Plati electronice

1. CONCEPTUL DE PLATI ELCTRONICE

In literatura de specialitate, platile electronice sunt definite ca o forma electronica,
complet informatiata si automatiata, de or!aniare a relatiilor de plati intre participantii la o
tranactie, pe "aa unui set de re!uli si proceduri operatorii. Intr#o $arianta mai pra!matica,
specialistii de la %naca &ondiala, considera ca operatiunile financiare electronice repreinta
utiliarea mi'loacelor electronice in scopul sc(im"ului de informatii, al transferului de
sim"oluri sau repreentari ale $alorii si a e)ecutarii de tranactii intr#un mediu comercial.
Acest concept cuprinde patru canale* transferul electronic de fonduri, intersc(im"ul de date
electronice, transferul de instructiuni de plata si confirmarea platii.
Le!islatia romanesca +Re!ulamentul %NR nr. ,-.//.0, "aata pe cea comunitara,
considera ca o plata electronica repreinta orice operatiune de plata initiata prin inermediul
instrumentelor de plata electronica prin care se pot retra!e sume in numerar, efectua plati
pentru ac(iitionarea de "unuri sau ser$icii, plata o"li!atiilor catre autoritatile administratiei
pu"lice si transferuri de fonduri intre conturi.
Instrumentele de plata electronice sunt de doua feluri*
1 instrumenete de plata la distanata+cardul, ordinul de plata electronic, cecul
electronic0
1 instrumente de plata de tip moneda electronica +portofel electronic0
Instrumentele de plata la distanta permit detinatorului sa ai"a acces la fondurile
aflate in contul sau "ancar si mi'locesc efectuarea de plati catre un "eneficiar sau alt !en de
transfer de fonduri si care necesita un nume de utiliator si un cod personal de identificare,
asa cum este cardul de de"it sau de credit +internet#"an2in! si (ome#"an2in!0.
Instrumentele de plata de tip moneda electronica permit accesul numai la un
depoit electronic +deci nu direct la contul "ancar0 constituit in preala"il si instrumentul poate
fi sau nu reincarca"il cu o anumita $aloare +unitati $alorice de moneda electronica0.
Instrumente de plata de tip moneda electronica pot fi c(ip#cardul, memoria unui calculator
+portofelul electronic0 sau alt dispoiti$ electronic pe care sunt stocate unitati $alorice de
moneda din care se pot face plati catre alta entitate care accepta aceasta modalitate de plata.
In ansam"lu, platile electronice cuprind totalitatea entitatilor, ec(ipamentelor si
procedurilor de lucru care conlucreaa penrtu efectuarea platii tranactiilor. In !eneral, intru#
un procedeu electronic de plata sunt implicate*
a0 trei entitati care interactioneaa, respecti$ o "anca, un $anator si un cumparator3
"0 mai multe ec(ipamente (ard4are, soft4are, o retea de transmisie
.
c0 un set de protocoale de plata +instructiuni de lucru0.
Trasatura fundamentala a unui sistem electronic de plati consta in rapiditatea cu care
circula informatia#"ani. Datorita infrastructurii ce inte!reaa sistemul de re!lementare,
sistemul informatic si cel de telecomunicatii, informatia a'un!e sa circule aproape
instantaneu, adica in timp real.
Platile electronice au o arie foarte mare de aplica"ilitate de la tranactiile economice
si financiare pana la compensari si decontarile finale. Ca urmare, efectuarea platii electronice
poate fi in una din urmatoarele situatii*
1 plata inainte de tranactie 5functioneaa in caul a$ansurilor care se acorda
pentru realiarea unor comeni
1 plata concomitent cu tranactia 5 necesita accesul direct la "aa de date a "ancii
si a ofertantului de plata electronica
1 plata dupa tranactie 5 cea mai frec$enta forma de plata si in care se foloseste
cardul de credit.
Indiferent de modul de plata, momentul platii este considerat numai atunci cand
banii sunt inregistrati in evidenta bancii beneficiarului de fonduri. In functionarea sa,
procedeul electronic de plati produce efecte de natura 'uridica, economica, financiara, te(nica
si c(iar psi(olo!ica, adica fenomenul increderii neintrerupte in moneda +fiduciaritatea0 pana
la desa$arsirea procesului de plata.
Platile electronice au e$oluat destul de rapid si s#au di$ersificat intru#un inter$al
relati$ scurt de timp, in special dupa anul 166/. In preent, se cunosc mai multe modalitati de
plata diferentiate din punct de $edere al te(nolo!iei folosite si a se!mentelor de piata caraora
se adreseaa. Platile electronice se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel*
Dupa tipul de te(nolo!ie*
1plati "aate pe carduri
1plati "aate pe aplicatii modem+pentru persoanele 'uridice care efectulaa plati mari0
1plati "aate pe aplicatii internet
1plati "aate pe telefonia mo"ila
Dupa $olumul tranactiei
1microplati+plati pentru produse si ser$icii de pana la 7 euro-80
1plata de tip consumator+plati pentru produse si ser$icii intre 7#7//-80
1plata de tip afaceri+plati pentru produse si ser$icii peste 7//-80
9
Dupa natura informatiei
1plati "aate pe $aloare +se transfera efecti$ $aloare in format electronic0
1plati "aate pe informatie +numai informatia circula prin internt, iar tranactia
efecti$a are loc in afara cone)iunii0
Dupa natura monedei electronice*
1plati "aate pe "ani electronici de cont 5 implica inre!istrarea in conturile "ancare
ale utiliatorului si comerciantului3
1plati "aate pe "ani elctronici semn 5 $aloarea este incorporata intr#un soft e)istent
pe un dispoiti$ electronic, $aloarea circuland de la un dispoiti$ la altul fara nici o
referinta la un cont "anca
Dupa instrumentele de plata oferite*
1plati cu carduri "ancare3
1plati on#line +internet03
1microplati3
1plati prin cecuri electronice3
E$olutia platilor electronice a inceput cu specialiarea platilor instrumentate pe suport
(artie care a condus la aparitia mai multor instrumente pe suporti netraditionali +ma!netici0,
care la randul lor s#au specialiat fiecare pe cate un canal de comunicare a mesa'ului de
transfer de fonduri si a informatiilor adiacente. Transferul electronic de fonduri este
componenta principala a sistemului electronic de plati si ca urmare, platile au de"utat pe piata
mai intai cu sistemele de transfer intern si international care au :comprimat; timpul asi!urand
le!atura intre "ancile participante in timp real, adica concomitent cu tranactia.
,
.. PLATILE ELECTRONICE CU DECONTARE %RUTA IN
TI&P REAL
Decontarea "ruta in timp real este un procedeu electronic "aat pe transmiterea de
mesa'e +ordine de plata0 electronice de catre participanti, procesarea cu instructiune a
acestora in limita disponi"ilului e)istent in contul de decontare de la "anca centrala,
asi!urarea resurselor de completare a e$entualelor deficite prin credite :intrada<; si
decontarea finala prin conturile curente de la "anca centrala. Principalul a$anta' al acestui
procedeu il constituie operati$itatea transferurilor si reducerea pana la eliminare a riscului de
credit.
In functie de modul de solutionare a lipsei temporare de fonduri la "ancile platitoare,
procedeele cu decontare "ruta in timp real sunt de doua tipuri*
1cu linie de asteptare la "anca remitenta +fara credite :intrada<;0
1cu linie de asteptare la institutia de !estionare a sistemului +cu credite :intrada<;0.
Creditele :intrada<; se asi!ura de "anca centrala pe termene foarte scurte in timpul
ilei cu ram"ursare la finele ilei sau credite :o$erni!(t; cu ram"ursare in iua urmatoare.
In Romania, procedeul preconiat se refera numai la decontarea platilor de mare
$aloare si a platilor ur!ente indiferent de $aloare si este !estionat de Trans=onD ca a!ent
operator al "ancii centrale. Platile de mare $aloare sunt definite de normele "ancare
+Re!ulamentul %NR nr.1-.//.0, ca instructiuni de transfer#credit, in !eneral de mare $aloare,
inclusi$ cele aferente pietelor $alutara-monetara, intre participanti, efectuate de acestia in
nume propriu sau al clientilor.
Participantii la acest procedeu sunt* "anca centrala, "ancile comerciale romane si
sucursalele "ancilor straine autoriate sa operee in Romania, Treoreria >tatului,
modalitatile de transfer de fonduri administrate de %NR, procedeul de inre!istrare, transfer si
decontare a titlurilor de stat, casele centrale ale cooperati$elor de credit, casele de
compensare administrate de Trans=onD, alti titulari de conturi de decontare. =iecare
participant este conectat la retea printr#un sin!ur punct de acces, de re!ula sediul central al
participantului.
In cadrul procedeului se proceseaa instructiuni de plata de tipul transfer credit si in
cauri "ine definite +decontarea poitiilor nete ale caselor de compensatii, decontarea
operatiunilor cu titluri de stat etc0 instructiuni de tipul debit direct. In ce pri$este tipurile de
tranactii care !enereaa instructiuni de plata prin sistem se $or derula plati ale clientilor,
palti ale "ancilor +operatiuni pe piata monetara, plati in lei aferente pietei $alutare, precum si
7
plati aferente pietei titlurilor de stat0, plati in relatia cu Treoreria >tatului si operatiuni ale
"ancii centrale +pe piata monetara, furniarea de lic(iditate :intrada<;, operatiuni in calitate
de imprumutator de ultima instanta, etc0.
Pentru efectuarea decontarilor, participantii tre"uie sa desc(ida un cont de decontare
la "naca centrala, altul decat contul curent, prin care se deruleaa operatiunile de incasari si
plati pe parcursul ilei. Contul de decontare are la inceputul si sfarsitul ile operati$e sold
ero. La inceputul ilei, participantii transfera sumele necesare platilor din contul curent in
cel de decontare, iar la sfarsitul ilei, sumele ramase in contul de decontare se tranfera de
operator in contul curent al participantului. Daca este necesar, participantii pot efectua
transferuri din conturile curente in cele de decontare si pe parcursul ilei.
&esa'ul electronic. Instrumentul de plata care se foloseste in cadrul platilor de mare
$aloare este mesa'ul electronic +ordinul de plata electronic0 care tinde sa se !eneraliee
pentru toate cate!oriile de plati electronice. In !eneral, un mesa' electronic cuprinde aceleasi
elemete inscrise pe ordinul de plata pe suport (artie, plus unele elemente specifice pentru
criptare.
In cadrul platilor electronice sunt acceptate numai mesa'ele +ordinele de plata0 initiate
de participanti +centralele "ancilor comerciale si alti participanti0. &esa'ele "ancilor
comerciale sunt receptionate de Trans=onD intre orele ?#19 iar decontarea finala are loc la
ora 1@ dupa care plata de$ine ire$oca"ila. A$and in $edere ca ordinul de plata este un
instrument re$oca"il, plata se poate re$oca de participantul platitor fara acordul
participantului "eneficiar in inter$alul de receptie sta"ilit in "aa unei notificari transmise
Trans=onD.
A
9. IN>TRU&ENTE ELECTRONICE DE PLATA
Instrumentele de plata folosite in sistemele de plati electronice sunt identice in ce
pri$este informatilile pe care le contin cu cele pe suport (artie, dar adaptate transmisiei
electronice si au acelasi rol de a transmite informatia#"ani de la partenerul platitor catre cel
"eneficiar prin intermediul sistemului "ancar. Adapatrea la sistemul electronic consta in
transpunerea informatiilor intr#un mesa' electronic care se poate cripta si decripta automat si
semna electronic. Instrumentele de plata electronica $alidate pana in prent de practica sunt
ordinul de plata electronic si cecul electronic.
ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC
Ordinul de plata electronic este o $ersiune a ordinului de plata pe suport (artie cu
deose"irea ca se dematerialieaa atuci cand intra in sistemul de plati electronice. Ordinul de
plata electronic se preinta su" forma unui mesa' electronic in care sunt cuprinse, intr#o
anumita ordine, informatiile necesare efectuarii platilor.
Circuitul ordinului de plata electronic este similar cu cel al ordinului de plata pe
suport (artie cu deose"irea ca este mai rapid, datorita posi"ilitatii te(nolo!ice de transfer si
procesare automata si apoi de decontare in timp real.
CECUL ELECTRONIC
Cecul electronic +eC(ec20 este un instrument care se preinta su" forma unui mesa'
electronic semnat electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe suport (artie.
Circuitul cecului electronic este similar cu circuitul traditional al cecului pe suport
(artie. Astfel, de"itorul !enereaa un cec electronic +un mesa' electronic specific pentru cec0
folosind un smart card dupa care il semneaa electronic si il transmite "eneficiarului prin
internet +e#mail0
A$anta'ele acestui sistem constau in $alidarea automata, decontarea rapida,eliminarea
riscului pierderii atat pentru client cat si pentru "anci, eliminarea riscului uman de procesare,
folosirea standardelor internetului de transmisie si securitate. Dea$anta'ele ar fi costurile
pentru in$estitii in ec(ipamente, tipice internetului si o perioada de timp de acomodare a
utiliatorilor si a "ancilor.
@
%i"lio!rafie
o Securitatea comerului electronic, Victor Valeriu Patriciu, Monica Ene-
Pietroanu, Ion Bica, Clin Vduva, Nicolae Voicu, Editura All, 2001
o eFinance, Revist lunar de aaceri i inan!e electronice, editat de "IN
Media srl, ###$einance$ro
o www.no-cash.ro ,
?