerespectarea ei atera!e nulitatea actului7
" forma ceruta pentru probarea actului juridic ciil " nerespectarea ei atra!e imposibilitatea
doedirii cu alt mijloc de proba7
" forma ceruta pentru opo#abilitatea fata de terti " nerespectarea ei se sanctionea#a cu
inopo#abilitatea fata de tert + o persoana terta poate sa i!nore acest act,$
2orma ceruta ad$ aliditatem
Caracterele juridice ale acestei forme:
" este un element constituti, esential al actului juridic " care atra!e nulitatea absoluta in ca# de
nerespectare7
" este incompatibila cu manifestarea tacita de ointa " deoarece aceasta forma presupune
manifestarea e&pusa de ointa7
" este e&clusia " adica pentru un anumit act juridic ciil solemn trebuie indeplinita o anumita
forma, cea autentica +e&ceptie face testamentara,
Conditii ce trebuie respectate pentru asi!urarea formei ad aliditatem$
" intre!ul act trebuie sa imbrace forma ceruta pentru alabilitatea sa7
" actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma speciala7
" actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, in principiu sa imbrace si el forma
speciala solemna$
Aplicatii ale formei ad aliditatem
)n campul lar! al actelor juridice ciile, sunt acte solemne:
" donatia art$510 Codul ciil7
" subro!area in drepturile creditorului consimtita de debitor7
" ipoteca conentionala +art$1;;2 Codul ciil,7
" testamentul7
" actele juridice intre ii de instrainare a terenurilor de orice fel7
" contractele de arendare scrise7
" reocarea e&presa a unui le!at
" renuntarea e&presa la succesiune7
" acceptarea succesiunii sub beneficiu de inentar7
" actele constitutie ale asociatiilor si fundatiilor7
" actul constituti al societatilor comerciale$
2orma ceruta ad probationem
Aceasta forma repre#inta acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris care sa probe#e actul
juridic ciil$
Caracteristicile formei ad probationem
" este obli!atorie, sub acest aspect se aseamana cu cerinta ad aliditatem
" nerespectarea ei atra!e sanctiunea inadmisibilitatii doedirii actului cu alt mijloc de proba7
" repre#inta o e&ceptie de la principiul consensualismului +deoarece actul trebuie sa imbrace
forma scrisa$
%anctiunea nerespectarii acestei formalitati cerute de art$1150 Codul ciil este aceea ca inscrisul
este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afectea#a conentia ca act juridic$
Aplicatii ale formei ad probationem
" art$ 1161 alin$1 Codul ciil : '( Doada actelor juridice al caror obiect are o aloare ce
depaseste suma de 290 lei, c/iar pentru depo#it oluntar, nu se poate face decat prin act autentic, sau
prin act sub semnatura priata7
" depo#itul oluntar +art$196;,7
" tran#actia +art$1;09,7
" contractul de inc/iriere de locuinte7
" acordul petrolier +L$10481669 art$10 al$4+7
" contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor +L$58166: art$42 s) art$:5 al$2,7
" contractul de repre#entare teatrala sau de e&ecutie mu#icala +L$58166: art$:6 al$1,7
" contractul de asi!urare +L$10:8166: art$10,$
2orma ceruta pentru opo#abilitate fata de terti
Aceasta forma inseamna acele formalitati care sunt necesare, potriit le!ii, pentru a face actul
juridic opo#ibil si persoanelor care n"au participat la inc/eierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor ori
intereselor lor$
Aceasta cerinta isi !aseste justificarea in ideea de protectie a tertilor$
*rin nerespectarea acestei cerinte de forma " sanctiunea consta in inopo#abilitatea actului juridic$
)nseamna ca, actul juridic produce efecte intre parti, dar este ineficace fata de terti$
Aplicatii
" publicitatea imobiliara prin cartile funciare +L$;8166: art$21,7
" publicitatea constituirii !ajului si a oricarei !arantii reale +art$0 1$6681666,7
" notificarea cesiunii de creanta +L$6681666 art$2,7
" darea de data certa inscrisului sub semnatura priata +art$1152 Codul ciil,7
" inre!istrarea in materia inentiilor, desenelor si modelelor industriale +L$:481661, L$12681662,
L$5481665,7
" mentiunile cu caracter de protectie si inre!istrarile in materia dreptului de autor si a drepturilor
cone&e +art$12: s) 145 din L$58166:,7
" inre!istrarea contractelor de arendare +L$1:81664 art$:,7
4odalitatile actului ciil
4odalitaile actului juridic ciil sunt :
" termenul7
" conditia7
" sarcina$
@ermenul
@ermenul " dies " este un eeniment, iitor si si!ur ca reali#are, pana la care este amanata fie
inceperea, fie incetarea e&ercitiului drepturilor subiectie si e&ecutarii obli!atiilor ciile$
Re!ulile !enerale priind termenul, se !asesc in Codul ciil, art$1022"1029$ Re!ulile speciale
priind aceasta modalitate se !asesc fie in Codul ciil, fie in alte acte normatie " i#oare de drept
ciil$
Clasificare si efecte
1$ Dupa criteriul efectului sau, termenul este:
" suspensi, si
" e&tincti$
@ermenul suspensi " amana inceputul e&ercitiului dreptului subiecti si e&ecutarii obli!atiei
corelatie, pana la indeplinirea lui$
@ermenul e&tincti " amana stin!erea e&ercitiului dreptului subiecti si e&ecutarii obli!atiei
corelatie, pana la implinirea lui$
2$ )n functie de titularul beneficiului termenului distin!em:
" termen in faoarea debitorului, care este re!ula +art$1024 Codul ciil,7
" termen in faoarea creditorului +in ca#ul contractului de depo#it, in care termenu este in
faoarea deponentului ca re!ula7
" termen in faoarea atat a debitorului, cat si a creditorului +e&emplu termenul dintr"un contract
de asi!urare,$
)mportanta acestei clasificari consta in faptul ca " numai cel ce are de partea sa, beneficiul
termenului poate renunta la acest beneficiu$
0$ )n functie de i#orul sau, termenul este:
" termen oluntar sau conentional +in aceasta cate!orie intra majoritatea termenelor,, si este
stabilit de parti prin actul juridic7
" termen le!al, este stabilit prin le!e7
" termen judiciar +jurisdictional,7 este acordat de instanta debitorului$
4$ Dupa criteriul cunoasterii :
" termen cert, a carui implinire este cunoscuta +iti imprumut 100$000 lei pana la 1 iunie 2001,7
" termen incert , a carui implinire nu este cunoscuta ca data calendaristica +dar se a amplini data
mortii creditorului intr"un contract de an#are cu clau#a de intretinere,$
De retinut este faptul ca: termenul afectea#a numai e&ecutarea actului nu si e&istenta sa$
@ermenul suspensi intar#ie inceputul:
" e&ecutarii dreptului subiecti si
" e&ecutarii obli!atiei corelatie$ termenul e&tincti marc/ea#a stin!erea:
" dreptului subiecti si
" obli!atiei corelatie$
-&emplu: implinirea termenului inc/irierii marc/ea#a incetarea dreptului de a folosi bunul ce"i
formea#a obiectul si ancetarea obli!atiei de a asi!ura linistita folosinta$
C1.D)@)A " ca modalitate a actului juridic
Conditia " este un eeniment iitor si nesi!ur ca reali#are, de care depinde e&istenta +nasterea ori
desfiintarea, actului juridic ciil$
Deci: Conditia este eeniment " iitor si
" nesi!ur
@ermenul este eeniment " iitor si
" si!ur
Re!ulile !enerale priind conditia sunt stabilite in Codul ciil : 'Despre obli!atiile conditionale(
+%ectiunea )"a Cap$=) din @itlul ))) " 'Despre contracte si conentii$(
Clasificare si efecte
1$ Dupa criteriul efectului, este de doua feluri suspensia si re#olutorie$
-ste suspensia acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic +art$101;
Codul ciil preede : 'de care depinde perfectarea actului(,$
')ti and, daca ma mut cu domiciliul si sericiul pana la inceputul anului iitor, in *loiesti($
-ste re#olutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic ciil$
-&emplu " *re#entul contract se desface daca 'an#atorului i se naste un copil in doi ani de la
inc/eierea contractului($
2$ Dupa criteriul le!aturii cu ointa partilor a reali#arii eenimentului conditia este:
" cau#ala7
" mi&ta7
" potestatia$
-ste cau#ala acea conditie a carei reali#are depinde de /a#ard, de intamplare, independenta de
ointa partilor$
-ste mi&ta conditia a carei reali#are depinde de :
" ointa uneia din parti si
" ointa unei alte persoane, determinata$
Conditia potestatia este de doua feluri:
1$ potestatia pura " a carei reali#are depinde e&clusi de ointa unei parti7
" daca depinde de ointa debitorului, conditia este nula +iti and daca reau,$
2$ potestatia simpla, a carei reali#are depinde de ointa unei parti si de un fapt e&terior sau de
ointa unei persoane nedeterminata$
Dupa modul de formulare, conditia este:
" po#itia7
" ne!atia$
-fecte
Doua sunt principiile care !enerea#a efectele conditiei:
" conditia afectea#a insasi e&istenta actului " adica nasterea ori desfiintarea lui +spre deosebire de
termen care afectea#a numai e&ecutarea,7
" conditia isi produce efectele retroacti "7 e&emplu tunc$
%arcina ca modalitate a actului juridic ciil
%arcina este o obli!atie: " de a da
" de a face
" de a nu face
" impusa de dispunator !ratificatului in actele cu titlu !ratuit "7 +liberalitati,$
Re!lementare " Codul ciil nu contine o re!lementare !enerala a sarcinii, asa cum e&ista pentru
termen si conditie$
Codul cuprinde numai aplicatii ale acestei modalitati, in materia donatiei si in cea a le!atului$
Clasificare
)n functie de persoana beneficiarului, sarcina este:
" in faoarea dispunatorului7
" in faoarea !ratificatului7
" in faoarea unei terte persoane$
-fecte
%arcina nu afectea#a alabilitatea actului juridic ciil in ca# de nee&ecutare a ei, ci numai
eficacitatea acestuia$
.ee&ecutarea sarcinii atra!e, in principal, sactiunea reocarii +mai precis re#olutiunii, actului
juridic cu titlu !ratuit$
Cap$)))
-fectele actului juridic ciil
.otiunea si determinarea efectelor actului juridic ciil
Definitie
*rin efectele actului juridic ciil se intele! drepturile subiectie si obli!atiile ciile la care da
nastere, pe care le modifica sau stin!e un asemenea act$
)ntre efectele actului juridic si continutul raportului juridic ciil e&ista identitate$
Determinarea efectelor
*rin 'determinarea efectelor actului juridic ciil( intele!em stabilirea ori fi&area drepturilor
subiectie si obli!atiilor ciile pe care le"a !enerat, modificat ori stins un astfel de act$
2a#a prealabila si obli!atorie a stabilirii efectelor actului juridic ciil este aceea a doedirii
actului$
3rmatoarea fa#a consta in interpretarea clau#elor actului$
*rincipalele re!uli de interpretare a actului juridic ciil, sunt:
" ')nterpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa
sensul literal al termenilor ( +art$6;; Codul ciil,7
" 'Cand o clau#a este primitoare de doua intelesuri, ea se interpretea#a in sensul ce poate acea un
efect, iar nu in acela ce n"ar putea produce nici unul( +art$6;5 Codul ciil,7
" '@ermenii susceptibili de doua intelesuri se interpretea#a in intelesul ce se potrieste mai mult
cu natura contractului( +art$6;6 Codul ciil,$
" 'Dispo#itiile indoioase se interpretea#a dupa obiceiul locului unde s"a inc/eiat contractul(
+art$650 Codul ciil,7
" 'Clau#ele obisnuite intr"un contract se subintele!, desi nu sunt e&prese intr"insul( +art$651
Codul ciil,7
" '@oate cau#ele conentiilor se interpretea#a unele prin altele, dandu"se fiecarei intelesul ce
re#ulta din actul intre!( +art$ 652 Codul ciil,7
" 'Cand este indoiala, conentia se interpretea#a in faoarea celui care se obli!a( +art$650 Codul
ciil,7
" 'Conentiile obli!a nu numai la ceea ce este e&pres intr"insele, dar la toate urmarile, ce
ec/itatea, obiceiul sau le!ea da obli!atiei dupa natura sa($
*rincipiile efectelor actului juruidic ciil s) ecceptiile lor
*rincipiile efectelor actului juridic ciil sunt re!ulile de drept ciil care arata cum si fata de cine
se produc aceste efecte$
-&ceptiile de la principii sunt acele situatii, in care re!ulile mentionate nu se aplica$
*rincipiile efectelor actului juridic ciil sunt trei:
" principiul fortei obli!atorii +pacta sunt seranta,7
" principiul ireocabilitatii7
" principiul relatiitatii, +res inter alios, acta, alCs neDue nocere, neDue prodesse potest,$
*rincipiul fortei obli!atorii
%e defineste acest principiu pornind de la art$6:6 alin$1 Codul ciil " 'Conentiile le!al facute au
putere de le!e intre partile contractante($
Definitie$ -ste acea re!ula a efectelor actului juridic ciil potriit careia actul juridic ciil le!al
inc/eiat se impune autorilor sau autorului actului intocmit ca le!ea, sau contractul este le!ea partilor$
Ca#uri de restrEn!ere a fortei obli!atorii
-&ceptii
" incetarea contractului de mandat din cau#a mortii, interdictiei, insolubilitatii si falimentului
mandamtului ori mandatarului, dupa ca# +art$1992 pct$0 Codul ciil,7
" incetarea contractului de locatiune 'cand lucrul a pierit in total sau s"a facut netrebnic spre
obisnuita intrebuintare ( +art$1406 alin$1 Codul ciil,7
" proro!area +prelun!irea, efectelor actului juridic, prin efectul le!ii, peste termenul stipulat de
parti7 e&emplu ca#ul prelun!irii contractelor de inc/iriere la care se refera art$1 din Le!ea
nr$1;81664$
" prelun!irea efectelor actului cu e&ecutare succesia datorita suspendarii temporare a e&ecutarii
lui +e&empluun ca# de forta majora, cand interine tot o prelun!ire, dar fortata a efectelor actului7
" rei#uirea efectelor actului juridic din cau#a ruperii ec/ilibrului contractual in sc/imbarea
imprejurarilor aute in edere de parti, la data inc/eierii actului juridic " e&emplu teoria
imprei#iunii +rebus, sic non stantibus, a imprejurarilor care nu mai stau asa$
Ca aplicatie le!islatia a teoriei imprei#iunii citam preederile imperatie ale art$40 alin$0 din
L$58166: priind dreptul de autor si drepturile cone&e 'in ca#ul unei disproportii eidente intre
renumeratia autorului operei si beneficiile celui care a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale,
autorul poate solicita or!anelor jurisdictionale competente rei#uirea contractului sau urmarirea
conenabila a renumeratiei($
*rincipiul ireocabilitatii actului juridic ciil
Acest principiu este prea#ut e&pres de al$2 art$6:6 Codul ciil 'Conentiile nu pot fi reocate
prin ointa unei din parti ci prin consimtamantu mutual +prin acordul partilor,($
*rincipiul ireocabilitatii poate fi detinut ca re!ula de drept potriit careia:
" actului bilateral nu i se poate pune capat prin ointa numai a uneia din parti,
" iar actului unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de ointa, in sens contrar, din
partea autorului actului$
)reocabilitatea este o consecinta si o !arantie a principiului fortei obli!atorii a actului juridic
ciil$
-&ceptii de la principiu
Distin!em doua cate!orii de e&ceptii:
" e&ceptia in cate!oria actelor bilaterale +sau multilaterale,7
" e&ceptia in cate!oria actelor unilaterale$
-&ceptiile de la ireocabilitate, pentru conentii, se incadrea#a in formula art$6:6 al$2 Codul
ciil '-le se pot reoca$$$$din cau#e autori#ate de le!e($
De aici, re#ulta ca reocarea conentiei prin consimtamantul mutual al partilor nu constitu
e&ceptie de la principiul ireocabilitatii, ci repre#inta un aspect al principiului libertatii actelor
juridice ciile$
-&ceptiile de la ireocabilitate in cate!oria actelor bilaterale
" art$60; Codul ciil$ '1rice donatie intre soti in timpul marita!iului este reocabila ( +alin$1,7
" art$140: Codul ciil$ 'Daca contractul de locatiune a fost fara termen, concediul +adica
denuntarea, trebuie sa se dea de la o parte la alta, obserandu"se termenele defipte de obiceiul
locului( +alin$2,7
" art$1920 Codul ciil$ '%ocietatea incetea#a : prin ointa e&presa de unul sau mai multi asociati
de a nu oi a continua societatea(7
" art$1:1: Codul ciil$'Dreptul trebuie sa se restituie deponentului indata ce s"a reclamat, c/iar
cand s"a fi stipulat prin contract un anume termen pentru restituirea lui(7
" art$1992 pct$1 s) 2 Codul ciil, '4andatul se stin!e:
1$ prin reocarea mandatului7
2$ prin renuntarea mandatarului la mandat($
" denuntarea contractului de inc/iriere a unei locuinte la cererea c/iriasului, cu conditia
notificarii prealabile intr"un termen de minimum :0 de #ile +L$1148166: art$24 lit$a si b, republicata,7
" denuntarea unor contracte de catre judecatorul sindic +art$4: aln$1,0 si 9 din L :481669 priind
ponderea reor!ani#arii si a falimentului modif$ prin L$6681666,7
" incetarea contractului petrolier prin renuntarea titularului sau +art$ 16 pct$b si art$21 din L
10481669,7
" denuntarea de comanda a unei opere iitoare +L$58166:, art$4: alin$2,7
" incetarea contractului de concesiune prin denunta unilaterala de catre consesionar +art$09 lit$b
L$21681665,$
-&ceptii de la ireocabilitate in cate!oria actelor unilaterale
" testamentul este esentialmente reocabil art$622 Codul ciil7
" retractarea +retra!erea, renuntarii la mostenire +art$;01 Codul ciil,7
" oferta poate fi reocata, pana in momentul ajun!erii ei la destinatar +art$0; Codul ciil,7
" consimtamantul partilor sau, dupa ca#, al parintelui e&primat la adoptia copilului poate fi
reocat in termen de 00 de #ile de la data intocmirii inscrisului autentic prin care acesta a fost
e&primat +art$5 alin$2 din 1$3$F$nr$298166;,$
*rincipiul obli!atiitatii si principiul iriocabilitatii dobandesc anumite particularitati in ca#ul
contractelor sinala!matice, contracte ce produc urmatoarele efecte specifice:
1$ e&ceptia de nee&ecutare +e&ceptia non adimpleti contractus,
2$ re#olutiunea sau re#iliere pentru nee&ecutarea culpabila
0$ riscul contractului$
Aceste efecte or fi anali#ate in partea a ))"a a dreptului ciil, la teoria obli!atiilor$
0$ *rincipiul relatiitatii efectelor actului juridic ciil " res inter alios acto, alCs neDue nocere,
neDue prodesse potest$
Acest principiu este consacrat in art$6;0 Codul ciil care preede 'Conentiile n"au efect decat
intre partile contractante($
Acest act produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului, el neputand sa profite ori sa
daune#e actor persoane$
)ar traducerea din latina a principiului G un act inc/eiat intre anumite persoane nici nu
aantajea#a si nici nu de#aantajea#a pe altcinea$
)ntele!erea acestui principiu ca si a e&ceptiilor sale presupune, preci#area notiunilor de:
" parti7
" aan#i cau#a 7
" terti deoarece in raport cu un anumit act juridic toare subiectele de drept ciil se plasea#a in una
din aceste trei notiuni$
1$ *arte G este persoana care inc/eie actul, fie personal, fie prin repre#entare, si in patrimoniul ori
persoana careia se produc efectele actului juridic intrucat a e&primat un interes personal in acel act$
@ermenul 'parte( desemnea#a atat una din partile unu act bilateral sau multilateral cat si pe
autorul actului unilateral$
'*arte( este persoana nu numai care inc/eie direct si personal actul juridic ciil, ci parte este si
persoana care il inc/eie prin repre#entantul sau$
2$ Aand cau#a este persoana care, desi n"a participat la inc/eierea actului, totusi suporta efectele
acestuia, datorita le!aturii sale juridice cu partile actului$
-&ista 0 cate!orii de aan#i " cau#a:
" succesorii uniersali si succesorii cu titlu uniersal7
" succesorii cu titlu particular7
" creditorii duro!rafori$
" -ste succesor uniersal persoana care dobandeste un patrimoniu, adica o uniersalitate
+uniersitas bonorum,:
" mostenitorul le!al unic7
" le!atorul uniersal7
" persoana juridica ce dobandeste un patrimoniu prin efectul comasarii +fu#iune si absorbtie,$
" este succesor cu titlu uniersal persoana ce dobandeste o fractiune dintr"un patrimoniu
" mostenitorii le!ali7
" le!atarii cu titlu uniersal7
" persoana juridic> ce dobandeste o parte din patrimoniul unei persoana juridic> dii#ata +total sau
partial,
%uccesorii uniersali si cu titlu uniersal formea#a o sin!ura cate!orie de aan#i"cau#a deoarece
intre ei e&ista numai o deosebire cantitatia, nu calitatia$
Din punct de edere juridic, succesorii uniersali si cu titlu uniersal sunt continuatori ai
personalitatii autorului lor$
Calitatea lor de a fi aan#i" cau#a consta in aceea ca actul juridic inc/eiat de autorul lor isi
produce efectele si fata de ei$ Acesti succesorii preiau in principiu toate drepturile si obli!atiile
autorului, sau o parte a lor +spunem in principiu pentru ca nu se transmit drepturile strans le!ate de
persoana autorului care sunt drepturi incesibile,$
" %uccesorii cu titlu particular " sunt persoane care dobandesc un anumit drept, priit indiidual
+ut sin!uli,:
" cumparatorul7
" donatarul7
" le!atarul cu titlu particular7
" persoana juridic> ce dobandeste actiul net ca efect al di#olarii altei persoana juridic> $
Calitatea sa de aand cau#a nu se apreciea#a in raport cu actul prin care a dobandit un anumit
drept +in acest ca# aand po#itia juridica de parte,, ci in raport cu acte anterioare ale autorului,
referitoare la acelasi drept sau bun, inc/eiate cu alte persoane, respectandu"se si cerintele de
publicitate, daca le!ea le cere$
-&emplu prea#ut de art$1441 Codul ciil7 priindu"l pe cumparatorul unui bun ce formea#a
obiectul unui contract de locatiune anterior$
0$ Creditorii c/iro!rafori " sunt acei creditori care nu au o !arantie reala pentru creanta lor +!aj
ori ipoteca,$ Acesti creditori au !arantata creanta doar cu un drept de '!aj !eneral(, potriit art$1;15
Codul ciil care preede 'oricine este obli!at personal, este tinut de a indeplini indatoririle sale cu
toate bunurile sale, mobile si imobile, pre#ente si iitoare($
-i au calitate de aan#i cau#a fata de debitorii lor deoarece ei suporta influenta actelor juridice
patrimoniale inc/eiate de debitori cu alte persoane, prin care actiul patrimonial deci '!ajul
!eneral(, se mareste sau se micsorea#a$
@otusi, calitatea de aand cau#a a creditorului incetea#a fata de actele inc/eiate de debitor in
frauda intereselor sale$
)mpotria acestor acte +fata de care deine tert,, creditorul c/iro!rafor poate intenta actiunea
reocatorie sau pauliana +potriit art$6;9 Codul ciil, sau actiunea in declararea simulatiei +art$11;9
Codul ciil,$
@ertii sunt persoanele straine de actul juridic " pentrus e&tranei " si fata de care nu se produc
efectele unui act juridic la care n"au participat$
*utem mentiona ca, intre 'aan#i cau#a( si 'terti( poate e&ista un transfer, in sensul ca, aceeasi
persoana poate fi aand cau#a in raport cu un anumit act juridic ciil al autorului sau si sa fie tert in
raport cu alt act juridic, inc/eiat de acelasi autor$
-&ceptii de la principiul relatiitatii
-&ceptiile de acest principiu sunt tocmai ca#urile in care actul juridic ciil ar produce efecte si
fata de alte persoane decat partile, prin ointa partilor actului$
-&ceptiile prea#ute de literatura juridica sunt aparente si reale, desi nu e&ista o unanimitate de
opinii cu priire la calificarea anumitor situatii ca fiind e&ceptii reale sau aparente$
-&ceptii aparente
1, %ituatia aan#ilor cau#a
" succesorii uniersali si cu titlu uniersal sunt 'continuatori( ai autorilor lor, fiind, deci,
asimilati partilor7
" succesorii cu titlu particular, iau locul +in masura aratata, partii actului juridic7
"creditorii c/iro!rafori " pe de o parte, actul inc/eiat de debitor nu da nastere la drepturi si
obli!atii pentru ei, direct ci pentru debitor, si pe de alta parte, dreptul de a ataca actul fraudulos
i#oreste le!e, iar nu din actul debitorului inc/eiat cu tertul$
2$ *romisiunea faptei altuia +numita si conentie de porte"fort,$
Aceasta consta in conentia prin care o parte " promitentul " se obli!a fata de cealalta parte "
creditorul promisiunii " sa determine pe o a treia persoana " tert " sa ratifice actul inc/eiat in absenta
sa$
-ste o e&ceptie aparenta, deoarece, ceea ce se promite este propria fapta a promitentului, de a
determina pe cinea sa adere la un act$
Deci tertul a fi obli!at numai daca se obli!a personal ori prin repre#entant, ratificand actul care,
pana la acel moment, i) era inopo#abil7 deci 'tertul( deine 'parte( in act prin ointa sa iar daca
tertul nu ratifica actul, promitentul este tinut sa"l despa!ubeasca pe creditor$
0$ %imulatia
%imulatia este operatiunea in care ptrinr"un act aparent public, ostensibil, dar mincinos, nereal se
crea#a o alta situatie decat cea stabilita printr"un act ascuns, secret, dar adearat$
%imulatia imbraca trei forme: a, actul ficti +actul public e inc/eiat numai de forma, fiind
contra#is de actul secret, numit si 'contrainscris(,7 b, actul de!/i#at +in actul public se indica un
anumit act " spre e&emplu an#are"cumparare, pe cand in actul secret se arata adearatul act dorit de
parti " spre e&emplu o donatie,7 c, interpunerea de persoane " prete"nom +prin actul secret se
determina adearatele 'parti(, altele decat cele din actul public " ambele ori macar una din ele,
)ncludem simulatia printre e&ceptiile aparent, si nu reale, deoarece dreptul tertului de a inoca
actul public, ori acela de a opta intre actul public si cel secret are ca i#or le!ea, iar nu conentia
partilor creatoare de simulatie$
4$ Repre#entarea
Repre#entarea este procedeul te/nico"juridic prin care o persoana, numita repre#entant, inc/eie
un act juridic in numele si pe seama altei persoane numita repre#entat, astfel incat efectele actului se
produc direct si nemijlocit in persoana repre#entatului$
Repre#entarea poate fi:
" conentionala " cea care este !enerata de contractul de mandat +dandu"se procura,7
" le!ala " cea care i#oraste din le!e, in sensul ca repre#entantul are dreptul de a repre#enta de la
le!e$
Repre#entarea este o e&ceptie aparenta deoarece:
1, in ca#ul repre#entarii conentionale " repre#entantul intra in notiunea de parte a actului juridic7
2, in ca#ul repre#entarii le!ale " dreptul de a repre#enta este dat de le!e, nu prin actul altcuia,
fara oia repre#entantului$
9$ Actiunile directe
Actiunea directa, repre#inta dreptul la actiune conferit in unele ca#uri creditorului, printr"o
dispo#itie e&presa a le!ii, de a pretinde e&ecutarea creantei sale direct de la un debitor al debitorului
sau, desi creditorul n"a fost parte la contractul inc/eiat intre debitorul sau si debitorul acestuia$
Codul ciil re!lementea#a doua astfel de ca#uri:
" in art$1455 Codul ciil " in ca#ul contractului de antepri#a de cladiri, lucratorii an!ajati de
antreprenor +care sunt terti fara de contract de antepri#a, au dreptul de a actiona direct pe
beneficiarul constructiei +client, acesta fiind tert fata de contractul dintre antreprenor si lucrator,
pentru plata sumelor ce li se cuin, dar numai in masura in care clientul s"ar !asi dator catre
antreprenor, in momentul intentarii actiunii7
" art$1942 Codul ciil alin$2 " daca prin e&ecutarea contractului de mandat, mandatarul si"a
substituit, pe ba#a unui contract separat, o alta persoana, mandantul +in primul contract, are dreptul
de a actiona in instanta pe submandatar, desi este tert fata de contractul prin care s"a produs
substituirea$
%unt e&ceptii aparente, pentru ca i#orul dreptului il constitue le!ea, iar nu actul indiidual,
inc/eiat de alte persoane decat titularul dreptului subiecti de a e&ercita 'actiunea directa($
%tipulatia pentru altul " e&ceptie eritabila de la principiul relatiitatii +contractul in faoarea
unei terte persoane,$
%tipulatia pentru altul este actul bilateral prin care o parte " stipulantul " conine cu cealalta parte
" promitentul " ca acesta din urma sa efectue#e o prestatie in faoarea unei a treia persoane " tertul
beneficiar, care nu participa la inc/eierea actului, nici direct, nici prin repre#entare$
Dreptul tertului se naste direct s) in puterea conentiei dintre stipulant si promitent$ Doar
e&ercitiul dreptului subiecti astfel nascut depinde de ointa tertului beneficiar$
1 aplicatie a acestui contract o !asim in Codul ciil prin re!lementarea rentei ia!ere +art$1:42,
si a donatiei cu sarcini