ESEU

GLOBALIZARE SI GLOBALISM
< In ce mod democratizarea finantelor,a tehnologiei si a
informatiei,influenteaza in zilele noastre oliticile glo!ale"#
Spaloghe Diana Roxana, Stiinte Politice, An II, zi, grupa a 2-a
In ce mod democratizarea finantelor,a tehnologiei si a
informatiei,influenteaza in zilele noastre oliticile glo!ale"
Globalizarea se refer la multiplicarea legturilor iinterconexiunilor dintre
statele i societile care fac parte n prezent din sistemul mondial.
Ea descrie procesul prin careevenimentele, deciziile i activitile desfurate
ntr-o parte alumii au consecine semnificative pentru indivizi i
comuniti situate la mari distane una de alta. Globalizarea are doutrsturi
distincte: sfera de aciune ntinderea! i intensitateasau ad"ncimea!. #e de
o parte, ea definete un set de procesecare cuprind aproape tot globul, sau
opereaz pretutindeni nlume, fapt ce mprumut acestui concept o conotaie
spaial.
#e de alt parte, ea presupune intensificarea nivelurilor deinteraciune, interconectare
sau interdependen ntre statele i societile care alctuiesc comunitatea mondial.
#rin urmare,alturi de extindere a legturilor, are loc i o ad"ncire a proceselor
globale$. (Dunning J.H., 1!, p.12".
#u$ea %e&ine tot $ai $ult un 'uper$ar(et glo)al(engl. a global s%opping mall "
*n care i%eile +i pro%u'ele pot ,i g-'ite pe'te tot *n acela+i ti$p.
.lo)alizarea nu &izeaz-, pur +i 'i$plu, proce'ul o)iecti& %e cre+tere a interco$unit-/ii.
0a &izeaz- con+tientul +i 'u)iecti&itatea in%i&i%ului, a%ic- 'copul +i inten'itatea
con+tientiz-rii lu$ii ca 'pa/iu unic.
.lo)alizarea e'te ceea ce cei %in #u$ea a 1reia au nu$it,ti$p %e 'ecole, colonizare.
.lo)alizarea 'e re,er- la proce'ul prin care rela/iile 'ociale %e&in relati& lip'ite
%e ,actorii %i'tan/- +i grani/e, *n a+a ,el *nc2t &ia/a u$an- 'e %e',-+oar-%in ce *n ce
$ai $ult *n largul unei lu$i &-zute ca loc unic3.(4ari I., 2556, p.67"
Atunci c2n% %i,eren/ie$ %i$en'iunile, o)'er&-$ c- ace'tea nu pot ,i %eli$itate *n $o%
clar una %e cealalt-. A't,el, pro)le$ele glo)ale legate %e $e%iu nu pot ,i cercetate izolat
nici %e %i$en'iunea 8econo$ie3 +i nici %e %i$en'iunea 8politic-3. Acea't- re/ea glo)al-
nu nu$ai la ni&elul actorilor, ci +i la cel al %o$eniilor te$atice reprezint- una %intre
particularit-/ile glo)aliz-rii. Di,eritele %i$en'iuni ,or$eaz- *$preun- cu 8glo)alizarea3
$ul/i$i %e inter'ec/ie %i,erite. 0'te i$portant %e &-zut ce anu$e poate ,i 'u)or%onat
conceptului %e glo)alizare, ace'ta neepuiz2n%u-'e *n nici un caz *n proce'ele econo$ice,
chiar %ac- glo)alizarea econo$ic- poate ,i un punct %e 'tart +i o ,or/- $otrice
'e$ni,icati&-. #a ,el %e i$portant e'te +i ,aptul c- tre)uie '- *n/elege$ c- nu totul ,ace
parte %in proce'ul %e glo)alizare +i c- nu totul e'te %eter$inat *n $o% %eci'i& %e ace'ta.
A'a%ar, glo)alizarea are in,luen/e *n ur$-toarele %o$enii9

Dimensiunea economic
0xe$ple *n ceea ce pri&e+te %i$en'iunile glo)aliz-rii pot ,i extra'e ,-r- pro)le$e %in
pre'a %e zi cu zi, %i$en'iunea econo$ic- a,l2n%u-'e %e cele $ai $ulte ori pe pri$ul loc
(cre+terea enor$- a co$er/ului +i a in&e'ti/iilor %irecte, glo)alizarea pie/elor ,inanciare,
pro%uc/ie integrat- la ni&el tran'-na/ional, corpora/ii tran'-na/ionale, co$peti/ie la ni&el
local *ntre 'tate +i regiuni, ',2r+itul econo$iilor na/ionale". De $ulte ori, ace'tor proce'e
li 'e pune *n $o% gre+it eticheta %e :glo)alizare8, ace'tea li$it2n%u-'e *n general la
nor%ul A$ericii, la 0uropa +i 'u%-e'tul A'iei (Japonia", a%ic- la a+anu$ita tria%-. De
aceea, ter$enul %e :tria%izare8 pare $ai potri&it %ec2t cel %e :glo)alizare8.
Dimensiunea social
#u$ea a %e&enit un :glo)al &illage8, re/elele ino&atoare %e co$unicare la $are %i'tan/-
(chat, e-$ail" a%-ug2n%u-'e co$unit-/ilor tra%i/ionale precu$ ,a$ilia 'au &ecin-tatea.
1otu+i ele nu pot *nlocui ace'te ',ere tra%i/ionale %e co$unicare, pentru a nu$i %oar un
exe$plu %in ca%rul %i$en'iunii 'ociale. Din punct %e &e%ere 'ocial, unul %intre cele $ai
i$portante e,ecte ale glo)alizarii il reprezinta ,acilitarea acce'ului la in,or$atie.
Prezentarea 'tan%ar% a in,or$atiei %eter$ina uni,or$izarea 'ociala a&an% %rept e,ect in
',era culturala coro%area %i,erentelor 'peci,ice regionale pana la anihilarea ace'tora.
Internetul e'te $otorul co$unicarii 'ociale glo)ale ce poate %uce la crearea unei 'ocietati
ci&ile glo)ale. In plan in%i&i%ual a&e$ %e-a ,ace cu ero%area i%entitatii 'pirituale,
$ani,e'tata prin %i'paritia con'tiintei apartenentei la un anu$it grup 'ocial, inlocuita cu o
con'tiinta uni&er'ala totala 'i totalitara. Re&er'ul exce'ului %e in,or$atii %uce la alienarea
in $a'a a in%i&izilor concretizata in ,aptul ca ace'tia nu $ai 'unt capa)ili %e a %i'cerne
con'tient intre realitatea &irtuala 'i realitatea naturala. ;e%iul arti,icial ca 'patiu in care
nu i$aginile i$ita lucrurile ci lucrurile 'e con'tituie ca i$itatii ale $o%elelor &irtuale
pro$o&ate prin ,il$e, recla$e, %e'ene ani$ate, <ocuri &i%eo, 'e a<unge la cre'terea
inci%entei cazurilor %e anxietate, in'trainare, ne)unie, ano$alie, %ezechili)rare. =n alt
a'pect al glo)alizarii 'e $ani,e'ta in cre'terea gra%uala a %i,erentelor %e oportunitati intre
elite 'i $a'ele largi $ani,e'tata prin pauperizarea accentuata a cla'ei 'ociale in,erioare.
Ace'te pro)le$e 'e re,lecta intr-o cre'tere a ratei in,ractionalitatii precu$ 'i in
po'i)ilitatile 'porite %e con,licte intre 'tatele 'arace. Ro$ania inca%ran%u-'e in categoria
'tatelor in cur' %e %ez&oltare e %irect a,ectata %e pri$a pro)le$a $entionata, prezentan%
%e a'e$enea potential in cazul celei %e-a %oua. =n a'pect poziti&, %e'
$entionat, al glo)alizarii e'te %e'chi%erea ,o'telor encla&e catre lu$e, realizata prin
li)era circulatie a populatiei. Dar acea'ta %e'chi%ere 'e ,ace 'electi&, cei care pot
)ene,icia %e ea ,iin% tot $ai $ult categoriile 'pecializate 'i e%ucate ale 'ocietatii, a%ica
elitele $entionate $ai 'u'. A'i'ta$ la $o%alitati tot $ai co$plexe %e %i&erti'$ent 'tan%
'u) 'e$nul cultului 'uper,icialitatii 'i %ucin% la ero%area co%urilor $orale, a%ica la
%i'paritia progre'i&a a autoritatii internalizate. Pu)licul larg nu $ai e'te intere'at a'tazi
%ecat %e cultura ca 'pectacol, %e cunoa'terea ca 'i concur' tele&izat 'au internetizat, iar
ulti$a ,or$a %e arta gu'tata %e $a'e 'unt recla$ele. Pro)le$ele $e%iului incon<urator
$acro'calare (incalzirea glo)ala, e,ectul %e 'era, %i'trugerea ,on%ului ,ore'tier,
%i$inuarea $a'ei cinegetice" &or a&ea e,ecte tot $ai &izi)ile in perioa%a
ur$atoare. #a ace'tea 'e a%auga pro)le$ele $icro'calare (poluarea in%u'triala,
%i'trugerea 'olului, poluarea tran',rontaliera, poluarea apelor" cu e,ecte $ult $ai rapi%e
'i $ai gra&e a'upra populatiei. #ip'a %e con'tientizare la ni&elul populatiei 'i re,uzul %e a
lua o %ecizie ,er$a in acea'ta pri&inta &or crea pro)le$e glo)ale pe ter$en lung.
Dimensiunea cultural
Pro%uc/iile holl>?oo%iene pot ,i &izionate pe'te tot *n lu$e, iar :a$ericanizarea8 culturii
$on%iale e'te un ,apt inconte'ta)il. @ulturile regionale +i locale nu %i'par *n'- %in acea't-
cauz-. Din contr-9 in,or$area cu pri&ire la ace'te culturi e'te unul %in ,eno$enele
'ecun%are ale glo)aliz-rii.
Dimensiunea politic
Politica 'e con,runt- cu pro)le$e $a<ore. .lo)alizarea +i concuren/a la ni&el local
li$iteaz- 'pa/iul %e ac/iune al politicilor na/ionale, $ulte pro)le$e neput2n% ,i rezol&ate
core'punz-tor %ec2t la ni&el interna/ional, re'pecti& glo)al. Prin ur$are tre)uie g-'ite noi
,or$e +i arene politice. In cea $ai $are parte a cazurilor, 'tatele i'i pa'treaza caracterul
national 'i 'u&eran, totu'i %in ce in ce $ai $ult, 'tatul e'te &azut ca ,iin% prea $ic pentru
pro)le$ele $ari 'i prea $are pentru pro)le$ele $ici. In ace't context, 'e i$pune crearea
unor noi ,or$e %e organizare 'tatala 'i a unor noi 'tructuri %e putere 'upra'tatale. Statele
'unt ne&oite 'a ra'pun%a azi pro&ocarilor glo)ale (poluare, terori'$, raz)oi
in,or$ational", ceea ce %eter$ina o inten'i,icare a cooperarii pe principii %e 'u)'i%iaritate
- %eoca$%ata la ni&el regional. Politica la ni&el regional +i na/ional a a&ut +i are *n
continuare %e 'u,erit %e pe ur$a econo$iei %eli$itate +i %e$aterializate practicate %in ce
*n ce $ai $ult la ni&el interna/ional, re'pecti& glo)al. @apitali'$ul, ,actor integrant al
'tatului 'ocial, e'te +i el a$enin/at %e ace't %ezechili)ru ,un%a$ental. Pe )aza ace'tor
con'i%erente, principalul o)iecti& pe ter$en $e%iu al Ro$aniei ar tre)ui 'a il reprezinte
con'oli%area in,luentei politice in 'patiul )alcanic, i%enti,icarea unei ni'e prin care
Ro$ania ar putea %e&eni un li%er regional in acea'ta zona.
In continuarea lucrarii, $a &oi axa pe cele %oua articole %in ziar.
Pute$ o)'er&a ca in a$)ele articole e'te $entionat internetul, ceea ce %enota ,aptul ca
ace'ta are o ,oarte $are i$portanta 'i e'te o co$ponenta 'oli%a cu o e,icienta ,oarte
'porita in realizarea politicilor pu)lice, a politicilor glo)ale.In articolul intitulat
AB@ri$eea, intre %oua luntre pe internet 9 .oogle $archeaza granita %i,erit in Ru'ia ,ata
%e =crainaBB, 'e prezinta $o%ul in care internetul in,luenteaza perceptia pu)lica. @ei %e la
.oogle a con'tientizat $agnitu%inea ,aptului %e a o,eri acea'ta in,or$atie utilizatorilor
(care 'unt in nu$ar %in ce in ce $ai $are", putan% 'a in,luenteze 'i 'a creeze opinii 'i
chiar con,licte cu cei 'i intre cei care nu ar ,i ,o't %e acor% cu alta prezentare a ace'tui
'u)iect. A't,el '-a incercat ABi$pacarea 'i a caprei 'i a &erzeiBB, la'an% in re'pon'a)ilitatea
oa$enilor $o%ul in care &or 'a perceapa.
In cel %e-al %oilea articol, 'e prezinta $o%ul in care o per'oana, in cazul %e ,ata un li%er
,oarte cuno'cut, poate in,luenta internetul.In cazul prezentat, per'oana e'te un li%er ,oarte
cuno'cut, C. Putin 'i cel $ai $are $otor %e cautare ru'e'c Dan%ex, iata cu$, printr-o
%eclaratie a ace'tuia, poate in,luenta in 'cpul 'ca%erii actiunilor ace'tui $otor %e cautare.
@oncluzie 9
Internetul poate con'titui pe ran%, ,ie un a&anta<, ,ie un %eza&anta<, el putan% 'a
in,luenteze, %ar 'i 'a ,ie in,luentat la ra%u-i %e e&eni$ente, per'oane, etc. In ca%rul
politicilor glo)ale, internetul ar tre)ui 'a prezinte in,or$atiile in $o% cat $ai corect 'i
$ai o)iecti& po'i)il, %eoarece, e'te intr-o continua %ez&oltare, unul %intre $oti&e ,iin%
,aptul ca nu$arul per'oanelor care au acce' la internet 'i la in,or$atiile tran'$i'e prin
inter$e%iul ace'tuia cre'te progre'i&.
4i)liogra,ie9
4ari, Ioan, 8Globalizarea economiei3, 0%itura 0cono$ic-, 4ucure'ti, 255E
Jo'eph 0.Stigtz 8&ecanismele globalizarii3, 0%itura Poliro$, Ia'i, 255FG
.eorge @opo' 8'espre globalizare3, 0%itura Poliro$, Ia'i, 2552