FAMILIA

Familia este o tema binecunoscuta a artei din toate timpurile.Ea

definete o societate intr-un anumit stadiu de civi-lizaie,dar
marcheaz profund destinul fiecrui individ. Literatura urmareste
cu precdere traseul parcurs de om de la familia in care se nate
pana la familia pe care si-o !ntemeiaz,fi"#ndu-si astfel statutul
social.Familia reprezint o reunire a v#rstelor dar si un potetial
conflict intre $eneraii.%ocietatea tradiionala impune
individului,ca o cale de inte$rare in comunitate,dar si de
!mplinire individuala,!ntemeierea unei familii.Modelul acesteia
este adoptat sau respins in funcie de propria e"periena de
formare dar si de spiritul epocii.&a instituie familia confer
stabilitate unei societati de aceea este prote'ata prin le$i scrise si
nescrise.%tatul isi asuma responsabilitatea re$lrii relaiilor
dintre indivizi in interiorul familiei mai ales in momente
cruciale.(iserica instituie a statului consfinteste momentele
importante pentru evoluia unei familii prin botez si cununie,doua
dintre cele apte %finte )aine.
Familia*aceasta forma istorica de comunitate umana are
un nucleu social elementar !ntemeiat prin casatorie si apoi prin
raporturi str#nse de ordin biolo$ic,economic,si nu in ultimul r#nd
spiritual.+entru o reuita totala in cldirea unei familii este
nevoie de inteli$enta si de o strdanie continua de a ne modela pe
noi insine printr-un adevrat act de voina,de educaie si de forta
morala.&u aceste cuvinte,at#t brbatul cat si femeia,trebuie sa
devin in ultima instana,creatorii propriului chip,cluzitor spre
armonie,frumusee fizica si spirituala,sinceritate si mai ales
!ncredere.&snicia cea care creaza familia are la !nceput un
dram de necunoscut datorat deprinderilor bune si rele pe care le
au tinerii.&u puin efort ei pot modifica unele deprinderi
ne$ative,ori le pot !nltura sau !nlocui atunci c#nd e"ista
hotr#re,iubire adevrata si dorina apri$a curata de a crea
familia.,umai astfel at#t el cat si ea devin placuti,utili si
respectai.Familia la primii ei pai !nseamn de ambele pari
respect pentru adevr pentru ca numai aa se poate trai si muri
linitit si frumos.-n proverb spune./minciuna are picioare
scurte0,ea nu poate mer$e prea departe,cci va fi prinsa din
urma si descoperita de adevr,spre ruinea celui care a fcut
abuz de ea.+oetul en$lez 1hon 2r3den dei era casatorit de puin
timp se ocupa mai mult de poeziile si cartile sale dec#t de t#nra
lui soie.&am plictisita aceasta i-a spus intr-o zi./-As prefera sa
fiu o carte,poate aa mi-ai acorda mai multa atenie4
-In cazul acesta dra$a mea,ar trebui sa fi mai de$rab un
calendar4
-2e ce un calendar5
-In fiecare an ai fi astfel noua40
Femeia este intradevar cea care trebuie sa dea dovada de o mare
arta in pstrarea unei atmosfere proaspete si tinere in
csnicie.2aca fiecare din cuplu va veni in a'utorul celuilalt in
momentele mai dificile,acestea vor fi depasite cu o mai mare
usurinta totul devenind in final la normal.2e altfel se spune si
este un adevr ca numai aceea este dra$oste adevrata in care
iubeti partenerul cu defectele lui cu tot.,imeni nu este perfect iar
pentru armonie si pace nici un efort nu este prea mare.%in$ura si
unica noblee intr-o familie proaspt !ntemeiata,este virtutea de a
fi om.
Familia ca !mplinire a fiinei este reprezentata cel mai bine
de 6eor$e &linescu in /&artea nuntii0.7pera este primul
roman al autorului in care acesta realizeaz o adevrata
mono$rafie a familiei ca instituie si totodat un poem al iubirii
matrimoniale in care autorul se dovedete a fi un creator de tipuri
umane.In roman sunt conturate doua lumi aflate intr-o opoziie de
fond si de forma.o lume veche reprezentata de /casa cu molii0 si
o lume moderna reprezentata de Ion Marinescu, zis si 1im,fetele pe
care le intalneste si nu in ultimul r#nd familia +olicrat. 1im este
in cutarea perechii ideale,dar si de nevoia de a scpa dintr-un
univers sufocant care !l va ucide pe unchiul sau %ilivestru.
2ora,Lola si 8era sunt tipuri diferite reprezent#nd femeile
!nt#lnite de 1im.2ei in propria familie nu se simte in lar$ul
lui,1im cuta insa familia ideala in care sa poat trai lipsit de
$ri'i.9ncercarea de a fi cu 2ora la !nceput esueaza deoarece fata
era !ndr$ostita de un locotenent cu care urma de altfel sa se
cstoreasca.-rmtoarea ale$ere Lola da insa $rei datorita
caracterului libertin al fetei de a trata lucrurile mai serioase.2ei
o are intotdeauna aproape pe 8era, 1im nu isi da seama de acest
lucru.In final o ale$e pe t#nra din tren deoarece ea rspunde
concepiei sale despre iubire si despre casatorie.,unta este aici
un motiv !nsemn#nd o !nt#lnire provideniala in care cei doi
prota$oniti cunosc dra$ostea perfecta si bucuria dra$ostei
precum in /&#ntarea cantarilor0. 2up moartea lui %ilivestru
care las lui 1im si soiei sale toate apartamentele care
aparineau familiei Marinescu,cele trei surori-printre care si
mama lui 1im-rup orice le$tura cu tinerii,!ncep#nd sa-i
b#rfeasc deoarece stteau toata ziua la piscina.+rin casatoria
dintre 1im si 8era si prin casa pe care %ilivestru le-a lsat-o ca
motenire acesta si-a construit in mod indirect o familie la care
visa dar care nu a fost cu putina sa fie !nfptuita datorita
surorilor care nu !i respectau deciziile.Modul in care s-au !nt#lnit
cei doi tineri este foarte interesant av#nd totodat o urma de
mister. 9nt#lnirea din tren c#nd 1im remarca inocenta si puritatea
fetei simindu-se apoi ruinat de $estul pe care l-a fcut si anume
faptul ca a srutat-o.2ei acesta a fost un sentiment de moment,
deoarece tanarul a uitat foarte repede !nt#mplarea
concentr#ndu-se apoi asupra noilor sale cuceriri. 1im este de
asemenea e"trem de deprtat de familia lui, acesta fiind si
principalul motiv al cautarii unei partenere de viata. :elaia
tanarului cu familia sa este destul de rece. Ion Marinescu aa
cum se numea tanarul nu simte o dra$oste profunda nici
chiar cu mama lui la care tipa chiar din prima clipa a
revederii c#nd afla ca aceasta i-a curatat cartile de praf, dar
din neatenie i le-a aezat intr-o alta ordine. At#t tanti
Ma$dalina, mama lui 1im, cat si celelalte surori ale ei Fira
si 6henca !l considerau pe acesta un slbatic. Ma$dalina se
simea 'i$nita c#nd vedea ca ea nu se poate intele$e cu
biatul ei spre deosebire de celelalte mame care se plimbau
mandre pe strada la bra cu fii lor. )oi din casa !l credeau
incapabil sa le$e o prietenie cu cineva, deoarece seara c#nd
acesta venea de la -niversitate el se !ncheia in camera lui
unde scria scrisori de dra$oste pentru Lola sau r#dea de
farsele pe care le-a pus la cale cu prietenii si , in timp ce
mama lui blestema soarta acestui biat care in loc sa
colinde oraul /invata0 pana la miezul nopii. 2e altfel c#nd
1im isi vzu cartile aezate in mod diferit de cum le lsase
el, se enerva si le darama de pe raft, in acel moment
auzindu-se de afara un $las ascuit spun#nd. /A venit
nebunu;40. Intr-una din zile c#nd destinul a vrut ca cei doi
tineri din tren sa se reintalneasca din nou, 8era veni la
profesorul %ilivestru, unchiul lui 1im pentru a putea recupera
oracolul fratelui ei (obb3. &#nd o vzu 1im se
temu la !nceput crez#nd ca fata vine sa ii ceara socoteala,
dar afl#nd adevratul motiv se hotari sa o a'ute bucuros,
dup care o conduse cu maina acas. 9nt#lnirile dintre 1im
si 8era o fceau pe fata sa simt adevratele sentimente
pentru acel tanar care insa nu o lua in serios, fiind ocupat
cu noile sale cuceriri pe care le credea de altfel femeile
potrivite stilului sau de viata. Momentul in care 1im o $aseste
pe 8era pl#n$#nd reprezint de altfel si clipa de ma"ima
intensitate in desfasurarea aciunii, biatul d#ndu-si seama
atunci de adevratele sale sentimente. 2ei femeile cu care
tria in casa nu credeau ca el se va casatorii niciodat, ele
fura foarte uimite c#nd 1im le ddu vestea pe care o luar
la !nceput ca o $luma, devenind apoi revoltate deoarece
acesta nu le dduse vestea din timp. Femeile doreau intr-un
fel sa !mpiedice casatoria deoarece acelai lucru si cu
Lisandrina si cu %ilivestru, care remarca ca de-a lun$ul
anilor, in familia Marinescu s-au casatorit doar un sin$ur
brbat si cel mult o femeie din acea $eneraie restul
ramanand sin$uri ca si acum in cazul celor doua surori ale
Ma$dalinei. <tiind ca sin$urul din aceasta $eneraie care va
putea trai fericit si care de altfel se va casatori este 1im,
%ilivetru hotaraste sa-si pun capt zilelor, el $sind si
linitea sufleteasca de care avea at#ta nevoie. Familia lui 1im
se dovedete de la !nceput a fi una unita, bazata pe dra$oste
profunda, respect reciproc, !ncredere si sinceritate. &eea ce
face ca aceasta familie sa fie mai stabila si mai unita, este
copilul care apare in finalul operei in p#ntecele 8erei, si
care !l umple de bucurie pe 1im, el simind acum cu
adevrat ca are un motiv foarte puternic pentru care merita
sa lupte si sa triasc asi$ur#ndu-i lui si soiei sale o lume
uoara in culori strlucitoare fara $ri'i si fara tristee. Astfel
propria lui familie se apropie foarte mult de concepiile sale
fiind intr-un final o familie ideala cu numeroase pre'udecati
privitoare la o viata moderna, corespunztoare unor noi
situaii, datorate evoluiei societatii.
Familia ca spectacol cotidian este evocata in
opera lui Marin +reda /Morometii0, in care este prezentat
tipul familiei taranesti care se destram treptat neputandu-si
re$si armonia si unitatea. +entru cei mai muli creatori
reperele propriei viei familiare se proiecteaz in ficiune
cci opera de arta asimileaz e"perienele trite din copilrie
pana la v#rsta maturitatii. Elementele bio$rafice apar in
structura si destinul persona'elor in universul literaturii, al
filmului, etc. Ficiunea nu copiaz realitatea bio$rafica ci o
reinventeaza descoperindu-i si atribuindu-i noi semnificaii.
&apodopera a literaturii noastre, romanul /Morometii0,
marcheaz prin procesul de elaborare, umanitatea evocata,
semnificaiile su$erate, ecoul in constiinta publica, realizarea
artistica, unul din momentele de v#rf ale prozei romaneti, cea
mai solida creaie obiectiva a literaturii romane inspirata din
lumea taraneasca, dup romanul /Ion0 al lui Liviu :ebreanu.
2ei prin problematica * lumea satului romanesc * Marin
+reda se apropie de Liviu :ebreanu, prin un$hiul de vedere
din care este surprinsa lumea rurala, intre cei doi mari
prozatori e"ista deosebiri de esena. Fata de taranul devorat
de pasiunea posesiunii, Marin +reda aduce in proza
romaneasca noua realitate umana. +ersona'ul central al cartii
lui nu mai e dominat de dorina de a avea pamant. 2aca la
:ebreanu, romanul urmarea felul cum o $ospodarie deczuta
se reface prin ambiia impulsiva si tenace a lui /Ion0, in
/Morometii0 romancierul studiaz o $ospodrie ce va intra
in cele din urma in declin. Aici nu e"ista nici un $las al
pamantului, nici unul al iubirii. ,ici Ilie Moromete, nici
+araschiv, nici ,ila, nici Achim, nici ,iculae nu actioneaza
sub imperativul vreunuia dintre aceste chemri= Alte
atracii imperioase dinamizeaz familia Morometilor. &onul de
lumina se oprete asupra relaiilor din s#nul hibridei
familii. %criitorul este interesat mai ales de reacia sufleteasca
a persona'elor. &onflictul dintre o structura veche a familiei
si noua realitate sufleteasca, evoluata, a membrilor ei, care nu
mai incape in vechile tipare, da substana romanului. 8echea
structura familista este adusa in roman in starea de criza
prin i$norarea realitatilor sufleteti individuale. Ilie Moromete
s-a casatorit a doua oara. El aduce din prima casatorie trei
fii. pe +araschiv, ,ila si Achim, iar soia, la r#ndul ei o fiica,
)ita. 2up casatorie familia are inca doi copii. ,iculae si
Ilinca. Morometii sunt in concluzie o bizara reuniune care
cuprinde copii din trei casatorii. Armonizarea lor se
dovedete in cele din urma imposibila, cu at#t mai mult cu
cat fraii mai mari sunt indreptati cu re$ularitate !mpotriva
mamei vitre$e de cineva din afara familiei. 6uica, sora lui
Moromete. 8iata satului este recreata cu talent al am#nuntului
revelator si cu economie de mi'loace, dar nu ea este scopul
ultim al romanului, ci familia Morometilor. &opiii cei mari,
care ursc pe mama vitre$a, pun la cale o lovitura !mpotriva
familiei. Achim pleac la (ucureti cu oile sub prete"tul unui
casti$ mai bun, dar in realitate pentru a nu se mai !ntoarce,
ceilali trebuind sa !l urmeze dup o bucata de vreme, lu#nd
cu ei si caii. Ilie Moromete nu tie de planul pus la cale de
copii si, de aceea este de acord cu plecarea lui Achim la
(ucureti cu oile, un timp reuseste sa nu vanda pamant, sa
nu taie salc#mul cerut de )udor (alosu, sa am#ne pentru
momente mai favorabile achitarea datoriei la banca si a
foncierei. Inteli$enta, ironia, umorul, stiinta de a povesti fac
din persona'ul principal al operei un taran filozof. 2eosebirea
dintre Ilie Moromete si Ion al lui :ebreanu da nota de
puternica ori$inalitatea cartii lui Marin +reda. 2e altfel
persona'ul traieste concomitent doua lumi. &ea reala compusa
din familie, din prieteni, din de-ai lui Aristide sau (alosu, din
perceptori care cer cu insistenta fonciirea> cealalt lume, mult
mai comple"a, e lumea interioara in care eroul evolueaz
nestin$herit. +ersona'ul descoper acolo unde unii nu observa
nimic si ceilali vad banalul farmecul. 2rama lui Ilie
Moromete anuna drama colectivitatii din care face parte si
pune sub semnul !ntrebri structurile care au $enerat-o.
)impul interior se convertete in istorie, drum ireversibil. Ilie
Moromete ilustreaz un tip de personalitate umana in lupta
cu vitre$iile istoriei in confruntare cu una din cele mai
$rave probleme care s-au pus c#teodat statului . dispariia
civilizaiei rurale tradiionale. +entru Ilie Moromete, evoluia
evenimentelor din noul conte"t social nu aduce nimic bun,
dei dintr-un anume punct de vedere, o serie de probleme isi
$sesc rezolvarea. +entru schimbrile din viata satului pe
/schimbarea venica a lumii0 si crede ca schimbrile /o sa
fie prin liberul consimtamant0 . In trei dimensiuni eseniale e
urmrita evoluia persona'ului . conflictul cu baietii fu$ii, cu
&atrina si relaia cu ,iculaie si noile realitati. 9ncearc sa-i
readuc acas pe baieti, ceea ce va atra$e ura &atrinei.
&alatoria la (ucureti se soldeaz cu eec, iar tatl, ca un
veritabil /pater familias0 crede ca marea pedeapsa poate fi
aceasta , sa nu mai reverse asupra lor spiritul lui ocrotitor .
/(ine, +araschive, bine, ,ila si Achime. (ine4 Mi-am luat mana
de pe voi. Mana mea asupra voastr nu mai e"ista.0 . &u
&atrina, lucrurile vor evolua spre neintele$eri $rave. Ilie
Moromete nu a trecut casa si pamantul care i se cuvenea pe
numele ei, ls#nd-o sa triasc !n$rozita de $#ndul ca s-ar
putea !ntoarce baietii si ar da-o afara din casa. ,oii prieteni
politici, Matei 2imir, ,ae &ismaru, 6iur$udel si alii
suplinesc cu $reu sentimentul ca /nu mai avea in spate o
familie in care cuvintele si $esturile lui sa fie !ncrcate cu
intelesuri0. ,iculae sesizeaz e"act criza tatlui .0&redea ca
el e in centrul universului si cum le aran'aza el aa de
bine, toata lumea trebuie sa-l asculte.0. Eroului nu-i mai
mer$e /comedia uimirii totale0, cu datoriile, /nu mai era de
$luma0. In confruntarea cu ,iculae, / apostolul0 unei noi
vremi. Moromete apra o iluzie, dar se subliniaz consecventa
morala, demnitatea lui. / +ana in clipa din urma omul e
dator sa tina la rostul lui chit ca rostul asta cine tie ce s-
o ale$e de el40 . Monolo$ul interior dintr-o pa$ina de mare
finee a analizei psiholo$ice, din capitolul al III-lea,
su$ereaz drama sufleteasca a persona'ului, prpastia dintre
el si o lume care ii conditioneaza ne!ncetat felul de a fi,
!ncearc sa-i impun un alt cod esenial dec#t cel pe care si
l-a construit sin$ur. 2up acest moment ni se relateaz
despre Moromete prin intermediul Ilincai, pentru ca in final
un narator impersonal sa dea o aura de le$enda si mit lumii
in care este evocat persona'ul. +e patul de moarte ,
Moromete $aseste puterea sa afirme cu m#ndrie .
/2omnule, eu totdeauna am dus o viata independenta40
In societatea socialista, familia este o unitate
!ntemeiata pe o !nalta constiinta, pe sentimente trainice si pe
e$alitatea si respectul reciproc al soilor. Fiecare familie este
un mic colectiv inte$rat in marele colectiv al oamenilor
muncii din tara noastr. ,u poate fi conceputa viata si
activitatea unei familii in afara vieii si activitatii !ntre$ii
noastre societati. Intre familie si societatea noastr e"ista o
deplina unitate de interese si de teluri marete. In lumina
acestor caracteristici ale familiei socialiste, rspunderea
parintilor pentru creterea si educarea copiilor lor se
proiecteaz mai pre$nant.
/In aceasta lume plina de $reutati, famila
este cea care prin intele$ere, !ncredere, respect si iubire
reciproca reuseste sa le depasasca, ea fiind totodat unul
dintre lucrurile de pe aceasta lume pentru care viata capata
un sens> un lucru pentru care merita sa mori si sa traiesti in
acelai timp> un lucru minunat ce nu poate fi definit prin
cuvinte> ceva plin de mister, ceva ce !ntruchipeaz binele, si
de asemenea modul si locul in care copiii isi re$sesc at#t
stp#nirea de sine cat si !ncrederea si respectul in propria
persoana.0




Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate