Colonizarea cultural\ nu e vorb\-n vnt: copiii vorbesc

ca Hannah Montana [i vor cadouri de Halloween, `n timp ce

p\rin]ii profit\ [i danseaz\ `n discotec\ toat\ noaptea, ca s\
alunge duhurile rele venite de peste Ocean `n Noaptea
Tuturor Sfin]ilor. Pn\ [i petrecerea de Anul Nou este tot o
s\rb\toare din import: la noi, mii de ani s-a s\rb\torit doar
Cr\ciunul, iar darurile pentru copii le aducea Mo[ Nicolae,
`nainte ca Santa s\ fie asortat la culorile Coca Cola.
~n principiu, ar putea fi ok, cum spun chiar americanii.
Orice pretext poate fi folosit pentru a construi evenimente ce
adun\ milioane de oameni, ba le mai [i ofer\ ocazia s\ se
distreze, s\ uite de grijile zilnice. R\u e c\ am importat doar
distrac]iile, [i o mare parte din problemele lumii moderne,
dar nu ne prea uit\m la solu]ii. Un obicei care a prins `n
Occident este cel al autoimpunerii unei rezolu]ii de Anul
Nou.
Multe nu s-au prea auzit pe la noi legat de aceast\
mod\. Practic, fiecare `[i face o promisiune, sau mai bine zis
`[i fixeaz\ o ]int\ personal\ de atins `n anul care vine.
Termenul de `nscriere `n program este, normal, 1 ianuarie.
~[i revine omul din mahmureala dup\ petrecere [i `ncepe o
via]\ nou\. Cele mai populare rezolu]ii privind
`mbun\t\]irea st\rii de s\n\tate spun cam a[a: voi renun]a
la fumat, voi bea mai pu]in alcool, voi face mai mult sport [i
voi mnca mai s\n\tos. La noi, s-ar putea ad\uga: voi
merge mai des la analize, preventiv, chiar dac\ nu m\
doare nimic (chestiunea asta s-a rezolvat `n Occident, unde
programele de identificare precoce a cancerului
func]ioneaz\).
~n ceea ce prive[te via]a personal\, oamenii `[i propun
s\ fie mai cump\ta]i cu banii, s\ nu fac\ datorii (pe astea
le-a cam rezolvat criza), dar [i s\ petreac\ mai mult timp cu
familia sau prietenii, s\ evite stresul. Unii se decid s\-[i caute
o via]\/profesie independent\, al]ii s\ urmeze cursuri de
perfec]ionare sau s\-[i schimbe locul de munc\. Pentru c\
vorbim de o mod\ occidental\, mul]i `[i promit c\ vor
participa la ac]iuni de voluntariat, ajutndu-[i semenii.
Speciali[tii au calculat c\ 52 la sut\ dintre americani au
o rezolu]ie de Anul Nou, dar numai 12 la sut\ o duc pn\
la cap\t. Vi se pare pu]in? P\i, dac\ am reduce cancerul cu
10 la sut\, prin sc\derea fumatului [i modificarea stilului de
via]\, am ajunge la speran]a de via]\ pe care o aveau
nem]ii acum trei decenii. Dac\ am mai tempera infarctul [i
bolile de inim\, ne-am mai apropia cu 10 ani de situa]ia din
lumea civilizat\. Tot cercet\torii americani au descoperit c\ o
rat\ mai mare de succes au cei care `[i stabilesc obiective
modeste, dar concrete, de genul: s\ sl\besc 5 kilograme (nu
s\ sl\besc [i att). Femeile care `[i anun]\ planul [i cer
sprijinul prietenilor au cu 10 la sut\ mai multe [anse de
reu[it\.
Personal, pentru situa]ia din Romnia, cred c\ pe primul
plan ar trebui pus\ renun]area la fumat, care atinge dou\
obiective: [i via]a s\n\toas\, [i economiile (unii dau pe ]ig\ri
ct pe chirie sau pe rata la ma[in\). Din p\cate, nici m\car
bancuri despre oamenii care fac rezolu]ii nu am auzit. Am
g\sit, `ntr-un ziar din Pittsburgh, cteva: O s\ m\ implic `n
protec]ia mediului: fac mai pu]ine du[uri [i folosesc mai mult
deodorant; N-o s\ mai pierd timpul cu regrete pentru
trecut, o s\-mi fac griji pentru viitor; N-o s\ mai stau tot
weekendul `n sufragerie, `n pijama, ca s\ m\ uit la tv. `mi
iau laptopul `n dormitor; Voi lupta `mpotriva supersti]iilor...
`n fiecare zi cnd horoscopul `mi d\ [anse de reu[it\.
A[a cum am auzit, `n acest an, pe strad\, urarea de
Happy Halloween, v\ spun tuturor celor care citi]i
Doctorul Meu ca, `n anul ce vine, s\ ave]i o Rezolu]ie
reu[it\!
3
Dr. Val Vlcu
Director Editorial
Barometrul s\n\t\]ii
Halloween
de Revelion?
Poate la anu
Editor: Pharma Net Solutions
Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130,
bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti
Tel/fax: 021.330.18.69
E-mail: office@doctorulmeu.com
Director Editorial: Dr. Val Vlcu
Redactor-{ef: Psih. Laura Matei
Director general: Cristin Tocan
Secretar de redac]ie: Luciana P\une
Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor,
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi,
Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela
Leventer, Dr. Iulia Dogaru
Redactori: Daniela Tudor, Alexandra
Constantin, Gabriel Olaru
Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in S.C.
Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i originalitatea
articolelor publicate apar]ine n totalitate autorilor. Reproducerea oric\rui
material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul serviciilor
on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul [i
difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.
Produsele medicamentoase prezentate n actuala revist pot fi utilizate
numai cu acordul medicului sau farmacistului.
Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2010)
Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Romn
de Audit al Tirajelor (BRAT)
Foto: SHUTTERSTOCK
Distribu]ie cabinete:
GTS SOLUTION
Distribu]ie vnzare:
HIPARION, HACHETTE
Consultan]\ management:
TOCRIS CONSULTING
Tiraj: 50.000 exemplare
(40.000 exemplare gratuite
[i 10.000 pentru vnzare)
ISSN: 2065 - 1473
Urm\toarea apari]ie:
31.01.2011
Foto copert\: Vali B\rbulescu
4
Nutri]ie
Spune-mi c]i ani ai
ca s\ `]i spun
ce s\ m\nnci
Cu ajutorul doctorului Luigi Gratton, v\
propunem o c\l\torie `n lumea obiceiurilor
alimentare [i recomand\rilor potrivite pentru
fiecare etap\ a vie]ii.
Obiceiurile alimentare ni le form\m din copil\rie, cnd devenim
adul]i, acestea sunt deja bine `nr\d\cinate. Felul `n care ne raport\m la
mese, preferin]a de a lua masa `n ora[ sau de a g\ti `n cas\ formeaz\ un
ritm al alimenta]iei propriu fiec\rei persoane, care nu se schimb\ prea
mult de-a lungul vie]ii. Evident c\ acest lucru este `n avantajul nostru sau
nu. Dac\ avem norocul s\ cre[tem cu obiceiuri alimentare [i de mi[care
s\n\toase, acestea ne vor prinde foarte bine pe m\sur\ ce ne maturiz\m.
~ns\, dac\ nu suntem obi[nui]i de mici s\ facem mi[care `n mod regulat
[i nici s\ avem un regim alimentar echilibrat, vom avea de suferit pe
m\sur\ ce avans\m `n vrst\, a declarat Dr. Luigi Gratton.
Mul]i copii continu\ s\ creasc\ [i pe perioada adolescen]ei, unii chiar `[i continu\ procesul de cre[tere [i la
vrsta adult\. ~ntruct adolescen]ii au nevoi energetice foarte mari, adesea putem avea impresia c\ ei pot
mnca orice [i orict, f\r\ s\ ia `n greutate. Dar ]inerea greut\]ii sub control reprezint\ doar o pies\ din
puzzle-ul numit alimenta]ie echilibrat\.
Adolescen]a
Adolescen]ii au `n curs de formare masa osoas\,
acest proces continund [i dup\ atingerea
vrstei de 20 de ani. De aceea, este extrem de
important s\ oferim organismului substan]ele
nutritive potrivite sub form\ de calciu [i vitamina D,
care se g\sesc `n alimente ca lapte slab, iaurt
sau brnz\ de cas\. Tot `n aceast\ perioad\,
corpul adolescen]ilor `[i formeaz\ masa
muscular\, proces care necesit\ prezen]a `n
alimenta]ie a ct mai multor proteine s\n\toase,
care se g\sesc `n pe[te, pui, carne slab\ [i
proteine vegetale, cum este soia. Adesea,
alimenta]ia adolescen]ilor este lipsit\ de fibre. Ea
ar trebui `mbog\]it\ cu mai multe fructe [i
legume proaspete, precum [i mnc\ruri care
con]in cereale integrale (orez negru, orz, pine
din f\in\ integral\ [i ov\z). Aceste alimente sunt
[i o surs\ important\ de potasiu, un mineral
valoros pentru o bun\ dezvoltare a corpului
adolescen]ilor.
Dac\ mnc\m s\n\tos, vom avea [i o piele s\n\toas\. Co[urile [i acneea
adolescen]ilor sunt puse pe seama mnc\rurilor grase sau ciocolatei, dar
studii recente demonstreaz\ c\ acestea pot fi provocate de o alimenta]ie
bogat\ `n carbohidra]i prelucra]i. {i iat\ c\ ajungem din nou la fructe, legume
[i cereale integrale, care ne ajut\ s\ p\str\m echilibrul `n alimenta]ie.
5
Nutri]ie
~
mb\trnirea este legat\ de formarea radicalilor
liberi - molecule foarte active care favorizeaz\
procesele de oxidare din ]esuturi [i celule. Nu putem
opri formarea de radicali liberi, `ntruct o mare parte din ei
iau na[tere `n urma metabolismului organismului, dar, dac\
avem un sistem eficient de lupt\
`mpotriva lor, putem proteja
integritatea celulelor [i a
]esuturilor. Toate alimentele
provenite din plante sunt surse
pre]ioase de antioxidan]i.
Dieta cea mai s\n\toas\ pentru orice vrst\ este o
diet\ f\r\ gr\simi multe, cu ct mai pu]ine cereale [i
zaharuri prelucrate, cu fructe [i legume din abunden]\,
precum [i produse lactate bogate `n calciu [i proteine, carne
slab\, pe[te, pui, fructe de mare [i soia, mai spune Dr. Luigi
Gratton.
M
esele `n familie sunt o solu]ie pentru
adolescen]i, deoarece cu aceste ocazii
se m\nnc\ mai multe fructe, legume,
cereale [i produse lactate.
Tot acum este indicat s\ se adopte un stil de
via]\ care s\ cuprind\ efectuarea de mi[care `n mod
regulat. ~n lipsa acestor obiceiuri, adolescen]ii risc\
s\ alunece pe panta acumul\rii de kilograme care,
`n timp, vor deveni cauza multor boli [i probleme de
s\n\tate.
~n aceast\ perioad\, consolidarea [i
men]inerea masei musculare reprezinta una dintre
principalele arme de lupt\ `mpotriva cre[terii `n
greutate care apare pe m\sur\ ce avans\m `n
vrst\.
Proteinele sunt cheia `n procesul de formare a
masei musculare. Este indicat s\ consum\m 1,5 - 2
grame de proteine/kilogram corp, acestea
provenind din carne slab\, pe[te, pui, proteine de
soia [i produse lactate.
Pe lng\ includerea proteinelor s\n\toase `n
alimenta]ie, este indicat s\ consum\m alimente
slabe, fructe [i legume din abunden]\, precum [i
cereale integrale. Gr\simile nu trebuie evitate `n
totalitate, dar se aleg cele naturale din pe[te, nuci,
avocado [i uleiul de m\sline.
Tinere]ea
Pe m\sur\ ce adolescen]ii `nainteaz\ `n vrsta
adult\, apar noi responsabilit\]i `n via]a lor: slujba,
c\s\toria, copiii.
La 20 de ani, corpul nostru este, `n mare parte,
dezvoltat. Cre[terea aproape s-a `ncheiat [i, `ntruct
nu ne mai `ndrept\m resursele energetice spre
procesul de cre[tere, le putem investi `n activit\]i
fizice care ne solicit\ [i `nt\resc mu[chii.
Dac\ reu[im s\ ]inem sub
observa]ie greutatea corporal\, la
20-30 de ani nu vom avea
probleme de s\n\tate, ne vom
bucura de un trup flexibil [i viguros
[i, prin urmare, ne vom putea
concentra pe consolidarea
rezisten]ei corporale.
Oasele [i articula]iile nu mai sunt la fel de rezistente ca
`n tinere]e, dar nu `nseamn\ c\ putem s\ renun]\m la
practicarea exerci]iilor. Sportul [i mi[carea ne ajut\ s\ nu
lu\m `n greutate, ne fac oasele mai rezistente, precum [i
creierul [i sistemul cardiovascular. Combina]ia dintre
alimenta]ia s\n\toas\ [i mi[care este unul dintre cele mai
bune remedii `mpotriva `mb\trnirii.
Vrsta de mijloc
Chiar [i cteva kilograme `n plus fa]\ de
greutatea ideal\ ne pot provoca probleme
de s\n\tate: cre[terea tensiunii arteriale,
precum [i a nivelului de zah\r [i de gr\simi
din snge - cum este colesterolul -, care
pot m\ri riscul apari]iei diabetului de tip 2
[i bolilor cardiovasculare. Nu trebuie s\
uit\m, de asemenea, c\ excesul de
greutate apas\ greu [i asupra articula]iilor.
Carbonat de calciu 488,02 48.80%
Carbonat de
magneziu greu
18,2 5.15 %
Ulei de ment\ 1,3 -
6
Advertorial
Digest Duo

Un duo pentru digestia ta corect\

Dup\ fiecare mas\, `n stomacul t\u se d\ o lupt\. Iar uneori c[tig\ arsurile, durerea, grea]a,
balonarea... Oricum s-ar desf\[ura aceast\ lupt\, nepl\cerile pe care le provoac\ nu pot fi
trecute cu vederea. Ca s\ fii preg\tit s\ `i faci fa]\, acum exist\ Digest Duo.
D
igest Duo este singura combina]ie de suplimente alimentare de pe pia]a romneasc\, gndit\ pentru a
acoperi o palet\ larg\ de tulbur\ri digestive frecvent asociate. Prin compozi]ia lor, produsul contribuie la
`nl\turarea efectelor nedorite ale acestora, la corectarea digestiei.
Ce face Digest Duo?
Se utilizeaz\ pentru combaterea efectelor nepl\cute ale
tulbur\rilor gastrointestinale asociate cu exces de
aciditate (eso-gastro-duodenal) [i hipermotilitate.
Se utilizeaz\ pentru a combate grea]a, balonarea,
v\rs\turile, plenitudinea postprandial\ datorate unor
tulbur\ri de func]ionare a colecistului.
Corecteaz\ digestia dificil\ asociat\ unor afec]iuni
hepatobiliare, staz\ biliar\, dispepsie biliar\, proceselor
inflamatorii la nivelul tractului.
Capsula moale
~n cazul `n care gama tulbur\rilor digestive este mai redus\, pacien]ii pot apela doar la componenta indicat\ pentru
ameliorarea simptomelor respective.
Compozi]ie comprimat masticabil
o combina]ie de antiacide (complementare, slab bazice)
[i antispastice:
Levomentol 32 mg
Menton\ 6 mg
Alfa-pinen 13.6 mg
Beta-pinen 3.4 mg
Borneol 5 mg
Camfen 5 mg
Eucaliptol 2 mg
Capsul\ moale
DZR Cantitate, mg
Compozi]ie capsul\ moale
o combina]ie de uleiuri volatile naturale coleretice,
carminative, antispastice:
Cantitate, mg/cps.
Comprimatul masticabil
Comprimatul masticabil
Carbonatul de calciu [i carbonatul de magneziu sunt
compu[i slab bazici. Ace[tia neutralizeaz\ acidul clorhidric
din secre]ia gastric\, f\r\ efecte de tip alcalozic [i f\r\ a
determina cre[terea ulterioar\ a secre]iei acide gastrice.
Uleiul de ment\ are efect antispastic prin inhibarea
contrac]iilor musculaturii netede a tractului gastrointestinal.
Capsula moale
Capsula moale are un avantaj al unei biodisponibilit\]i
m\rite, uleiurile volatile naturale prezint\ o ac]iune complex\
[i combin\ sinergic efectele individuale ale terpenelor:
antispastice, coleretice, carminative [i slab antiseptice.
Cum ac]ioneaz\ Digest Duo?
Administrare:
ADUL}I: Comprimatul masticabil: Cte 1 sau 2 comprimate
de 2 ori pe zi, dup\ mesele principale [i/sau la nevoie (maxim 5
comprimate pe zi). Comprimatele se sf\rm\ sau se las\ s\ se
topeasc\ `n gur\.
Capsula moale: O capsul\ moale de 3-4 ori/zi sau la
nevoie 2-3 capsule. Doza maxim\ pe zi este de 6 capsule.
O administrare pentru o simptomatologie complet\ (doza
de atac) echivaleaz\ cu 2 pastile albe [i 3 pastile verzi.
COPII: Dozele pentru copii vor fi recomandate de medic
sau farmacist `n func]ie de simptomatologie. Pentru copiii peste 6
ani se pot administra un comprimat masticabil, respectiv o
capsul\ moale o dat\ sau de dou\ ori pe zi.
Cum s\ iei Digest Duo ?
Comprimatul
masticabil
Nutri]ie
8
De[i dezbaterile asupra efectelor negative ale
excesului de sare `n alimenta]ie sunt departe de a fi
solu]ionate, se [tie clar c\ este necesar s\ diminu\m
consumul de sare. Aceasta deoarece sarea
contribuie la cre[terea tensiunii arteriale la unele
persoane: att la cei care sufer\ deja de aceast\
afec]iune, ct [i la cei predispu[i (persoane peste 40
de ani, supraponderale [i cu antecedente familiale
de hipertensiune arterial\). Sarea este implicat\ [i `n
apari]ia altor boli cardiovasculare [i a osteoporozei.
Iat\ de ce `ndemnul reducerii consumului de
sare trebuie luat `n serios [i pus `n practic\.
Ca parte a punerii `n practic\ a strategiei
globale a OMS privind alimenta]ia [i planul de
ac]iune pe 2008-2013, OMS realizeaz\ numeroase
reuniuni care se concentreaz\ pe trei strategii
privind aspecte ale reducerii sodiului `n alimenta]ie:
4Crearea de medii care permit reducerea
aportului de sodiu.
4Evaluarea [i monitorizarea consumului de sodiu
`n popula]ie [i a surselor de sodiu din diet\.
4Concentrarea pe analiza a dou\ strategii:
reducerea s\rii [i `mbog\]irea acesteia cu iod,
ambele cu rol `n profilaxia bolilor
cardiovasculare, afect\rii func]iei tiroidiene,
osteoporozei etc.
Feri]i-v\ de
Medic specialist,
Recuperare medical\
Dr. Sorin Barbu
Sodiul este un element mineral important pentru organism,
prezent `n special `n plasm\ [i adus `n alimenta]ie sub
forma clorurii de sodiu (sarea de buc\t\rie).
S
odiul are rol `n metabolismul apei (ionul de sodiu re]ine
apa), `n echilibrul osmotic [i acido-bazic [i de aceea se
g\se[te `n toate umorile organismului: snge, limf\, lacrimi.
O alt\ proprietate a acestui element este aceea c\ m\re[te
excitabilitatea neuromuscular\ [i cre[te tonusul muscular.
Sodiul se elimin\ din organism prin transpira]ie,
fecale, urin\. Dac\ aceast\ pierdere nu este
ref\cut\ la timp, se produc o serie de tulbur\ri
care deregleaz\ func]iile celulare.
Pe de alt\ parte, `ndemnul Excesul de sare d\uneaz\ grav
s\n\t\]ii are o baz\ ct se poate de real\, [tiindu-se de mult timp c\
sarea `n exces cauzeaz\ o serie de probleme pentru s\n\tatea
noastr\.
Info:
Nevoile cotidiene de sare variaz\ `n func]ie de
vrst\, greutate, nivelul de activitate fizic\, efort fizic
prelungit. Se consider\ minim un aport de 2 g pe
zi, fiind recomandate `ns\ [i aporturile `ntre 5 [i 8
grame de sare `n caz de efort fizic intens (prin
transpira]ie se pierde o cantitate semnificativ\ de
sare din organism).
Se admite tot mai des faptul c\ excesul de sare este responsabil
de ct mai multe decese `n fiecare an. Principalul vinovat se pare c\
este nu numai consumul exagerat al s\rii pe care o folose[te fiecare
`n buc\t\rie atunci cnd g\te[te, dar [i industria alimentar\, care
accept\ prea mult\ sare `n mnc\rurile semipreparate [i alte
produse.
~n mod cert, sarea este
cunoscut\ ca un factor de risc la
hipertensivi, dar se afl\ [i la
originea a numeroase probleme
de s\n\tate, `n special la nou-
n\scu]i, persoane vrstnice sau
la supraponderali.
9
C
u un con]inut bogat `n vitamine (A, B, C, E [i PP) [i
minerale (calciu, fosfor, iod, potasiu, siliciu, sulf [i
seleniu), usturoiul `nt\re[te capacitatea organismului de
a lupta cu viru[ii, tratnd o serie de afec]iuni, printre care [i
gripa. Datorit\ unei alte substan]e, denumita aliicin\ (substan]a
responsabil\ pentru mirosul tipic al usturoiului), ac]ioneaz\
eficient `mpotriva Helicobacter Pylori (bacteria responsabil\ de
apari]ia ulcerului gastric); are calit\]i antibiotice, insecticide,
antihelmintice [i de stimulare a activit\]ii digestive. ~n fine, `n
usturoi se g\sesc [i unele substan]e cu ac]iune antibacterian\,
fiind indicat `n bron[ite; datorit\ unor alte substan]e (antifungice),
usturoiul se folose[te [i `n candidoze.
~n concluzie, se poate spune c\ usturoiul este un protector al
principalelor aparate care asigur\ func]ionarea normal\ a
organismului (circulator, digestiv,
endocrin [i urinar).
Pornind de la aceste premise,
Medica Group a creat GARLIC SIROP,
produs nou, a c\rui compozi]ie este
`mbun\t\]it\ de p\trunjel [i miere
poliflor\ pe lng\ componentul de baz\
usturoiul.
P\trunjelul este bogat `n vitamine [i
oligoelemente, contribuind [i la
reducerea mirosului nepl\cut al
usturoiului. Pentru a des\vr[i
compozi]ia este ad\ugat\ miere poliflor\
bogat\ `n vitamine (A, complex B,
vitamina C, K, PP, H) [i minerale (fier,
calciu, fosfor, magneziu [i sodiu).
USTUROIUL
UN ADEV|RAT LABORATOR CHIMIC
Cu aproape 2000 de ani `n urm\, egiptenii foloseau
usturoiul pentru a trata peste 20 de boli [i pentru a
reda vitalitatea organismului. Denumit [tiin]ific Allium
sativum, usturoiul are, `n acela[i timp, calit\]i nutritive
[i propriet\]i care pot fi valorificate `n fitoterapie.
Produsele prezentate mai sus sunt disponibile
`n farmacii [i plafare. Pentru mai multe detalii
sau comenzi, suna]i la numerele
021.351.47.77 sau 0724.330.875 sau
accesa]i site-urile nostre:www.medicalab.ro
[i www.pronaturashop.ro!
USTUROI & CRATAEGUS

- Produsul
mic[oreaz\ valorile tensiunii arteriale [i nivelul
colesterolului seric; regleaz\ ritmul cardiac;
reduce depunerea pl\cilor de aterom.
USTUROI & GINSENG

- sus]ine organismul
`n perioade caracterizate de oboseal\ fizic\ [i
psihic\; este revigorant pentru activitatea
sexual\.
USTUROI & LECITIN|

- `mbun\t\]e[te
circula]ia sngelui; previne ateroscleroza;
ac]ioneaz\ benefic la nivel cerebral, crescnd
performan]ele intelectuale.
USTUROI & P|DUCEL & VSC

- ajut\ la
reglarea ritmului cardiac, mic[ornd efortul
inimii, [i la normalizarea valorilor tensiunii
arteriale.
USTUROI & PROPOLIS

- cre[te capacitatea
de ap\rare a organismului fa]\ de
microorganismele patogene; favorizeaz\
eliminarea viermilor intestinali.
DR. IONU} MORARU
v\ recomand\ [i:
Advertorial
10
Interviu
Dn\ Camelia {ucu, ce v-a determinat s\
renun]a]i la cariera de medic [i s\ v\ orienta]i
c\tre cariera de business?
La vremea aceea, m-a determinat s\ virez
c\tre zona de business dorin]a de a intra `ntr-o
mic\ afacere [i de a-mi sus]ine astfel partenerul de
via]\ pe toate planurile. Sincer, nu m\ gndeam c\
vom evolua att de mult! M-am gndit c\
implicarea mea se va termina `n momentul `n care
afacerea era pus\ pe roate, eu dorind cu toat\
fiin]a mea s\ r\mn `n zona medical\ [i asta nu
pentru c\ aveam vreo satisfac]ie material\. Eram
`ns\ foarte tn\r\ [i entuziast\. ~n 1990, am
terminat facultatea [i am fost repartizat\ la Spitalul
Victor Babe[, dup\ aceea la Spitalul Grigore
Alexandrescu. O vreme am lucrat [i la dispensarul
din Domne[ti, lng\ Bucure[ti. Era destul de dificil
la acea vreme s\ termini facultatea [i s\ fii
repartizat `n Bucure[ti. Am avut `ns\ norocul s\
corespund anumitor cerin]e ale vremii: avusesem
medii foarte bune, eram c\s\torit\, aveam un
copil, a[a c\ a fost mai u[or.
,
Mi-a[ dori
s\ pot spune
ct mai multor
tineri s\ r\mn\
n Romnia.
Lumea o cunoa[te ca femeie de afaceri.
Frumoas\, inteligent\, puternic\,
Camelia {ucu a demonstrat c\, indiferent
de situa]ie, [tie s\ mearg\ `ntotdeauna
`nainte. Pu]ini [tiu `ns\ c\ ea a absolvit
Medicina. Cum se vede situa]ia
sistemului sanitar romnesc prin ochii
unui medic c\ruia destinul i-a h\r\zit s\
fie [i un foarte bun manager?
Interviu cu
Camelia Sucu
Cred c\ ne-am iubit una pe cealalt\, eu
meseria [i meseria pe mine, [i cred c\ mare parte
din reu[itele mele ca om de afaceri [i mare parte
din reu[itele mele ca om se datoreaz\ [i acestei
[coli minunate care `nseamn\ MEDICINA.
Meseria de medic este una voca]ional\,
nu v-a fost greu s\ v\ desp\r]i]i de ea?
Ba da, foarte greu, `ns\ acum poate este mai
greu s\ explic prin cuvinte cum erau vremurile de
atunci de dup\ 1990, cnd libertatea aceea de a
face, de a vedea, de a te exprima era cople[itoare.
Cnd am terminat facultatea, eu sim]eam c\ am o
enorm\ for]\ de munc\, parc\ nu-mi g\seam
suficiente activit\]i, `mi doream s\ fac [i s\ schimb
multe, eram extrem de entuziast\ [i parc\ nu
reu[eam s\-mi consum `ntreaga resurs\ de
energie. Sim]eam nevoia, ca medic, s\ muncesc `n
mai multe locuri, dar [i s\ mai fac o [coal\, s\
`nv\] tot mai mult.
Dac\ vi s-ar cere acum s\ practica]i medicina
`n condi]ii occidentale, a]i fi de acord?
Da, dar pentru asta ar trebui s\ m\ apuc din
nou s\ `nv\], s\ dau din nou anumite examene. A[
face-o, nu m-a[ da `n l\turi de la a `nv\]a [i de la
a face. Dar pentru c\ este bine s\ combini
pasiunea cu practica, avnd `n vedere c\ `n ultimii
mai bine de 15 ani am `nv\]at multe `n zona
aceasta de business, cred c\ pot s\ fac foarte
multe lucruri bune `n zona medicinei ca om de
afaceri.
N-a[ r\mne nic\ieri
`n alt\ parte, niciodat\
Ce `nseamn\ pentru dvs. s\ tr\i]i `n Romnia?
O permanent\ [i imens\ provocare. Dac\ m\
`ntreba]i de Romnia, v\ ve]i lovi de un zid dac\
aud ceva r\u despre ]ara asta. Cred c\ m-am
plimbat suficient ca s\-mi fac o p\rere [i s\ `mi
iubesc ]ara tot mai mult. Aici am `nv\]at alfabetul,
tainele muzicii [i dansului, facultatea am f\cut-o
aici, serios [i cu pasiune, aici m-am `ndr\gostit,
am adus pe lume doi copii minuna]i, aici mi-am
tr\it `ntreaga via]\ de pn\ acum. Am v\zut
extrem de mul]i romni care nu `[i fac niciun fel de
serviciu vorbind urt despre ]ara asta. Eu iubesc
aceast\ ]ar\. Am avut [ansa de a intra `ntr-o zon\
de business [i am c[tigat destui bani, care pentru
mine reprezint\ un instrument de confort. Pot s\
m\ plimb oriunde, s\ vizitez tot ce-mi doresc, s\
m\ exprim a[a cum vreau eu, pot contribui [i la
fericirea altor oameni, destul de mul]i, prin
permanentul interes pentru cei mai defavoriza]i de
soart\ [i pot s\ ajut imaginea Romniei, a[a exist\
speran]e `ntr-un viitor mult mai bun pentru aceast\
]ar\.
Nu a]i fost tentat\ niciodat\ s\ pleca]i definitiv
din ]ar\?
Nu. ~mi plac foarte mult New York, Parisul,
multe alte locuri. Definitiv `ns\ n-a[ r\mne
nic\ieri `n alt\ parte, niciodat\. {i mi-a[ dori s\
pot spune ct mai multor tineri s\ r\mn\ `n
Romnia. Aici au drepturi [i trebuie s\ fie extrem
de prezen]i [i fermi, s\ [i le cear\. Nu au dreptul
s\ hot\rasc\ soarta noastr\ al]ii, `n timp ce noi
refuz\m s\ lu\m decizii, s\ fim prezen]i [i
responsabili.
Pentru c\ a]i avut succes `n zona de business,
ipotetic, dac\ a]i deveni Ministrul S\n\t\]ii, a]i
avea o re]et\ pentru vindecarea sistemului
medical?
N-ar mai trebui s\ fie o minune s\ ajung\ `n
guvern, acesta sau altul, oameni capabili, care [tiu
ce `nseamn\ o strategie. {i chiar ar fi de dorit. Eu
`ncerc s\ schimb `ns\ lucrurile de aici, din pozi]ia
`n care sunt acum. Culmea, chiar mi s-a propus de
multe ori s\ virez spre zona guvernamental\. Ca
s\ intru `ns\ `ntr-un astfel de domeniu, trebuie s\
intru `n zona politic\ mai `nti [i eu refuz s\ fac
ceea ce nu m\ pricep ([i nici nu-mi
place!). Dac\ cineva `[i dore[te ajutorul
meu, total apolitic, o voi face [i o fac
11
Interviu
12
Interviu
f\r\ nicio retribu]ie chiar. Ne-am oferit de
nenum\rate ori s\ ajut\m prin consiliere pe
diverse strategii m\car, att eu, ct [i foarte mul]i
colegi din zona business. Nu ne-a solicitat ajutorul
nimeni de la putere, niciodat\. Este imperios
necesar ca sistemul de educa]ie [i sistemul de
s\n\tate s\ sufere transform\ri majore. Este
inadmisibil s\ nu avem pic de bun-sim], s\
ignor\m lucruri vitale. E foarte u[or s\ manipulezi
oamenii, deja mult prea confuzi, [i s\ te tot plngi
c\ e criz\ [i e greu. Fonduri pentru s\n\tate exist\,
slav\ Domnului! Managerii de spital care au acces
la fonduri fac treab\ foarte bun\. E att de simplu.
Dac\ se fac deal-uri `n func]ie de culoarea politic\,
numai pentru voturi, `n detrimentul unor calit\]i
esen]iale, totul se n\ruie.
Ce p\rere ave]i despre tragedia copiilor care
sufer\ de boli grave `n Romnia? M\ refer la
faptul c\ nu sunt bani pentru ace[ti copii (de[i
fonduri exist\, dar iau alt\ direc]ie).
Sunt o gr\mad\ de fonduri care sunt virate
c\tre alt\ direc]ie. Este datoria voastr\, a presei, s\
face]i ceva `n acest sens, s\ prezenta]i opiniei
publice, forurilor `ndrept\]ite, aceste cazuri. Sunte]i
a patra putere `n stat. Dar face]i-o cu determinare,
pn\ la cap\t, pas cu pas. Mor copii din cauza
indiferen]ei. Dar de ce? Dac\ mie nu-mi merge
bine ceva, pe cine trebuie s\ schimb? Pe femeia
care face curat sau pe manager? Nu e[ti bun? La
revedere! {tii cine trebuie s\ schimbe asta? Cel
care pl\te[te! {i cine pl\te[te `ntr-un stat cu o
economie de pia]\ [i democrat? Sistemul privat, nu
sistemul public. Sistemul privat `nseamn\ [i
societate civil\. Trebuie s\ ne revolt\m pentru c\
salariul ne este `njum\t\]it prin taxe care se duc
peste tot, aiurea.
Normalitatea m-a ajutat
foarte mult s\ fiu ceea ce sunt
ast\zi [i s\ ar\t astfel.
Cum este mama Camelia {ucu?
Sunt cea mai protectoare mam\ care poate
exista, dar `ntr-un mod `n care nici nu sim]i. Adic\,
atunci cnd primesc mesaje pe telefon de la fete
cu textul Te iubim, mami! Suntem cele mai fericite
c\ e[ti mama noastr\!, este cel mai frumos
compliment pe care l-a[ putea primi vreodat\.
Sunt foarte ordonat\, disciplinat\, extrem de
dinamic\ [i juc\u[\ [i, de[i fetele sunt mari acum,
`nc\ avem chef de joac\.
Spune]i-ne cum v\ men]ine]i aspectul
permanent perfect: ten, siluet\...
Am `nv\]at, `n tot ceea ce fac [i tot ceea ce
sunt, s\-mi caut echilibrul [i o oarecare
normalitate. Iar pentru mine echilibrul este s\ fac o
or\ jum\tate de sport `n fiecare zi. Normalitatea
m-a ajutat foarte mult s\ fiu ceea ce sunt ast\zi [i
s\ ar\t astfel. Am `nv\]at din experien]ele mele. A
fost o vreme `n care f\ceam foarte mult sport. Am
f\cut `not de performan]\ de la 7 ani pn\ la 14
ani [i, recunosc, asta m-a ordonat enorm. Am [i
13
Interviu
primit o educa]ie frumoas\ `n familie, de la ni[te
p\rin]i minuna]i. Nu folosesc make-up `n exces,
nu-mi place ostenta]ia.
Ce pute]i spune despre femeile din Romnia?
Sunt foarte frumoase, f\r\ doar [i poate, `ns\
nu foarte atente la felul `n care se `mbrac\.
Uneori, sunt prea ostentative.
Sunt fericit\ s\ v\d `n jurul
meu oameni ferici]i.
Sunte]i un model pentru multe femei: ave]i
for]\, frumuse]e, inteligen]\. Ce mesaj le pute]i
transmite femeilor care se simt acum jos [i vor
s\-[i g\seasc\ for]a de a merge `nainte?
Ca femeie care a trecut prin multe experien]e,
cred c\ a[ putea scrie c\r]i despre cum s\ faci pa[i
`n normalitate atunci cnd nu e[ti `n normalitate.
Cred c\ oamenii, indiferent de sex, trec prin
momente grele [i sunt deprima]i, [i, indiferent de
sex, atunci cnd fac pa[i c\tre recl\direa lor, pot
alege calea bun\ sau calea gre[it\. S\ nu `ncerce
s\ ard\ etapele de refacere, pentru c\ se ard [i
cele prin care au ajuns acolo. S\ se
autolini[teasc\, s\ se autocontroleze spunndu-[i:
Eu nu vreau s\ m\ r\zbun, nu vreau s\ fac r\u.
Dac\ asta le lini[te[te, s\ plng\! {ti]i ce frumos
ar\tam dup\ ce plngeam?!
Men]iona]i cteva tr\s\turi caracteriale care v\
reprezint\.
Sunt `ncrez\toare `n mine, m\ pot adapta u[or
la situa]ii care pentru mul]i sunt situa]ii-limit\, am o
vitez\ de reac]ie foarte mare, sunt intuitiv\ [i
altruist\. Sunt fericit\ s\ v\d `n jurul meu oameni
ferici]i.
Ce gnduri ave]i pentru anul care vine?
Am o list\ lung\. ~mi doresc s\ caut `n
continuare drumul c\tre normalitate pe toate
planurile. A[ vrea s\-mi fie familia s\n\toas\ [i
fetelor s\ le fie drumul la fel de frumos. Pe plan
profesional, m\ voi diversifica `n permanen]\, pe o
palet\ tot mai larg\ [i voi urm\ri s\ consolidez
proiectele aflate acum `n derulare. Mai am un ]el
care nu ]ine neap\rat de business, ci de
responsabilitate fa]\ de ]ara aceasta. Mi-am
propus s\ fac tot ceea ce-mi st\ `n putin]\, prin
rela]iile pe care le am - [i sunt rela]ii la nivel foarte
important `n multe ]\ri - s\ las semne adnci
despre Romnia [i despre romni. Despre romnii
frumo[i [i capabili, despre Romnia h\r\zit\ de
Dumnezeu cu atta frumuse]e! Vreau s\ aduc ct
mai mul]i oameni la un loc, din diferite domenii,
din Romnia [i din alte ]\ri, s\ se cunoasc\, s\
vad\ dac\ exist\ chimie [i, `mpreun\, s\
`ncerc\m s\ facem lucruri remarcabile pentru
viitorul nostru. Avem nevoie de oameni care s\ `[i
doreasc\ s\ investeasc\ aici, f\r\ piedici [i
aranjamente, pentru un nou `nceput al economiei
romne[ti. De ce ne trebuie? Pentru c\ avem
nevoie de bani pentru educa]ie, pentru s\n\tate,
cultur\, pentru tot ce `nseamn\ viitorul acestor
tineri. {i nu sunt vorbe mari, sunt un om de cuvnt!
Interviu realizat de
Andreea Tocan
Foto: Macri Studio
14
Medicin\ intern\
Pancreatita acut\
Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran
{eful Sec]iei de Chirurgie General\,
Spitalul Clinic de Urgen]\ Bucure[ti
Info:
Pancreatita reprezint\ procesul de inflama]ie a
pancreasului.
Exist\ dou\ forme de pancreatit\:
Pancreatita acut\ cnd inflama]ia apare brusc [i
evolueaz\ rapid, `n cteva zile.
Pancreatita cronic\ cnd inflama]ia este peristent\ un
timp mai `ndelungat. Inflama]ia este mai pu]in intens\
dect `n pancreatita acut\, dar evolueaz\ un interval de
timp mai `ndelungat. Pancreasul se transform\ `ntr-un
]esut cicatriceal.
Pancreasul este un organ
abdominal situat `n spatele
stomacului [i `n imediata
apropiere a duodenului (prima
parte a intestinului sub]itre).
Pancreasul produce insulin\ prin
componenta sa endocrin\ [i
enzime implicate `n digestia
alimentelor prin componenta sa
exocrin\. Componenta endocrin\
a pancreasului reprezint\
aproximativ 20% din masa sa, `n
timp ce componenta exocrin\
reprezint\ 80%. Enzimele
digestive sunt produse de
pancreas [i apoi sunt eliminate `n
duoden. ~n duoden, ele particip\
la digestia carbohidra]ilor,
proteinelor [i lipidelor. Enzimele
digestive sunt produse la nivelul
pancreasului sub o form\
inactiv\. Ele se activeaz\ [i pot
participa la digestie dup\ ce
ajung la nivelul duodenului.
Atunci cnd enzimele digestive se
activeaz\ `n interiorul
pancreasului, apare un proces de
autodigestie pancreatic\ ce
genereaz\ pancreatita acut\.
Ce este
pancreasul?
Figura 1: Pancreatita acut\ reprezint\ procesul de autodigestie a
pancreasului. Se observ\ cum canalul pancreatic principal (albastru) se
unete cu calea biliar\ principal\ (verde) i apoi se deschide n duoden.
Ct de frecvent\ este
pacreatita acut\?
~n Germania, inciden]a bolii este de 17.5 cazuri la 100.000
locuitori, iar `n Finlanda, de 73.4 cazuri la 100.000 locuitori. `n
Marea Britanie, inciden]a pancreatitei acute `ntr-un an este de 150
420 de cazuri la 1 milion de locuitori.
Mortalitatea total\ `ntlnit\ `n aceast\ boal\ este de 10-15%. Pacien]ii
cu pancreatit\ acut\ produs\ de litiaza biliar\ prezint\ o mortalitate
mai mare.
Ct de grav\ este
pancreatita acut\?
Pancreatita acut\ este produs\, `n 80 90%
din cazuri, de litiaza biliar\ [i abuzul de alcool.
Pancreatita acut\ produs\ prin consumul de
alcool apare, de obicei, la persoanele care
consum\ alcool de cel pu]in 5-7 ani. Majoritatea
cazurilor de pancreatit\ cronic\ sunt produse
prin consumul mare de alcool. Pacien]ii cu
pancreatit\ acut\ produs\ de alcool au vrsta
medie 39 ani.
Pietrele din colecist pot migra [i pot bloca
ductul pancreatic (canalul prin care enzimele
pancreatice ajung `n intestin). Astfel, enzimele
pancreatice sunt blocate `n pancreas, se
activeaz\ la acest nivel [i autodiger\ pancreasul.
Pacien]ii cu pancreatita acut\ produs\ de litiaza
biliar\ au vrsta medie 69 ani.
Restul de 10-20% din cazurile de pancreatit\
sunt produse de:
4Colangiopancreatografia Endoscopic\
Retrograd\ (ERCP) aproximativ 4% din
cazuri.
4Traumatismele pancreasului - aproximativ
1.5% din cazuri.
4Medicamente - aproximativ 2% din cazuri.
4Infec]ie < 1% din cazuri.
4Cauze ereditare - < 1% din cazuri.
4Hipercalcemia - < 1% din cazuri.
4Malforma]ii pancreatice congenitale - < 1%
din cazuri.
4Hipertrigliceridemia - < 1% din cazuri.
4Tumori pancreatice [i peripancreatice - < 1%
din cazuri.
4Diferite toxine - < 1% din cazuri.
4Interven]ii chirurgicale - < 1% din cazuri.
15
Medicin\ intern\
Care sunt cauzele pancreatitei?
Care sunt simptomele pancreatitei?
Pacien]ii cu pancreatita acut\ prezint\ un
debut brusc al durerii, cu localizare la nivelul
abdomenului superior [i iradiere `n spate. Durerea
poate fi moderat\ la `nceput, cu agravare dup\
mas\. ~n general, durerea este sever\ [i
constant\. O persoan\ cu pancreatit\ acut\
arat\, de obicei, foarte bolnav\ [i necesit\
`mgrijire medical\ imediat\. Alte simptome
`ntlnite sunt: senza]ia de balonare, grea]a [i
v\rs\turile, febra, pulsul rapid. ~n formele grave
de pancreatit\ apare deshidratarea [i tensiunea
arterial\ scade. ~n continuarea evolu]iei unei
pancreatite acute grave pot s\ fie afectate inima,
pl\mnii [i rinichii. Poate surveni [ocul
[i chiar moartea.
Medicin\ intern\
16
4Analize sanguine Valorile
amilazei [i lipazei sanguine
(enzime secretate de pancreas
cu rol `n digestie) sunt folosite
pentru diagnosticul pancreatitei
acute. Alte analize sanguine
sunt efectuate pentru a stabili
dac\ pacientul prezint\ o form\
u[oar\ sau o form\ grav\ de
pancreatit\.
4Radiografia toracic\ [i
abdominal\ Utile `n
excluderea altor patologii
abdominale.
4Ecografia abdominal\. Pune
uneori `n eviden]\ pancreasul
m\rit de volum. Este foarte util\
`n diagnosticarea litiazei
veziculare.
4Computer Tomografia (CT)
abdominal\ cu substan]\ de
contrast Aceast\ investiga]ie
poate fi efectuat\ `nc\ de la
internare dac\ diagnosticul de
pancreatit\ este incert sau
poate fi efectuat\ dup\ 4 zile
de la internare pentru a evalua
complica]iile ap\rute.
Computer Tomograful este
foarte util `n ghidarea punc]iei
pancreatice. Prin punc]ia
ghidat\ CT poate fi observat
dac\ zonele de pancreas
inflamate s-au infectat. ~n
momentul `n care infec]ia este
diagnosticat\, trebuie efectuat\
interven]ia chirurgical\ de
evacuare a infec]iei
pancreatice.
4Imagistica prin Rezonan]\
Magnetic\ (IRM) Este foarte
util\ `n diagnosticarea litiazei
din calea biliar\ principal\.
4Colangiografia Endoscopic\
Retrograd\ (ERCP) Este o
investiga]ie `n care se introduce
prin gur\, esofag, stomac [i
intestine un tub sub]ire. Prin
intermediul acestui tub pot fi
explorate c\ile biliare [i
pancreatice. Pot fi astfel
diagnosticate litiaza biliar\,
tumorile pancreatice [i
peripancreatice. ERCP ul
permite, de asemenea,
extragerea materialului litiazic
(pietrelor) din calea biliar\
principal\. Totu[i, ERCPul este
o metod\ invaziv\, ce nu
trebuie folosit\ de rutin\ `n
pancreatita acut\.
4Laparoscopia sau
laparotomia Interven]ia
chirurgical\ poate fi folosit\
atunci cnd diagnosticul este
incert.
Care sunt investiga]iile ce trebuie efectuate
cnd se suspecteaz\ pancreatita acut\
Atunci cnd se suspecteaz\ pancreatita acut\, pacientul trebuie
internat `n spital. Tratamentul aplicat depinde de severitatea
procesului de pancreatit\.
Tratamentul pancreatitei acute
17
Medicin\ intern\
Pacientul poate prezenta un nou episod de
pancreatit\ acut\, dac\ nu este `nl\turat\ cauza
bolii.
Astfel, `n pancreatita acut\ biliar\ (produs\ de
pietrele migrate din colecist) trebuie `nl\turat
chirurgical colecistul. Dac\ colecistul litiazic nu este
`nl\turat, riscul unui nou episod de pancreatit\
acut\ este foarte mare.
~n pancreatita acut\ produs\ de alcool -
trebuie `ntrerupt pentru toat\ via]a consumul de
alcool.
~n pancreatita acut\ produs\ de cantitatea
mare de gr\simi (hipertrigliceridemie), pacientul
trebuie s\ primeasc\ tratament medical pentru
sc\derea valorilor gr\similor din snge.
Tratament medical
Tratament chirurgical
4Dac\ pancratita este produs\ de litiaza biliar\, este recomandat\ interven]ia
chirurgical\ de `nl\turare a colecistului litiazic (cu pietre).
4Dac\ apar complica]ii ale pancreatitei (sngerare, colec]ii infectate `n jurul
pancreasului, abcese), este necesar\ interven]ia chirurgical\ de evacuare a ]esuturilor
pancreatice [i peripancreatice infectate.
}inta tratamentului medical este s\
amelioreze simptomele [i s\ previn\ agravarea
procesului de pancreatit\.
Administrarea de oxigen.
Repaus alimentar pentru cteva zile
pacientul trebuie s\ nu m\nnce [i s\ nu
consume lichide, pentru a permite pancreasului
s\ `nceap\ vindecarea.
Antialgice foarte utile pentru diminuarea
durerii abdominale.
Administrarea de perfuzii intravenoase
foarte utile pentru a asigura necesarul lichidian
al pacientului. Dac\ atacul este sever, pacientul
va primi [i alimenta]ie prin cateterele
intravenoase.
Tratament antibiotic pentru tratarea
infec]iei pancreatice.
Sond\ de aspira]ie nazogastric\ un tub
introdus pe nas, pn\ `n stomac. Este foarte util
pentru golirea stomacului la pacien]ii care
vars\. De asemenea, acest tub poate fi folosit
pentru hr\nirea pacientului.
Montarea unei sonde urinare foarte util
pentru ca medicii s\ poat\ monitoriza
func]ionarea rinichilor.
Tratament `n Sec]ia de Terapie Intensiv\
necesar `n atacurile severe.
ECRP cu extragerea pietrelor din calea
biliar\.
Poate ap\rea
un nou episod de
pancreatit\ acut\?
18
Fi[a de observa]ie
Fiecare cu topul s\u. Personal,
a[ propune urm\toarele criterii pentru
stabilirea clasamentului: gravitatea
afec]iunii, num\rul persoanelor
afectate, gradul `n care solu]ia
medical\ `nl\tur\ pericolul/vindec\.
~n acest clasament, evident ar ie[i pe
primul loc medicul Edward Jenner, cu
a sa descoperire din 1798 - vaccinul
antivariolic. Cnd, `n 1967, a `nceput
programul global de vaccinare, boala
putea afecta 60 la sut\ din popula]ia
globului, iar rata deceselor era de un
om din patru. Teama de variol\ era
Director Editorial
Dr. Val Vlcu
Vindec\
`nainte s\ apar\ boala
Evenimentul medical
al anului 2010 `n Romnia
La final de an, cnd se fac topurile, vine [i rndul descoperirilor importante din medicin\. Care ar fi
evenimentul anului? Dar al secolului? ~n secolul trecut se vorbea despre transplant ca despre cea mai mare
realizare a medicilor. ~n cazul transplantului de inim\, trebuie remarcat c\ anun]ul interven]iei lui Christian
Barnard a avut la fel de mul]i telespectatori ca aselenizarea, doi ani mai trziu. E ceva s\ po]i tr\i [i dup\ ce
inima cu care te-ai n\scut a `ncetat s\ func]ioneze. Totu[i, num\rul interven]iilor de acest fel este sc\zut,
raportat la cauzele generale ale `mboln\virilor, iar supravie]uirea dup\ opera]ie este mult mai mare `n cazul
transplantului de ficat, s\ spunem.
N
u cumva o inven]ie [i
mai important\ ar fi
aceea care ne face s\
nu mai avem nevoie de
opera]ie? Poate propranololul,
care reduce mortalitatea `n cea
mai frecvent\ patologie a
timpurilor noastre, s\ ocupe
locul I `n topul descoperirilor
medicale? Sau acidul
acetilsalicilic, ca s\ nu
men]ion\m numele de pia]\ al
celui mai vndut produs
medicamentos din toate
timpurile? Nu este exclus, dar
aceste dou\ inven]ii doar
amelioreaz\ starea pacientului,
nu vindec\ [i nu fac s\ dispar\
cauza `mboln\virii.
S\ ne focaliz\m pe descoperirile de ultim\ or\ este riscant: celulele
stem, noile produse anti SIDA, nanomedicina - toate sunt speran]e, nu au
fost verificate `n timp. Cte leacuri-minune nu s-au dovedit e[ecuri, dup\
c]iva ani de utilizare. Atunci, dac\ e a[a de greu, nu mai bine ne distr\m cu
un top al descoperirilor ciudate? Cercet\tori altfel serio[i s-au remarcat prin
studii neserioase, care `ncearc\ s\ dea r\spuns la `ntreb\ri cum ar fi: de ce
muzica gen country duce la sinucidere; sunt mai eficiente medicamentele
placebo scumpe dect produsele placebo ieftine; sunt b\utorii de cafea mai
predispu[i s\ vad\ fantome dect consumatorii de ceai?
Cteva criterii pentru concurs
Studiile tr\snite au topul lor
19
Fi[a de observa]ie
att de mare, `nct regele francez
Ludovic al-XVI-lea s-a autoinfectat,
prin zgrierea cu o srm\ trecut\ prin
pustula unui bolnav aflat aproape de
vindecare, pentru a face o form\
u[oar\ [i a deveni imun, asigurnd
astfel continuarea dinastiei. Procedeul
variol\rii, extrem de riscant [i deci
impopular, a fost abandonat dup\
1800, odat\ cu r\spndirea, pe scar\
larg\, a vaccinului inventat de Jenner,
care a observat c\ persoana infectat\
cu virusul variolei bovine dobnde[te
imunitate pentru tulpina viral\ ce
producea cazurile mortale la om.
Primul virus
eliminat din natur\
Cum pot fi prevenite unele
boli grave
Pn\ `n 1977, virusul variolic a
disp\rut din mediu, prin vaccinare.
Poliomielita, principala cauz\ de
paralizie pn\ la mijlocul secolului
trecut, este aproape de eradicare, boala
disp\rnd din toate ]\rile `n care se
face vaccinare. ~ntre 1999 [i 2003,
decesele cauzate de pojar s-au
diminuat, la nivel global, cu 44 la sut\.
~n regiunile dezvoltate, boala a disp\rut,
cu excep]ia unor grupuri minoritare care
scap\ vaccin\rii. Tetanosul la nou-
n\scut [i mam\ a disp\rut, de
asemenea, din ]\rile unde se face
vaccinarea. Numai `n 2002, campaniile
de vaccinare `n maternitate au evitat 2
milioane de mor]i din cauza tetanosului,
`n ]\rile `n curs de dezvoltare. Cancerul
de ficat s-a diminuat considerabil de
cnd exist\ vaccinul antihepatit\ B.
Decesele cauzate de virusul turb\rii sunt
`ntlnite doar atunci cnd persoana
mu[cat\ nu raporteaz\ cazul [i nu
prime[te vaccin. Astfel, vaccinarea
reprezint\ cea mai de succes interven]ie
medical\: vindec\ boala `nainte ca
aceasta s\ se produc\, evitnd suferin]e
[i costuri financiare. ~n SUA, de
exemplu, s-a calculat c\ pentru fiecare
dolar investit `ntr-un vaccin se evit\
cheltuirea a 27 de dolari pentru
antibiotice, tratamente [i intern\ri sau
pentru citostatice, dac\ ne gndim c\
exist\ vaccinuri care previn apari]ia
cancerului.
Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii sper\ ca noile vaccinuri dezvoltate
`n laboratoarele companiilor implicate `n cercetarea de vrf s\ ajung\
mai repede `n ]\rile s\race, cu mari probleme de s\n\tate, `n special `n
cazul copiilor, considera]i cei mai expu[i la bolile infec]ioase. Noile
vaccinuri - `mpotriva rotavirusurilor ce produc boli digestive la copii, dar
mai ales vaccinurile antipneumococice - sunt considerate o solu]ie pentru
prevenirea a milioane de decese `n ]\rile `n curs de dezvoltare. Dac\
rotavirusurile produc 300.000 de decese anual, pneumonia cu
pneumococ este responsabil\ de 2 milioane de victime, Romnia fiind pe
primul loc `n Europa `n ceea ce prive[te num\rul acestor infec]ii la copil.
Pe lng\ prevenirea deceselor, vaccinul antipneumococ ofer\
protec]ie [i `mpotriva otitei sau meningitei, evitnd afectarea auzului sau
paralizii care pot crea un handicap sever pentru `ntreaga via]\.
~n concluzie, dac\ vaccinul este cea mai important\ descoperire
medical\ a tuturor timpurilor, atunci evenimentul anului `n Romnia l-a
reprezentat lansarea unui vaccin nou `mpotriva pneumoniei, cu 13
valen]e, adic\ acoperind 13 tulpini microbiene, fa]\ de 7, cte reu[eau
s\ acopere vaccinurile pn\ acum. Practic, peste 90 la sut\ din
`mboln\viri pot fi prevenite, evitndu-se spitaliz\ri, tratamente costisitoare
[i mai ales riscul unor boli grave (otit\, meningit\, pneumonie,
septicemie).
Vaccinul ofer\ sistemului imunitar o copie inofensiv\ a unui
microb sau virus. Produsele moderne folosesc un mic fragment al
suprafe]ei bacteriei sau virusului, care determin\ un r\spuns
imunitar puternic, dar nu poate provoca boala. Riscul unor alergii
sau reac]ii secundare este, de asemenea, redus de tehnologiile
moderne. Odat\ ce antigenul este detectat, anumite celule ale
sngelui, numite limfocite B, produc anticorpi care atac\
invadatorul [i vindec\ infec]ia. Memoria imunitar\ asigur\
eficacitatea vaccin\rii. La un prim contact cu antigenul, organismul
are nevoie de 7-12 zile pentru a produce anticorpi. Ulterior, bariera
de ap\rare se va ridica imediat, evitnd `mboln\virea. Memoria
imunitar\, dup\ vaccinare, poate ]ine c]iva ani sau toat\ via]a.
Cum func]ioneaz\ vaccinurile
Endocrinologie
20
Factorii de risc pentru fracturi la b\rba]ii osteoporotici difer\ [i
ei `ntr-o oarecare m\sur\. Printre cei care fac diferen]a fa]\ de femei
se num\r\ sl\birea for]ei quadricepsului, bolile cronice asociate,
suprasolicitarea corporal\, cu alte cuvinte, situa]ii care cresc
propensiunea de a c\dea.
Diagnosticul osteoporozei masculine `naintea unei fracturi de
fragilitate se bazeaz\ pe densitometria cu fascicul dual de raze X
(DEXA), cu cteva preciz\ri: metoda nu se aplic\ subiec]ilor sub 50
de ani, criteriul scorului T mai mic dect 2,5 DS trebuie utilizat
numai peste aceast\ vrst\ [i este preferabil ca aparatul s\ includ\
`n soft-ul s\u date de referin]\ pentru popula]ia masculin\. Dac\ se
aplic\ b\rba]ilor datele de referin]\ pentru popula]ia feminin\, cum
este cazul celor mai multe aparate DEXA, osteoporoza este
subevaluat\.
Tratamentul b\rba]ilor cu osteoporoz\ se bazeaz\ `n principal
pe bisfosfona]i (ex. alendronat, risedronat, zoledronat) sau ranelat
de stron]iu. Cazurile care nu r\spund trebuie trecute pe administrare
de parathormon (teriparatid), dar numai `n prezen]a unui risc `nalt
de fractur\. Substitu]ia hormonal\ cu testosteron are indica]ie numai
`n prezen]a hipogonadismului dovedit.
Prof. Dr. Hora]iu D. Bolo[iu
Centrul de osteoporoz\ Osart, Cluj-Napoca
Director medical al
Clinicii de diagnostic Phoenix
Osteoporoza este o boal\ care domin\ net la sexul feminin. Se
apreciaz\ c\ aproximativ 30% dintre femeile care supravie]uiesc
menopauzei vor deveni cu timpul osteoporotice, dar procentul
este mai ridicat dac\ acestea asociaz\ [i al]i factori de risc,
`ndeosebi ereditari, nutri]ionali sau lega]i de boli intercurente.
Cnd [i de ce
fac b\rba]ii
osteoporoz\?
B
\rba]ii pornesc `n procesul de
`mb\trnire de la o mas\ osoas\ mai
mare, oasele lor sunt mai mari [i mai
rezistente, iar un moment de declin al func]iei
lor gonadale, similar cu menopauza femeilor,
lipse[te, dar toate acestea nu justific\
ignorarea problemei.
Info:
Studiile popula]ionale au
ar\tat c\ una din trei
persoane cu osteoporoz\
este un b\rbat.
Boala lor apare `ns\ mai trziu cu `n
medie 10 ani, iar inciden]a fracturilor este
aproximativ jum\tate din cea observat\ la
femei. Exist\, de asemenea, o diferen]\ `ntre
sexe cu privire la tipul fracturilor
osteoporotice, `n sensul c\ la femei
predomin\ cele vertebrale, `n vreme ce la
b\rba]i, cele de [old sunt mai frecvente. ~n
plus, cele din urm\ sunt mai grave la b\rba]i.
Este de a[teptat ca odat\ cu `mb\trnirea
popula]iei, un fenomen care deja se face
sim]it, `n urm\torii 15 ani rata osteoporozei
masculine s\ se dubleze, iar cea a fracturilor
de [old s\ se tripleze.
Constela]ia factorilor de risc pentru osteoporoz\
la b\rba]i este similar\ cu cea observat\ la
femei. ~ntre 20-66% din cazuri, b\rba]ii care
dezvolt\ boala sufer\ de un grad de
hipogonadism, legat de vrst\ sau de origine
medicamentoas\. Spre deosebire de femei,
ponderea fumatului, consumului de alcool [i
sedentarismului legat de p\r\sirea activit\]ii
fizice cu ocazia pension\rii este mai frecvent\.
22
Util
Exist\ diferite motive pentru care o
persoan\ fumeaz\ sau ia decizia de a se
apuca de fumat. Printre ace[tia: stresul,
sup\rarea, pl\cerea de a fuma atunci
cnd bei o cafea sau poate simpla
socializare sau anturajul.
I
ndiferent de motivele pe care fiecare le invoc\ pentru viciul
s\u, cert este c\ a te l\sa de fumat este una dintre
activit\]ile cel mai greu de `ndeplinit deoarece avem de-a
face cu un drog. Fumatul `n timpul sarcinii este o adev\rat\
crim\ `mpotriva f\tului, afectndu-i nu doar via]a intrauterin\,
ci mai ales dezvoltarea ulterioar\, cu rezultate grave asupra
s\n\t\]ii sale. Statisticile OMS au revelat faptul c\, la ora
actual\, 15% dintre femei fumeaz\ `n ]\rile dezvoltate [i 8% `n
]\rile aflate `n curs de dezvoltare.
Info:
Fumul de ]igar\ con]ine peste 2500 de
compu[i chimici, fiind [tiut faptul c\
nicotina [i monoxidul de carbon sunt
deosebit de nocive femeii, dar [i pentru
s\n\tatea f\tului.
4Fumatul `n timpul sarcinii, conform statisticilor
speciali[tilor, dubleaz\ riscul de a avea un copil cu
greutate mic\ la na[tere. De obicei, bebelu[ii cu o greutate
mai mic\ de 2.500 g au mari probleme de s\n\tate `n
primele luni de via]\. Ace[tia prezint\ un risc crescut de
handicapuri cornice - paralizie cerebral\, retard mintal [i
probleme de `nv\]are sau, mai grav, uneori pot chiar
deceda.
4Fumatul `n timpul sarcinii m\re[te cu 20% riscul na[terii
`nainte de termen.
4Fumatul `n timpul sarcinii poate determina defecte fizice
la bebelu[i. Femeile care fumeaz\ [i au `n familie membri
cu anomalii congenitale, `mpreun\ cu fumatul `n timpul
sarcinii, au un risc cu 20% pentru a a avea copii cu acelea[i
probleme genetice. Acest context este favorabil apari]iei la
nou-n\scut a celor dou\ deforma]ii cunoscute sub numele
de buz\ de iepure sau gur\ de lup.
Riscuri pentru bebelu[
Renun]area la fumat
scade riscul
anomaliilor genetice
Medicii speciali[ti sf\tuiesc femeile care
fumeaz\ s\ renun]e la acest viciu `n timpul sarcinii.
Dac\ viitoarea mam\ renun]\ la ]ig\ri pn\ la
sfr[itul primului trimestru de sarcin\, riscul de a
avea un copil cu greutate mic\ la na[tere este
similar cu al gravidei nefum\toare. Oprirea
fumatului `n cel de al treilea trimestru poate
`mbun\t\]i rata de cre[tere a f\tului.
Nici gravidele nefum\toare nu sunt scutite de
probleme. Ele sunt sf\tuite s\ evite locurile `n care
se fumeaz\, deoarece [i fumatul pasiv presupune
riscuri mari de a na[te un copil cu greutate mic\ la
na[tere sau cu afec]iuni genetice.
Bebelu[ii ai c\ror mame au fumat pe perioada sarcinii au un
risc de trei ori mai mare de a deceda ca urmare a sindromului mor]ii
infantile subite comparativ cu cei ai c\ror mame sunt nefum\toare. {i
bebelu[ii expu[i fumatului pasiv prezint\ un risc crescut de deces. De
asemenea, copiii supu[i fumatului pasiv sau activ `n timpul vie]ii
intrauterine se pot na[te cu probleme de autism, astm [i ADHD.
Bebelu[ii expu[i fumului de ]igar\ au mai multe probleme respiratorii
[i infec]ii ale urechii dect copiii care nu au fost supu[i fumatului. De
asemenea, bebelu[ii fum\tori au un risc cu aproape 40 % mai
mare de a se `mboln\vi de pneumonii `n primul an de via]\.
Doctore, copilul meu
fumeaz\ nc\ din uter.
E grav?
24
Advertorial
4{terge]i-v\ `ntotdeauna dinspre
fa]\ c\tre spate, ori de cte ori
merge]i la toalet\.
4Evita]i utilizarea hrtiei igienice
colorate, a spumantului de baie [i
a [erve]elelor deodorante.
4Evita]i folosirea detergen]ilor [i
`n\lbitorilor puternici pentru
lenjeria intim\.
4Consuma]i 6 pn\ la 8 pahare de
ap\ sau lichide pe zi.
4Urina]i de fiecare dat\ cnd sim]i]i
nevoia.
4~n timpul ciclului menstrual,
schimba]i tamponul de cel pu]in
dou\ ori pe zi.
4Face]i b\i fierbin]i, `n care pune]i
ulei de ienup\r, mu[e]el sau pin.
4Alege]i lenjerie intim\ din bumbac,
[i nu din material sintetic.
Infec]iile
Infec]iile tractului urinar sunt afec]iuni normale, discrete uneori, `ntruct pot fi greu
de depistat, dar care reprezint\ o amenin]are serioas\ pentru rinichi. ITU iau
na[tere atunci cnd microorganismele se instaleaz\ [i se r\spndesc `n aparatul
urinar. Potrivit speciali[tilor, 85% din num\rul infec]iilor urinare sunt provocate de
bacteria Escherichia coli.
ITU se num\r\ printre cele mai frecvente boli care afecteaz\ popula]ia. Ele pot recidiva sau
pot lua chiar forme cronice. Infec]iile cronice duc la incontinen]\ (eliminarea involuntar\ de
urin\) sau insuficien]\ renal\. Cele mai afectate persoane sunt femeile de orice vrst\ (peste
80%), din cauza particularit\]ilor anatomice ale tractului urinar.
Ca localizare, aceste infec]ii se `ntlnesc att la nivelul aparatului urinar inferior (uretra sau vezica urinar\),
ct [i la nivelul aparatului urinar superior (uretere, rinichi).
Urin\ri frecvente [i dureroase
Disconfort [i usturimi locale
Durere `n abdomenul inferior sau `n
regiunea lombar\, pelvian\ sau uretral\
Frisoane
Snger\ri
Cele mai expuse femei care pot dezvolta ITU:
femeile cu infec]ii vaginale
femeile cu o igien\ intim\ insuficient\
sau exagerat\
femeile `ns\rcinate
fum\toarele radicalii liberi care se
reg\sesc `n tutun favorizeaz\ instalarea
bacteriilor
femeile aflate la menopauz\
motivul este determinat de reducerea
num\rului de estrogeni prezen]i `n
organism ce conduc la sub]ierea
mucoasei vaginale.
persoane suferind de diabet sau boli
neurologice.
Simptome
generale:
Predispozi]ii
De[i exist\ o suit\ de simptome care conduc medicul c\tre diagnosticul
de infec]ie urinar\, este absolut necesar\ stabilirea exact\ a germenului
care a produs infec]ia prin teste de laborator. Fiecare bacterie este
sensibil\ la anumite tratamente, de aceea administrarea de tratamente
dup\ ureche este total neindicat\! Medicul va recomanda o urocultur\ cu
antibiogram\ `nainte de a prescrie antibiotice. Dozele [i durata
tratamentului trebuie respectate `ntocmai, chiar dup\ dispari]ia
simptomelor, pentru ca bacteria s\ fie distrus\ `n totalitate. Altfel, va
dezvolta rezisten]\ la antibiotice.
Sfaturi pentru
prevenirea infec]iilor urinare:
Femeile au [anse mult mai ridicate de a contracta infec]ii ale tractului urinar din
cauze anatomice [i fiziologice. B\rba]ii sunt expu[i problemei cnd acestea se
asociaz\ unor malforma]ii renale, unor modific\ri anatomice la nivelul aparatului
urinar adenom prostatic, purt\tori cronici de sond\ - sau unor manevre
medico-chirurgicale.
26
ORL
Otita medie afecteaz\ `n
special sugarii [i copiii mici, cu
vrste `ntre 3 luni [i 3 ani,
aceasta fiind de altfel [i perioada
vital\ pentru dezvoltarea [i
`nv\]area limbajului. 3 din 4 copii
sufer\ de cel pu]in un episod de
otit\ medie pn\ la vrsta de 3
ani.
Otita medie, episodul ini]ial
al infect\rii urechii, are ca
simptome dureri puternice, febr\,
tulbur\ri de somn [i hipoacuzie.
~n pofida terapiei cu antibiotice,
otita medie poate evolua spre
afec]iune recurent\ [i persistent\,
de care sufer\ unul dintre cinci
copii. Aceasta presupune, de
obicei, vizite repetate la medic [i,
uneori, interven]ii chirurgicale
dificile [i anestezie.
Forma acut\ poate evolua la
forma mai sever\, cronic\, atunci
cnd, indiferent de motiv, este
tratat\ inadecvat sau cnd, dup\
finalizarea tratamentului, nu se
evalueaz\ dac\ timpanul s-a
vindecat sau dac\ nu exist\ alte
complica]ii nou-ap\rute. Dac\
acestea sunt neglijate, boala
poate deveni o problem\ pe
termen lung.
Otita medie:
de ce to]i p\rin]ii ar
trebui s\ [tie despre ea
Pn\ la vrsta de 3 ani, 3 din 4 copii
dezvolt\ un episod de otit\, afec]iune
prevenibil\ care, netratat\, poate
duce la deficit de auz.
I
nfec]ia urechii medii sau otita
medie reprezint\ una dintre cele
mai frecvente afec]iuni ale
copil\riei. ~n paralel cu suferin]a
cauzat\ copiilor, otita medie
genereaz\ un consum de antibiotice
ridicat (fiind una dintre cele mai
frecvente indica]ii pentru prescrip]ia
acestora), ceea ce poate conduce la
cre[terea rezisten]ei la antibiotice.
~n ]\rile dezvoltate, unul din o
sut\ de copii sufer\ de complica]iile
supurative ale otitei medii, iar `n ]\rile
`n curs de dezvoltare num\rul lor
cre[te la 1 din 20. Aceste complica]ii
includ surditatea, inflama]ia local\ a
osului, denumit\ mastoidit\, sau chiar
infec]ia poten]ial fatal\ a creierului
meningit\. ~n plus, otita medie poate
induce [i alte complica]ii [i consecin]e
pe termen lung, pentru c\ infec]iile
repetate ale urechii medii au un
important impact psihologic [i social
asupra copiilor [i a familiilor acestora,
dar [i un impact economic
semnificativ asupra societ\]ii.
Potrivit Ministerului S\n\t\]ii, `n Romnia sunt
raportate anual cazuri de otit\ medie:
l 5.480 de cazuri `n spitale
l Aproape 40.000 de cazuri la medicii speciali[ti
l Peste 94.000 de cazuri la medicii de familie.
Exist\ mai multe mecanisme prin care otita medie recurent\
poate cauza deficit de auz. Cel mai frecvent este un rev\rsat
sau o acumulare de lichid `n spatele timpanului, care
afecteaz\ vibra]iile acestuia. Deficien]ele de auz pot cauza fie
hiperactivitate, fie, din contr\, lips\ de aten]ie, precum [i
`ntrzierea dezvolt\rii limbajului [i dificult\]i `n integrarea `n
clas\ sau `n jocurile celorlal]i copii.
4Light `nseamn\ [i s\n\tos?
4Ce se `ntmpl\ cnd
consumi alcool?
4Cele mai bune strategii
`mpotriva frigului
4S\rb\torile de iarn\
S\rb\torile D\ruirii, Iubirii
[i Iert\rii
4Excesele alimentare [i
neglijarea medica]iei de
fond
4Grip\, bron[it\, pneumonie
- Proteja]i-v\ pl\mnii!
28
Supliment de iarn\
P
robabil, cel pu]in mental, `]i faci bilan]ul
2010. Poate `]i propui obiective, ai idei noi.
Sau arhivate, le vrei puse `n ac]iune. Urze[ti
planuri cu aspira]ie de vise (visuri!), dar,
supersti]ios, le ]ii sub pern\ pn\ cnd m\car
i]esc c\p[orul. Apoi `nve]i s\ ceri ajutor s\ le
dezvol]i, s\ le promovezi...
Azi e seara `n care `mpodobe[ti bradul. Ai
cur\]at spa]iul, ai aerisit. Ai preg\tit un ceai de
iarn\. Cu rom jamaican, antir\ceal\, chiar [i
preventiv. ~n boxe, auzi cntecele de [emineu ale
lui Alifantis. Pui `n brad ce vrei tu, ce crezi tu c\
bucur\! Mai ales `n vrf... Dar lng\, `n raionul
pentru daruri, pui IUBIRRRE, o carte mare [i ro[ie,
a Editurii Vellant. Pentru c\ emo]ia lecturii ei
dezmor]e[te suflete, reduce inflama]ii, anihileaz\
dureri, schimb\ convingeri!
Te a[ezi `n fotoliul t\u preferat sau `n locul din
c\min unde te sim]i `n siguran]\. Protejat(\).
Zmbe[ti. ~]i aminte[ti din nou c\ `]i dore[ti
ca-n via]a asta s\ fii fericit(\). Cu to]i ai t\i. Cu
omenirea, dac\ se poate. Ai vrea un buton
interior - imaginar ca punctul G!, de ac]ionare
automat\ a fericirii, a st\rii de bine cu tine. ~n
tine. F\r\ dependen]\ de context, de oamenii
vremurilor tale, de ac]iunile, gndurile [i reac]iile
lor. Ei bine, via]a sau Cine ne guverneaz\ cu
(ne)dreptate [i generozitate, `]i ofer\ un comutator
cu dou\ butoane, cu dou\ pozi]ii: Sad button
(butonul de triste]e) [i Happy button (butonul de
DUIOS,
MI{C|-TE!
Anca Baciu
Psiholog-psihoterapeut
tel. 072 2774 583
...Decembrie...Decembrie 2010. Cu ce ai, cu ce n-ai, a[a cum e[ti acum, cu respira]iile gr\bite de sfr[it de
an, te preg\te[ti de Christmas, de trecere `n 2011! Te bucuri c\ vin zile [i nop]i de distrac]ie sau de repaos.
Tremuri de pl\cere c\ [tii c\ vei mnca [orici, sarmale [i piftie....N\d\juie[ti s\-]i faci timpul t\u pe care s\-l
consumi cu hobby-urile tale, cu ceva ce n-ai f\cut demult [i la care jinduie[ti! Sau `]i propui s\ faci ceva
pentru prima oar\ `n via]\!
fericire, bucurie). {i-]i mai d\ [i libertatea de a
accesa ce buton dore[ti. Decizia e exclusiv a
ta. Puterea ]i-o g\se[ti `n interior.
Mecanismul func]ioneaz\, e verificat. E un
cadou pe care l-am primit de la un maestru
[i-l dau mai departe...
Desigur, ai nelini[ti [i incertitudini c\ la
tine nu va merge. C\ tu ai v\zut c\ unii dintre
noi sunt `nclina]i `nspre a suferi [i al]ii nu! C\
unii au voca]ia, gena fericirii [i a senin\t\]ii,
iar al]ii nu! Sunt deprima]i care s-au
`ndr\gostit de starea lor depresiv\, s-au
obi[nuit att de mult cu beneficiile ei, `nct
uit\ c\ mai pot fi [i sim]i [i altfel! De pe
pozi]ia de bine.
Oftezi. Inspiri. Expiri. Ceaiul s-a r\cit `n
cea[c\. Faci altul [i `n ceainicul mare, c\ci se
apropie ora cnd v\ strnge]i to]i ai casei. {i
prietenii. Animale [i oameni.
~ncetezi s\ te mai gnde[ti... Acum te
bucuri. Nu [tii ct te ]ine! Dar probabil spre
sigur c\ din ianuarie trebuie s\ te mi[ti din
nou: serviciu sau c\utare dac\ nu-l mai ai,
copii la [coal\, supermarket, treburi de cas\,
ma[ina `n service... Interesul t\u social,
comunitar se ascute iar\[i. Apoi teatru, filme,
citit. Audio-book-uri. Show-uri, role, pianul
pr\fuit. Goblenuri.
C\]eii la plimbare, c\l\torii, `ntlniri. Vin
ro[u [i ciocolat\ am\ruie. Pasiuni. Via]a ta.
Gestionat\ din ce `n ce mai armonios, mai
echilibrat. Binein]eles, e dreptul t\u s\ alegi s\
te ag\]i de traume [i s\ mori lent sau s\ te
mi[ti, adic\ s\ tr\ie[ti. {i asta faci, te mi[ti,
pentru c\ ai energia necesar\. Disponibilitatea
de a face, de a sim]i, de a d\rui. Iste]imea de
a nu `ncremeni `ntr-un singur loc, `ntr-o unic\
[i dezn\d\jduit\ solu]ie.
Nici `n 2011 nu te abandonezi! Ape[i
Happy button, chiar dac\, aparent, nu se
`ntmpl\ sau nu se schimb\ nimic...
APLIC|-TE! Folose[te mai cu blnde]e [i cu
zgrcenie lupa care-]i umfl\ defectele [i vocea
care-]i minimizeaz\ ac]iunea, aptitudinile,
resursele...
Apas\ Happy button!
30
Supliment de iarn\
`nseamn\
[i s\n\tos?
Light
C
nd cump\r\m un produs
alimentar trebuie s\ acord\m o
foarte mare aten]ie detaliilor
nutri]ionale de pe etichet\. De obicei,
dac\ un produs con]ine un procent redus
de gr\sime `nseamn\ c\ el con]ine, `n
schimb, mai mult zah\r sau `nlocuitori
artificiali de zah\r, acest adaos de zah\r
putnd avea efecte negative asupra
diabeticilor, de exemplu.
Adesea, suntem `n[ela]i de aspectul unui
produs care pare s\ aib\ anumite
caracteristici, dar, `n realitate, nu le are.
Iaurturile light pot s\ con]in\ E-uri
declan[atoare de alergii pentru unii dintre
noi, la fel cum ele con]in `ndulcitori
artificiali deosebit de nocivi. Acesta este
unul dintre motivele pentru care iaurturile
light nu sunt recomandate copiilor.
Info:
Alimentele etichetate ca fiind light au, de
obicei, un indice glicemic ridicat. Ne putem
da seama de acest lucru dac\ ni se face
foame foarte repede dup\ ce mnc\m un
astfel de aliment [i c\ut\m o gustare.
Se discut\ intens `n ultima vreme despre
conceptul de stil de via]\ s\n\tos. Ne
preocup\ tot mai mult s\ avem o alimenta]ie
s\n\toas\, `ncerc\m s\ elimin\m E-urile din
mncare [i s\ cump\r\m predominant
produse care poart\ men]iunea Light.
Trebuie s\ [tim `ns\ c\ nu toate produsele
sunt ceea ce par a fi. {i atunci cum s\ alegem
f\r\ team\, f\r\ s\ ne punem `n pericol
greutatea sau chiar s\n\tatea?
Un alt aspect important este faptul c\ tindem s\
consider\m c\ alimentele etichetate ca fiind light sunt
att s\n\toase, ct [i dietetice. Prin urmare, credem c\
putem s\ mnc\m o por]ie `n plus f\r\ probleme.
Produsele light nu sunt cheia controlului greut\]ii.
Fiecare dintre noi este unic, iar un produc\tor de produse
light nu de]ine secretul dietei tuturor, tocmai pentru c\
acest secret nu exist\, el depinde de nevoile nutri]ionale
ale fiec\ruia dintre noi. Speciali[tii ne recomand\ s\
alegem cu mare grij\ produsele s\n\toase [i s\ citim
indica]iile nutri]ionale de pe etichet\ pentru c\ de acolo
afl\m ce ingrediente au fost eliminate [i cu ce au fost
`nlocuite. Iar dac\ toate aceste sfaturi nu ne duc spre
concluzii mul]umitoare, este indicat s\ solicit\m p\rerea
unui specialist `n nutri]ie.
32
Supliment de iarn\
Ce se `ntmpl\
cnd consumi alcool?
Alcoolul ne influen]eaz\ pe to]i atunci cnd bem. ~ns\ nu to]i
reac]ion\m `n acela[i mod. Concentra]ia de alcool care intr\
`n organismul dumneavoastr\ [i modul `n care este aceasta
absorbit\ depinde de factori cum ar fi cantitatea pe care o
consuma]i [i ct de repede, greutatea dumneavoastr\, sexul [i
dac\ be]i sau nu pe stomacul gol.
Alcoolul este absorbit `n snge
[i distribuit `n organism
Alcoolul `ncepe s\ fie absorbit `n organismul dumneavoastr\, `n cantitate
mic\, imediat dup\ ingestie, prin mucoasele gurii [i esofagului. Cu toate
acestea, alcoolul este, `n principal, absorbit `n snge prin pere]ii stomacali
(aproximativ 20%) [i intestine (aproximativ 80%), `n special `n intestinul sub]ire.
Info:
Procesul de absorb]ie are loc mai `ncet `n cazul `n care ave]i
mncare `n stomac sau in intestine.
Alcoolul este apoi distribuit `n `ntregul organism prin sistemul circulator:
acesta se dizolv\ `n lichidul din snge [i, pe m\sur\ ce sngele circul\ `n
organism, intr\ [i se dizolv\ `n lichidul fiec\rui ]esut din corp.
Organele importante cum ar fi ficatul, rinichii, pl\mnii [i
creierul absorb mai mult alcool. Organele cum ar fi creierul
au o sensibilitate special\ la alcool [i la compu[ii acestuia,
astfel `nct asupra acestora pot avea loc efecte adverse.
4Una dintre func]iile rinichilor o reprezint\
men]inerea compozi]iei corecte a
sngelui.
4Pentru a realiza acest lucru, rinichii
filtreaz\ sngele dvs. (de aproximativ 20
de ori pe zi). Apoi, substan]e utile, cum
ar fi proteinele [i aminoacizii, sunt
reabsorbite `n snge. Produsele
nefolositoare [i `n exces nu sunt
reabsorbite acestea sunt transferate `n
urin\ [i apoi eliminate din organism, a[a
cum este cazul alcoolului [i al produ[ilor
s\i rezulta]i `n urma metaboliz\rii.
4De asemenea, rinichii lucreaz\ pentru
p\strarea unui volum constant de ap\ `n
organism. Alcoolul este un diuretic. Dac\
be]i prea mult, corpul dvs. ajunge s\
elimine mai mult\ ap\ dect absoarbe
[i se poate deshidrata, ca rezultat
provocnd ame]eal\ [i dureri de cap.
4Organismul nu poate stoca alcoolul ficatul este responsabil cu
descompunerea (metabolizarea) acestuia.
4Ficatul nu poate s\ metabolizeze dintr-o dat\ dect o cantitate limitat\ de
alcool. Sunt necesare trei ore sau mai mult pentru a elimina din organism
alcoolul introdus dintr-o singur\ b\utur\ rata de eliminare depinznd de
factori cum ar fi greutatea [i sexul dvs.
4Cu ct be]i mai mult, cu att acest proces va dura mai mult. Nu pute]i face
nimic pentru a accelera ritmul metabolismului.
Ficatul `nl\tur\ aproximativ 90%
din cantitatea de alcool din corp
Rinichii elimin\
aproximativ 5% din
alcool prin urin\
33
Supliment de iarn\
Intoxicarea cu alcool este
rezultatul consumului unor
cantit\]i periculoase de alcool.
Aceasta poate fi mortal\; cei care
supravie]uiesc pot r\mne cu
afec]iuni ireversibile ale creierului.
Semnale de alarm\
4Confuzie mental\
4Stare de stupoare, pierderea
cuno[tin]ei, com\
4Vom\
4Crize convulsive
4Respira]ie `nceat\ sau
neregulat\ (cu pauze de mai mult de opt secunde `ntre momentele
de respira]ie)
4Pielea extremit\]ilor vn\t\, tegumente palide [i/sau piele rece,
umed\
4Temperatura sc\zut\ a corpului
4Un miros puternic de alcool
Oamenii pot suferi de intoxicare cu alcool f\r\ s\ aib\ toate
aceste semne si simptome.
Aceasta `nseamn\ c\ influen]eaz\ modul de
func]ionare a celulelor [i modul `n care creierul
rela]ioneaz\ cu toate celelalte p\r]i ale
organismului.
4Cortexul cerebral proceseaz\ informa]iile
provenite de la organele dvs. de sim]; de
asemenea, controleaz\ modul `n care gndi]i [i
mi[carea mu[chilor dvs. ~n momentul `n care
alcoolul influen]eaz\ cortexul cerebral,
procesarea informa]iilor provenite de la
organele de sim] dureaz\ mai mult, deveni]i
mai pu]in inhibat [i nu mai gndi]i la fel de
clar.
4Sistemul limbic este partea creierului care
controleaz\ memoria [i emo]iile dvs. ~n
momentul `n care acesta este influen]at de
alcool, emo]iile dvs. devin exagerate spre
exemplu, pute]i deveni mai expansivi, excesiv
de veseli, sau mai tri[ti, mai absen]i la ceea ce
se `ntmpl\ `n jur [i `ncepe]i s\ uita]i lucruri
sau s\ pierde]i no]iunea timpului.
4Cerebelul coordoneaz\ mi[c\rile fine ale
mu[chilor, inclusiv mu[chii care v\ ajut\ s\
p\stra]i echilibrul. ~n momentul `n care alcoolul
influen]eaz\ cerebelul, `ncepe]i s\ v\ pierde]i
echilibrul [i coordonarea mi[c\rilor [i nu mai
ave]i stabilitate pe picioare.
4Hipotalamusul controleaz\ un num\r de func]ii,
inclusiv excitarea [i performan]a sexual\. ~n
momentul `n care este afectat\ de alcool,
excitarea sexual\ cre[te, `ns\ scade
performan]a sexual\.
4Trunchiul cerebral controleaz\ func]iile
automate ale corpului, cum ar fi respira]ia,
pulsul [i starea de con[tien]\. Cnd alcoolul
ajunge `n trunchiul cerebral, deveni]i somnoro[i
datorit\ sc\derii ritmului respira]iei [i, `n func]ie
de cantitatea de alcool pe care o consuma]i,
pute]i chiar s\ v\ pierde]i cuno[tin]a. Pe m\sur\
ce concentra]ia de alcool din sngele dvs.
cre[te, v\ poate afecta pulsul, respira]ia [i
starea de con[tien]\ [i poate s\ duc\ chiar la
deces.
Alcoolul afecteaz\
celulele nervoase
din creier
Intoxicarea cu alcool
Concentra]ia de alcool `n snge a unei persoane
poate continua s\ creasc\ chiar dup\ pierderea
cuno[tin]ei.
Iat\ ce trebuie s\ face]i:
4Nu intra]i `n panic\
4Solicita]i imediat asisten]\ medical\ anun]a]i serviciile de urgen]\
4~ntoarce]i-i pe o parte (pentru a evita inhalarea sau `necarea cu
vom\)
4P\stra]i-le o temperatur\ ridicat\ a corpului (acoperi]i-i cu o hain\,
p\tur\ etc.)
4Sta]i al\turi de ei [i supraveghea]i-i pn\ la sosirea asisten]ei
medicale
Nu `ncerca]i s\ trezi]i persoana respectiv\ cu cafea
sau du[uri reci acestea nu ajut\ [i nu `i l\sa]i s\
"doarm\ pentru a-[i reveni". S-ar putea s\ nu se mai
trezeasc\ niciodat\.
Citi]i mai multe pe http://www.desprealcool.ro
34
Supliment de iarn\
N
atura a f\cut lucrurile a[a cum
trebuie. Organismul nostru este
dotat cu mai multe mecanisme
de reglare, pentru a se putea adapta
varia]iilor climatice. Rezultatul: temperatura
noastr\ intern\ se men]ine la 37 de grade.
Strategii mpotriva
Strategii mpotriva
Iarna s-a `ntors, cu tot cortegiul de frisoane [i
deger\turi. Cnd termometrul coboar\ sub zero,
[i moralul va sc\dea. Iat\ sfaturile noastre pentru
a trece iarna confortabil, bine proteja]i.
Alexandra Constantin
Redactor
Info:
Dac\ ne este frig, din instinct,
`ncerc\m s\ ne `nc\lzim: s\rim
pe loc, ne frec\m minile sau
ne punem haine c\lduroase.
~n creier, exist\ o mic\ zon\, numit\ hipotalamus, care
comand\ reac]iile prin care ne `nc\lzim. Aceast\ regiune
declan[eaz\ producerea frisoanelor, atunci cnd temperatura
corporal\ coboar\ pu]in.
Tot pentru a se `nc\lzi, organismul arde mai multe calorii.
Anumite situa]ii extreme pot s\-l oblige s\ lupte mai mult: o
expunere prelungit\ la temperaturi sc\zute poate atrage dup\ sine
hipotermia. Din fericire [i cu condi]ia s\ v\ lua]i cteva precau]ii
, ve]i respinge f\r\ dificultate asalturile iernii.
Idei pentru a v\ `nc\lzi
4Be]i mult [i cald
~n orice sezon, organismul are nevoie s\ fie bine hidratat.
Aerul uscat favorizeaz\ evaporarea apei din ]esuturile cutanate.
Trebuie s\ be]i 1,5 litri de ap\ pe zi, chiar dac\ senza]ia de sete
este mai redus\ dect vara. B\uturile s\ fie calde, iar c\ldura se va
difuza `n tot corpul: ceaiuri diverse, infuzii, ciocolat\ cald\... [i
cafea, dar cu modera]ie. Nu uita]i ciorbele de legume, care aduc [i
s\rurile minerale de care ave]i atta nevoie.
35
Supliment de iarn\
4Hidrata]i-v\ pielea
Frigul usuc\ epiderma, iar un
interior supra`nc\lzit o `mpiedic\ s\ se
rehidrateze ct trebuie. Aplica]i, o
dat\ sau de dou\ ori pe zi, o crem\
hr\nitoare [i protectoare. Evita]i s\ v\
umezi]i buzele, fiindc\ au tendin]a s\
se crape atunci cnd sunt umede.
4Controla]i `nc\lzirea din incinte
Cu ct diferen]ele de temperatur\
cresc, cu att adaptarea la frig este
mai dificil\. Pielea, mai sensibil\, se
ap\r\ mai greu contra agresiunilor
exterioare. O atmosfer\ prea uscat\
irit\ gtul [i bron[iile: umidifica]i aerul
punnd mici recipiente cu ap\ pe
calorifer.
4Acoperi]i-v\ extremit\]ile
Pierderile termice sunt importante
la nivelul capului [i al c\ilor
respiratorii. {i, cum o femeie din dou\
sufer\ din cauz\ c\ are picioarele
reci, masa]i-le cu o crem\ special\ cu
efecte vasodilatatoare.
4Mnca]i mai mult, dar echilibrat
Pentru a ne furniza caloriile
necesare, alimenta]ia noastr\ trebuie
s\ fie mai bogat\ `n zah\r [i materii
grase, r\mnnd totu[i echilibrat\.
Varia]i meniurile cu paste, orez,
legume seci, cereale [i pine. Alege]i
gr\simile din unt, ou\ [i lapte
proasp\t. Nu uita]i pe[tele gras:
sardine, ton, somon [i nici fructele [i
legumele, surs\ de fibre [i vitamine.
4Purta]i mai multe haine
Asta pentru a crea un strat de aer
`ntre ele, cel mai bun izolant termic.
De asemenea, nu ocoli]i hainele din
materiale izolante: fie c\ sunt naturale
sau sintetice, aceste materiale
formeaz\ o a doua piele.
Cum evit\m nepl\cerile
cauzate de frig
La munte, frigul intens [i vntul pot provoca deger\turi `n
zona urechilor, minilor, nasului [i degetelor de la
picioare. Leziunea se manifest\ prin furnic\turi [i o
amor]ire a zonei expuse, cu ro[ea]\, congestie [i b\[ici. De
regul\, se vindec\ `n cteva zile.
Sindromul Raynaud
La unele persoane, frigul provoac\ contrac]ia capilarelor la nivelul
degetelor de la mini [i picioare. Rezultatul? Sngele nu mai poate circula.
Degetele se albesc, devin insensibile [i dureroase. Culoarea vireaz\ c\tre
violaceu, apoi apare o senza]ie dureroas\, iar aspectul va fi de ro[u viu,
cnd circula]ia devine normal\. Aceast\ afec]iune atinge 2-5 % din
popula]ie, mai ales femeile tinere.
Simptomele, uneori dureroase, trebuie s\ v\ alerteze, fiindc\ pot
ascunde o boal\ mai grav\.
Deger\turi
Cnd frigul se combin\ cu umiditatea, la
degete pot ap\rea deger\turi. Traumatismele
repetate (`nc\l]\minte prea strns\) sau mersul
prelungit favorizeaz\ apari]ia lor. Foarte
dureroase, eviden]iate prin culoarea ro[ie a
zonelor afectate, ele dispar `n 2-3 s\pt\mni.
Dac\ ave]i mult de mers, purta]i `nc\l]\minte
din piele, comod\, `n care s\ v\ pute]i mi[ca
degetele. Ciorapii s\ fie de bumbac sau ln\,
pentru a evita transpira]ia.
Cr\p\turile pielii
Iarna, pot ap\rea cr\p\turi (fisuri) la
comisurile buzelor sau la r\d\cina unghiilor.
Aceste leziuni dureroase sunt favorizate de
frig [i umiditate, mai ales dac\ ave]i
obiceiul s\ v\ umezi]i buzele continuu. Nu
ezita]i s\ v\ proteja]i obrazul [i minile
`nainte de a ie[i afar\, mai ales dac\ ave]i
pielea uscat\. Utiliza]i o crem\ hidratant\
nonalergic\ [i hr\nitoare. {i nu uita]i de
balsamul de buze.
36
Supliment de iarn\
S\rb\torile de iarn\
S\rb\torile D\ruirii, Iubirii [i Iert\rii
Gabriel Olaru
Redactor
Motto:Limpede nu vezi dect cu inima. Miezul
lucrurilor nu poate fi v\zut cu ochii (Micul Prin] de
Antoine de Saint Exupery).
A
cum cteva luni, `n revista lunii martie, v\
`mp\rt\[eam gnduri despre binefacerile
trupe[ti [i spirituale ale postului. Chiar dac\
ne g\sim `n cel de-al doilea mare post cre[tinesc, postul
Cr\ciunului, nu voi reveni asupra acelor lucruri, ele
r\mnnd la fel de importante acum ca [i atunci, ci a[
dori s\ p\trundem spre miezul lucrurilor, cum spune
Micul Prin], `mp\rt\[ind despre D\ruire, Iubire [i Iertare,
accentund pe importan]a D|RUIRII.
Milostenia, cum este denumit\ de c\tre lumea
cre[tin\ ac]iunea de a d\rui nevoia[ilor [i nu numai, este
o practic\ foarte r\spndit\ `n rndul fiin]elor pline de
iubire. Un dar din inim\ e mai mult dect valoarea lui
material\ [i nu trebuie s\ uit\m c\, d\ruind celorlal]i, de
fapt nou\ `n[ine ne d\ruim, a[a cum spune [i rug\ciunea
Sfntului Francisc de Assisi:
Dnd... prime[ti,
Pierznd... g\se[ti,
Iertnd... e[ti iertat,
Murind... reinvii la via]a etern\!
Darul f\cut din suflet are `ntotdeauna consisten]\, for]\
[i putere [i ajut\ la `nmul]irea iubirii `ntre semeni, oferind
premisele unei transform\ri l\untrice profunde `n fiin]a
uman\, pentru c\ iubirea este `ns\[i trupul lui Dumnezeu.
Marketingul agresiv al societ\]ii de consum umbre[te
realitatea luminii spirituale a s\rb\torii Na[terii
Mntuitorului, care este prin excelen]\ o s\rb\toare a
D|RUIRII, IUBIRII {I IERT|RII.
Un bun cre[tin [tie c\ rostul s\u `n lumea asta este s\
aplice `n via]a sa mesajul Hristic, `mp\rt\[ind prin exemplul
propriu despre dragostea lui Dumnezeu, despre mntuirea
pe care El a adus-o umanit\]ii.
S\ nu uit\m c\ Bunul Dumnezeu ne-a D|RUIT [i a
jertfit pe propriul s\u Fiu pentru iertarea p\catelor noastre.
Am putea vorbi mult pe aceast\ tem\, dar cuvintele
zboar\, iar cele care ne definesc sunt faptele. A[a c\ v\
invit s\ d\rui]i din inim\ celor care merit\, fiecare dup\
posibilit\]i: lucruri materiale, vorbe mngietoare,
zmbete, dar mai ales IUBIRE [i IERTARE.
V\ mul]umesc [i v\ `mbr\]isez cu iubire.
38
Supliment de iarn\
Prof. Dr. Matei Dumitru,
Medic Primar
Pediatrie/Gastroenterologie,
Spitalul IOMC Alfred Rusescu,
Bucure[ti, [ef Disciplina Medicin\ de
Familie, UMF Carol Davila, Bucure[ti
Medicamentele
Perioada mult a[teptat\ a S\rb\torilor, att din punct de vedere religios, dar [i
culinar, ne delecteaz\ cu un festin de produse tradi]ionale, avnd ca baz\ carnea de
porc preparat\ `n felurite moduri, `n func]ie de zona geografic\ a ]\rii (friptur\,
tob\, crna]i, sarmale, piftie, [unc\, afum\turi), dar [i maioneze, brnzeturi cu
cantitate mare de sare [i gr\simi, iar ca desert cozonacul pufos, simfonie de
produse culinare orchestrat\ `ntotdeauna de un pahar de vin aromat.
Dup\ un post `ndelungat, excesele alimentare, din
perioadele de S\rb\tori mai ales, pot determina afec]iuni acute,
att digestive, ct [i extradigestive.
Avnd `n vedere faptul c\ unii pacien]i opresc, din proprie
ini]iativ\, medica]ia de fond, efectele nedorite ale exceselor
alimentare cu oprirea medica]iei sunt complica]iile sistemice sau
chiar reactivarea bolii cronice cu consecin]e grave asupra
organismului. Diabetul zaharat [i bolile cardiovasculare se pot
agrava, mai ales dac\ uita]i sau renun]a]i voit la medica]ie pe o
perioad\ de timp.
Ce efect poate avea excesul
alimentar [i cum se coreleaz\
acesta cu bolile cronice de fond?
Sfatul nostru este ca, `nainte de
a lua ini]iativa renun]\rii pe o
perioad\ la medica]ia prescris\,
s\ consulta]i medicul de familie
sau medicul specialist `n a c\rui
eviden]\ sunte]i pentru a realiza
o reevaluare clinico-biologic\ [i
terapeutic\ a statusului
dumneavoastr\.
~n acest sens, medicul va
ajusta dozele sau va completa
tratamentul cu noi medicamente
care v\ vor ajuta s\ evita]i efectele
nedorite ale excesului alimentar,
sau pur [i simplu al consumului
unor alimente cu care organismul
dvs. nu este obi[nuit zilnic. `n plus,
el va `ntocmi un regim igieno-
dietetic personalizat [i ve]i [ti
astfel ce ave]i voie s\ consuma]i,
`n ce cantitate, dar [i ceea ce este
cu des\vr[ire interzis.
39
Supliment de iarn\
1) ~nainte de a `ntrerupe orice medica]ie
sau de a suplimenta schema
terapeutic\, consulta]i medicul de
familie/medicul dvs. specialist.
2) Mnca]i pu]in [i des, evita]i
alimentele procesate cu con]inut
mare de gr\simi [i sare.
3) Fiecare mas\ trebuie s\ con]in\
legume [i fructe proaspete.
4) Consuma]i cel pu]in 2 litri de lichide
pe zi.
5) Limita]i consumul de alcool la 3
pahare de vin/zi.
6) ~ncuraja]i familia la activit\]i fizice
pl\cute `n aer liber.
7) Respecta]i orarul de odihn\ [i somn.
Info:
~n ceea ce prive[te tehnica alimenta]iei, este de preferat s\
aborda]i o metod\ a meselor mici [i dese, s\ nu mnca]i cu
poft\ [i s\ ave]i un orar fix al meselor: 3 mese principale [i 2
gust\ri zilnic. Trecerea la un meniu bogat trebuie s\ fie
treptat\, deorece pot ap\rea probleme digestive ca: reflux
gastroesofagian, colic\ biliar\, gastrite, pancreatite acute.
Chiar [i `n timpul s\rb\torilor, piramida
alimenta]iei ne arat\ ce [i ct putem consuma [i ne ajut\
s\ evit\m excesele de alimente cu `nc\rc\tur\ patologic\.
Dup\ ultimele modific\ri aduse Piramidei alimentare,
`n 2009, de c\tre Mayo Clinic din SUA, cerealele de la
baza piramidei sunt `nlocuite cu legumele (minim 4 por]ii
zilnic) [i fructele (minim 3 por]ii zilnic). De asemenea, se
adaug\ condimentele, care dau arom\ [i gust, reducnd
nevoia de gr\simi [i sare.
Pe locul 2 se afl\ carbohidra]ii - cerealele [i
amidonoasele: pinea, cereale integrale, orez, paste,
cartofi [i alte legume bogate `n amidon.
Pe locul 3 g\sim proteinele [i produsele lactate:
pe[tele [i fructele de mare (recomandate a se consuma de
cel pu]in 2 ori pe s\pt\mn\ datorit\ efectelor benefice
unice asupra s\n\t\]ii), carnea alb\: pui, curcan, lactate
degresate: iaurt degresat, brnzeturi slabe: ca[, urd\,
brnz\ de vaci, mai pu]in de 2 g\lbenu[uri de ou pe
s\pt\mn\ (por]ii moderate, consum zilnic).
Carnea ro[ie, semin]ele oleaginoase [i dulciurile
r\mn `n vrful piramidei (trebuie consumate mai rar - de
cteva ori pe lun\).
~n continuare, se men]in recomand\rile de activitate
fizic\ cel pu]in 30 minute/zi, cel pu]in 5 zile pe
s\pt\mn\.
Avnd `n vedere c\ buc\t\ria noastr\
este foarte gustoas\, `ns\ pune accent pe
consumul de carne ro[ie, `n special `n
perioadele de s\rb\tori, re]ine]i faptul c\
fiecare mas\ trebuie s\ cuprind\ o
varietate de principii nutritive ca: legume,
fructe proaspete [i carbohidra]i (pine
integral\, paste, cartofi sau orez).
Piramida alimenta]iei
Se recomand\ mai ales bolnavilor
hipertensivi consumul redus de alimente
s\rate ca: mur\turi, afum\turi, conserve,
salamuri, crna]i, piftie, sarmale cu varz\,
deoarece pot cre[te tensiunea arterial\
att prin efectul direct al s\rii asupra
reten]iei lichidiene, dar [i indirect, prin
sc\derea efectului medica]iei
antihipertensive.
Re]eta unei petreceri
f\r\ probleme
medicale
40
Supliment de iarn\
4Viru[ii `ncep s\ ac]ioneze prin atacarea mucoasei
respiratorii. Infec]ia antreneaz\ o inflama]ie, care
elibereaz\ substan]ele (mediatorii) ce
declan[eaz\ tusea. ~n cazul gripei, tusea apare
rapid [i ac]ioneaz\ ct timp mucoasa pulmonar\
nu este vindecat\, ceea ce necesit\ circa 3
s\pt\mni. Infec]ia provoac\ o hipersecre]ie de
mucus, care `ncarc\ pl\mnii.
4Bacteriile nu distrug ]esutul pulmonar, ci `l
colonizeaz\, [i astfel apare inflama]ia. ~n acest
caz, sunt necesare antibioticele.
Grip\, bron[it\, pneumonie
Proteja]i-v\ pl\mnii!
Oana Radu,
Redactor
Cnd este frig, pl\mnii sunt mai
sensibili. Microbii se prind mai repede,
mai ales dac\, din diverse motive,
imunitatea este sc\zut\.
T
ulbur\rile respiratorii sunt `n continu\
cre[tere. Cauzele acestui fenomen sunt
diferite, dar este incontestabil c\ pl\mnii
no[tri sufer\ din cauza modului de via]\. Mai pu]in
cunoscut este rolul alimenta]iei noastre [i al
habitatului. Consum\m din ce `n ce mai pu]ine
produse proaspete, surs\ important\ de
antioxidan]i, care ajut\ la prevenirea inflama]iilor
bron[iilor. Consum\m, de asemenea, numeroase
produse care con]in conservan]i ce pot provoca
alergii. Locuin]ele actuale, izolate din ce `n ce mai
bine, ne cresc riscul de a respira substan]e iritante.
Expunerea, `n mediul profesional, la particule
alergene sau toxice pu]in cunoscute [i f\r\ `ndoial\,
subestimate, creeaz\ probleme.
Viru[ii [i bacteriile
~n principiu, de `ndat\ ce un element str\in p\trunde
`n bron[ii, el este preluat de sistemul nostru imunitar sau
evacuat prin tuse. Dar aceast\ ap\rare imunitar\ poate fi
sl\bit\: dac\ suntem obosi]i, stresa]i, dac\ pl\mnii sunt
irita]i de tutun sau, pur [i simplu, pentru c\ `mb\trnesc.
Bron[ita este o infec]ie provocat\ cel mai adesea de
un virus. Dup\ un guturai zdrav\n, `ncepem s\ tu[im,
eventual cu un pic de febr\, apoi totul reintr\ `n ordine.
Tusea permite evacuarea secre]iilor cantonate `n aparatul
respirator [i ea nu trebuie suprimat\.
7 m\suri pentru
a respira mai bine
1
Nu mai fuma]i, este absolut obligatoriu!
2
Aerisi]i acas\ [i la birou zilnic, cel pu]in
jum\tate de or\.
3
Practica]i regulat un sport care dezvolt\
capacitatea respiratorie - nata]ie, ciclism, o
activitate muzical\ (instrumente de suflat,
cntat...)
4
Merge]i pe jos, `n ritm sus]inut, de mai multe
ori pe zi.
5
Efectua]ii serii scurte de inspira]ii [i expira]ii
profunde, afar\ sau `ntr-o camer\ bine
aerisit\
6
Proteja]i-v\ de inhalarea substan]elor toxice,
acas\ sau la locul de munc\.
7
Dac\ ave]i permanent pl\mnii `nc\rca]i,
cur\]a]i-i zilnic, cu ajutorul gimnasticii
recuperatorii (`nv\]at\ cu un kinetoterapeut).
Bron[ita: nu o l\sa]i
s\ se cronicizeze
Tusea poate deveni jenant\ noaptea. ~n acest caz, un
tratament antiinflamator local poate fi eficient. Dac\
bron[iile sunt prea `nc\rcate, pot fi necesare
exerci]ii respiratorii. Antibioticele sunt inutile.
Info:
Medicamentele destinate fluidifierii
mucozit\]ilor pot fi iritante la persoanele
sensibile. ~ncerca]i s\ ob]ine]i acela[i rezultat
bnd mult minimum 2 litri pe zi.
42
Supliment de iarn\
Bron[iolita este o infec]ie a bron[iolelor destul de frecvent\ la
copii, la care produce manifest\ri respiratorii severe.
Bron[iolita este, `n mod frecvent, cauzat\ de un virus, `n special
de virusul sinci]ial respirator, iar boala apare cu frecven]\ ridicat\ din
toamn\ pn\ `n prim\var\. Cea mai bun\ metod\ de prevenire a
r\spndirii viru[ilor ce cauzeaz\ bron[iolita este sp\latul frecvent al
minilor.
Dac\ tu[i]i mai mult de 2
s\pt\mni sau apar alte
simptome respiratorii, este necesar
s\ merge]i la medic. Aceste infec]ii
virale pot declan[a, de fapt, o
hiperreactivitate bron[ic\ (risc de
astm) sau pot scoate `n eviden]\ o
afec]iune trecut\ neobservat\.
Este vorba, din ce `n ce mai frecvent, de
bronhopneumopatie obstructiv\ cronic\, o `ngustare a
c\ilor aeriene datorat\ unei st\ri inflamatorii.
O bron[it\ gre[it tratat\ poate antrena o
bron[iolit\, ca la copii. Aceast\ afectare a bron[iolelor
poate declan[a o insuficien]\ respiratorie sever\, chiar
[i la vrsta de 35 de ani.
O tuse persistent\ poate fi
rezultatul unei rinite, al unei
sinuzite cronice, al unei otite sau al
unui reflux gastroesofagian.
Gripa poate fi evitat\
Vaccinarea este cel mai eficient mod de a ne feri
de grip\. Protec]ia nefiind efectiv\ dect dup\ 10 zile,
este recomandat s\ nu a[tepta]i `nceperea epidemiei.
Vaccinarea este recomandat\ persoanelor peste 65 de
ani [i celor care sufer\ de afec]iuni cronice (diabet,
maladii cardiace, insuficien]\ respiratorie...). Copiii cu
pl\mnii fragili se afl\, de asemenea, la risc, dar mai
pu]in de 50 %, dintre ei sunt vaccina]i, afirm\ pediatrii.
Bine`n]eles, vaccinul protejeaz\ numai `mpotriva
su[elor virale pe care le con]ine. Acestea sunt stabilite,
`n fiecare an, de OMS.
Info:
Uneori, gripa se poate lua din spital,
fiind transmis\ de personalul medical.
Aten]ie `n special la copii [i la
persoanele al c\ror sistem imunitar
este sl\bit (cei cu grefe de organe,
care fac citostatice...)
Pneumonie: antibioticele
sunt foarte utile
Numai medicul poate face diferen]a dintre o bron[it\ [i o
pneumonie.
Dac\ a]i avut `n trecut o pneumonie cu pneumococ, v\ aminti]i
cu siguran]\: infec]ia `ncepe, de fapt, cu semne spectaculoase -
febra, care urc\ rapid la 40 grade, durere `n piept, `nso]it\ de tuse
seac\. Radiografia pulmonar\ confirm\ diagnosticul.
Medicul va prescrie antibiotice, iar o ameliorare se ob]ine, `n
general, dup\ 48 de ore. ~n caz contrar, adresa]i-v\ din nou
medicului.
Ast\zi, medicii sunt surprin[i s\
`ntlneasc\ un num\r mare de
pneumonii atipice, adic\ provocate
de alte familii de bacterii (chlamidii,
micoplasme...). Ele pot da semne
`n[el\toare, `n special digestive
(grea]\, diaree) [i neurologice
(confuzie). [i necesit\ antibiotice
diferite.
La persoanele `n vrst\,
diagnosticul este mai dificil, fiindc\
semnele sunt mai pu]in evidente.
Exist\ [i formele virale: `n
fiecare iarn\, virusul gripei este responsabil de pneumonii care se
pot complica.
Bron[iolita:
cum reac]ion\m?
Tuse
nu `nseamn\ bron[it\!
Ca [i adul]ii, copiii pot avea bron[ite, pneumonii sau grip\
(care poate fi grav\ la copiii sub 6 luni). Dar nu oricine tu[e[te `n
timpul iernii are o afec]iune pulmonar\. Consulta]i medicul cnd
copilul respir\ rapid, scoate sunete `n timp ce respir\ (wheezing),
este deshidratat, prezint\ v\rs\turi, are febr\ ridicat\ sau tuse grav\.
44
Boli genetice
Via]a pacientului cu fibroz\ chistic\ (mucoviscidoz\) este una dificil\, el
trebuind `n fiecare zi s\ `nfrunte boala [i s\ fac\ fa]\ tratamentului care `l
solicit\ foarte mult. Ore `ntregi petrecute `n fa]a aparatului de aerosoli,
fizioterapie respiratorie, zeci de pastile `nghi]ite `ntr-o zi cam a[a arat\
programul zilnic al unui copil sau al unui adult care sufer\ de fibroz\ chistic\.
Fibroza chistic\
T
ratamentul este unul permanent, aplicat `n fiecare zi, f\r\ excep]ii. Orice clip\
de renun]are la acest stil de via]\ `nseamn\ cedare `n lupta pentru via]\.
Info:
~n Romnia au fost
diagnostica]i, pn\ `n 2009,
aproximativ 350 de pacien]i,
din care aproape 300 de
copii [i numai 50 de adul]i.
Acest num\r nu este cel real,
el este mai mare, din cauza
pacien]ilor `nc\
nediagnostica]i.
Fibroza chistic\ (mucoviscidoza) este o boal\ genetic\, ce afecteaz\
mai multe organe, cele mai importante fiind pl\mnii [i sistemul
digestiv. Un mucus anormal de vscos blocheaz\ pl\mnii [i sistemul
digestiv. Func]ia pulmonar\ [i digestiv\ se deterioreaz\ progresiv.
Ce este fibroza chistic\?
La o persoan\ s\n\toas\,
fluidele [i mucusul ce se afl\
la suprafa]a organelor sunt
clare, realiznd lubrifierea
lor [i protejndu-le `mpotriva
infec]iilor. ~n fibroza chistic\,
gena CFTR care controleaz\
cantitatea [i compozi]ia
fluidelor este defect\.
La nivelul pl\mnilor, aceste fluide
sunt `n cantitate redus\, astfel c\ mucusul
produs este foarte vscos, lipicios, ceea
ce `l face greu de eliminat, favoriznd
astfel infec]iile.
La nivelul pancreasului, secre]iile
vscoase blocheaz\ trecerea sucurilor
digestive `n intestin, astfel c\ nu se poate
realiza digestia hranei [i absorb]ia
nutrien]ilor `n organism.
4tusea umed\ cu sput\ (uneori cu snge);
4tuse persistent\ sau wheezing ([uier\tur\);
4infec]ii pulmonare frecvente;
4dificult\]i de respira]ie sau oboseal\ precoce `n timpul jocului;
4dificult\]i la practicarea sportului sau incapacitatea de a presta
efort fizic;
4`n\l]ime [i greutate mult mai mici fa]\ de copiii de aceea[i
vrst\ pe fondul unui apetit exagerat;
4pielea foarte s\rat\;
4transpira]ii abundente;
4func]ionarea anormal\ a intestinelor: diaree persistent\,
scaune voluminoase urt mirositoare bogate `n gr\simi
(scaune steatoreice), constipa]ie. Dac\ se produce obstruc]ia
intestinal\, abdomenul pacientului poate proemina [i nu sunt
mi[c\ri intestinale;
4obstruc]ie de intestin sub]ire numit\ ileus meconial sau
obstruc]ie meconial\ (specific\ nou-n\scutului);
4prolaps rectal.
Cele mai frecvente simptome sunt:
Tratament
~nc\ nu exist\ un tratament care s\ vindece boala, exist\ doar un tratament
de ameliorare a simptomelor [i de `ncetinire a evolu]iei bolii. Acesta este
foarte complex, trebuie administrat zilnic, continuu, pe tot parcursul vie]ii
pacientului.
Mai multe, pe http://afcr.ro/, site-ul Asocia]iei de Fibroz\ Chistic\ din Romnia
46
Preven]ie
Cum reducem
mortalitatea infantil\
`n Romnia
~n prezent, Romnia are cea mai ridicat\ rat\ a
mortalit\]ii infantile din UE 10,1 decese la 1000
locuitori, dublu fa]\ de media european\.
P
rincipalele cauze pentru diferen]ele mari dintre Romnia [i
]\rile dezvoltate din UE sunt legate, `n principal, de nivelul
sc\zut de trai s\r\cie [i nivelul de educa]ie.
4Subfina]are, nivelul sc\zut de performan]\, lipsa
medicilor [i asistentelor medicale, lipsa dot\rilor [i
aparaturii necesare, lipsa igienei din punctele
medicale [i lista poate continua.
Mortalitatea, precum [i speran]a de via]\ reflect\ nivelul
de trai al unei popula]ii (alimenta]ie, `mbr\c\minte, condi]ii
de locuit, modalit\]i de petrecere a timpului liber), accesul la
servicii medicale, progresul medicinii [i s\n\t\]ii publice (aici
includem, `n cazul mortalit\]ii infantile, [i accesul la mijloace
de contracep]ie), precum [i nivelul de instruire/educa]ie al
popula]iei (unui nivel de educa]ie mai ridicat i se asociaz\ [i
un venit mai ridicat, ceea ce `nseamn\, pe de o parte, acces
la informa]ie, atitudine preventiv\, dar [i acces la tratamente
[i servicii de s\n\tate de mai bun\ calitate).
Bolile ce cauzeaz\ decesele pot fi de natur\ congenital\
(boli ereditare, malforma]ii) sau ap\rute dup\ na[tere. Cele
mai multe decese ale copilului pn\ `n 5 ani fost cauzate de
anomaliile congenitale [i afec]iuni ap\rute `n perioada
perinatal\ aceste boli pot fi detectate prin controale
medicale `n timpul sarcinii, unele dintre ele chiar `n primul
trimestru, cnd se poate interveni, putnd fi evitate de multe
ori `ntreruperile de sarcin\. Pe locul 2 se afl\ bolile
aparatului respirator, infec]ioase [i parazitare boli care
sunt considerate u[or tratabile `n ]\rile dezvoltate.
Decesele
din cauza unei boli
Info:
Mare parte din decesele provenite din
accidente ar putea fi prevenite prin o mai bun\
educare a mamelor cu privire la cre[terea [i
`ngrijirea copilului.
Deficien]ele
sistemului sanitar
N
eonatologia ar trebui s\ reprezinte o
prioritate na]ional\, iar colaborarea `ntre
toate categoriile de medici care s\ asigure
s\n\tatea [i dezvoltarea normal\ a
copilului s\ fie o coordonat\ major\.
~n ceea ce prive[te prevenirea mortalit\]ii
infantile si a copilului mic, exist\ [i alte situa]ii
agravante: ne`nscrierea copilului pe listele medicului
de familie, lipsa personalului calificat angajat, lipsa
asistentei care efectua vizita la domiciliu, lipsa
aparaturii (spre exemplu, aparatura pentru
depistarea `n timpul sarcinii a malforma]iilor),
costurile suplimentare necesare tratamentelor de[i
sistemul de s\n\tate pentru copil este gratuit,
serviciile de planificare familial\ sunt pu]ine, `n
special `n rural, [i de multe ori neaccesibile,
discriminarea etnic\ `n acordarea asisten]ei
medicale aici cele mai des `ntlnite cazuri de
discriminare apar la etnia rom\, lipsa unui num\r
unic de apel unde medici [i asistente ar putea oferi
informa]iile necesare `n cazuri de urgen]\.
Mai multe, pe http://www.salvaticopiii.ro
48
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
ORIZONTAL
1) Tare la boal\ Obiect de
`mbr\c\minte femeiasc\ l 2)
Perioad\ care urmeaz\ imediat
dup\ na[tere (2 cuv.) l 3) ~n plan
Ra]ie f\r\ limite! Carne! l 4) ~n
azil! ~n golf! Pierdere total\
prelungit\ a cuno[tin]ei l 5) Lips\
de interes Partea lichid\ a
sngelui l 6) Bis! Oferit ~n inel!
l 7) ~n abis! ~n eter! Bun de
munc\ l 8) Domiciliul f\tului Are
frunz\ pe steagul Canadei l 9)
Bolnav\ de hernie (pop.) l 10)
Gre[it\ `n veci!
VERTICAL
1) ~n pip\! 12 zne! R\ni
(pop.) 2) Contagios l 3) St\ `n
prag ~n cas\! Prima parte a
esofagului! l 4) Cant! ~n dot\!
Scaunul domnului l 5) Albe la fa]\
Curea! l 6) Produs de concep]ie
~n ceas! 421 tovar\[i! l 7)
Zapis Pat portativ pentru
transportat bolnavi l 8) Cast!
Face parte din schelet Captiv\ `n
centru! l 9) Intoxicate cu alcool
l 10) Unelte de o]el cu care se
love[te cremenea, producnd
scntei Neoplasm (pop.)!
E grav, doctore?
Concurs
Dezlegi [i c[tigi
Dezlega]i rebusul [i trimite]i-l
pe adresa Doctorul meu,
Concursul Dezlegi [i c[tigi,
Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A,
sc. 1, ap. 7, Sector 4, Bucure[ti.
De asemenea, ne pute]i trimite
bancuri cu medici [i pacien]i.
Pute]i c[tiga, prin tragere la
sor]i, o cur\ de sl\bire cu fructe
tropicale.
Cura de sl\bire cu fructe
tropicale:
Unul dintre
cele mai
moderne
produse pentru
remodelarea
siluetei, ce
ac]ioneaz\ ca
hipolipemiant,
anticelulitic [i
stimul
metabolic. Cre[te
arderile ]esutului gras,
inhib\ pofta de dulce [i reduce
apetitul alimentar.
Ctig\torul din num\rul trecut
este L\dariu Viorica, Arad.
Bancuri
cu medici [i pacien]i
l O pacient\ foarte tn\r\ `l
roag\ pe medic s-o ajute c\,
de[i este c\s\torit\ de doi ani,
cu toate eforturile sale [i ale
so]ului, nu a ajuns totu[i s\ aib\
un copil.
Medicul `i zice: Bine, doamn\,
trece]i dup\ paravan [i
dezbr\ca]i-v\.
Pacienta `i replic\: Dar [ti]i,
dle doctor, a[ vrea totu[i s\-l am
cu so]ul meu...
(C. M., Ia[i )

de Costel Cos Ra[c\

Divertisment
50
Investiga]ii
Dr. Iulia Dogaru,
Medic specialist
MAMOGRAFIA
o investiga]ie ce sperie
Asociat\, de cele mai multe ori, cu diagnosticul de cancer de
sn, mamografia e o investiga]ie ce treze[te teama
pacientelor. Atitudinea `n fa]a indica]iei de a-[i face o
mamografie este, de cele mai multe ori, ezitant\...
E
xamenul const\ `ntr-o radiografie a celor doi sni,
nedureroas\ [i rapid\ (cca. 15 minute), reu[ind s\
detecteze leziuni `ncepnd de la 3 mm, ce nu pot fi
identificate prin palpare. Exist\ multe `ntreb\ri ale pacientelor
`nainte de efectuarea mamografiei:
Care e vrsta la care este indicat\ prima mamografie?
Este dureroas\?
Se indic\ efectuarea examenului `n prima parte a
ciclului menstrual (zilele 8-13), snii ap\rnd mai
transparen]i, sporind calitatea examenului radiologic.
Examinarea depinde
de m\rimea snilor?
Cu ct snii sunt mai mici, cu att doza de
raze X folosit\ este mai mic\ [i compresia la
nivelul lor este mai redus\. Aparatul de radiologie
utilizat pentru realizarea mamografiei are
capacitatea de a se adapta la volumul snilor.
Palparea, chiar [i `n minile unui practician cu
experien]\, nu poate detecta toate leziunile, pe cele sub un
centrimetru, situate `n profunzime sau pe cele localizate pe
sni volumino[i.
Ecografia mamar\ poate s\ o `nlocuiasc\ mai ales la
femeile sub 50 ani, avnd avantajul vizualiz\rii leziunilor
radiotransparente [i o mai bun\ evaluare a snilor den[i.
Poate fi `nlocuit\
mamografia?
~n jurul acestei `ntreb\ri au existat de-a lungul timpul
numeroase discu]ii, `ns\ ginecologii consider\ c\, `n lipsa
unor condi]ii speciale, se indic\ `n jurul vrstei de 40 ani.
Condi]iile speciale care necesit\ preven]ia cancerului de
sn sunt: l Antecedente familiale de cancer de sn pe linie
matern\ (mama, bunica matern\, m\tu[a etc.) l Vrsta
primei sarcini; l Evolu]ia sarcinilor; l Tulbur\ri de ciclu
menstrual; l Sterilitate; l Tratamente hormonale;
~n cazuri selec]ionate femei ce prezint\
muta]ii ale genelor BRCA1/BRCA2 se
poate efectua rezonan]a magnetic\,
examen cu o sensibilitate crescut\, `ns\
cu specificitate sc\zut\.
Care este atitudinea `n cazul unei mamografii pozitive?
Exist\ un moment optim
al ciclului menstrual
pentru efectuarea ei?
Prezen]a pe cli[eul radiologic al unei leziuni cu aspect ce sugereaz\ o leziune malign\ necesit\ o evaluare clinic\ a
pacientei efectuat\ de ginecolog/chirurg palparea ambilor sni, a regiunii axilare bilateral, urmat\ de prelevarea de
]esut mamar prin punc]ie/biopsie.
~n cursul examin\rii nu apare durere; pacienta
resimte o jen\ dat\ de compresia snului pentru
cteva secunde.
Orthomol

Cardio
Micronutrien]i pentru inim\ [i vase
o combina]ie unic\
Con]ine resveratrol [i PCO din struguri ro[ii
l protec]ie mpotriva radicalilor liberi
l contracareaz\ ateroscleroza
Con]ine poliferoli foarte valoroi din boabe de cacao
l antioxidan]i cu efect antiaterogenic
l are efecte favorabile asupra func]iei vasculare
Con]ine acizi grai omega-3
l inhib\ agregarea plachetar\
Con]ine L-carnitin\ [i coenzima Q10
l mbun\t\te[te generarea de energie
Importator: GTS Solution SRL
Distribuitor: Nutrient Solutions SRL
Str. Nicolae Rou, Nr. 24, Sector 3, Bucureti
Tel/fax: +40 21 256 00 95, Web: http://www.nutrient.ro
Email: comenzi@nutrient.ro, office@nutrient.ro
Orthomol GmbH
Herzogstr. 30
Phone +49-2173-9059-0
info@orthomol.de
Noi pre]uim
s\n\tatea dumneavoastr\!
Advertorial
52
Prospan
sirop de tuse
Prospan
pic\turi de tuse
Prospan
comprimate efervescente
Adul]i, adolescen]i 5 - 7,5 ml de 3 ori / zi 20 pic\turi de 3 - 5 ori / zi
Copii [colari 5 ml de 3 ori / zi 15 pic\turi de 3 - 5 ori / zi
Copii 1-5 ani 2,5 ml de 3 ori / zi
10 - 15 pic\turi
de 3 - 5 ori / zi
Copii sub 1 an 2,5 ml de 2 ori / zi
Adul]i, adolescen]i
peste 12 ani
1 comprimat de 2 ori / zi
Copii 6 - 12 ani
1/2 comprimat
de 3 ori / zi
Tratamentul natural al tusei
Puterea naturii
Tusea reprezint\ un mecanism natural de ap\rare al organismului la
diverse agresiuni din mediu. Prin tuse se faciliteaz\ desprinderea mucusului
format `n exces `n cadrul afec]iunilor c\ilor respiratorii. Tusea poate fi
tratat\ natural [i eficient cu Hedera helix, con]inut\ `n Prospan

.
Tratament [i administrare
F
irma german\ Engelhard Arzneimittel a
valorificat cuno[tin]ele despre aceast\ putere
a naturii [i a realizat un extract original de
Hedera helix, ob]inut printr-o metod\ special\. Acest
extract este con]inut `n toate preparatele Prospan

.
~n form\ medicinal\, Hedera helix din Prospan

ac]ioneaz\ asupra tractului respirator `n urm\toarele 3

moduri:
4Efect expectorant: mucusul vscos ce se g\se[te `n
bronhii este lichefiat
4Efect de calmare a tusei: mucusul lichefiat poate fi
eliminat de cili [i, treptat, tusea se calmeaz\
4Efect spasmolitic: musculatura bron[ic\ se relaxeaz\,
iar tusea se calmeaz\.
Prospan

se recomand\ pentru tratamentul

simptomatic al afec]iunilor bron[ice inflamatorii [i
inflama]ii acute ale tractului respirator `nso]ite de tuse.
4pn\ `n prezent, nu se cunosc interac]iuni cu alte
medicamente
4este bine tolerat
4disponibil `n forme specifice de administrare, pentru
copii [i adul]i
4siropul este u[or de administrat copiilor datorit\
paharului dozator [i a gustului pl\cut
4comprimatele efervescente se pot dizolva att `n
lichide calde, ct [i reci
Din motive de siguran]\, `n timpul sarcinii [i
al\pt\rii, medicamentele se vor administra numai la
indica]ia medicului. Un comprimat efervescent con]ine
6,58 mmol (corespunz\tor la 151,33 mg) sodiu.
Acest medicament se poate elibera f\r\ prescrip]ie
medical\. Se recomand\ citirea cu aten]ie a prospectului
sau a informa]iilor de pe ambalaj. Dac\ apar manifest\ri
nepl\cute, adresa]i-v\ medicului sau farmacistului.
54
Neurologie
De ce ne doare capul
Dr. Adina-Maria Roceanu
Medic primar neurologie, doctor `n [tiin]e medicale,
cercet\tor [tiin]ific grad II, reprezentant al Romniei
la EHF - European Headache Federation
Spitalul Universitar Bucure[ti, Clinica de Neurologie
Practic\ privat\: Bulevardul Nicolae B\lcescu 3,
Sector 1, Bucure[ti, Luni, Miercuri 17-20,
tel 0722761796
Durerea de cap sau cefaleea
reprezint\ cel mai frecvent simptom
neurologic pentru care pacientul se
prezint\ la medic, studiile
popula]ionale ar\tnd o prevalen]\
de-a lungul vie]ii de 90% pentru
b\rba]i [i 95% pentru femei.
Info:
Migrena `ncepe mai devreme la sexul masculin dect la cel feminin [i debuteaz\ `n
copil\rie sau adolescen]\, la peste 80% din pacien]i debutul fiind sub vrsta de 30 de ani.
Migrena r\mne o afec]iune subdiagnosticat\,
pentru c\ probabil mul]i pacien]i nu consult\ un
medic pentru aceast\ suferin]\.
De cte feluri sunt durerile de cap
4Cefalee primare neasociate cu o leziune
cerebral\ structural\, acestea fiind reprezentate de:
migren\, cefaleea de tip tensional, cefaleea cluster
(caracterizat\ de o durere intens\ `n sau `n jurul unui
ochi sau a unei jum\t\]i de cap, durere ce tinde s\ fie
episodic\) [i diverse alte cefalalgii nelezionale
4Cefalee atribuite (secundare) care sunt asociate
cu o leziune patologic\ subiacent\ (varia]ii ale
presiunii LCR, tumori cerebrale, afec]iuni
cerebrovasculare, tulbur\ri ale homeostaziei, ingestie
de diferite toxice, infec]ii intracraniene sau sistemice,
afec]iuni ale fe]ei [i gtului, precum [i nevralgii
craniene).
Pacien]ii pot prezenta mai multe tipuri de cefalee
[i de aceea este necesar\ o anamnez\ atent\ pentru
a caracteriza fiecare tip. Este frecvent\ asocierea
dintre migren\ [i cefaleea de tip tensional. `n plus,
exist\ pacien]i la care, `n afar\ de migren\ [i cefalee
de tip tensional, se poate ad\uga [i cefaleea de abuz
medicamentos (analgezice).
55
Neurologie
Pentru evaluarea pacientului cu cefalee,
anamneza (istoricul clientului, starea de
s\n\tate fizic\, situa]iile de via]\ negative prin
care a trecut) trebuie s\ ofere date despre:
Debutul cefaleei
4Cefaleele primare debuteaz\ de obicei `n
copil\rie sau la adultul tn\r, `n timp ce o
cefalee care debuteaz\ dup\ vrsta de 55
ani ridic\ suspiciunea unui proces
expansiv sau a unei arterite cu celule
gigante.
4Cefaleea care survine dup\ un traumatism
cranian poate fi rezultatul unui proces
expansiv intracranian, `ns\ att migrena,
ct [i cluster-ul pot fi precipitate de un
traumatism.
4Cefaleea ce apare postpartum se poate
datora unei tromboze a venelor corticale
sau a sinusurilor venoase.
Febra asociat\ cu cefaleea sugereaz\ o
etiologie infec]ioas\. Exerci]iul fizic poate
precipita att o hemoragie subarahnoidian\,
ct [i o cefalee benign\.
Localizarea [i durata durerii
O hemicranie (durere a unei jum\t\]i de
cap) sugereaz\ o migren\ sau un cluster. La
mul]i migreno[i `ns\, durerea `[i schimb\
localizarea de la un atac la altul, existnd
totu[i o localizare predilect\.
~n cazul cluster-ului, hemicrania `[i
p\streaz\ localizarea, fiind centrat\ la nivelul
globului ocular [i `n regiunea temporal\. ~n
cazul cefaleei tensionale, durerea
este bilateral\.
~n timpul interven]iilor chirurgicale asupra
creierului, s-a observat c\ exist\ anumite structuri
intracraniene sensibile la durere:
sinusurile venoase intracraniene;
meningele - `n special dura mater, de la nivelul
bazei creierului
arterele mari incluse `n dura mater
Dintre structurile extracraniene care pot genera
durere sunt de men]ionat:
tegumentul, ]esutul subcutanat, arterele
extracraniene, mu[chii [i periostul craniului, articula]ia
temporomandibular\;
structurile delicate ale globului ocular [i anexelor
sale, urechea, mastoida, cavit\]ile nazale [i sinusurile
paranazale, dintele [i anexele sale;
nervii cranieni: optic, oculomotor, trigemen,
glosofaringian, vag [i primele trei perechi de nervi
cervicali.
Prin stimularea acestor structuri, apare durerea la
nivelul pere]ilor vaselor sangvine mici, care con]in
termina]ii nervoase senzitive.
Structuri craniene
sensibile la durere
Diagnosticul cefaleei trebuie s\ se
bazeze pe analizarea caracteristicilor
durerii, a simptomelor asociate, a
examenului fizic obiectiv [i a probelor
paraclinice, pentru a fi identificat\ sau
exclus\ o cefalee secundar\, atribuit\
altor afec]iuni.
Evaluarea pacientului
56
Neurologie
Cefaleea localizat\ poate fi expresia unor afec]iuni
organice. O durere strict limitat\ la regiunea
periorbital\ sugereaz\ o patologie orbital\.
4Atacul migrenos dureaz\ `ntre 4 [i 72 ore [i atunci
cnd persist\ peste 72 ore se folose[te termenul de
status migrenos.
4Cluster-ul dureaz\, `n medie, 15-180 minute, cu
extreme `ntre 10 minute [i cteva ore. Cefaleea
tensional\ dureaz\ `ntre 30 minute [i 7 zile.
4~n cazul cefaleelor de origine organic\, nu exist\ o
durat\ caracteristic\, dar progresiunea duratei
atacului `ndrum\ spre o evaluare diagnostic\.
Frecven]a [i timing-ul atacurilor
Atacurile migrenoase apar nesistematizat, `n rela]ie
cu ciclul menstrual sau pot avea patternuri (tipare)
temporale specifice (`n weekenduri, `n vacan]e, `n
perioada de relaxare dup\ stres).
Cluster-ul episodic apare, `n mod tipic, `n perioade
cu durat\ `ntre 2 s\pt\mni [i 6 luni, de obicei un
singur atac pe zi. Atacurile tind s\ apar\ la aceea[i or\
din zi sau din noapte (cefalee cu orar fix) [i frecvent
trezesc pacientul din somn `n timpul episodului de
somn REM. Cefaleea tensional\, forma episodic\,
survine de maxim 15 ori pe lun\, dar exist\ [i o form\
cronic\. Cefaleele organice pot fi episodice sau zilnice
[i continue. Ele pot mima pattern-ul cefaleelor primare,
dar cre[terea frecven]ei atacurilor trebuie s\ ridice un
semn de `ntrebare.
Severitatea [i calitatea durerii
Pentru evaluarea severit\]ii durerii se utilizeaz\ o
scal\ de la 1 la 10, unde 1 reprezint\ un disconfort
minimal [i 10 cea mai puternic\ durere pe care un
pacient o poate imagina.
~n ceea ce prive[te calitatea durerii, migrena este `n
mod caracteristic o cefalee pulsatil\, `ns\ de multe ori
`ncepe ca o durere surd\, ap\s\toare, care va deveni
pulsatil\ numai cnd va atinge o intensitate medie. ~n
cazul cluster-ului, durerea este profund\, cu caracter
nevralgic. Cefaleea tensional\ are un caracter de
ap\sare, putndu-se generaliza `n casc\.
~n cazul tumorilor cerebrale, cefaleea asociat\ se
aseam\n\ cu cea tensional\.
Simptome asociate
Migrena este asociat\ cu fotofobie [i cu fonofobie,
adic\ o sensibilitate crescut\ la lumin\ [i, respectiv, la
zgomot `n timpul atacului.
Cefaleele organice sunt, de obicei, `nso]ite de
deficite neurologice, `n func]ie de localizarea leziunii.
Factori precipitan]i sau agravan]i
Migrena poate fi agravat\ sau precipitat\ de o
multitudine de factori interni [i externi. ~n declan[area
crizelor migrenoase se cunosc o serie de factori
precipitan]i, de natur\ psihic\, fizic\ sau chimic\,
precum sunt:
4stresul - este considerat principalul factor precipitant
al migrenei, de[i atacul migrenos poate ap\rea
dup\ rezolvarea conflictului (relaxarea dup\ stres).
Migrena poate ap\rea dup\ mai multe ore sau zile
de activitate intens\ [i stres (migrena de
57
Neurologie
weekend). Oboseala, somnul redus sau un somn
prea `ndelungat pot precipita atacul migrenos.
4factori hormonali - cefaleea tinde s\ apar\ `n
perioada premenstrual\ [i de reten]ie hidrosalin\
sau `n leg\tur\ cu consumul de contraceptive orale.
4factori lega]i de obiceiuri alimentare sunt
incrimina]i `n 10% din cazuri [i se leag\ de
consumul de ciocolat\, brnz\, alimente grase,
alcool (vin ro[u) portocale, ro[ii, ceap\. Aceste
alimente sunt bogate `n tiramin\, glutamat
monosodic, nitra]i sau aspartat.
4expunerea la stimuli fizici puternici lumin\,
zgomot sau mirosuri puternice, modific\ri rapide
ale presiunii atmosferice, altitudine mare, umiditate
mare, traumatisme craniene (migrena fotbali[tilor),
modific\rile posturale, activitatea fizic\, tusea.
4folosirea cocainei sau sevrajul poate precipita un
episod migrenos.
Rareori exist\ un singur factor precipitant, de
obicei, exist\ asocieri ale acestora.
Factori care amelioreaz\ cefaleea
Identificarea factorilor care amelioreaz\ cefaleea [i
simptomele asociate sunt utile `n diagnostic. Migreno[ii
se retrag `ntr-o camer\ `ntunecoas\, lini[tit\, la mul]i
dintre ei somnul avnd rolul de a potoli atacul. Uneori,
aplicarea unei presiuni la nivelul arterei temporale
superficiale, aplicarea de comprese calde sau reci
poate ameliora durerea. Pacien]ii cu cluster au observat
c\ pozi]ia ridicat\, rotirea `ntr-un scaun, mi[c\rile active
le amelioreaz\ durerea. Cefaleea tensional\ este
ameliorat\ de relaxare [i somn.
Factori sociali [i obiceiuri de via]\
Statusul marital, educa]ia, ocupa]ia trebuie
cunoscute pentru a descoperi o surs\ de stres sau o
expunere la toxice la locul de munc\.
Apneea de somn este frecvent\ la b\rba]ii obezi
de vrst\ medie [i reprezent\ o cauz\ important\ de
cefalee matinal\. Depresia se poate manifesta prin
dificult\]i de adormire, dificult\]i de men]inere a
somnului sau treziri foarte devreme diminea]a.
Tulbur\ri de somn similare pot ap\rea `n caz de
anxietate.
Istoric familial
Aproximativ 50-60% din migreno[i au un p\rinte
cunoscut migrenos [i pn\ la 80% au cel pu]in o rud\
de gradul `nti cu migren\.
Medicamente autoadministrate
de pacient
Pe baza jurnalului pacientului trebuie cuantificat
consumul de antiinflamatoare nesteroidiene, antialgice
[i a diferitelor combina]ii ale acestora, de cafein\, de
deriva]i de ergotamin\, de triptani. Folosirea zilnic\, `n
doze mari a acestora poate determina apari]ia cefaleei
induse medicamentos, care este o cefalee cronic\
zilnic\, difuz\, cu un caracter continuu, de intensitate
moderat\-sever\, exacerbat\ la primele ore ale
dimine]ii.
Diagnostic
Diagnosticul se va face dup\ efectuarea
anamnezei [i examinarea atent\ a pacientului. ~n cazul
`n care cefaleea este `nso]it\ de simptome atipice, vor fi
necesare alte investiga]ii: CT (computer tomograf)
cerebral, RMN (rezonan]\ magnetic\ nuclear\) etc.
Tratament
Formele mai pu]in severe de cefalee r\spund u[or
la administrarea de analgezice obi[nuite. ~n cazul
formelor asociate cu simptome severe, se va `ncerca
tratarea cauzei.
58
Eveniment
1 Decembrie
Ziua Mondial\
de Lupt\ `mpotriva SIDA
SIDA este Sindromul Imunodeficien]ei Dobndite, boala fiind
stadiul final al infec]iei provocate de virusul HIV, care afecteaz\
sistemul imunitar al organismului uman. Pentru aceast\ boal\ nu
exist\ deocamdat\ un medicament sau vaccin [i de aceea
protec]ia este singura cale de combatere a bolii,
care provoac\, `n propor]ie de 100%, moartea.
Agentul infec]ios (virusul)
Info:
La fiecare dou\ persoane c\rora li se
ini]iaz\ terapie ARV, cinci alte
persoane se infecteaz\ cu HIV.
a) Prin contact sexual f\r\ prezervativ, prin
penetrare anal\, vaginal\, oral\. Probabilitatea de
transmitere este mai mare `n cazul contactului sexual
anal dect `n cazul celui vaginal. Contactul sexual oral
este considerat a prezenta risc redus.
b) Prin utilizarea `n comun a unor obiecte care
taie sau `n]eap\ [i sunt p\tate cu snge. Utilizatorii de
droguri injectabile care folosesc `n comun ace si/sau
seringi, recipientul de preparare a drogului [i filtrul
sunt la risc de a se infecta cu HIV.
c) HIV se transmite de la mama infectat\ cu HIV
la f\t sau nou-n\scut, `n timpul sarcinii, la na[tere sau
prin al\ptare, acest risc fiind evaluat la 25-45%. Riscul
de transmitere este maxim la na[tere, de[i exist\
dovezi c\ transmiterea materno-fetal\ a HIV poate
surveni [i `n decursul primului, al celui de-al doilea,
dar mai ales al celui de-al treilea trimestru de sarcin\.
4prin contacte cotidiene, `n societate [i familie:
strngere de mn\, `mbr\]i[are, s\rut social;
4utilizarea `n comun a unor obiecte, cum sunt:
rechizitele de birou, banii, telefonul, vesela,
juc\riile etc.;
4utilizarea `n comun a toaletei;
4utilizarea `n comun a piscinelor/bazinelor de `not.
HIV fost identificat `n saliva
persoanelor infectate, dar `n
concentra]ie foarte redus\. ~n plus,
saliva con]ine substan]e care
inactiveaz\ virusul, astfel `nct HIV nu
se transmite prin schimb de saliv\.
Cum se transmite?
Cum NU se transmite?
HIV nu se transmite prin contact cu lacrimile,
transpira]ia sau urina unei persoane infectate, dac\
acestea nu con]in snge.
Mai multe, pe http://www.arasnet.ro/
HIV reprezint\ acronimul denumirii `n limba
englez\ a virusului Human Immuno-Deficiency Virus,
adic\ virusul imuno-deficien]ei umane.
4HIV atac\ celule foarte importante ale sistemului
imunitar: monocite/macrofage, celulele Langerhans,
limfocitele T helper, pe care le
paraziteaz\, afectndu-le
func]ionarea [i ducnd la
distrugerea lor prematur\, astfel `nct, `n timp, se
creeaz\ un deficit de celule [i de imunitate. HIV atac\
[i celulele gliale ale sistemului nervos.
4Este un virus cu ac]iune lent\ evolu]ia infec]iei
acoper\, `n medie, o perioad\ de peste 10 ani.
60
Nutri]ie
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,
Bucure[ti
capitalul
informa]ional
caloric?
Longevitatea [i `mb\trnirea
Ce este
Dintotdeauna, omul a fost preocupat de
problema `mb\trnirii [i longevit\]ii,
c\utnd elixiluri miraculoase ale tinere]ii
f\r\ b\trne]e [i vie]ii f\r\ de moarte.
P
rivind omul holistic, ca pe o
fiin]\ care prelucreaz\
informa]ii din mediul
`nconjur\tor [i din mediul lui intern,
vom constata c\, de fapt, o mare
parte din aceast\ informa]ie provine
din alimente. Alimentele sunt p\r]i
din mediul `nconjur\tor pe care le
consum\m, mai mult sau mai pu]in,
prelucrate casnic sau industrial.
Alimentele, pe lng\ energie [i
materiale de construc]ie, ne
furnizeaz\ [i informa]ie preluat\ din
mediul `nconjur\tor. ~n acest fel
omul, ca sistem, se integreaz\ att
`n nivelul superior suprasistemic, `n
natur\, ct [i la nivelul subsistemelor
sale, celulele, organele, `ntr-un tot
func]ional.
Totalul de calorii - capitalul
caloric - alocat vie]ii fiec\ruia dintre
noi poate fi consumat rapid sau lent.
Consumnd cantit\]i mari de alimente calorigene (cele
industriale sau de fast-food cu densit\]i de peste 300-400-
500 Kcal/100g) rafinate, prelucrarea metabolic\ a acestora
va deregla biocomputerul care este corpul uman.
Care sunt consecin]ele
vitezei cu care ne consum\m
capitalul caloric?
61
Nutri]ie
Azi se [tie c\ supraconsumul caloric, mai ales de
calorii de slab\ calitate, cre[te enorm produc]ia de
radicali liberi, care sunt extrem de nocivi, distrugnd
enzimele metabolice, hormonii, materialul genetic
(ADN-ARN), omornd celulele, gr\bind apari]ia bolilor
civiliza]iei moderne: sindrom metabolic, hipertensiune
arterial\, maladii cardiovasculare, diabet de tip 2,
maladii neurodegenerative [.a., ceea ce duce la
`mb\trnire [i la scurtarea vie]ii.
Cum?
Info:
Cump\tarea, consumul diminuat
de calorii, dar de calitate [i
restric]ia alimentar\ corect
practicat\ pot men]ine o stare de
s\n\tate durabil\, o calitate
`nalt\ a vie]ii, `ncetinind
`mb\trnirea [i determinnd
longevitatea pn\ la limita
admis\ genetic.
Alimentul ne transmite
informa]ie [i energie, care
poate fi benefic\ sau
malefic\, `n func]ie de
starea sufleteasc\ pe care o
avem atunci cnd g\tim.
Ideea este aceea c\, mncnd mai pu]in, dar
de calitate, reu[im s\ ne consum\m capitalul
genetic de calorii `ntr-un timp mai `ndelungat,
care tinde s\ ating\ limita de via]\ stabilit\
genetic.
O mare importan]\ `n men]inerea tinere]ii [i
s\n\t\]ii o are [i modul de preparare a hranei.
Aceasta trebuie neap\rat, `n majoritatea
cazurilor, s\ fie preparat\ de noi, `n cas\.
{i ceea ce v\ voi spune mai departe este
extrem de important:
Trebuie neap\rat s\ g\tim cu dragoste
ceea ce vom mnca, ad\ugnd astfel hranei [i
dimensiunea spiritual\.
A ne hr\ni devine astfel un act de con[tiin]\
[i responsabilitate. Un aliment nu este suma
componentelor sale, el este mai mult dect
acesta, incluznd `ns\[i atitudinea, energia [i
gndirea noastr\.
Apa este matricea de baz\ a oric\rui aliment.
Cercet\ri recente demonstreaz\ c\ apa
reac]ioneaz\ puternic la diferitele noastre st\ri de
spirit, cristaliznd dezordonat cnd gndim cu
ur\, dar extrem de armonios atunci cnd g\tim
cu dragoste [i empatie. Aceste st\ri se transmit
alimentului [i `n final consumatorului,
influen]ndu-ne neb\nuit de mult s\n\tatea.
Iat\ de ce a g\ti cu dragoste este important!
Dar la fel de important este [i mediul `n care
mnc\m. Dac\ vom consuma mncarea `n locuri
care ne streseaz\ (pe strad\, la volan, ca s\ nu mai
amintim de deja `mp\mntenitele mese de
afaceri), dac\ neglij\m aspectul estetic al mesei,
dac\ nu suntem
concentra]i asupra
ac]iunii de a
mnca, dac\ nu
mestec\m `ndelung
[i lent, dac\
aten]ia ne este
distras\ de
televizor, citit,
zgomote, risc\m s\
compromitem
digestia corect\ a
alimentelor, cu
toate consecin]ele
nefaste asupra
s\n\t\]ii si ritmului
`mb\trnirii.
Sfatul meu este
s\ nu consuma]i
alimente gata
preparate sau cu
preparare rapid\, c\ci acestea sunt devitalizate [i nu
v\ hr\nesc.
Mnca]i mai pu]in, dar hran\ de calitate
nutri]ional\ superioar\, pentru a fi mai s\n\to[i [i
pentru a tr\i mai mult.
~n plus, face]i mi[care [i gndi]i pozitiv!
Farmacia [i c\mara lunii
62
S\rb\tori de iarn\
f\r\ excese alimentare
Redactor
www.liviasandru.es.tl/
Livia {andru,
T
rebuie s\ nu sc\p\m din
vedere c\ festinurile
S\rb\torilor vin dup\ o
perioad\ de [ase s\pt\mni
de post. ~n general, postul este
o ocazie nu numai de
respectare a preceptelor
biblice, dar [i un prilej minunat
pentru detoxifierea
organismului. Lucru bun,
desigur, dar dup\ ce reu[e[ti
s\ cure]i ficatul, colonul,
rinichii, pl\mnii [i pielea de
toate acumul\rile de gr\simi
sau chimicale, agresezi
organele cu tot felul de
bun\t\]i pe care le `ngurgitezi
pofticios cu prilejul acestor
festinuri pantagruelice.
Oare ct de bine poate fi?
S\rb\torile pot fi la fel de frumoase [i v\ pute]i feri de crize
severe biliare, cre[tere rapid\ `n greutate [i pute]i r\mne la
num\rul de kg pe care a]i reu[it s\ le da]i jos `n perioada postului.
Cum? Prin alegerea unor meniuri s\n\toase, cu gr\simi permise,
cu un volum mai mare de fibre pentru detoxifierea [i cur\]area
intestinal\, normalizarea tranzitului intestinal [i eliminarea ct mai
u[oar\ [i complet\ a de[eurilor din colon. Pe lng\ acestea, este
recomandat consumul obligatoriu a cel pu]in 2 l de ap\ pe zi, care
va regla fluxul de lichide [i va favoriza implicit eliminarea toxinelor.
Carnea gras\ [i greu de digerat, toc\turile,
maionezele, sosurile care plac att de mult [i
care constituie de fapt ingredientele meniurilor
speciale se pot `nlocui, m\car `n parte, cu carnea
de vac\, pui, curcan sau pe[te.
Din aceste sortimente de carne se pot prepara mnc\ruri
gustoase [i mult mai u[or de digerat. Se pot servi la masa de
Cr\ciun sarmale din piept de curcan, rulade de pui, pe[te la cuptor
aromatizat cu ierburi [i l\mie, salate cu pui cu multe legume,
asezonate cu sosuri vinegret\ sau zeam\ de l\mie [i pu]in ulei de
m\sline. Toate acestea vor face ca atmosfera de s\rb\toare s\ fie
la fel de prezent\, dar ceea ce este mai important, ele nu vor
agresa tractul digestiv, nu vor `ngreuna func]iile ficatului [i bilei.
Sfr[itul anului este marcat
de un [ir de s\rb\tori pe
care romnii le a[teapt\ cu
mare ner\bdare. Preg\tirile
pentru meniul de Cr\ciun [i
mai apoi cel pentru Revelion
constituie un mare consum
de energie [i de bani,
desigur, dar o dat\ pe an
este acest prilej [i nu avem
voie s\-l rat\m, nu-i a[a?
Farmacia [i c\mara lunii
63
Al\turi de acestea se pot consuma fructe la
discre]ie, fie `n stare natural\, ct [i preparate
sub form\ de salate, creme, sufleuri, piureuri,
cu adaos de miere de albine (`n loc de zah\r
rafinat) [i fri[c\ vegetal\.
Din seria deserturilor, pe lng\ fructe, se poate
consuma ciocolat\. S-a constatat c\ ciocolata neagr\,
`n special, men]ine buna-dispozi]ie, tonusul [i, ceea ce
este cel mai important, un cord s\n\tos. 1-2 p\tr\]ele
de ciocolat\ pe zi sunt suficiente pentru a satisface
nevoia de dulce [i a nu
dep\[i limita admis\.
Am trecut `n revist\
o orientare minimal\
privind petrecerea cu
bine a S\rb\torilor de
iarn\, care se vor
prelungi cu diverse
onomastici importante
din luna ianuarie.
Dac\, totu[i, r\ul a
fost f\cut [i carnea de
porc a constituit
principalul ingredient al meniurilor din perioada care
se apropie, ar fi bine s\ v\ aminti]i cteva posibilit\]i
de a u[ura sau a `mbun\t\]i digestia dup\ mesele
`mbel[ugate de S\rb\tori:
Cu o jum\tate de or\ `nainte de mas\, se bea o
infuzie din cicoare, ment\, p\p\die sau ghimbir, care
stimuleaz\ secre]iile biliare, pancreatice [i intestinale,
calmeaz\ durerile [i `nl\tur\ senza]ia de greutate la
stomac.
Mncarea trebuie mestecat\ foarte bine pentru a
evita indigestia.
Masa trebuie `nceput\ cu fructe proaspete sau
salat\ pentru a acumula enzimele necesare digestiei
alimentelor mai grele din meniu.
Se va consuma la sfr[itul mesei iaurt natural sau
chefir, furnizoare de probiotice (bacterii benefice) care
ajut\ nu numai la digestie, dar [i la `nl\turarea
infec]iilor alimentare.
Masa trebuie s\ fie un moment de bucurie [i nu
de agita]ie sau stres, pentru ca digestia alimentelor s\
nu constituie o problem\ de s\n\tate.
La prepararea mnc\rurilor se vor folosi
mirodeniile potrivite, care au nu doar rolul de a
aromatiza mnc\rurile, ci, mai ales, pe acela de a
u[ura digestia [i asimilarea lor.
O alt\ problem\ de care trebuie s\ se ]in\
seama `n aceast\ perioad\ cu excese alimentare
este consumul de alcool. Se va consuma cu
modera]ie, f\r\ a exagera nici cantitativ [i nici `n
privin]a alegerii sortimentelor de b\uturi. Spre
exemplu, un pahar de vin b\ut dup\
consumarea alimentelor nu poate fi dect
benefic, el ajut\ la arderea gr\similor, protejnd
inima de boli, a[adar el poate fi socotit un
medicament natural `n `ntre]inerea st\rii de
s\n\tate. Din studiile `ntreprinse de speciali[ti s-a
constatat c\ vinul folosit la marinarea c\rnii
pentru fripturi sau la prepararea sosurilor poate
fi un bun antioxidant [i un remediu contra
cancerului.
B\uturile cu un grad mare de alcool, cum ar
fi votca, ]uica sau spirtoasele, se vor consuma
f\r\ a dep\[i limita suportabilit\]ii, pentru a nu
da ficatului de lucru [i, mai ales, nu se va face
din consumul acestor b\uturi un obicei zilnic,
crend dependen]\.
Info:
Pentru a `mpiedica acumularea de
kilograme, e bine s\ se limiteze
consumul excesiv de pine, mai ales
cea preparat\ din f\in\ alb\. Se va
alege pinea integral\ ori neagr\,
sau pinea cu semin]e. Din aceea[i
categorie fac parte cerealele, care
sunt foarte recomandate pentru
micul dejun, dar nu se va abuza de
ele cantitativ. Ele au rolul de a spori
aportul de fibre att de necesare
digestiei [i cur\]\rii traiectului
intestinal.
64
Nout\]i medicale
Romnii au descoperit [i ei avantajele procedurilor
dermatocosmetice noninvazive. Astfel, foarte populare `n
acest sfr[it de an sunt procedurile antiaging noninvazive -
injec]iile cu Botox, acid hialuronic sau gr\sime proprie,
potrivit speciali[tilor clinicii DERMASTYLE.
Nou\ din zece femei care vin la cabinet pentru
proceduri de `ntinerire aleg o procedur\ noninvaziv\.
~ntinerirea tenului cu ajutorul acidului hialuronic
multistrat, procedur\ cunoscut\ sub numele de liquid face
lift, este la mare c\utare, mai ales `naintea S\rb\torilor de
iarn\, pentru care femeile vor s\ arate impecabil. Se `ncepe
cu un tratament cu Botox care
duce la relaxarea pielii [i
reducerea ridurilor de la ochi,
frunte sau gt. Un num\r mare
de persoane apeleaz\ la
aceast\ procedur\ pentru c\
injec]iile sunt nedureroase [i au
rezultate rapide. Totodat\,
pentru a ob]ine un efect
antiaging asem\n\tor cu al
liftingului facial, dar `ntr-o
manier\ nechirurgical\, pacien]ii
se `ndreapt\ c\tre injec]iile cu
acid hialuronic, acid poli-l-lactic
sau cu gr\sime proprie.
Demen]a de tip Alzheimer (cel mai
frecvent tip de demen]\ 60%) este o
afec]iune degenerativ\ cu evolu]ie
progresiv\ de maxim 6-8 ani din
momentul diagnostic\rii. Se estimeaz\
c\ 2-5% dintre persoanele peste 65
ani [i peste 25% dintre persoanele
peste 85 de ani sunt afectate de
boal\.
~n Romnia, datele de]inute de
Societatea Romn\ Alzheimer
eviden]iaz\ c\ peste 150.000 de
persoane sufer\ de aceast\ maladie [i
peste 200.000 sufer\ de demen]\
Alzheimer [i alte forme de demen]\,
`ns\ avnd `n vedere c\ o mare parte
a bolnavilor nu sunt `nc\ diagnostica]i,
se estimeaz\ c\ num\rul total al
bolnavilor de Alzheimer ar putea
ajunge la 350.000.
Centrul Oxxygene lanseaz\ primul
Spital Privat dedicat bolnavilor cu
Alzheimer [i alte forme de demen]\
din Romnia.
Dup\ lansarea `n martie 2008 a
Centrului Oxxygene `n ora[ul Otopeni,
`n noiembrie 2010, Centrul se extinde
[i lanseaz\ astfel primul Spital Privat
de `ngrijire a pacien]ilor cu demen]\
Alzheimer [i a altor forme de demen]\
din Romnia.
www.oxxygene.ro
Botoxul [i acidul hialuronic
iau locul bisturiului
Num\rul bolnavilor de Alzheimer `n Romnia
ar putea ajunge la 350.000
Dr. Farmacist Ovidiu Bojor, al\turi de un
colectiv de excep]ie - Prof. Univ. Gheorghe
Mencinicopschi, Prof. Maria Pop, biolog, [i Dr.
Larisa Ionescu-C\line[ti, a lansat, la Libr\ria
Mihail Sadoveanu, dou\ c\r]i de mare
importan]\ `n domeniul terapiei naturale:
Compendiu de terapie natural\ (Nutri]ie,
Fitoterapie, Cosmetic\) [i Fitoterapia `n folosul
tuturor. Ap\rute la Editura Medical\ `n condi]ii
grafice de excep]ie, c\r]ile se adreseaz\ `n aceea[i
m\sur\ speciali[tilor, dar [i publicului larg.
Cei obi[nui]i deja cu lucr\rile de pn\ acum
ale cercet\torilor aminti]i sigur nu vor ocoli ocazia
de a-[i completa biblioteca de specialitate, iar
celor care doresc acum s\ se informeze, le
recomand\m aceste dou\ c\r]i care reprezint\ cel
mai important punct de referin]\ `n domeniul
terapiilor naturale.
Eveniment
65
Nout\]i medicale
Diakof are efect benefic att `n
tusea productiv\, ct [i `n tusea
seac\. Plantele din compozi]ie
con]in substan]e bioactive cu
propriet\]i expectorante [i
mucolitice, reducnd vscozitatea
secre]iilor bron[ice [i favoriznd
expectorat]a. Diakof reduce irita]ia
mucoasei bron[ice [i
bronhospasmul, fiind util `n tusea
neproductiv\. Propriet\]ile
antialergice, antimicrobiene [i
imunostimulatoare ale
ingredientelor din compozi]ie ajut\
la calmarea tusei.
* Produs recomandat
persoanelor cu diabet.
Diakof
sirop de tuse herbomineral
F|R| MIERE, F|R| ZAH|R*
Scutece Happy
pentru nou-n\scu]i
Bella Romania vine `n ajutorul proaspetelor m\mici
cu scutecele Happy Before Newborn pentru copiii n\scu]i
prematur sau cu greutatea mai mic\ de 2 kg [i Happy
Newborn 2-5 kg. Acestea au stratul interior cu o
structur\ special\ Premium Dry, ce permite absorb]ia
complet\ a urinei [i a scaunelor lichide ce pot irita pielea
datorit\ reac]iei lor u[or acide. Suprafa]a exterioar\
special\ permite pielii s\ respire, asigurnd astfel o
protec]ie sporit\ copiilor cu pielea sensibil\. Vol\na[ele
laterale asigur\ protec]ie suplimentar\, oferindu-i
bebelu[ului
confortul [i
siguran]a de care
are nevoie pentru a
fi fericit.
Devaricid
Devaricid sus]ine func]ionarea normal\ a
venelor, capilarelor [i vaselor limfatice. Acest produs
ajut\ la restabilirea [i me]inerea tonusului pere]ilor
vasculari, red\ func]ionalitatea [i elasticitatea venelor
[i readuce la valori normale rezisten]a [i
permeabilitatea capilarelor. Este recomandat
persoanelor care resimt nepl\ceri determinate de
func]ionarea defectuoas\ a sistemului venos (senza]ia
de picioare grele, umflate, dureri la nivelul
gambelor), precum [i acelora care au hemoroizi ce
le provoac\ dureri locale.
Benefic pentru varice [i hemoroizi!
Troxevasin
`]i r\sfa]\ picioarele
~n]ep\turile, crampele, gleznele umflate sau senza]ia de
picioare grele sunt simptome ale insuficien]ei venoase, afec]iune
ce poate duce la apari]ia varicelor. Troxevasin - produs
farmaceutic cu propriet\]i terapeutice [i cosmetice - [i-a dovedit
eficien]a `n tratamentul varicelor, dar [i `n atenuarea vizibil\ a
dimensiunilor vini[oarelor superficiale. Disponibil `n farmacii,
Troxevasin se g\se[te sub form\ de gel (9 lei) [i capsule cu
administrare
oral\ (17
lei), ac]iunea
lor sinergic\
crescnd
tonusul [i
elasticitatea
vaselor
sanguine [i
`nl\turnd durerea [i
edemele.
Pentru mai multe informa]ii despre produsele Happy
[i Clubul de fidelitate Happy, vizita]i site-ul
www.scutece-happy.ro sau
www.happy-club.ro.