Sunteți pe pagina 1din 58

UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIETI

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE


SPECIALIZAREA: INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N INDUSTRIE









PROIECT
TRATAREA I EPURAREA
APELOR REZIDUALE













NDRUMTOR STUDENT:
PROIECT: Panait Ana-Maria
Conf. Dr. Ing. AN IV, GRUPA 3155
PANAITESCU CAEN T.P.P./I.P.M.









PLOIETI
2013
2

TEMA DE PROIECTARE


A. S se elaboreze proiectul tehnologic al unei instalaii de epurare a
apelor uzate municipale
Se dau urmtoarele date: Q
zi,max
=760 m
3
/h= 0,211 m
3
/s

B. Compoziia apelor uzate care sunt introduse n staia de epurare
- Solide n suspensie - C
iss
= 360 mg/l
- Compui organici - CBO
5
= 590 mg/l
- CCO-Cr = 730 mg/l
- Azot total C
iN
= 11 mg/l
- Temperatura apei uzate: 20C
- pH = 6.4
C. Analize de laborator ale emisarului n care se deverseaz apele
epurate:
- Concentraia de oxigen dizolvat din receptor = 6 mg/l
- C
CCO-Cr
= 20 mg/l
- Solide n suspensie: (C
SS
)
r
= 50 mg/l
- Azot total C
Nr
= 2.5 mg/l
- Temperatura medie a apei = 10C
D. Studiile hidrologice ale emisarului indic:
- Viteza medie a apei v = 1,5m/s
- Debitul emisarului - Q
e
= 5 m
3
/s
- Coeficientul de sinuozitate al rului = 1,2
-
Constanta de oxigenare a apei din emisar - K
2
= 0,17 zi
-1
E. Utilaje ce urmeaz a fi proiectate:
Treapta mecanic:

Grtar
Deznisipator
Separator grsimi
Bazin de egalizare
Decantor primar
Treapta mecano-biologic:

Bazin cu nmol activ
Decantor secundar

3

CUPRINS

1.Introducere .............................................................................................................................. 4
2.Determinarea gradului de epurare necesar .............................................................................. 5
2.1.Calculul gradului de epurare necesar dupa materii in suspensie ...................................... 8
2.2.Calculul gradului de epurare dupa materia organica exprimat prin CBO
5
....................... 8
2.3.Calculul gradului de epurare dupa O
2
dizolvat .............................................................. 10
2.4.Determinarea gradului de epurare in ceea ce priveste consumul chimic de oxigen ...... 13
2.5.Determinarea gradului de epurare in ceea ce priveste azotul total ................................. 13
3.Alegerea variantei tehnologice optime .................................................................................. 14
Schema 1. Epurare mecanic ............................................................................................... 15
Schema 2. Epurare mecano-chimic .................................................................................... 17
Schema 3. Epurare mecano-biologic .................................................................................. 19
Schema 4. Epurare mecano-biologic .................................................................................. 21
4.Elaborarea schemei bloc tehnologice .................................................................................... 24
5.Proiectarea tehnologica a utilajelor ....................................................................................... 29
5.1.Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare (gratare, deznisipator, bazin
de egalizare, separator de grasimi, decantor primar)............................................................ 29
Gratare .............................................................................................................................. 29
Dimensionarea gratarelor ................................................................................................. 31
Deznisipatoare .................................................................................................................. 33
Dimensionarea deznisipatorului ....................................................................................... 35
Bazinul de egalizare ......................................................................................................... 36
Decantorul primar ............................................................................................................ 38
Dimensionarea decantorului ............................................................................................. 40
5.2.Calculul utilajelor n cadrul treptei biologice (bazin de nmol activ, decantorul
secundar) .............................................................................................................................. 42
Dimensionarea bazinului cu namol activ ......................................................................... 45
Decantorul secundar ......................................................................................................... 49
Tratarea nmolului activ ................................................................................................... 50
6.Determinarea costului apei epurate ....................................................................................... 56
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 58


4

1.I ntroducere
Natura actioneaza cu mijloace proprii in directia mentinerii indicatorilor de calitate
ai apei. Dar, in conditiile unei poluari tot mai accentuate, indicatorii de calitate nu mai pot fi
pastrati in limitele normale numai prin autoepurare. In aceste conditii, este necesara
interventia omului pentru prevenirea si combaterea poluarii. Prevenirea poluarii se face mai
ales prin masuri de supraveghere si control, iar combaterea poluarii se realizeaza prin
constructii, instalatii, echipamente etc. , prin asa-numitele statii de epurare a apelor.
Epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care
impuritatile de natura chimica( minerala si organica) sau bacteorologica continute in apele
uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze receptorului in
care se evacueaza si sa nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia.
Procesele de epurare sunt, in mare masura, asemanatoare cu cele care au loc in
timpul autoepurarii, numai ca sunt dirijate de catre om si se desfasoara cu o viteza mult mai
mare. Instalatiile de epurare sunt realizate tocmai in scopul intensificarii si favorizarii
proceselor care se desfasoara in decursul autoepurarii.
Procesele de epurare sunt de natura fizico-mecanica, chimica si biologica. In urma
aplicarii acestor procese rezulta ca principale produse: apele epurate (efluentul epurat) - care
sunt evacuate in receptor sau pot fi valorificate in irigatii sau alte folosinte; namoluri- care
sunt indepartate din statie si valorificate.
Epurarea apelor uzate cuprinde urmatoarele doua mari grupe de operatii succesive:
- retinerea si/sau transformarea substantelor nocive in produsi nenocivi;
- prelucrarea substantelor rezultate sub diverse forme ( namoluri, emulsii,
spume etc.) din prima operatie.
Procedeele de epurare a apelor epuzate, denumite dupa procesele pe care se bazeaza,
sunt:
- procedee mecanice- in care procesele de epurare sunt de natura fizica;
- procedee chimice- in care procedeele de epurare sunt de natura fizico-chimica;
- procedee biologice- in care procesele de epurare sunt atat de natura fizica cat
si biochimica.
Valorificarea sau tratarea in continuare a produselor obtinute la epurare se face
utilizand, in mare, aceleasi procedee mecanice, fizica-chimica si biologice. In acest sens, se
poate da ca cel mai bun exemplu tratarea namolului provenit din statiile de epurare orasenesti,
5

care se poate realiza prin: deshidratare, fermentare anaeroba, stabilizare aeroba, conditionare
chimica, incinerare etc.
2.Determinarea gradului de epurare necesar

Gradul de epurare (GE) este definit ca procentul de reducere, ca urmare a epurarii, a
unei parti din elemente poluante de natura fizica, chimica si biologica din apele uzate astfel
incat concentratia ramasa in apa epurata sa reprezinte sau sa se incadreze in valoarea limita
admisibila stabilita prin NTPA 001/2005.
Dupa tipul apei de suprafata, deosebim trei categorii de ape de suprafata care pot fi
supuse procesului de epurare, si anume: ape potabile, ape de agrement si ape industriale.
Formula generala pentru calculul gradului de epurare (GE) este:
, 100

=
i
f i
c
c c
GE (%)
unde: c
i
concentratia initiala a poluantilor din apele uzate pentru care se determina gradul de
epurare (mg/l);
c
f
concentratia finala a poluantilor din apele uzate dupa procesul de epurare (mg/l).
Se defineste gradul de dilutie, notat cu d, care se determina cu relatia:
,
q
Q
d
e
=
unde: Q
e
debit de emisar (m
3
/s);
q debit de ape uzate considerat a fi debitul maxim zilnic (m
3
/s).
Inlocuind cu valorile cunoscute din tema de proiectare, avem:
Q
e
= 5 m
3
/s; q = 0.211 m
3
/s.

5
23.81
0.211
d = =
Avand in vedere faptul ca dilutia nu se realizeaza in bune conditii in punctul de
deversare a apei uzate in emisari decat dupa o anumita lungime a cursului de apa (L
amestec
), se
va calcula un coeficient de dilutie real d

cu relatia:
,
'
q
Q a
d
e

=
unde: a coeficient de dilutie corespunzator sectiunii considerate. Se calculeaza in doua
moduri:
a = 0.7 0.9 (cu precizarea ca numai in sectiunea de amestec complet,sectiune ideala,
teoretica, poate avea o valoare egala cu unitatea). Se adopta a = 0.8.
6


'
0.8 5
18.96
0.211
d

= =

Acest coeficient de diluie poate fi determinat i cu ajutorul unei formule
stabilit de I.B. Rozdiler:

,
1
1
3
3
L e
L
e
q
Q
e
a
o
o

=

unde: coeficient ce caracterizeaz elementele hidraulice ale emisarului asupra desfurrii
procesului de autoepurare, respectiv asupra amestecrii i diluiei i se calculeaz cu relaia lui
Frolov:
, 3
q
T A
= | o

unde: coeficient care arat modulul de evacuare al apei epurate n emisar. Poate lua
urmtorele valori:
= 1 evacuarea se face la mal;
=1,5 evacuarea se face n talveg (n mijlocul curgerii);
= 3 evacuarea se face ntr-o instalaie de dispersie n emisar.
Se adopt = 1,5 (viteza maxim de curgere);
coeficient de sinuozitate al rului. Se calculez prin raportul ntre distana real
dup talveg (L) i distana n linie dreapt (L) ntre seciunea de evacuare a apelor i
seciunea examinat.
Din tema de proiectare = 1,2.
T coeficient de difuzie turbulent, care se calculeaz cu relaia:
;
200
H v
DT

= [m
2
/s]
v viteza medie de curgere a emisarului(m/s); v = 1.5m/s (din tema de proiectare);
H adncimea medie a emisarului (m). Se adopt H = 1.8 m;
0135 . 0
200
8 . 1 5 . 1
=

= AT ;

3
0, 0135
1, 5 1, 2 0, 719
0, 211
o = =

L distana real dup talveg de la punctul de vrsare al apelor uzate, n seciunea
transversal examinat (m). n calcul se consider situat la 1 km amonte de seciunea de
folosin, care se consider a fi de 15 km.
7

L = 15 1= 14 Km = 14000 m;
q debit de ape uzate, (m
3
/s); q = 0,211;
Se determin coeficientul de diluie:



Calculam d prin dou variante:
Pentru a = 0,8


Pentru a = 0,99



Se calculeaza lungimea de amestec (L
amestec
), lungimea dupa care se considera ca s-a
realizat amestecul complet intre apa uzata epurata si apa emisarului.
Se calculeaza L
amestec
cu relatia:

( )
3
1
lg
3 . 2
(

+
=
q a
q Q a
a
L
e
am
(m);
Se compara valorile lui L
am
cu L; L
am
s L.
Se folosesc ambele valori ale lui a.
Pentru a = 0.99

( )
3
2.3 0.99 5 0.211
lg 487.84
0.99 1 0.99 0.211
am
L m
(
+
= =
(


;
Pentru a =0.8

( )
3
2.3 0.8 5 0.211
lg 189.85
0.8 1 0.8 0.211
am
L m
(
+
= =
(



L = 14000 m; L
am
< L;


8

2.1.Calculul gradului de epurare necesar dupa materii in
suspensie
Se calculeaza gradul de epurare cu ajutorul relatiei:
100

=
i
ss
f
ss
i
ss
c
c c
GE (%);
unde:
i
ss
c - cantitatea de materii in suspensie din apa uzata care intra in statia de
epurare; din tema de proiectare
i
ss
c = 360 mg/l;

f
ss
c - cantitatea de materii in suspensie din apa uzata care poate fi evacuata
in emisar (din NTPA 001/2005);
f
ss
c = 35 mg/l.

360 35
100 90.28%
360
GE

= =

2.2.Calculul gradului de epurare dupa materia organica
exprimat prin CBO5
Se calculeaza prin trei metode:
- Se tine seama pe langa dilutie si amestecare si de capacitatea de
autoepurare a apei, ca urmare a oxigenarii/reoxigenarii la suprafata;
- Se tine cont numai de dilutie si amestecare;
- Se tine cont de prevederile NTPA 001/2005.

a) Se ia in considerare dilutia, amestecarea si capacitatea de autoepurare a apei. La
baza calcularii gradului de epurare, in ceea ce priveste CBO
5
sta ecuatia de bilant :
am
CBO e
t K r
CBo e
t K u a
CBO
C Q a q C Q a C q
5
2
5
1 . .
5
) ( 10 10 = +



. .
5
u a
CBO
C - concentratia de substante organice exprimate prin CBO
5
la gura de varsare in
emisar (mgO/l);
q debit masic zilnic de apa uzata;
10
-K1t
termen ce tine cont de procesul de autoepurare a apei unde K
1
- constanta de
consum a O
2
a carei valoare este impusa prin tema de proiectare in zile
-1
; K
1
= 0.1 zi
-1
;
t = timpul intre sectiunea de evacuare si cea de calcul (zile); se determina cu relatia:

v
L
t = zile;
9

L lungimea de la talveg la punctul de calcul (m); L = 14000 m;
v viteza de curgere a apei (m/s); v = 1.5 m/s;
a coeficient de dilutie;
Q
e
debit de emisar (m
3
/s); Q
e
= 5 m
3
/s;

r
CBO
C
5
- concentratia de substante organice exprimate prin CBO
5
a apei in
amonte de gura de varsare (mg/l);
r
CBO
C
5
= 2 mg/l;
K
2
constanta de oxigenare a apei emisarului;
Emisar cu viteza foarte mica; mica; mare; foarte mare, in functie de temperatura.
La 10
0
C se considera emisar cu viteza mica de curgere cu valoarea coeficientului de
deversare K
2
= 0.17 zile
-1
;
am
CBO
C
5
- concentratia de substante organice exprimate sub forma de CBO
5
dupa
sectiunea de amestec (mg/l). In general se impune
am
CBO
C
5
=7mg/l.
; 108 . 0
86400
333 . 9333
333 . 9333
5 . 1
14000
zile s t = = = =

( )
t K
t K r
CBO e
am
CBO e u a
CBO
q
C Q a C q Q a
C
1
10
10
2
5 5 . .
5

+
= (mg/l);
Pentru a = 0.8

( )
0.17 0.108
. .
5 0.1 0.108
0.8 5 0.211 7 0.8 5 2 10
105.96
0.211 10
a u
CBO
C


+
= =

mg/l;
Pentru a=0.99
( )
0.17 0.108
. .
5 0.1 0.108
0.99 5 0.211 7 0.99 5 2 10
129.42
0.211 10
a u
CBO
C


+
= =

mg/l;
Gradul de epurare se calculeaza cu relatia:
100
5
. .
5 5

=
i
CBO
u a
CBO
i
CBO
C
C C
GE (%)

i
CBO
C
5
= 590 mg/l;
Pentru 0.8

590 105.96
100 82.04%
590
GE

= = ;
Pentru 0.99

590 129.42
100 78.06%
590
GE

= =
10


b) Se tine cont de dilutie si amestecare
La baza calcului gradului de epurare in ceea ce priveste materia organica exprimata
prin CBO sta ecuatia de bilant este:
( )
am
CBO e
r
CBO e
u a
CBO
C Q a q C Q a C q
5 5
. .
5
+ = + ;

( )
( )
am
CBO
r
CBO
am
CBO
e u a
CBO
r
CBO e
am
CBO e u a
CBO
C C C
q
Q a
C
q
C Q a C q Q a
C
5 5 5
. .
5
5 5 . .
5
+

=
+
=
Pentru a = 0.8

( )
. .
5
0.8 5
7 2 7 101.79 /
0.211
a u
CBO
C mg l

= + = ;

590 101.79
100 82.75%
590
GE

= = ;
Pentru a = 0.99

( )
. .
5
0.8 5
7 2 7 124.29 /
0.211
a u
CBO
C mg l

= + =


590 124.29
100 78.93%
590
GE

= =

c) Se tine cont de valorea impusa pentru CBO
5
prin NTPA 001/2005
Gradul de epurare se calculeaza cu ajutorul relatiei:
100
5
5 5

=
i
CBO
NTPA
CBO
i
CBO
C
C C
GE (%)

NTPA
CBO
C
5
= 25 mg/l (NTPA 001/2005)

590 25
100 95.76%
590
GE

= = .

2.3.Calculul gradului de epurare dupa O2 dizolvat
a) Se calculeaza
am
CBO
C
5
al celor doua tipuri de ape (uzata si emisar) imediat dupa
gura de varsare.
am
CBO
C
5
= F D
max
(mg/l);
unde: F factor maxim de dilutie care i-a valori intre 1.5 2.5. Se adopta F = 2;
D
max
deficit maxim de oxigen in aval de sectiunea de evacuare si care rezulta din
diferenta dintre oxigenul la saturatie si oxigenul care trebuie sa existe in orice moment in apa.
11

D
max
= O
S
O
R

O
R
concentratia oxigenului in apa receptoare, concentratie ce ar trebui sa existe
permanent in apa; O
R
=6 mg/l;
O
S
concentratia oxigenului dizolvat la saturatie pentru temperatura de 20
0
C; O
S
=
9.2 mg/l;
D
max
= 9.2 6 = 3.2 mg/l;

am
CBO
C
5
= 2 3.2 = 6.4 mg/l.
Se aplica ecuatia de bilant, care permite calcularea concentratiei de materie organica in
ceea ce priveste CBO
5
pentru apa epurata deversata in apa receptoare:

( )
( )
q
C aQ C aQ q
C
C Q a q C Q a C q
r
CBO e
am
CBO e u a
CBO
am
CBO e
r
CBO e
u a
CBO
5 5 . .
5
5 5
. .
5
+
=
+ = +

Pentru a = 0.8

( )
. .
5
0.211 0.8 5 6.4 0.8 5 2
89.812 / ;
0.211
a u
CBO
C mg l
+
= =

Pentru a =0.99

( )
. .
5
0.211 0.99 5 6.4 0.99 5 2
109.622 / ;
0.211
a u
CBO
C mg l
+
= =
b) Se calculeaza valoarea concentratie de materie organica exprimata prin CBO dupa
20 zile :
20 5
104.17
au au
CBO CBO
C C = (mg/l)
20
1.46 89.812 131.13 /
au
CBO
C mg l = = ;

20
1.46 109.622 160.05 /
au
CBO
C mg l = = ;

20 5
1.46
r r
CBO CBO
C C = (mg/l)

20
1.46 2 2.92 / .
r
CBO
C mg l = =
c) Se calculeaza deficitul de oxigen din apa de suprafata in amonte de gura de
varsare, dupa ce in prealabil s-a calculat
am
CBO
C
20
.

e
r
CBO e
au
CBO am
CBO
Q a q
C Q a C q
C
+
+
=
20 20
20
(mg/l)
20
0.211 131.13 0.8 5 2.92
9.3442 /
0.211 0.8 5
am
CBO
C mg l
+
= =
+

12

20
0.211 160.05 0.99 5 2.92
9.3440 /
0.211 0.99 5
am
CBO
C mg l
+
= =
+

Se calculeaza deficitul de oxigen ca fiind diferenta dintre concentratia oxigenului dizolvat
la saturatie si concentratia de oxigen dizolvata, care ar trebui sa existe in apa de supafata:
D
O
= O
S
O
r
(mg/l)
Unde: O
S
oxigen la saturatie in functie de tipul emisarului (la temperatura de 10
0
C); O
S

= 11.3 mg/l;
O
r
cantitatea minima de oxigen din apa emisarului (Ordin 1146/2002); O
r
= 6
mg/l.
D
O
= 11.3 6 = 5.3 mg/l.

d) Se calculeaza timpul critic la care se realizeaza deficitul maxim de oxigen (dupa
gura de varsare din apa emisarului).

( )
1 2
1 20
1 2
1
2
1 lg
K K
K C
K K D
K
K
t
am
CBO
O
cr


= (zile)

( ) 5.3 0.17 0.1
0.17
lg 1
0.1 9.3442 0.1
0.153
0.17 0.1
cr
t zile
(


`
(

)
= =



( ) 5.3 0.17 0.1
0.17
lg 1
0.1 9.3440 0.1
0.153
0.17 0.1
cr
t zile
(


`
(

)
= =



e) Se calculeaza deficitul critic (D
cr
) de oxigen cu relatia:
( )
cr cr cr
t K
O
t K t K
am
CBO
cr
D
K K
C K
D
2 2 1
10 10 10
1 2
20 1
+

= ,

( )
0.1 0.153 0.17 0.153 0.17 0.153
0.1 9.3442
10 10 5.3 10 5.306
0.17 0.1
cr
D

= + =



( )
0.1 0.152 0.17 0.152 0.17 0.152
0.1 9.3440
10 10 5.3 10 5.306
0.17 0.1
cr
D

= + =



f) Se compara valoarea deficitului critic prin determinarea concentratiei minime de
oxigen in apa emisarului
C
Omin
= O
S
D
cr
,
13

O
S
= 11.3 mg/l (la 10
0
C);
C
Omin
= 11.3 5.306 = 5.994 mg/l > 4 mg/l.

2.4.Determinarea gradului de epurare in ceea ce priveste
consumul chimic de oxigen
Calcul consumului chimic de oxigen se face cu ajutorul relatiei:
100
. .

=
i
CCOcr
u a
CCOcr
i
CCOcr
C
C C
GE (%)
Unde:
i
CCOcr
C - concentratia initiala a materiei organice la intrarea in statia de epurare,
exprimata prin CCO-Cr;

. .u a
CCOcr
C - concentratia de materie organica exprimata prin CCO-Cr in apa epurata
deversata in emisar, ce corespunde valorii din NTPA 001/2005;

. .u a
CCOcr
C = 125 mg/l

730 125
100 82.88%
730
GE

= =

2.5.Determinarea gradului de epurare in ceea ce priveste azotul
total
Se calculeaza gradul de epurare (GE) cu formula:
100

=
i
N
f
N
i
N
C
C C
GE (%)
unde:
i
N
C - cantitatea de N
2
total la intrarea in statia de epurare;

i
N
C = 11 mg/l;

f
N
C - cantitatea de N
2
total la iesirea din statia de epurare comform NTPA
001/2005;

f
N
C = 10 mg/l.


11 10
100 9, 09%
11
GE

= = %

14

3.Alegerea variantei tehnologice optime

Pentru epurarea apelor uzate s-a ales o schem tehnologic alctuit din dou trepte de
epurare: una mecanic i cea de-a doua treapt biologic.
Procedeele de epurare mecano biologica se bazeaza pe actiunea comuna a proceselor
mecanice, chimice si bilogice si pot avea loc in conditii naturale (campuri de irigare si de
filtrare, iazuri biologice etc.) sau in conditii artificiale prin filtrare biologica (filtre biologice
de mica sau mare incarcare, filtre biologice scufundate, filtre turn, aerofiltre) sau in bazine de
aerare cu namol activ de mica sau mare incarcare, cu aerare normla sau prelungita.
Constructiile si instalatiile in care se realizeaza procesele biochimice de epurare
biologica alcatuiesc treapta secundara a statiei de epurare, avand drept scop final retinerea
materiilor solide in solutii si in special a celor organice. Namolul produs in treapta biologica
este retinut prin decantare, in decantoare secundare, numite si bazine clarificatoare. In aceasta
treapta de epurare sunt necesare, dat fiind complexitatea proceselor, unele constructii si
instalatii de deservire (pentru producerea si introducerea artificiala a aerului, statii de pompare
si conducte pentru transportul si distributia namolului activ etc.).
In conditiile functionarii normale a treptei de epurare primare si secundare, eficienta
acestora exprimata prin gradul de epurare realizat in ceea ce priveste materrile organice si a
materiilor in suspensie, separabile prin decantare, poate fi apreciat la 75 92%.
Epurarea mecano bilogica naturala constituie o solutie obisnuita pentru numeroase
statii de mica capacitate, deoarece in acest scop se poate folosi emisar ternul din apropiere sau
depresiunea de teren fara apa, in loc sa se construiasca un canal lung pana la receptor. In acest
scop, se aplica tehnica de infiltrare subterana (puturi absorbante sau campuri de filtrare) si de
irigare subterana. Puturile absorbante (utilizate tot mai rar) constituie o solutie admisibila
numai cand terenul este permeabil si nu afecteaza calitatea apei freatice care se gaseste la
mare adancime. De obicei aceste epurari necesita pompari; statia de pompare se monteaza
inainte sau dupa fosa septica.
Dezavantajul principal al acestui procedeu de epurare mecano biologica naturala il
constituie necesitatea scoaterii din circuitul agricol al unor suprafete mari de teren care in
cazul localitatilor mici sunt greu de obtinut.
Epurarea mecano biologica artificiala se realizeaza in filtre biologice si bazine de
aerare cu namol activ. Filtrele biologice sunt preferate bazinelor de aerare deoarece sunt mai
simplu de realizat si rezista la socuri hidraulice. Se folosesc filtre obisnuite de mica incarcare ,
filtre biologice cu discuri, filtre bilogice scufundate, transee filtrante etc. in ceea ce priveste
15

bazinele de aerare cu namol activ, utilizarea lor comporta deci gratare, decantoare, bazine de
aerare, decantoare scundare, spatii pentru fermentare si platforme de uscare a namolurilor. In
general, se prefera bzinele pentru oxidarea totala, bazinele combinate, santurile de oxidare etc.
Pentru alegerea variantei optime, se considera urmatoarele variante pentru care vom
calcula concentratiile itermediare pentru solidele in suspensie, CBO
5
, CCO-Cr si N
2
pe fiecare
treapta. Se vor compara cu valorile din NTPA 001/2002 pentru verificarea gradului de epurare
necesar.
Avem urmatoarele caracteristici initiale ale influentului (apa uzata municipala):
-
i
SS
C = 360 mg/l;
- CBO
5
= 590 mg/l;
- CCO Cr = 730 mg/l;

2
N = 11 mg/l.
Pentru fiecare utilaj avem eficienta constructiilor de epurare, exprmata in %. Cu
ajutorul acestor grade de epurare standard, calculam concentratia la iesire care reprezinta si
intrarea in urmatoarea treapta.
Folosim urmatoarea relatie:

100
100
i i
f
c GE c
c

= (mg/l)


Calculul concentratiilor intermediare, realizate pentru etapele de
epurare mecanica, biologica si verificarea realizarii gradului de
epurare necesar

Schema 1. Epurare mecanic


G/S grtare/site;
Dz deznisipator;
C-F separator grsimi;
D.P. decantor primar;
16

Pentru solide n suspensie
Grtare / site : GE = 5% ; c
i
SS
= 360 mg/l;


Deznisipator : GE = 50% ; c
i
SS
= 342 mg/l;


Decantor primar: GE = 50%; c
i
SS
= 171 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 conform creia c
ss
=35 mg/l, se constat c
valoarea obinut prin calcul este mai mare.

Pentru CBO
5

Grtare / site: GE = 0%; c
i
CBO5
= 590 mg/l;


Deznisipator: GE = 30%; c
i
CBO5
= 590 mg/l;


Decantor primar: GE = 35%; c
i
CBO5
= 413 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 conform creia

=25 mg/l, se constat c


valoarea obinut prin calcul este mai mare.

Pentru CCO-Cr
Grtare/ site: GE = 0%; c
i
CCO-Cr
= 730 mg/l;


Deznisipator : GE = 30%; c
i
CCO-Cr
= 730 mg/l;


Decantor primar: GE = 35%; c
i
CCO-Cr
= 511 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 conform creia c
cco-cr
=125 mg/l, se constat c
valoarea obinut prin calcul este mai mare.


17

Pentru N
2
Grtare / site: GE = 0%; c
i
N2
= 11 mg/l;


Deznisipator: GE = 35%; c
i
N2
= 11 mg/l;


Decantor primar: GE = 35%; c
i
N2
= 7.15 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 conform creia

=10 mg/l, se constat c


valoarea obinut prin calcul este mai mic.


Schema 2. Epurare mecano-chimic

G/S grtare/site;
Dz deznisipator;
D.P- decantor primar
C- F- coagulare-floculare

Pentru solide n suspensie
Grtare / site : GE = 5% ; c
i
SS
= 360 mg/l;


Deznisipator : GE = 50% ; c
i
SS
= 342 mg/l;


Coagulare-floculare: GE = 50%; c
i
SS
= 171 mg/l;


Decantor primar: GE = 50%; c
i
SS
= 85.5 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mare.
C- F
G/S
Dz

D.P.
Ap
uzat
Ap
epurat
18

Pentru CBO
5

Grtare / site: GE = 0%; c
i
CBO5
= 590 mg/l;


Deznisipator: GE = 30%; c
i
CBO5
= 590 mg/l;


Coagulare flocurare: GE = 50%; c
i
CBO5
= 413 mg/l;


Decantor primar: GE = 50%; c
i
CBO5
= 206.5 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mare.

Pentru CCO-Cr
Grtare/ site: GE = 0%; c
i
CCO-Cr
= 730 mg/l;


Deznisipator : GE = 30%; c
i
CCO-Cr
= 730 mg/l;


Coagulare flocurare: GE = 50%; c
i
CCO-Cr
= 511 mg/l;


Decantor primar: GE = 35%; c
i
CCO-Cr
= 255.5 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mare.

Pentru N
2
Grtare / site: GE = 0%; c
i
N2
= 11 mg/l;


Deznisipator: GE = 35%; c
i
N2
= 11 mg/l;


Coagulare-floculare: GE = 70%; c
i
N2
= 7.15 mg/l;


Decantor primar: GE = 35%; c
i
N2
= 2.15 mg/l;
19


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mic.

Schema 3. Epurare mecano-biologic




G/S grtare/site;
Dz deznisipator;
D.P. decantor primar;
B.N.A. bazin cu nmol activ;
D.S. decantor secundar.

Pentru solide n suspensie
Grtare / site : GE = 5% ; c
i
SS
= 360 mg/l;


Deznisipator : GE = 50% ; c
i
SS
= 342 mg/l;


Decantor primar: GE = 50%; c
i
SS
= 171 mg/l;


Bazin cu nmol activ: GE = 80%; c
i
SS
= 85.5 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mare.

Pentru CBO
5

Grtare / site: GE = 0%; c
i
CBO5
= 590 mg/l;


Deznisipator: GE = 30%; c
i
CBO5
= 590 mg/l;


G/S Dz

D.P.


B.N.A

D.S.
Ap
uzat
Ap
epurat
20

Decantor primar: GE = 35%; c
i
CBO5
= 413 mg/l;


Bazin cu nmol active: GE = 80%; c
i
CBO5
= 268.45 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mare.

Pentru CCO-Cr
Grtare/ site: GE = 0%; c
i
CCO-Cr
= 730 mg/l;


Deznisipator : GE = 30%; c
i
CCO-Cr
= 730 mg/l;


Decantor primar: GE = 35%; c
i
CCO-Cr
= 511 mg/l;


Bazin cu nmol activ: GE = 80%; c
i
CCO-Cr
= 332.15 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mic.

Pentru N
2
Grtare / site: GE = 0%; c
i
N2
= 11 mg/l;


Deznisipator: GE = 35%; c
i
N2
= 11 mg/l;


Decantor primar: GE = 35%; c
i
N2
= 7.15 mg/l;


Bazin cu nmol activ: GE = 70%; c
i
N2
= 4.65 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mic.


21

G/S Dz

D.P

F.B
Ap
uzat
Ap
epurat

D.S


C.A
Schema 4. Epurare mecano-biologic





G/S grtare/site;
Dz deznisipator;
D.P. decantor primar;
D.S. decantor secundar;
C.A adsorbie pe crbune activ.


Pentru solide n suspensie
Grtare / site : GE = 5% ; c
i
SS
= 360 mg/l;


Deznisipator : GE = 50% ; c
i
SS
= 342 mg/l;


Decantor primar: GE = 50%; c
i
SS
= 171 mg/l;


Filtru biologic: GE =80%; c
i
SS
= 85.5 mg/l;


Adsorbie pe crbune activ: GE = 75%; c
i
SS
= 17.1 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mic.

Pentru CBO
5

Grtare / site: GE = 0%; c
i
CBO5
= 590 mg/l;


Deznisipator: GE = 30%; c
i
CBO5
= 590 mg/l;


Decantor primar: GE = 35%; c
i
CBO5
= 413 mg/l;
22


Filtru biologic: GE =75%; c
i
CBO5
= 268.45 mg/l;


Adsorbie pe crbune activ: GE = 75%; c
i
CBO5
= 67.11 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mic.

Pentru CCO-Cr
Grtare/ site: GE = 0%; c
i
CCO-Cr
= 730 mg/l;


Deznisipator : GE = 30%; c
i
CCO-Cr
= 730 mg/l;


Decantor primar: GE = 35%; c
i
CCO-Cr
= 511 mg/l;


Filtru biologic: GE =70%; c
i
CCO-Cr
= 332.15 mg/l;


Adsorbie pe crbune activ: GE = 75%; c
i
CCO-Cr
= 99.645 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mic.

Pentru N
2
Grtare / site: GE = 0%; c
i
N2
= 11 mg/l;


Deznisipator: GE = 35%; c
i
N2
= 11 mg/l;


Decantor primar: GE = 35%; c
i
N2
= 7.15 mg/l;


Filtru biologic: GE =70%; c
i
N2
= 4.65 mg/l;


23

Adsorbie pe crbune activ: GE = 45%; c
i
NH4
= 1.4 mg/l;


Comparnd cu valoarea din NTPA 001/2005 se constat c valoarea obinut prin calcul este
mai mic.


24

Ape epurate
DS
DP
Ape uzate
4.Elaborarea schemei bloc tehnologice

S-a constatat ca varianta tehnologica optima este statia de epurare mecano biologica.
Schema bloc este prezentata mai jos:




Grtare/site
Deznisipatoare










B.N.A








25

Gratarele si sitele, conform STAS 12431/86, se prevad la toate statiile de epurare,
indiferent de sistemul de canalizare adoptat si indiferent de procedeul de intrare a apei in
statia de epurare. Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din
apele uzate (crengi si alte bucati de material plastic, de lemn, materiale moarte, legume, carpe
si diferite corpuri aduse prin plutire) pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de
epurare si pentru a reduce pericolul de colmatare a canalelor de legatura dintre obiectele
statiei de epurare.
Deznisipatoarele se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton armat unde
sunt retinute suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza,
indepedent unele de altele, cu o viteza constanta. In compozitia acestor depuneri predomina
particulele de origine minerala, in special nisipuri antrenate de apele de canalizare de pe
suprafata centrelor poluante. Necesitatea tehnologica a deznisipatoarelor in cadrul unei statii
de epurare este justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare impotriva actiunii
abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale rezervoarelor de fermentare a namolului
organic ocupate cu acest material inert, precum si pentru a evita formarea de depuneri pe
conductele sau pe canalele de legatura care pot modifica regimul hidraulic al influentului.
Decantoarele primare sunt bazine deschise in care se separa substantele insolubile
mai mici de 0.2 mm care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente,
precum si substantele usoare care plutesc la suprafata apei. In functie de gradul necesar de
epurare a apelor uzate, procesul de decantare este folosit, fie in scopul prelucrarii preliminare
a acestora inaintea epurarii lor in treapta biologica, fie ca procedeu de epurare finala, daca in
conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai separarea suspensiilor din apele
uzate.
Bazinele cu namol activ sunt constructii in care epurarea biologica aeroba a apei are
loc in prezenta unui amestec de namol si apa uzata, agitat in permanenta si aerat. Epurarea
apei in aceste bazine poate fi asemuita cu autoepurarea care se produce in apele de suprafata;
in bazinele cu namol activ insa in afara de agitarea si aerarea amestecului, se realizeaza si
accelerarea procesului de epurare, ca urmare a maririi cantitatii de namol prin trimiterea in
bazine a namolului de recirculare. Influentul cu continut de impuritati organice este pus in
contact intr-un bazin cu namol activ cu cultura de microorganisme care consuma impuritatile
degradabile biologic din apa uzata. Apa epurata se separa apoi gravitational de namol activ in
decantorul secundar. O parte din namolul activ, separat in decantorul secundar este recirculata
in bazinul de aerare, iar alta parte este evacuata ca namol in exces in decantorul primar in asa
fel incat in bazinele de aerare se mentine o concentratie relativ constanta de namol activ; in
26

bazinul de aerare cultura de microorganisme este mentinuta in conditii de aerare printr-un
aport permanent de aer sau oxigen.
Decantoarele secundare constitue o parte componenta importanta a treptei de epurare
biologica; ele au drept scop sa retina namolul, materiile solide in suspensie separabile prin
decantare. Namolul din decantoarele secundare are un continut mare de apa, este puternic
floculat, este usor si intra repede in descompunere; daca ramane un timp mai indelungat in
decantoarele secundare, bulele mici de azot, care se formeaza prin procesul chimic de
reductie, il aduc la suprafata si astfel nu mai poate fi evaluat.

Materii prime si auxiliare

Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii, intro instalatie
industriala, in vederea obtinerii unui produs.
Intrun proces de epurare a apelor uzate se utilizeaza materii prime de diferite
proveniente, acestea putand fi:
- materii prime naturale;
- materii prime fabricate industrial;
- produse secundare ale industriei chimice sau a altor ramuri industriale.
Materiile prime pot fi:
- amestecuri omogene de doua lichide organice ce urmeaza a fi separate prin
rectificare;
- solutiile diluate ale unor saruri supuse concentrarii prin operatia de evaporare;
- amestecuri gazoase ce urmeaza a fi separate prin absorbtie;
- diverse materiale sub forma granulara supuse uscarii.

Utilitati si energie
Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii: apa tehnologica,
apa de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire.

Apa
Apa ca agent de incalzire poate fi :
- apa calda cu temperatura pana la 90C;
- apa fierbinte, sub presiune, pana la temperatura de 130 150C.
27

Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Pentru
incalzire, se prefera apa dedurizata in scopul evitarii depunerilor de piatra.

Aburul
Aburul este cel mai utilizat agent de incalzire si poate fi: abur umed; abur saturat; abur
supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbioanele cu contra presiune sau
din operatiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de incalzire, avand caldura latenta de
condensare mare si coeficienti individuali de transfer de caldura mari. Temperatura aburului
saturat poate fi reglata usor prin modificarea presiunii. Incalzirea cu abur se poate realiza
direct, prin barbotare, sau indirect, prin intermediul unei suprafete ce separa cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana la
atingerea temperaturii de saturatie, cand coeficientul individual de transfer de caldura este mai
mic si apoi caldura latenta prin condensare.

Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele cele mai folosite datorita usurintei de transport la
distante mari si la punctele de consum si randamentelor mari cu care poate fi transformata in
energie mecanica, termica sau luminoasa.
Energia electrica transformata in energie mecanica este utilizata la actionarea
motoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje.
Energia electrica este folosita si la incalzire, prin transformare in caldura, folosind mai
multe tehnici:
- trecerea curentului prin rezistente electrice;
- transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii;
- folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica;
- folosirea pierderilor dielectrice;
- incalzirea prin arc electric.
Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a aparaturii, posibilitatea
generarii caldurii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de caldura intr- un volum mic,
realizarea unei incalziri directe, fara impurificarea mediului si la orice presiune.
Dezavantajul utilizarii energiei electrice il costituie costul ridicat si impunerea unor
masuri speciale de protectia muncii.
28

Aerul comprimat
Aerul comprimat poate fi utilizat in urmatoarele scopuri:
- ca purtator de energie (pentru actionarea aparatelor de masura si de reglare, in
atelierul mecanic);
- pentru amestecare pneumatica;
- pentru diferite scopuri(curatirea utilajelor, uscare, etc).

Subproduse materiale si energetice, deseuri
O cantitate important de deeuri provin de la treapta mecanic de epurare i sunt
constituite din corpuri plutitoare de dimensiuni mari care sunt reinute de grtare i site i din
depuneri minerale de la deznisipatoare. Aceste deeuri sunt colectate n containere unde se
usuc i apoi sunt deversate la groapa de gunoi a localitii
Epurarea apelor uzate, in vederea evacuarii in receptorii naturali sau recircularii lor,
conduce la retinerea si formarea unor cantitati importante de namoluri ce inglobeaza atat
materiile poluante din apele brute, cat si cele formate in procesul de epurare. O statie de
epurare poate fi considerata eficienta nu numai daca efluentul se incadreaza in limitele impuse
de calitatea receptorului, ci si daca namolurile rezultate au fost tratate suficient de bine in
vederea valorificarii lor finale, fara a afecta calitatea factorilor de mediu din zona respectiva.
La baza tuturor procedeelor de tratare a namolurilor stau doua procese tehnologice si
anume stabilizarea prin fermentare (anaeroba sau aeroba) si eliminarea apei din namol
(deshidratarea). Intre aceste doua procedee de baza exista diverse combinatii de procedee a
caror aplicare se face diferentiat in functie de conditiile locale definite de cantitatea si
calitatea namolurilor, de posibilitatea asigurarii terenurilor pentru amplasarea instalatiilor si
constructiilor respective, de disponibilitatea de energie.
Procedeele de prelucrare conduc la obtinerea urmatoarelor tipuri de namoluri:
- namol stabilizat (aerob sau anaerob);
- namol deshidratat (natural sau artificial);
- namol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimica sau compostare);
- namol fixat rezultat prin solidificare in scopul imobilizarii compusilor toxici;
- cenusa rezultata din incinerarea namolurilor.



29

5.Proiectarea tehnologica a utilajelor

Debite de calcul si de verificare utilizate in statiile de epurare municipale

Utilaje Debit de calcul (m
3
/s) Debit de verificare(m
3
/s)
Gratare / site Q
c
= 2Q
max,orar
Q
v
= Q
min, orar
Deznisipator Q
c
= 2Q
max, orar
Q
v
= Q
min, orar
Separator de grasimi Q
c
= Q
max, zi
Q
v
= Q
min, orar
Decantor primar Q
c
= Q
max, zi
Q
v
= 2Q
max, orar
BNA Q
c
= Q
max, zi
Q
v
= Q
max, orar
Decantor secundar Q
c
=Q
max, zi
Q
v
= Q
max, orar



5.1.Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare (gratare, deznisipator,
bazin de egalizare, separator de grasimi, decantor primar)

Gratare
Toate statiile de epurare, indiferent de sistemul de canalizare adoptat si independent de
procesul de intrare a apei in statia de epurare (curgere garvitationala sau compacta) au
montate la intrare gratare (fie ca sunt doua gratare, unul cu bare mai rare, iar altul cu bare mai
dense, fie ca sunt 2 sisteme in serie de gratare etc). In acest caz gratarele se prevad inaintea
statiei de pompare. Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari
din apele uzate pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si a reduce
pericolul de colmatare a canalelor de legatura dintre obiectivele statiei de epurare. In general,
se construiesc sub forma unor panouri metalice plane sau curbe in interiorul carora se sudeaza
bare de otel paralele prin care sunt trecute apele uzate. In cazul unor debite mari de ape uzate,
gratarele se considera ca sunt prevazute cu sisteme de curgere mecanica cu o inclinare de 45
95
0
C. Aceste gratare sunt amplasate in camere speciale care prezinta o supralargire a
canalului din amonte sub un unghi de raportare de 90
0
pentru a se evita formarea de curenti
turbionari. Pentru evitarea colmatarii este prevazut un canal de ocolire (by - pass) care asigura
evacuarea apelor uzate fara a inunda camera gratarelor si zonele din vecinatatea lor.
30

Barele cele mai frecvent folosite sunt cele de sectiune dreptunghiulara (10x40mm sau
8x60mm), dimensiunea minima fiind asezata normal pe directia de parcurgere a apei. Pentru a
reduce marimea pierderilor hidraulice la trecerea apei prin gratar, se recomanda rotunjirea
muchiilor barelor. Inune;lesituatii se poate accepta solutia cu bare cu sectiune rotunda care,
sub aspect hidraulic, prezinta rezistente minime, in schimb sunt dificile de curatat in timpul
exploatarii.
Gratarele rare indeplinesc, de obicei, rolul de protectie a gratarelor dese importiva
corpurilor mari plutitoare. Distanta intre barele acestui gratar variaza in limitele 50-100mm.
Gratarele dese prezinta deschiderile dintre bare de 16-20 mm, cand curatirea lor este
manuala, si de 25-60 mm, cand curatirea lor este mecanica. Cele din fata statiilor de pomapare
a apelor uzate brute au interspatiile de 50-150 mm.
Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici cu debite pana
la 0,1
3
/ m s , care deservesc maximum 15 000 locuitori. Curatirea se face cu greble, cangi,
lopeti, etc., iar pentru usurarea exploatarii se vor prevedea platforme de lucru la nivelul partii
superioare a gratarului, latimea minima a acestora fiind de 0,8 m. Avand in vedere variatiile
mari de debite ce se inregistreaza in perioadele ploioase sau uscate de-a lungul unui an,
exploatarea va fi mult usurata daca se prevad 2 panouri de gratare aferente debitelor
respective.
Gratarul cu curatire mecanica constituie solutia aplicata la statiile de epuarare ce
deservesc peste 15 000 locuitori, deoarce, in afara de faptul ca elimina necesitatea unui
personal de deservire continua, aigura conditii bune de curgere a apei prin interspatiile
gratarului fara a exista riscul aparitiei mirosurilor neplacute in zona.
Spre deosebire de gratarele cu curatire manuala unde nu se prevad panouri gratare de
rezerva,la cele cu curatire mecanica este necesar sa se prevada minimum un gratar de rezerva.
Curatirea gratarului este realizata de cele mai multe ori cu grable macanice care se deplaseaza
prin deschizaturile barelor gratarului prin intermediul unor lanturi sau cabluri.
Latimea gratarelor este limitata, ceea ce presupune adoptarea de mai multe compartimente
in camera gratarelor. Fiecare compartiment va fi prevazut cu stavile de inchidere pentru a
permite repararea gratarelor si a mecanismelor de curatire. In cazul cand depunerile retinute
pe gratare depasesc cantitatea de 0,1
3
/ m zi , iar procedeul de curatire este macanizat, se vor
pervedea obligatoriu utilaje pentru tocarea (faramitarea) acestor depuneri.
31

In afara de gratarele plane,se pot folosi si gratare curbe cu curatire mecanica, care se
compun dintr-un schelet matalic incastrat in beton, prevezut cu doua greble care curate, prin
intermitenta,gratarul.
Distanta dintre barele panoului se considera de 16 mm, iar viteza apei printre bare variaza
intre 0,8 si 1,1m/s.
Dimensionarea gratarului se face in functie de debitul apei uzate, de marimea interspatiilor
adoptate intre barele gratarului si de latimea barelor metalice din care se executa panouri-
gratar. Se va avea in vedere ca viteza apei prin gratar, din conditia de a nu se antrena
depunerile prin interspatiile gratarului, san u depaseasca 0,7 m/s la debitul zilnic mediu si de
maximum 1,2 m/s pentru debitul orar maxim.
In amonte de gratar, limita maximaa vitezei este 0,4 m/s la dibitul minim al apelor uzate,
iar limita maxima este de 0,9 m/s corespunzatoare debitelor maxime si a celor pe timp de
ploaie (aceste limite de viteze nu vor permite depunerea materiilor in suspensie pe radierul
camerei gratarului).

Dimensionarea gratarelor
Grtarele rein aproximativ 3-5% din materialele solide transportate de apele uzate. Din
varianta tehnologic aleas s-a propus un grad de epurare n ceea ce privesc materiile solide
de 5 %.
a) Debite de calcul si de verificare ale gratarelor
Q
c
= 2Q
max, orar
(m
3
/s)
Q
max, orar
= 0.211 m
3
/s
Q
c
= 2*0.211 = 0.422 m
3
/s;
Q
v
= Q
min, orar
(m
3
/s)
Q
min, orar
= 0.30 m
3
/s.
Se considera ca gratarele retin 3 5% din materialele solide transportate de apele uzate.
Prin varianta tehnologica aleasa s-a propus un G.E.=5%
b) Viteza apei uzate prin interspatiile gratarelor, v
g

Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 0.7 1.1 m/s. Se adopta v
g
= 0.8 m/s.
c) Caracteristicile celor doua gratare
- latimea gratarelor (s); s = 10 mm = 0.01 m;
- coeficientul de forma al barelor (|); | = 1.83;
- distanta dintre (b
i
); b
i
= 20 mm = 0.02 m;
32

- unghiul de inclinare (u); u = 75
0
.
d) Viteza apei in amonte de gratar, v
a

v
a
= 0.4 0.75 m/s. In perioadele cu ape abundente v
a
= 0.4 0.9 m/s.
Se calculeaza cu relatia:

max
2 h B
Q
v
c
c
a
= (m/s)
unde: Q
c
debit de calcul (m
3
/s); Q
c
= 0.422 m
3
/s;
B
c
inaltimea gratarelor (m); se adopta B
c
= 2 m;
h
max
inaltimea apei in amonte de gratar (m); h
max
= 0.25 0.6 m; se adopta h
max
=
0.4 m.

0.422
0.264 /
2 2 0.4
a
v m s = =

.
e) Se calculeaza suma latimilor interspatiilor dintre bare, b


=
max
2 h v
Q
b
g
c
(m)
v
g
= 0.8 m/s; h
max
= 0.4 m;

0.422
0.659 ;
2 0.8 0.4
b m = =


f) Se calculeaza numarul de bare, n
b

s
c b B
n
c
b


=
unde: c latimea de prindere a barelor; c = 0.3;
s latimea barelor, s = 10 mm = 0.01m;

2 0.659 0.3
104.1
0.01
b
n

= = .
g) Se verifica viteza apei in amote de gratare, v
a

v
a
= 74R
2/3
j
1/2
(m/s)
R raza hidraulica:
max
max
2 h B
h B
R
c
c
+

= ;
286 . 0
4 . 0 2 2
4 . 0 2
=
+

= R ;
j panta gratarului; j = 0.5mm = 0.0005 m;
s m v
a
/ 72 . 0 0005 . 0 286 . 0 74
2 / 1 3 / 2
= = .

33

h) Se calculeaza pierderile de sarcina pe gratar, h
u | sin
2
2
3 / 4

|
.
|

\
|
=
g
v
b
s
h
a
;
unde : | - coeficient de forma a barelor; |= 1.83;
s latimea barelor; s = 0.01 m;
b interspatiu dintre bare; b = 0.02 m;
v
a
viteza apei in amonte; v
a
= 0.5 m/s;
g acceleratia gravitationala; g = 9.81;
u - unghiul de inclinare; u = 75
0
;

4/3
2
0.01 0.264
1.83 sin75 1.829
0.02 2 9.81
h
| |
= =
|

\ .
m.

Deznisipatoare
Se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt retinute suspensiile
granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza independent unele de altele cu o
viteza constanta.
Aceasta viteza depinde de forma, marimea si greutatea particulei.
In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in special
nisipurile antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor populate, motiv pentru
care se numesc deznisipatoare.
Necesitatea tehnologica este justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare
impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale rezervoarelor de
fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert, precum si pentru a evita
formarea de depuneri pe conductele sau canalele de legatura care pot modifica regimul
hidraulic al influentului.
Ampalsamentul deznisipatoarelor se va prevedea de la inceputul liniei tehnologice de
epurare mecanica a apelor uzate, imediat dupa gratare, poate sa fie precedata si de statia de
pompare, cu conditia ca aceasta sa fie echipata cu pompe elicoidale de tip melc.
In functie de modul de curatire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu curatire
manuala si deznisipatoare cu curatire mecanica si curatire hidraulica.
In deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de materii organice antrenate de particule
minerale sau depuse impreuna cu acestea, mai ales la viteze mici. Sunt retinute particulele de
nisip, cu diametrul mai mare de 0,2-0,3 mm pana la maxim 1 mm. Eficienta deznisipatoarelor
34

scade in cazul in care particulele prezinta dimensiuni mai mici de 0,2 mm (50% din cantitatea
totala).
Se va dimensiona un deznisipator orizontal tip canal, latimea acestuia este putin mai mare
ca cea a canalelor apei uzate in statie.
Au forma in plan, dreptunghiular, cu raportul L/l=10-15, fiind prevazut cu doua sau mai
multe compartimente. La proiectarea deznisipatoarelor orizontale trebuie sa se stabileasca
dimensiunile corespunzatoare realizarii unei eficiente cat mai mari in sedimentarea
suspensiilor granulare.
O influenta hotaratoare a eficientei in deznisipator o are suprafata bazinului de
sedimentare a deznisipatorului si nu adancimea lui.
Dupa directia de miscare a apei, in aceste bazine se deosebesc deznisipatoare orizontale
cu miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare verticale unde miscarea apei se face pe
verticala.
Se mai numesc si deznisipatore tip canal deoarece latimea lor este putin mai mare fata de
cea a canalului de intrare a apelor uzate brute in statie.
Pantru debite mici se preconizeaza bazine alcatuite din doua compartimente separate prin
stavilare care permit functionarea lor prin intermitenta. In acest mod se asigura conditii pentru
curatirea manula a fiecarui compartiment, avand in vedere faptul ca nisipul este retinut la
suprafata unui material drenant sub care se prevede un dren comandat de o vana. Apa
rezultata de la golirea compartimentului ce urmeaza a fi curatat este dirijata inapoi in statie. In
sectiunea transversala, fiecare canal are forma dreptunghiulara, iar radierul are o panta de
0,02-0,05 in sens invers directiei de miscare a apei.
Evacuarea manuala a nisipurilor este admisa numai pentru cantitati de pana la 0,5
3
/ m zi .
In acest scop se ciurata nisipul de pe radier cu unelte terasiere, iar indepartarea lui se face prin
relee de lopatare sau benzi transportoare.
La proiectarea deznisipatoarelor orizontale se recomanda a avea in vedere proiectele tip
elaborate de PROED Bucuresti. Un astfel de bazin, cu doua compartimente are latimea de
1,50m iar adancimea totala variaza intre 1,50 si 3,0 m in functie de marimea debitului.
Proiectarea deznisipatoarelor orizontale consta in stabilirea formei si dimensiunilor
interioare ale bazinului, in dimensionarea instalatiilor de evacuare a depunerilor si in
dimensionarea dispozitivelor pentru mentinerea unei viteze constante a apei in deznisipator.
Viteza orizontala a apei inbazineste instransa dependenta de viteza critica la care este
antrenat materialul depus pe radierul deznisipatorului. Prin cercetari experimentale
indelungate s-a ajuns la concluzia ca viteza orizontala a apei trebuie sa fie mai mica sau egala
35

cu viteza critica la care apa uzata antreneaza suspensiile depuse pe fundul bazinului. Valoarea
maxima a acestei viteze orizontale este de 0,3 m/s corespunzatoare debitului orar maxim, iar
valoarea minima este de 0,05 m/s pentru debitul orar minim.

Dimensionarea deznisipatorului
Am ales GE = 50 % pentru materii solide, GE = 30 % pentru CBO
5
i GE = 35 %
pentru CCO
Cr
.
a) Debite de calcul si de verificare
Q
c
= 2Q
max, orar
= 0.422 m
3
/s;
Q
v
= Q
min, orar
= 0.3 m
3
/s.
b) Volumul util al deznisipatorului, V
dez

V
dez
= Q
c
t
d
(m
3
)
unde: Q
c
debit de calcul, m
3
/s; Q
c
= 0.422 m
3
/s;
t
d
timp de deznisipare, s; t
d
= 30 60 s; se adopta t
d
= 50 s;
V
dez
= 0.422 50 = 21.1 m
3
.
c) Calculul suprafetei orizontale, A
0

o = =
s
c
v
Q
L B A
0
(m
2
)
unde: o - coeficient ce tine cont de regimul de curgere si gradul de epurare pentru matriile
solide. Se adopta, pentru GE = 30%, o = 1.5;
v
s
viteza de sedimentare in deznisipator; se adopta v
s
= 2.3 cm/s;
v
s
= 0.023 m/s;
B latimea deznisipatorului;
L lungimea deznisipatorului.

2
0
0.422
1.5 27.52
0.023
A m = = .
d) Se calculeaza incarcarea superficiala, v
s
i

o
s i
s
v
v = (m/s)
s m v
i
s
/ 015 . 0
5 . 1
023 . 0
= = .
e) Se calculeaza aria tranzversala, A
t

a
c
t
v
Q
H B A = = (m
2
)
36

unde: Q
c
debit de calcul, m
3
/s; Q
c
= 0.422 m
3
/s;
v
a
viteza de trecere a apei prin deznisipator; v
a
= 0.05 0.3 m/s. In functie de
diametrul particulelor retinute (nisip) se adopta v
a
= 0.15 m/s.

2
0.422
2.81
0.15
t
A m = = .
f) Se calculeaza lungimea si latimea deznisipatorului
L = o v
a
t
d
(m)
L = 1.5 0.15 50 = 11.25 m;

L
A
B
0
= (m)

27.52
2.45
11.25
B m = = .
g) Se calculeaza inaltimea deznisipatorului
LB
V
H
dez
= (m)
21.1
0.766
11.25 2.45
H m = =

.
h) Se compartimenteaza deznisipatorul
Deoarece latimea deznisipatorului (B) este mai mare de 2 m, B = 2.45 m, se recurge la
decompartimentarea acestuia. Latimea unui compartiment nu va depasi 0.6 2 m si se
noteaza cu b
1
. Se adopta b
1
= 1.15 m.
Se calculeaza numarul de compartimente, n

1
b
B
n =

2.45
2 .
1.15
n compartimente = ~


Bazinul de egalizare
Variatiile de debit si de concentratie ce apar ca urmare a proceselor tehnologice
industriale si activitatii umanesau gospodaresti, provoaca dereglari in functionarea statiei de
epurare, de aceea se impune o rpiecta un bazin de egalizare si unuformizare a debitelor
respective. Operatia de uniformizare si egalizare a debitelor si concentratiilor apelor uzate
prezinta urmatoarele avantaje: evitarea problemelor de operare si instabilitatea regimului
37

hidraulic, evitarea instabilitatii parametrilor de operare si scaderii gradului de epurare a
diferitelor trepte de epurare, pentru epurarea fizico chimica si biologica concentratiile
uniforme reprezinta un avantaj atat prin prisma consumului de reactivi, cat si a problemelor de
mentinere constanta a eficientei procesului de epurare si in special pentru evitarea
incarcarilor soc, prin utilizarea unor debite si concentratii uniformizate se evita cheltuieli
suplimentare datorate supradimensionarii utilajelor.
Bazinul de egalizare a debitelor este de forma cilindrica si pentru proiectarea sa se
urmareste determinarea diametrului si inaltimii.
Schema de principiu a unui bazin de egalizare si unuformizare a debitelor este
prezentata mai jos:

h
s



h
u



h
d


D

Sectiunea tranzversala prin bazinul de egalizare

h = inaltimea utila, m; h
u
= 1.8 2 m; adoptam h
u
= 2 m;
h
s
inaltimea de siguranta, m; h
s
= 0.2 0.4 m; adoptam h
s
= 0.4 m;
h
d
inaltimea zonei de depunere, m; h
d
= 0.2 0.4 m; adoptam
h
d
= 0.4 m;
D diametrul bazinului, m; D = 12 20 m;
H = h
s
+ h
u
+ h
d
= 0.4 + 0.4 + 2 = 2.8 m.
Se adopt H = 2m.
871, 2
435, 6
2
v
V
A
H
= = = m
2

2
23, 55
4
v
D
A D
t
= = m
2
38

Decantorul primar
Decantorul este un bazin deschis in care se separa substantele insolubile mai mici de
0.20 mm, care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum si
substantele usoare care plutesc la suprafata apei.
In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este folosit,
fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta biologica, fie ca
procedeu de epurare finala, daca in conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai
separarea suspensiilor din apele uzate.
Dupa directia de miscare a apei uzate in decantoare, aceste se impart in doua grupe:
decantoare orizontale si decantoare verticale,; o varianta a decantoarelor orizontale sunt
decantoarele radiale. In decantoarele orizontale apele uzate circula aproape orizontal; in cele
verticale apa circula de jos in sus, iar in cele radiale apa se deplaseaza de la centru spre
periferie, cu aproximativ aceeasi inclinare fata de orizontala ca si la decantoarele orizontale.
Dupa amplasarea lor in statia de epurare, se deosebesc: decantoare primare, amplasate
inainte de instalatiile de epurare biologica si care au drept scop sa retina materiile in suspensie
din apele brute; decantoare secundare, amplasate dupa instalatiile de epurare biologica si care
au drept scop sa retina asa-numitele namoluri biologice, rezultate in urma epurarii in instalatii
biologice.
Randamentul sedimentarii particulelor floculente depinde de numerosi factori, cum ar fi:
timpul de decantare, incarcarea superficiala sau viteza de sedimentare si accesul sau
evacuarea cat mai uniforma a apei din decantor.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de sedimentare
sau de ridicare la suprafata a materiilor in suspensie, exprimata global prin incarcarea
superficiala sau hidraulica, in m
3
/m
2
h. Conform STAS 4162/1-89, marimea acestei incarcari
de suparfata variaza in functie de concentratia initiala a materiilor in suspensie din apa uzata
si de eficienta decantoarelor.
In scopul maririi eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar se folosesc
urmatoarele solutii tehnologice:
- cresterea duratei de decantare;
- adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor;
- aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor prin
intesificarea numarului de contacte ale particulelor floculente.
39

Ansamblul bazinelor de decantare trebuie sa prevada cel putin doua compartimente in
functiune cu dispozitive de separare; un canal de ocolire va asigura scoaterea din functiune a
fiecarei unutati de decantare.
La alegerea dimensiunilor decantorului s-a avut in vedere ca la suprafata apei in bazinele
largi se pot forma valuri datorita vantului, vor influenta eficienta procesului de decantare.

Decantorul primar orizontal longitudinal
Este un bazin din beton armat cu forma in plan dreptunghiulara, avand lungimi cuprinse
intre 30 100 m si adancimi medii de 3.0 m. Acest bazin se construeste separat sau in
grupuri, in scopul obtinerii unor reduceri ale suprafetelor de teren si economisirea volumelor
de beton in pereti, precum si pentru utilizarea in comun ale instalatiilor de curatire. Radierul
bazinului se executa cu o panta medie de 0.01 m, inversa sensului de curgere al apei, pentru o
mai usoara alunecare a namolului spre palnia de colectare situata la capatul amonte al
decantorului.
Colectarea namolului spre palnia de namol se poate face mecanic prin mecanisme
razuitoare montate pe un carucior sau pe un lant fara sfarsit, precum si manual, cu ajutorul
hidromonitoarelor. Cand se foloseste razuitorul mobil montata pe carucior, in fata caruciorului
se prevede o lama pentru colectarea spumei si a substantelor grase care, plutesc la suprafata
apei, acestea fiind impinse spre un jgheab pentru evacuarea materiilor plutitoare, fiind asezat
la partea amonte a decantorului.
Indepartarea namolului din palnie se face prin gravitatie (daca conditiile locale permit)
folosind o conducta cu diametrul minim de 200 mm,sau prin pompare folosind o conducta de
refulare cu un diametrul mai mare de 150 mm,precum si prin presiunea hidrostatica (cazul cel
mai raspandit) diametrul minim al conductei fiind de 200 mm.
O deosebita importanta in ceea ce priveste asigurarea unei eficiente maxime a
decantoarelor orizontale, o reprezinta, accesul uniform al apei in decantor. In acest scop se
poate aplica solutia cu orificii prevazute cu deflectoare sau solutia numai prin pereti gauriti,
orificiile fiind indreptate catre radier pentru ca prin schimbarea ulterioara a directiei de
curgere a apei, sa se asigure uniformizarea curentului pe toata inaltimea apei in bazin.
Forma si dimensiunile uzuale ale decantoarelor orizontale longitudinale sunt prezentate in
STAS 4162/1-89.

40

Dimensionarea decantorului
In conformitate cu STAS 4162/1-89, in decantorul primar se pot obtine
orientativurmatoarele eficiente:
- 40 60% in reducerea concentratiei suspensiilor solide;
- 20 25% in reducerea concentratiei CBO
5
.
n cazul decantorului primar s-au ppropus urmtoarele grade de epurare:
Gess = 50%; GE
CBO5
= 35%; GE
CCOcr
= 35%; GE
Nt
= 35%.
a) Debite de calcul si de verificare
Q
c
= Q
max,zi
(m
3
/s);
Q
c
= 0.211m
3
/s;
Q
v
= 2Q
max,orar
(m
3
/s);
Q
v
= 2 0.211 = 0.422 m
3
/s.
b) Determinarea vitezei de sedimentare, v
s

Viteza de sedimentare se determina in doua moduri:
- cu ajutorul testelor de sedimentare;
- se adopta din STAS 4126 1/1989 in functie de gradul de epurare stabilit pentru
solidele in suspensie si in functie de concentratia initiala a materiilor in suspensie din tema de
proiectare:
Viteza de sedimentare se propune a avea valori de v
s
= 1,5 m/h = 0,00041 m/s pentru
ncrcri iniiale cu materii n suspensie mai mic de 200 mg/L.
c) Calculul vitezei de circulatie a apei prin decantor, v
a

V
a
= 10 mm/s = 10 10
-3
m/s.
d) Timpul de stationare in decantor, t
s

Variaza intre 1.5 2.5 h, dar conform STAS 4162 1/89, se recomanda a fi de maxim 1.5 h.
t
s
= 1.5 h = 5400 s.
e) Calculul volumului spatiului de decantare, V
s

V
s
= Q
c
t
s
(m
3
)
V
s
= 0.211 5400 = 1139.4 m
3
.
f) Se calculeaza aria orizontala si aria tranzversala
s
c
o
v
Q
A = (m
2
);
2
0.211
514.63
0.00041
o
A m = = ;
a
c
tr
v
Q
A = (m
2
);
2
0.211
21.1
0.01
tr
A m = = .
41

g) Se calculeaza lungimea decantorului, L
L = v
a
t
s
(m)
L = 0.01 5400 = 54 m.
h) Se calculeaza inaltimea totala a decantorului, H
H = H
s
+ H
u
+ H
d
(m)
H
s
= inaltime de siguranta; H
s
= 0.2 0.6 m; se adopta H
s
= 0.5 m;
H
u
= inaltimea efectiva a zonei de sedimentare, m;
H
u
= v
s
t
s
= 0.00041 5400 = 2.25 m;
H
d
= inaltimea zonei de depuneri; H
d
= 0.2 0.6 m; se adopta
H
d
= 0.4m;
H = 0.4 + 2.25 + 0.5 = 3.15 m
i) Se calculeaza latimea decantorului, B
L
A
B
o
= (m)
514.63
9.53
54
B m = =
Deoarece B depaseste valoarea standardizata de 4 5 m, se recurge la
decompartimentarea decantorului si la calcularea numarului (n) de compartimente functie de
latimea adoptata pentru un compartiment si notata cu B
1
. Se adopta B
1
= 5 m.
1
B
B
n = ;
9.53
1.906
5
n = = - adoptam n = 2 compartimente.
j) Calculam volumul total de namol depus in decantor, V
t namol

p
C Q
GE
V
i
ss c
n
ss
namol t

=
100
100
,

(m
3
/zi)
unde: GE = 30% = 0.3;

n
densitatea namolului rezultat in bazinul de decantare primar;

n
= 1100 1200 Kg/m
3
; adoptam
n
= 1150 Kg/m
3
;
C
ss
i
- concentratia initiala de solide in suspensie la intrarea in decantor;
C
ss
i
= 360mg/l = 360 10
-3
Kg/m
3
;
p umiditatea namolului; alegem p = 95%;
Q
c
=36460.8 m
3
/zi

3 3
,
0.3 100
36460.8 360 10 68.48 /
1150 100 95
t namol
V m zi

= =



42


5.2.Calculul utilajelor n cadrul treptei biologice (bazin de nmol
activ, decantorul secundar)

Epurarea biologic constituie un proces prin care se elimin prin fenomene biochimice
coninutul de substane organice dizolvate i uneori a unor suspensii coloidale de natur
organic. n cadrul procesului ce are loc n epurarea biologic sunt folosite microorganisme
care particip la procese ce pot fi grupate n aerobe i anaerobe.
Microorganismele aerobe sunt folosite n mod curent la epurarea majoritii apelor uzate
cu caracter preponderent organic i n ultima vreme i la fermentarea aerob a nmolului.
Dei procedeele aerobe de epurare biologic n biofiltre, n bazine cu nmol activ, pe
cmpuri de irigaii i n iazuri difer ntre ele cu privire la timpul de contact ntre
microorganisme i apa uzat, necesarul de oxigen, modul de utilizare a nmolurilor biologic,
etc., fenomenele biochimice eseniale sunt identice.
Procesele de epurare biologic nu pot avea loc dect n cazul n care apele uzate supuse
epurrii au valoare biologic, respectiv conin, pe de o parte suficiente substane nutritive, iar
pe de alt parte, dispun de substanele necesare sintezei organice. Apele uzate menajere, prin
natura lor, avnd un coninut complex de substane organice biodegradabile, ntrunesc
condiiile unei epurri biologice.
Componena organic a apelor uzate industriale variaz n funcie de specificul
industriei i a materiilor prime prelucrate. Unele substane organice existente n apele uzate
industriale sunt degradate cu uurin de ctre microorganisme, alte substane solicit, pentru
ndeprtarea lor, o flor selecionat adecvat, iar alte substane sunt rezistente la atacul
microorganismelor sau sunt degradate n timp ndelungat.
Bazinul de nmol activ, are ca principal scop principal degradarea sau eliminarea
substanelor organice din apele uzate prin procese biochimice care conduc la scderea CBO
5

i a materiei solide coloidale preponderent de materie organic.
Procesul epurrii biologice n bazinul de nmol activ este asemntor celui care se
dezvolt n locurile sau cursurile naturale cnd se produce autoepurarea apei, aici aplicndu-se
un complex de msuri care contribuie la intensificarea proceselor: mrimea concentraiei
nmolului activ, aerarea artificial a operaiei, pentru intensificarea oxigenrii acesteia,
agitarea artificial a apei n vederea dispersrii n apa uzat brut a nmolului recirculat.
Avantajele folosirii bazinului cu nmol activ sunt: realizarea unei eficiene mai ridicate,
att iarna ct i vara, sunt lipsite de mirosul neplcut i de prezena mutelor, suprafeele
43

specifice constituente sunt mai reduse, permite o mai bun adaptare a procesului tehnologic
din staia de epurare la modificri de durat ale caracteristicilor apelor uzate, etc.
Marele inconvenient al acestui proces este de ordin energetic deoarece necesit un
consum specific de energie mai ridicat, aceast energie fiind absorbit de utilajele care
furnizeaz oxigenul necesar proceselor aerobe.
Un bazin de aerare se prezint sub forma unui bazin rectangular din beton armat, unde
epurarea biologic are loc n prezena unui amestec de nmol activ i ap uzat. Pentru
asigurarea unui contact intim i continuu a celor doi componeni ai amestecului, se impune o
agitare permanent a acestora cu ajutorul aerului care asigur, n acelai timp i oxigenul
necesar coloniilor de microorganisme aerobe existente n compoziia nmolului activ, sub
form de flocoane. n bazin se urmrete a se menine o concentraie cvasiconstant a
nmolului activ n decantorul secundar.
Simultan cu eliminarea substanei organice impurificatoare, se obine creterea
nmolului activ sub forma materialului celular insolubil i sedimentabil n decantoarele
secundare. O parte din acest nmol este utilizat n scopuri tehnologice proprii (nmolul activ
de recirculare), iar diferena numit nmolul activ n exces, este dirijat n decantoarele
primare pentru a le mri productivitatea de eliminare a suspensiilor datorit prezenei
flocoanelor care au efectul unui coagulant.
Pentru apele uzate cu concentraii mari n CBO
5
, viteza reducerii materiilor organice,
raportat la unitatea celular va rmne constant pn la o anumit limit de concentraie a
substratului, dup care, pentru valori ale acestuia mai reduse, viteza variaz numai n funcie
de concentraia materiilor organice i va fi descrectoare.
Apele uzate intr n bazinul de nmol activ apoi intr n decantorul secundar de unde o
parte din nmol este eliminat n exces sau este recirculat.
Ipoteze pentru proiecterea bazinelor cu nmol activ i a decantoarelor secundare :
1. bazinul de nmol activ este asimilat cu un bazin cu amestecare perfect n care se
consider c n orice punct din bazin concentraia substratului ct i a nmolului activ este
egal cu cea de la ieirea din bazin;
2. epurarea biologic se realizeaz n ansamblul format din bazinul de nmol activ i
decantorul secundar;
3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai n bazinul de
nmol activ, n decantorul secundar se realizeaz separarea flocoanelor biologice de apa
epurat i recircularea unei pri a nmolului activ n bazinul de nmol activ;
44

4. n decantorul secundar, nmolul activ trebuie meninut n stare proaspt prin
evacuarea excesului i recircularea unei pri de nmol activ n bazinul de nmol activ n
conformitate cu raportul de recirculare;
5. principalele caracteristici ale nmolului activ ce sunt avute n vedere n proiect n
treapta biologic, sunt:
- indicele volumetric a nmolului I
VN
;
- ncrcarea organic a nmolului I
ON
;
- indicele de ncrcare organic a bazinului I
OB.

Schema de baz n treapta biologic este prezentat n figura 2, care presupune
existena unui BNA alimentat cu aer, urmat de un DS n care are loc separarea flocoanelor.



Schema bloc a treptei de epurare biologic

Q
c

(de la treapta
mecanic)
Nmol activ recirculat
Nmol activ exces
Ap
epurat
aer
Nmol activ

Bazin cu nmol activ
Staie de
compresoare
Staie de
pompare
S
DS
P
45

Dimensionarea bazinului cu namol activ
a) Calculul materiei organice la intrarea n treapta biologic exprimat prin concentraia
la intrare n bazin a CBO
5
:
C
CBO5
= 590 mg/l
b) Debitul de calcul:
Q
c
= Q
zi, max
= 0,422 m
3
/s
Q
v
= Q
or, max
= 0,4 m
3
/s
c) Calculul gradului de epurare pentru treapta biologic n conformitate cu condiiile de
deversare (NTPA 001/2005)
GE
SS
= 80%; GE
CBO5
= 80%; GE
CCOCr
= 80%; GE
Nt
= 70%
d) Calculul ncrcrii organice a bazinului. I
OB
reprezint cantitatea de CBO
5
din
influent exprimat n Kg CBO
5
/zi care poate fi ndeprtat dintr-un m
3
de bazin de aerare. Se
poate calcula n trei moduri.
Folosind relaia de calcul:
I
OB
=
b
5
GE 1 K
V
CBO
=
GE
b
gradul de epurare n CBO
5
;
V volumul bazinului de aerare, m
3
;
K coeficient influenat de temperatur. Dac temperatura n bazin este:
T = 10 20
o
C, atunci K = 5;
T = 30 40
o
C, K = 7;
T = 20 30
o
C, K = 6;
8 . 0 1 5 =
OB
I = 2.236 Kg CBO
5
/m
3
zi.
e) ncrcarea organic a nmolului activ, se poate calcula:
- Folosind relatia:
N
ib 5 CBO C
ON
C V
C Q
I

=
Q
C
debit de calcul;
C
CBO5ib
concentraia iniial a CBO
5
;
V volumul bazinului cu nmol activ;
C
N
concentraia nmolului; C
N
= 2,5 4 Kg/m
3

I
ON
=
N
OB
C
I
;
46

I
ON
= k (1 GE
b
) = 5 (1 0,8) = 1 kg CBO
5
/Kg NA zi;
f) Se calculeaz concentraia nmolului activ

2.236
2.236
1
OB
N
ON
I
C
I
= = = kg CBO
5
/m
3

g) Volumul bazinului cu nmol activ
V =
3
5 5
0.422 590 10
3600 24 9620.69
2, 236
C CBO ib C CBO ib
OB N ON
Q C Q C
I C I


= = =

m
3
;

h) Calculul debitului de nmol activ recirculat
Q
R
= r Q
C,
(m
3
/s) ;
r = raport de recirculare
r = 100 *
C C
C
N R
N

;
C
R
= 10 kg MTS/m
3
;
C
N
concentraia nmolului activ;
C
R
concentraia nmolului recirculat.
% 80 . 28 100
236 . 2 10
236 . 2
=

= r .

28.80
0.422 0.122
100
r
Q = = m
3
/s;
i) Timpul de aerare
Dac se ia n calcul recircularea namolului
t
ra
=
( )
'
9620.69
3.73
0.422 0.295 *3600
c r
V
Q Q
= =
+ +
ore
unde: Q
r

= debitul maxim de recirculare; se recomand a fi max


Q
r

= 0.7 Q
c
= 0,7 0.422 =0. 295 m
3
/s
j) Calculul nmolului n exces
Acest calcul se face cu relaia Huncken:
0.24 5
1.2 ,
100
CBO
Nex ON SB
GE
Q I L = Kg/zi
unde L
SB
= V
B
I
OB
= 9620.69 2,236 =21511.86 kg/zi
0.24
80
1.2*1 * *21511.86 20651.39
100
Nex
Q = = kg/zi
k) Calculul necesarului de oxigen se face cu relaia:
5 o CBO Nt
C a GE C b C = + kg O
2
/zi
47

a GE
CBO5
C corespunde necesarului de oxigen pentru respiraia substratului
b C
Nt
reprezint necesarul de oxigen pentru respiraia endogen nelund n
considerare procesul de nitrificare.
unde: a = coeficient corespunztor utilizrii substratului de ctre microorganisme. Pentru
apele uzate municipale a = 0,5 kg O
2
/kg CBO
5
.
GE
b
= gradul de epurare realizat n treapta de epurare biologic. GE = 80 %.
C = cantitatea total de materie organic exprimat prin CBO
5
adus de ctre apa uzat
influent. C = Q
c
(C
CBO5
)
ib
[kg CBO
5
/zi]
C = 0,422 590 10
-3
3600 24 = 21511.87 kg CBO
5
/zi
b = coeficient necesar respiraiei endogene a microorganismelor, respectiv de oxigenul
consumat de unitile de nmol activ aflat n bazin, n timp de o zi. Se adopt b =
0,15 kg O
2
/ kg CBO
5
zi
C
Nt
cantitatea total de materii solide totale de nmol activ i se determin cu relaia:
21511.87
21511.87
1
Nt
ON
C
C
I
= = = kg O
2
/zi
2
0.5 0.8 21511.87 0.15 21511.87 11831.53 /
o
C kgO zi = + =

l) Se calculeaz capacitatea de oxigenare, CO care reprezint cantitatea de oxigen ce
trebuie introdus prin diferite sisteme de aerare.
CO =
2
10
1 760
OS
O
SA B t
C k
C
C C k p o

kg/zi
unde: C
O
= cantitatea de oxigen necesar consumului materiilor organice de ctre
microorganisme. C
O
= 11831.53kg O
2
/zi
= raportul dintre capacitatea de transfer a O
2
n apele uzate i capacitatea de transfer
a O
2
prin apa curat. = 0,9 pentru apele uzate municipale.
C
OS
= concentraia de saturaie a O
2
n ap condiii standard (la temperatura de 10
0
C i
760 mm Hg n ap curat). C
s
= 11,3 mg/l (conform STAS 11566/91).
C
SA
=

condiii de saturaie a O
2
n amestecului de ap uzat i nmol activ la
temperatura de lucru (20
0
C). C
SA
= 7,4 mg/l (conform STAS 11566/91).
C
B
= concentraia efectiv a O
2
n amestec de ap uzat i nmol activ la temperatura
de lucru (20
0
C). Se recomand pentru C
B
valori cuprinse ntre 1,5-2 mg/l.. Se
adopt C
B
=1,5 mg/l
48

t
k
k
10
= raportul dintre coeficientul de transfer al O
2
n ap pentru temperatura de 10
0
C
i coeficientul de transfer al O
2
pentru temperatura de lucru (20C). Se adopt
t
k
k
10
=0,83 (conform STAS 11566/91).
p = presiunea barometric anual calculat cu o medie a valorilor zilnice n oraul
unde se realizeaz epurarea apelor uzate. Se adopt p = 782 mm Hg.
1 11, 3 760
11831.53 0,83 20309.99
0, 9 7, 4 1, 5 782
CO = =

kg/zi
m) Utilizarea sistemelor de aerare pentru eficientizarea activitii bilogice, respiraia
de oxidare bilogic care permit degradarea substanelor organice folosete un sistem de
distribuie a aerului generat n compresoare sau turbosuflante folosind dispozitive pnematice
de dispersie a aerului. Dispersia aerului se paote face sub form de bule fine (avnd diametrul
mai mic de 0,3 mm), bule mijlocii (cu D = 0,3 3 mm) i bule mari (cu D = 10 mm). n
proiectare se vor alege dispersarea aerului prin bule fine care caracterizeaz sistemul de
distribuie prin materiale poroase. Se calculeaz capacitatea de oxigenrare orar.

20309.99
' 846.25
24 24
CO
CO = = = kg O
2
/h
n) Se calculeaz debitul de aer necesar i acesta se afl cu formula:

3
' 10
aer
s imersie
CO
Q
CO H

m
3
/h
unde: CO
s
capacitatea specific de oxigenare a BNA-ului prin insuflaera aerului care
variaz ntre 8 10 g O
2
/m
3
i m
3
bazin pentru bule fine. Se alege CO
s
= 9 g
O
2
/m
3
aer.
Se va calcula suprafaa plcilor poroase A
p
n ipoteza n care distribuitorul de aer
este poziionat la o nlime de imersie n masa de ap uzat fa de suprafaa bazinului. Se
adopt H
imersie
= 4 m.

3
846.25 10
23506.94
9 4
aer
Q

= =

m
3
/h

23506.94
391.78
1 60
aer
p
aer
Q
A
I
= = =

m
2

unde: I
aer
intensitatea aerrii. Se adopt 1 m
3
/m
2
min aer.
Se calculeaz energia brut a sistemului de aerare, E
b
.
E
b
= H
imersie
E
sp
kWh/m
3

49

unde: E
sp
consumul energetic specific, E
sp
= 5,5 Wh/m
3
.
E
b
= 4 5,5 10
3
= 22000 kWh/m
3

o) Se calculeaz dimensiunile BNA-ului i numrul de compartimente.
- inlimea BNA-ului este cuprins ntre 3 5 m.
H
t
= H
imersie
+ H
sig
(0,5 0,8 m) = 4 + 0,75= 4,75 m
- limea BNA-ului
B = (1 1,5)H = 1,25H = 1,25 4,75 = 5,937 m
- lungimea BNA-ului
L = (8 -18)B = 8B = 8 5,937 = 47,5 m

Decantorul secundar
n decantoarele secundare se reine membrana biologic sau flocoanele de nmol activ
evacuate odat cu efluentul din filtrele biologice, respectiv din bazinele de aerare. Rezult c
decantorul secundar constituie o parte component de baz a treptei de epurare biologic.
Decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip longitudinal i radial, echipate cu
dispozitive adecvate pentru colectarea i evacuarea nmolului n mod continuu sau cu
intermiten, intervalul de timp dintre dou evacuri de nmol s nu fie mai mare de 4,0 ore.
Avnd n vedere c acest nmol prezint un coninut mare de ap, evacuarea lui se face prin
sifonare, sau prin pompare; podul raclor este echipat cu conducte de suciune care dirijeaz
nmolul spre o rigol pentru evacuarea lui n exterior.
Se va proiecta un decantor secundar radial n conformitate cu urmtoarele date:
a) Debitul de calcul si debitul de verificare
Q
C
= Q
zi,max
(m
3
/s);
Q
c
= 0.422 m
3
/s;
Q
V
= Q
orar, max
(m
3
/s);
Q
V
= 0.4 m
3
/s.
b) Se stabilete ncrcrile superficiale ale DS cu materii solide:
I
ss
=
( )
N c R
u
C Q Q
A
+
kg/h m
2

unde: C
N
- concentraia nmolului activ (kg/m
3
).
Q
R
- debitul de recirculare [m
3
/h].
A
u
suprafaa util a decantorului radial
50

Se determin
'
SD
v - ncrcarea hidraulic a decantorului, se determin pe baza
experienelor n conformitate cu
'
SD
v s 1,9 m
3
/m
2
h la valoarea lui I
BN
< 150 cm
3
/g. Se va
adopta valoarea lui
'
SD
v = 1,2 m
3
/m
2
h.
'
'
0, 236
3600 708
1, 2
c c
SD u
u SD
Q Q
v A
A v
= = = = m
2

I
ss
=
2.236 (0.422 0.121)*3600
*24 148.17
708
+
= kg/m
2
zi
c) Se determin timpul de decantare
n conformitate cu STAS 4162/2-89 valoarea lui t
dc
= 3,5 - 4 h. Se adopt t
dc
= 4 h.
d) Se calculeaz nlimea util a decantorului i respectiv a volumului decantorului
secundar
h
u
= t
dc
v
sc
= 4 1,2 = 4,8 m
V = Q
c
t
dc
= 0,422 4 3600 = 6076.8 m
3

Se impune un numar minim de 2 decantoare radiale (pag. 363 din Canalizri de
Dima) cu:
A
o
= 453.65 m
2
(conform STAS 4162/2-89) => D = 40 m, H = 3,9 m, V
util
= 6048 m
3
.
e) Se calculeaz volumul de nmol rezultat din decantorul secundar
V
n
=
100
100
i
SS c
n
GE
C Q
p


unde: GE - eficiena separrii nmolului activ n DS = 85%.

n
- greutatea specific a nmolului, care pentru o umiditate a nmolului de 95% este
ntre 1100-1200 kg/m
3
. Se consider
n
= 1150 kg/m
3
.
C
ss
i
- concentraia iniial a materiei solide intrate n decantorul secundar; c
d
= 64,15
mg/l.
p - umiditatea nmolului decantat; p = 95%.
3
0,85 100
360 10 0, 422 3600 8.08
1150 100 95
n
V

= =

m
3
/h
Tratarea nmolului activ
Procedeele de tratare a nmolurilor sunt multiple i variate, cu mult mai multe fa
de cele folosite n tehnica epurrii apelor uzate
Nu se pot stabili reele i tehnologii universal valabile, ci fiecare obiectiv trebuie
studiat n condiiile sale specifice, pe baza cunoaterii aprofundate a caracteristicilor
nmolurilor supuse prelucrrii i a performanelor obinute n procesele unitare.
51

La baza tuturor procedeelor de tratare a nmolurilor stau dou procese tehnologice i
anume stabilizarea prin fermentare (anaerob sau aerob) i eliminarea apei din nmol
(deshidratare). ntre aceste dou procedee de baz exist diverse combinaii de procedee a
cror aplicare se face difereniat n funcie de condiiile locale definite de calitatea i
cantitatea nmolurilor, de posibilitatea asigurrii terenurilor pentru amplasarea instalaiilor i
construciilor respective, de disponibilitatea de energie.
Clasificarea procedeelor de tratare a nmolurilor se poate face dup criteriul reducerii
umiditii, dup criteriul diminurii componentei organice, dup criteriul preului de cost.
Procedeele de prelucrare conduc la obinerea urmtoarelor tipuri de nmoluri:
- nmol stabilizat (aerob sau anaerob);
- nmol deshidratat (natural sau artificial);
- nmol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimic sau compostare);
- nmol fixat, rezultat prin solidificare n scopul imobilizrii compuilor toxici;
- cenu, rezultat din incinerarea nmolurilor.
Principalele tipuri de nmol ce se formeaz n procesele de epurare a apelor uzate sunt:
- nmol primar, rezultat din treapta mecanic de epurare;
- nmol secundar, rezultat din treapta de epurare biologic;
-nmol amestecat (mixt), rezultat din amestecul de nmol primar cu nmol
activ n exces;
- nmol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimic a apei uzate prin
adaos de ageni de neutralizare, precipitare, coagulare-floculare.
n funcie de compoziia chimic, nmolurile pot fi:
- nmoluri cu compoziie predominant anorganic, care conin peste 50 %
substane minerale;
- nmoluri cu compoziie predominant organic, care conin peste 50 %
substane volatile.
innd seama de stadiul de prelucrare n cadrul staiei de epurare, deosebim:
- nmol primar brut;
- nmol activ n exces proaspt (nmol secundar);
- amestec de nmol proaspt;
- nmol stabilizat (aerob sau anaerob).


52

Fermentarea nmolurilor
Fermentarea nmolurilor proaspete, n vederea unei prelucrri ulterioare sau
depozitrii lor, se poate realiza prin procedee sau procese anaerobe sau aerobe, primele fiind
cele mai des cunoscute.
Prin fermentarea anaerob se nelege procesul de degradare biologic a substanelor
organice, avnd la baz activitatea bacteriilor metanice. n urma acestui proces are loc o
reducere de volum a nmolurilor, ca urmare a bioconversiei substanelor organice n gaze i
ap. Fermentarea anaerob poate fi socotit ca un procedeu de condiionare, avnd n vedere
modificarea structurii i a filtrabilitii. n acelai timp, prin fermentare sunt distruse
bacteriile patogene, oule de helmini, motiv pentru care acest procedeu de tratare a
nmolurilor a cunoscut o larga aplicabilitate.
Fermentarea anaerob este un proces ce se desfoar n dou faze:
a) faza de lichefiere a substanelor organice i de formare a acizilor volatili (faza acid,
nemetanogen);
b) faza de gazeificare, n care se continu conversia produilor din prima faz n gaze
(CH
4
i CO
2
);
Procedeul de fermentare aerob a nmolurilor, cunoscut i sub denumirea
procedeului nmolului stabilizat, are la baz procedeele biochimice cunoscute de la epurarea
biologic a apelor uzate cu nmol activ. n acest scop, stabilizarea aerob a nmolului poate
avea loc n bazine separate sau n bazine comune cu apa uzat ce urmeaz a fi epurat
biologic.
Fermentarea aerob n bazine independente este frecvent aplicat n prezent deoarece
se suport mai bine ocurile biologice, ntruct masa de nmol activ n contact cu efluentul
este mai mare i CBO
5
este mai mic. Necesitatea de oxigen este mai mic deoarece nmolul
provenit dintr-un bazin de aerare va solicita numai oxigenul necesar respiraiei endogene a
nmolului. Gradul de stabilizare aerob a nmolului, fa de cea anaerob care se poate
aprecia prin producia de gaz, este dificil de apreciat, motiv pentru care sunt necesare analize
repetate de laborator. Comparativ cu fermentarea anaerob, procesul de stabilizare aerob este
mai puin influenat de substanele toxice, este lipsit de miros i necesit o exploatare simpl.
Dintre dezavantaje se semnaleaz, consumul mare de energie pentru utilajele de aerare
proprii, comparativ cu fermentarea anaerob care produce i gaz de fermentare. Comparnd
cele dou sisteme de stabilizare biologic a nmolului, pentru staiile mari de epurare, apare
net avantajos procedeul de stabilizare anaerob, mai ales sub aspectul energetic.

53

ngroarea nmolului
Reprezint cea mai simpl i larg rspndit metod de concentrare a nmolului,
avnd drept rezultat reducerea volumului i ameliorarea rezistenei specifice la filtrare. Gradul
de ngroare depinde de mai multe variabile, dintre care cele mai importante sunt: tipul de
nmol, concentraia iniial a solidelor, temperatura, utilizarea agenilor chimici, durata de
ngroare.

Tratarea preliminar a nmolurilor
Tratarea preliminar a nmolurilor const n crearea condiiilor favorabile necesare
prelucrrii ulterioare (deshidratarea natural, artificial i avansat).
Condiionarea chimic a nmolurilor cu reactivi chimici este o metod de
modificare a structurii sale, cu consecine asupra caracteristicilor de filtrare. Faza solid a
nmolului este format, n principal din particule fine dispersate i coloizi care sedimenteaz
greu.


Agenii de condiionare chimic a nmolului se pot grupa n trei categorii:
- minerali: sulfat de aluminiu, clorhidrat de aluminiu, clorur feric, sulfat
feros, oxid de calciu;
- organici: polimeri sintetici, produi de policondensare, polimeri naturali;
- micti: amestec de polimeri sintetici cu sruri minerale sau amestec de
coagulai minerali.
Condiionarea termic are n vedere modificarea structurii nmolului cu ajutorul
temperaturii i presiunii ridicate, astfel c nmolul poate fi deshidratat mecanic fr a apela la
condiionarea chimic. Condiionarea termic se realizeaz la temperatura de 100 200 C,
presiunea de 1 2,5 bar i durate de nclzire pn la 60 minute, depinznd de tipul i
caracteristicile nmolului i de procedeul utilizat.

Elutrierea (splarea nmolurilor), mpreun cu condiionarea chimic ocup un
loc important n cadrul tratrii importante a nmolurilor. Elutrierea nmolului este un proces
fizic de condiionare care asigur scderea rezistenei specifice la filtrare prin eliminarea din
nmolul fermentat sau brut mineral a coloizilor i a particulelor fin dispersate. Pe de alt
parte, elutrierea reduce i alcalinitatea nmolului, necesar n special, cnd se prevede
folosirea de reactivi pentru condiionarea nmolului (cazul vacuumfiltrelor).
54


Alte procedee de condiionare se refer la procedeul prin nghearea nmolului
care este similar cu condiionarea termic. La temperaturi sczute, structura nmolului se
modific, iar la dezgheare cedeaz cu uurin apa. Condiionarea cu material inert trebuie
analizat pentru anumite tipuri de nmol i surse de materiale inerte locale, fie pentru
creterea puterii calorice a nmolului, fie pentru valorificarea nmolului n agricultur.

Deshidratarea nmolului
n mod obinuit, nmolurile trebuie transportate cu vehicule la locul de valorificare
sau de depozitare final. Aceast operaie nu este posibil deoarece nmolurile fermentate
conin mari cantiti de ap, umiditatea lor ajungnd la 95 97%. Aceast situaie impune
aplicarea unui proces de deshidratare chiar n staia de epurare; prin aceasta volumul lor se
reduce considerabil i devin transportabile la uscat.
Deshidratarea se poate realiza prin urmtoarele procedee:
- naturale, de evaporare i drenare;
- artificiale care pot fi mecanice i termice.
n funcie de gradul de reducere a umiditii, deosebim urmtoarele metode de
prelucrare a nmolurilor:
- deshidratarea natural cu reducerea de umiditate la 75 80%;
- deshidratarea mecanic, pn la 50 75%;
- deshidratarea termic, pn la 20 30%.

Valorificarea i evacuarea final
Valorificarea nmolurilor nu constituie un scop n epurarea apelor uzate urbane, ea
trebuie considerat numai ca fiind un mijloc de ndeprtare raional a substanelor nocive din
apele uzate.
Nmolul din staiile de epurare urbane conin, n afar de gazele de fermentare,
unele substane care pot fi valorificate. Unele dintre acestea, cum sunt substanele hrnitoare
pentru sol i plante i-au gsit o larg utilizare. n schimb, recuperarea de metale i de alte
substane utile se aplic n special la nmolurile provenite din apele uzate industriale.
Folosirea nmolului n agricultur se face sub form de nmol lichid proaspt, nmol
lichid stabilizat aerob, nmol lichid pasteurizat, nmol deshidratat, nmol compostat, nmol
uscat, n toate cazurile fiind obligatoriu a respecta normele i restriciile ecologice
recomandate de ageniile de protecia mediului.
55

Pentru nmoluri ce nu se preteaz la valorificare sau pentru cele care nu au nc
create condiii de valorificare, se pune problema unei depozitri finale, n condiii
corespunztoare de protecie a mediului nconjurtor. n acest scop, se pot folosi iazurile de
nmol, halde speciale de depozitare, n subteran, evacuarea n mare la distane convenabile
fa de rm i la o anumit adncime.


56

6.Determinarea costului apei epurate

Aprecierea eficienei unei staii de tratare a apei trebuie fcut i din punct de vedere al
aspectelor economice. Pentru aceasta este necesar a stabili costul apei.
Exploatarea staiilor de epurare se reflect n costul epurrii apei (lei/m
3
ap epurat),
n condiiile n care se realizeaz integral indicii stabilii, conform normelor n vigoare pentru
primirea apelor epurate n receptor.
Cheltuielile anuale de exploatare se calculeaz cu relaia:
A = a + b + c + d + e + f + g + h V = 28855440 RON
unde:
A totalul cheltuielilor care se fac n timp de 1 an pentru exploatarea tehnic a staiei
de epurare;
a cotele de amortisment ale staiei de epurare;
b costul energiei electrice necesare pentru: pompare, micarea mecanismelor,
iluminat, semnalizri, nclzit tehnologic etc.;
c costul combustibililor i energiei calorice consumate la fermentare, deshidratare,
dezgheare i nclzit;
d costul reactivilor folosii pentru epurare, dezinfecie i deshidratare;
e costul apei potabile i de incendiu sau alte folosine;
f cheltuieli de transporturi tehnologice;
g retribuii i alte drepturi bneti ale personalului;
h cheltuieli generale de exploatare;
V venituri rezultate din valorificarea produselor.
Costul energiei electrice se stabilete pentru fiecare obiect lund consumul pe durata
de funcionare respectiv; calculul se face pentru un consum annual n vigoare la data
proiectului sau a exploatrii.
Costul energiei calorice se stabilete pentru fiecare obiect, n funcie de sursele de
energie folosite.
Costul reactivilor se stabilete pentru fiecare material, pe obiect, se aplic preurile de
la magazia staiei de epurare.
Costul apei potabile i pentru combaterea incendiilor sau alte folosine se apreciaz pe
baza altor staii de epurare similare.
Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor, nmolului i depunerilor la lacul
de depozitare i consum.
57

Retribuiile i alte drepturi bneti ale personalului se stabilesc conform indicaiilor
oficiale i experienei pentru staii similare.
Veniturile pot rezulta din vnzarea gazelor produse prin fermentare a nmolului
deshidratat, a nisipului de la deznisipatoare i a grsimilor reinute n separatoarele de grsimi.
Toate cheltuielile artate se stabilesc n proiect pentru fiecare variant de staie de
epurare studiat i pentru fiecare etap de dezvoltare a acestuia.

Costul apei epurate se stabilete cu relaia:

3
m
RON
,
Q
A
C =
unde:
A cheltuielile anuale de exploatare;
Q - cantitatea de ap epurat ntr-un an.
Debitul mediu anual de ap epurat este:
Q
m
anual=0.211 * 365*24*3600 = 6654096 m
3
/an
n consecin se poate determina preul apei epurate raportnd volumul cheltuielilor
anuale la debitul mediu anual de ap epurat:
C = A/Q
m
anual = 4.34 RON/m
3
/an

58

BIBLIOGRAFIE


1) Eva Trambiau Fizico chimia mediului = factorii de mediu i poluanii lor,
Editura Universitii Petrol Gaze din Ploieti, 2008

2) Note de curs, Tratarea i epurarea apelor reziduale, Caen Panaitescu 2012 - 2013

3) Note de laborator, Tratarea i epurarea apelor reziduale, Caen Panaitescu 2012 -
2013

4) M. Dima Epurarea apelor uzate urbane, Editura Junimea, Iai, 1998