Proiect n Turism

Destinaia
Dubai City,
Emiratele Unite Arabe
~ 1 ~
Cuprins
Partea I Potenialul turistic al zonei

Introducere............................................................................................................................4
1.Descrierea eneral! a zonei..............................................................................................."
1.1. Amplasare..................................................................................................................#
1.$. %curt istoric..............................................................................................................1&
1.'. Atracii turistice.......................................................................................................11
1.4. In(ormatii utile.........................................................................................................1"
Potentialul turistic natural...................................................................................................1)
$.1. Clima.......................................................................................................................1)
$.$. *elie( +i eoloie.....................................................................................................1,
$.'. -atura ocrotit!.........................................................................................................1,
$.4. .eetatia +i (auna....................................................................................................1#
$.". /idrora(ia ............................................................................................................$'
'. Potentialul turistic antropic..........................................................................................$"
'.1. Potentialul cultural istoric........................................................................................$"
'.$. Potentialul te0no1economic +i socio1demora(ic....................................................'&
2ibliora(ie3........................................................................................................................41
~ $ ~
Dubai3 capitala mondial! a 0uzurului
~ ' ~
Introducere
Dez4oltarea e5plozi4! a Dubai1ului din ultimii ani 6n turism 6n special, +i 6n domeniul
a(acerilor imobiliare este un permanent subiect de analiz! +i discuii pentru anali+tii economici.
*esursele petroliere ale !rii care au constituit baza boom1ului economic de azi nu mai
sunt la ora actual! principalul motor al economiei. A(acerile imobiliare +i turismul 6n special,
preiau 6ncet, 6ncet conducerea.
Economia ora+ului cre+te cu aproape 178 anual, de dou! ori mai mult dec9t cea a C0inei.
:amenii de a(aceri +i companiile multinaionale, de la ;icroso(t la <oldman %ac0s, se
6mbulzesc s! intre 6n reiune 4in pe urmele celor circa 7 milioane de turi+ti care 4iziteaz!
anual Dubai1ul.
Cu mai multe mall1uri la suta de mii de locuitori dec9t orice ar! din lume, Dubai1ul se
trans(orm! cu repeziciune 6ntr1o destinaie care 6mbin!, 6n mod straniu, tr!s!turile =as .eas1
ului cu cele ale /on >on1ului.
Dac! Dubai1ul este luat separat de restul Emiratelor Arabe Unite, lucrurile stau (oarte
bine3 ora+ul e 6naintea ?aponiei, a ;arii 2ritanii +i c0iar a <ermaniei 6n termeni de e(icien!
u4ernamentala +i competiti4itate economica, potri4it unui raport 6ntocmit de prestiioasa
International 2usiness %c0ool din El4eia. @Po4estea Dubai1ului e po4estea unei bune
u4ern!riA, spune Badi <0andour, un om de a(aceri iordanian care1+i petrece 6n Dubai Cum!tate
din timp. @2una u4ernare nu presupune democraie +i aleeri libere. E ne4oie de un lider bun,
cu 4iziune, iar Dubai1ul are un ast(el de lider 6n persoana +eicului ;o0ammedA.
Dubai1ul e binecu49ntat, de asemenea, 6n termeni eora(ici. Dbori mai puin p9n! aici
dec9t p9n! la ;umbai sau la Cairo.
:ra+ul trae (oloase +i de pe urma capitalei iraniene, a comercianilor indieni +i a (orei de
munca din sudul Asiei, dar +i de pe urma 4ecinilor arabi.
Ast!zi se a(l! pe noul Drum al ;!t!sii coridorul tot mai alomerat de comer +i a(aceri
dintre :rientul ;iClociu +i Asia +i bene(iciaz! de ascensiunea Indiei, de incompetena
economic! a Ee0eranului +i de lic0idit!ile 6n e5ces 6n c!utare de in4estiii disponibile 6n statele
boate 6n petrol ale <ol(ului.
~ 4 ~
1. Descrierea general a zonei
P9n! 6n anul 1#)1 emiratele ce (ormeaz! acum Emiratelor Arabe Unite au (ost cunoscute
sub numele de A%tatele armistiiuluiF, reprezent9nd un protectorat britanic.
Eeritoriul !rii este constituit din ) emirate situate pe ACoasta PirailorF 6n lunul
!rmului <ol(ului Arabic +i %tr9mtorii :rmuz. -umele de ACoasta PirailorF dateaz! din 1,$& 6n
urma tratatului 6nc0eiat de enlezi cu populaia local! prin care ei s1au obliat s! suprime
comerul cu scla4i +i actele de piraterie.
Acest tratat a (ost re6nnoit 6n 1,"', c9nd s1a adoptat denumirea de ACoasta1ArmistiiuluiF
iar cele ) emirate s1au numit A%tatele ArmistiiuluiF.
In 1,," enlezii instituie asupra acestui teritoriu protectorat adopt9nd numele de
A:manul ContractualFGsau :manul sub reim de tratatH.In 1#7,, 6mpreuna cu Iatar +i 2a0rain,
s1a constituit ABederaia Emiratelor <ol(ului ArabicF. Dup! dezmembrarea acesteia, la $
decembrie 1#)1, a luat (iin!, prin unirea celor ) emirate, statul (ederati4 cu denumirea actual!
considerat Astat su4eran +i independent, parte interant! a lumii arabeF.
Descoperirea +i 4alori(icarea petrolului Grezer4e peste ' miliarde de toneH ca +i a azelor
naturale Glocul ' 6n rezer4ele mondiale, dup! U.*.%.% +i IranH au constituit un ade4!rat
e4eniment 6n 4iaa economic! a !rii. Emiratele Arabe Unite produc azi #& milioane tone Gal "1
lea loc 6ntre produc!torii din :rientul ;iClociu, dup! Arabia %audit!,IraJ,Iran +i >uKaitH.
.eniturile din petrol +i aze naturale contribuie cu mai puin de 78 la economia
emiratului GPI2 1 47 miliarde U%D 6n $&&7H. ;aCoritatea 4enitului emiratului pro4ine de la
autoritatea zonei libere ?ebel Ali, turismul +i alte ramuri orientate spre ser4icii a49nd o
contribuie tot mai mare la 4enitul emiratului. Dubai a atras atenia lumii prin proiecte imobiliare
ino4atoare +i e4enimente sporti4e.
E4enimente3 Besti4alul de %0oppin din Dubai GD%BH, Campionatul de ruby,
Campionatul de ol( 1 Dubai Desert Classic, Besti4alul International de ?azz %JyKards, Cursa de
cai 1 Dubai Lorld Cup
Emiratul modern Dubai a (ost creat odat! cu (ormarea Emiratelor Arabe Unite 6n 1#)1,
c9nd britanicii s1au retras din <ol(, 6ns! primele documente scrise care atesta e5istena ora+ului
dateaz! cu cel puin 1"& de ani 6naintea (orm!rii Emiratelor Arabe Unite . Dubai 6mparte
(unciile leislati4e, politice, militare +i economice cu celelalte emirate 6ntr1un cadru (ederal, cu
toate c! (iecare emirat are Curisdicie asupra unora din (uncii cum ar (i respectarea leilor ci4ice,
apro4izionarea +i 6ntreinerea (acilitailor locale. Dubai are cea mai mare populaie din UAE +i
este al doilea emirat ca supra(aa, dup! Abu D0abi.. Dubai este unul din cele dou! emirate
Gcel!lalt este Abu D0abiH, care au drept de 4eto asupra problemelor critice de importan!
naional! din Emiratele Arabe Unite. Dubai este condus de dinastia Al ;aJtoum din 1,''.
~ " ~
Conduc!torul actual al emiratului, ;o0ammed bin *as0id al ;aJtoum, este +i Prim ;inistru +i
.ice Pre+edinte al Emiratelor Arabe Unite .
: destinaie turistic! relati4 nou!, Dubai a c9+tiat 6n popularitate 6n ultimii ani. Este un
ora+ de de+ert cu o 6n(rastructur! superb!, politici liberale +i e5celente (acilitai turistice. =a doar
" ore distan! de Europa +i ' ore de maCoritatea locurilor din :rientul Apropiat, +i partea 4estic!
a Asiei, Dubai este un e5celent popas pentru cump!r!turi, petreceri, plaC!, e4enimente sporti4e.
Este un ora+ al superlati4elor, destinaia ideal! pentru3 cel mai rapid, cel mai mare, cel mai 6nalt,
cel mai 6ntins.
In Dubai, impresioneaz! 6n mod deosebit 6ndr!zneele realiz!ri ar0itectonice. Ast(el, nu
trebuie ratat! 4izitarea z9rie1norilor triun0iulari botezai Emirates EoKers, /otel ?umeira
2eac0, Later ParJ .
Dar ceea ce domin! Dubai1ul e Burj Al Arab, cel mai scump +i mai 6nalt 0otel din lume
G'$1 de metriH 1 mai mare dec9t Eurnul Ei((el +i cu doar 7& de metri mai mic dec9t Empire %tate
2uildin.
E construit 6n mare, are $, de etaCe, un restaurant subac4atic +i unul la ultimul etaC,
patinoar +i cinematora(, camerele sunt dotate cu paturi rotati4e, o plat(orm! suspendat! pe care
aterizeaz! elicopterele. Celor cazai la acest 0otel, unde preul unei camere poate aCune +i la
cota de 7.,&& de dolari, li se pun la dispoziie di4erse prorame de recreere, cum ar (i raliuri
printre dune, sc0i pe nisip, curse cu c!mile etc.
Dubai e considerat capitala s0oppin1ului din :rientul ;iClociu. De+i e un loc e5trem de
scump, aici se pot (ace numeroase cump!r!turi, datorit! at9t de orientalului obicei al
neociatului. C0iar +i la mall1uri putei 6ncerca s! obinei un pre mai bun dec9t cel solicitat
iniial.
Capitala (ederaiei este Abu D0abi +i se a(l! 6n emiratul ce poarta acela+i nume.
Emiratele Arabe sunt dominate de de+ert, 6n acela+i timp 6ns! este o ar! a peisaCelor
contrastante, de la dunele de nisip care inspir! c!l!torul la oazele boate, de la munii st9nco+i la
c9mpiile (ertile.
Emiratele Arabe Unite, una dintre destinaiile turistice care se dez4olt! cel mai repede
din lume, are toate inredientele necesare pentru o 4acan! de 4is3 soare, nisip, mare, sporturi,
leendarele duty1(ree1 uri din Dubai, o cultur! tradiional! care intri! turistul +i un mediu siur
+i primitor.
Bormalit!ile de 4am! la intrarea 6n EAU include +i scanarea obliatorie a baaCelor. %e
permite introducerea a $= de alcool G'= dac! este ac0iziionat din Duty Bree %0op1ul la intrarea
inainte de 4am!H +i o cantitate rezonabil! de i!riGnu mai multe de 1& cartu+e , dac! sunt
ac0iziionate de la Duty Bree %0opH. %umele cas0 nu mai mari de 1&.&&&U%D trebuiesc declarate
~ 7 ~
mai ales 6n situaia 6n care nu se c0eltuiesc, a49nd 6n 4edere c! nu se poate ie+i cu mai multe de
1&.&&& U%D, cas0 , din EAU.
:ameni de 1"& de naii s1au mutat aici s! tr!iasc! +i s! lucreze. Dubai1ul a construit c0iar
+i insule arti(iciale 1 unele sub (orm! de palmieri 1 pentru a1i !zdui pe cei mai boai dintre ei.
*ata sa de cre+tere economic!, de 178, este aproape de dou! ori mai mare dec9t cea a C0inei.
;acaralele pentru construcii puncteaz! orizontul ca ni+te semne de e5clamare.
Con(orm Borbes, Dubai1ul se poate m9ndri, printre altele cu titlul de ACea mai mare
insul! construit!F +i probabil una din construciile care m9n9ie cel mai mult oroliul ar0itecilor
din 6ntreaa lume, cele trei insule, Palm ?umeira0, Palm ?ebel Ali +i Palm Deira, ad!ua aproape
"'& de Jilometri plaCei ora+ului Dubai. Anumite p!ri din Palm ?umeira0 sunt deCa 6n dez4oltare,
urm9nd ca celelalte dou! insule s! (ie (inalizate 6n urm!torii 1&11" ani. C9nd 4or (i terminate,
cele trei 4or a4ea peste 1&& de 0otele de lu5, numai Palm Deira (iind pl!nuit! s! aCun! de
m!rimea Parisului.
Palm ?umeira0 1 una din cele mai mari insule arti(iciale din lume, (iind un proiect imobiliar
dez4oltat 6n apropierea coastelor Dubai1ului de aceea+i companie care construie+te E0e Lorld.
Iniial s1a optat pentru ca 6n centrul palmierului GBi. 1H s! (ie o cl!dire 6n (orm! de lalea dar
planurile s1au sc0imbat 6n aprilie $&&7 +i s1a optat pentru ce1a de1a doua cl!dire GBi. $H
Bi. 1 GsusH Bi. $ GCosH
Palm ?umeira0 este prima insul! a unui proiect care pre4edea construirea a trei
ar0ipelauri 6n (orm! de palmier. Cele trei insule 4or ad!ua 6nc! "$& de Jilometri la lunimea
coastelor Dubai1ului.
Palm ?umeira0 este (ormat dMntr1o insul! principal!, reprezent9nd trunc0iul palmierului,
plus alte 1) 6n (orm! de (runze. Ar0ipelaul se 6ntinde pe o supra(a! de apro5imati4 $" de
~ ) ~
Jilometri p!trai 1 apro5imati4 ,&& de terenuri de (otbal 1 +i este conectat! la ora+ul propriu1zis
printr1un pod lun de '&& de metri.
Proiectul a necesitat #4 de milioane de metri cubi de nisip +i ) milioane de tone de roc!.
Cantitatea de materiale pentru AumpluturaF insulei ar (i su(icient! pentru construcia unui zid
6nalt de $," metri care ar 6nconCura <lobul de trei ori.
A doua insul!, Palm N?ebel AliN
Pe o distan! de circa $" Jm de1a lunul !rmului de la Palm ?umeira0, se a(l! 6n
construcie comple5ul Palm ?ebel Ali, un proiect Neam!nN, 6nceput 6n anul $&&$. =a (inalul
construciei acestui comple5, cunoscut pe plan local ca Palm II, 4a cuprinde $4&& de apartamente
+i 4ile, 6n care 4or locui peste "&&& persoane, "& de 0oteluri, parcuri cu tem!, restaurante,
maazine, locuri de practicare a sporturilor, cinematora(e +i 1$&&&& palmieri.
Una dintre cl!dirile ce se 4or construi 6n acest
palmier este +i cl!direa din imainea din dreapta. Mntreul
concept 4a !zdui acti4it!i sporti4e, apartamente
rezideniale, maazine +i birouri +i, 6n plus, parcuri
publice, pline de 4erdea!.
Construcia palmierului a (ost conceput! 6n anul
1### de c!tre +eicul ;o0ammed bin *as0id Al ;aJtoum,
iar (aza de construire s1a iniiat dup! trei ani de la
proiectare. Pentru a se asiura condiiile de realizare a
comple5ului, inclusi4 ecoloia marin!, circulaia
m!r(urilor +i a persoanelor, dez4oltarea a(acerilor +i a
populaiei, s1au abordat 4$ de companii care au elaborat
peste "& de studii.
Uria+ul comple5 cuprinde un inel interior de construcii, denumit Later /omes Glocuine
pe ap!H, dispuse sub (orma caracterelor arabe care redau c9te4a 4ersuri scrise de +eicul
;o0ammed bin *as0id Al ;aJtoum +i care se pot traduce cu3 Nia 6nelepciune de la cei 6nelepi.
-u orice c!l!re este +i Coc0euN.
~ , ~
Cea de1a treia insul!, Palm Deira
P
alm Deira 1 insula arti(icial! cu (orma de palmier este situat! spre -ord, 6n <ol(ul Persic.
Palm Deira 4a (i de opt ori mai mare dec9t Palm ?umeira0, de cinci ori mai mare dec9t
Palm ?ebel Ali +i 4a !zdui un impresionant num!r de peste un milion de locuitor. Eermenul de
(inalizare al lucr!rilor la insula Palm Deira a (ost stabilit pentru 6nceputul anului $&1". Ast(el, 6n
$&&), la 6nceputul lunii octombrie, pentru $&8 din supra(aa Palm Deira (useser! (olosii peste
$&& de milioane de metri cubi de nisip.
Aceast! insul! arti(icial! 4a m!ri capacitatea turistic! a Dubai1ului o(erind acela+i tip de
arement e5clusi4ist, destinat celor mai boai oameni din lume. De asemenea, di(eritele zone
ale ora+ului 4or purta numele unor !ri din :rientul ;iClociu, Europa +i Asia.
Erebuie spus c! Dubai1ul nu seam!n! cu nici un alt loc de pe P!m9nt. Este capitala
mondial! a 4ieii pe picior mareO practic, atmos(era
trepideaz! ca un amestec 4olatil de e5ces +i
oportunitate. Este enul de loc unde starurile
tenisului Andre Aassi +i *oer BedererG(otoH
Coac! o partid! demonstrati4! pe 0eliportul de pe
acoperi+ul opulentului mea0otel 2urC al ArabO
unde tele(oanele celulare 6ncrustate cu diamante,
de 1&.&&& P bucata, 6nc0eie tranzacii instantaneuO
unde anual milioane de oameni 4in cu a4ionul doar
pentru cump!r!turi.
1.1. Amplasare
~ # ~
Emiratele Arabe Unite GArab!Q RSTUVWS XYZ[\]^S _`abZc^S H este un stat situat 6n sud1estul peninsulei
arabice, 6n <ol(ul Persic G6n orientul miClociuH, compus din +apte emirate3 Abu D0abi, Dubai,
%0arCa0, ACman, Umm Al1IaiKain, *as Al1>0aima0, BuCaira0.
%e 6n4ecineaz! cu :man la est +i cu Arabia %audit! la sud +i 4est. Este o (ederaie a celor
+apte emirate, cu un sistem Curidic bazat pe Constituia din 1#)1, (!r! aleeri +i partide politice.
Biecare emirat are o considerabil! autonomie politic!, Curidic! +i economic!.
Emiratelor Arabe Unite sunt situate pe coasta oriental! a Peninsulei Arabe , la intrarea 6n
<ol(ul Persic +i dein peste 7&&Jm de coasta, cunoscut! 6n 4ec0ime sub denumirea de ACoasta
PirailorF.
%upra(aa total! a EAU este de #1.)&& Jmp , incluz9nd +i circa $&& de insule naturale.
Cu 7).'4& Jmp Abu D0abi este pe departe cel mai mare emirat , urmat de Dubai cu '.,,"
Jmp , %0arCa0G$."#& JmpH , *as Al >0aima0G1.7,'," JmpH , BuCaira0G1.17"," JmpH , Umm Al
IuiKainG))) JmpH +i 6n s(9r+it ACman cu $"# Jmp. EAU se 6n4ecineaz! la %1. cu Arabia
%audita , la -1. cu Iatar , +i la %1E cu %ultanatul :man.
:ra+ul Abu D0abi este o(icial capitala Emiratelor Arabe Unite.
1.2. Scurt istoric
A (ost odat! un +eic care a a4ut 4isuri m!ree. dinutul s!u, pe !rmul <ol(ului Persic, era
un sat toropit, ars de soare, locuit de c!ut!tori de perle, pescari +i comerciani care 6+i acostau
cor!biile arabe +ubrede +i b!rcile de pescuit de1a lunul unei ape 6nuste care +erpuia prin ora+.
Dar unde alii au 4!zut doar un ol(ule s!lciu, acest +eic, *as0id bin %aeed al ;aJtoum, a
4!zut o maistral! c!tre lume.
Mntr1o zi, 6n 1#"#, a 6mprumutat multe milioane de dolari de la 4ecinul s!u boat 6n petrol,
>uKeit, pentru a draa ol(ul p9n! c9nd a de4enit su(icient de lar +i de ad9nc pentru 4apoare. A
construit c0eiuri +i depozite +i a (!cut planuri pentru +osele, +coli +i case.
Unii l1au crezut nebun, alii doar c! se 6n+eal!, dar +eicul *as0id a crezut 6n puterea
noilor 6nceputuri. Uneori, 6n zori, al!turi de (iul s!u cel mic, ;o0ammed, se plimba pe !rmul ol
+i 6+i desena 4isul 6n aer cu cu4inte +i esturi.
ei, 6n cele din urm!, s1a 6nt9mplat cum a zis el. =1a construit +i 4isul s1a 6mplinit.
Biul s!u, +eicul ;o0ammed bin *as0id al ;aJtoum, conduce acum Dubai1ul +i 6n Curul
acelui ol(ule a construit propriile lui 4ise 6nalte, trans(orm9nd 4iziunea de la r!s!rit a tat!lui s!u
6n lumea (antastic!, in4adat! de lumin!, aer condiionat +i z9rie1nori, a unui milion de oameni.
%pre deosebire de tradiionalul conduc!tor despotic din :rientul ;iClociu, +eicul
;o0ammed Gcunoscut multora drept +eicul ;oH conduce Dubai1ul ca un bun director e5ecuti4.
Mn a(ara unui proram 6nc!rcat de apariii publice, este 4!zut adesea conduc9ndu1+i ma+ina 6n
Curul propriet!ilor din Dubai, supra4e0indu1+i +antierele c9nd se crap! de ziu!, a+a cum (!cea +i
tat!l lui. Uneori apare neanunat la locul de munc! pentru a pune 6ntreb!ri dure, 6i concediaz! pe
loc pe manaerii nepricepui +i 6i recompenseaz! pe cei mai destoinici muncitori. Dintre ace+tia,
recruteaz! 4iitoarea eneraie de manaeri a Dubai1ului, printre care +i multe (emei.
~ 1& ~
NAnaCeaz! cele mai bune (emei pe care le !se+tiN 1 i1a spus Anitei ;e0ra /omayoun,
directoarea de marJetin a aeroportului din Dubai, c9nd a ales1o pentru post 6n 1##7. ;e0ra
/omayoun 6ns!+i a a4ansat ierar0ic 6n comerul duty1(ree al aeroportului +i s1a (!cut remarcat!
de +eicul ;o prin oranizarea de loterii de ma+ini +i turnee de ol( +i tenis cu celebrit!i +i
atr!9ndu1i pe detaili+tii cei mai buni 6n imperiul duty1(ree1urilor din aeroport.
eeicul ;o0ammed bin *as0id al ;aJtoum +i1a trans(ormat inutul dintr1un sat adormit
6ntr1un paradis (iscal al a(acerilor +i capital! mondial! a lu5ului.
1.3. Atracii turistice
In Dubai 4ei !si multe atracii turistice, de la 0oteluri de lu5 precum 2urC Al Arab, p9n!
la cl!diri 4ec0i, plaCe superbe +i oaze 6n de+ert. 2urC Al Arab este cel mai lu5os 0otel cunoscut,
a49nd ) stele +i 6n acela+i timp se poate l!uda c! a construit primul restaurant subac4atic din
lume.
In Dubai este de apreciat multiculturalismul ambiuu al unui ora+ unde poi m9nca 6ntr1un
restaurant italian condus de un eiptean, cu un buc!tar1+e( indian +i c0elneri (ilipinezi care se
apuc! s! c9nte operete din Cum!tate 6n Cum!tate de or!. %au poi pri4i, la orele mici ale dimineii,
un rup de e5patriai enlezi 6mpleticindu1se spre cas! de la 4reo c9rcium!, 6n timp ce c0emarea
musulman! la ru!ciunea de diminea! r!sun! pe str!zi.

;uzeul Dubai. %e a(l! 6ntr1un 4ec0i (ort, Al1Ba0idi, care
dateaz! de pe la 1,&&. Bortul se pare c! este cea mai 4ec0e cl!dire
din Dubai. In trecut a4ea scop strateic, de ap!rare 6mpotri4a
triburilor 4ecine. A ser4it mai t9rziu ca re+edin! a <u4ernului,
6nc0isoare etc. Ast!zi 6n (ort se a(l! ;uzeul Dubai, inauurat 6n
1#)1. <!se+ti aici antic0it!i colecionate, arte(acte a(ricane +i
asiatice, colecii de 0!ri 4ec0i, (otora(ii ale Dubai1ului luate din
spaiu.
;ai poi admira instrumente muzicale, precum tobe +i (laute, (olosite pe 4remuri 6n
(esti4it!ile locale. Mn apropierea muzeului se a(l! -aris0 >0yma, o cl!dire de 4ar! 6n stil arab,
cu o colecie de b!rci, prin care 4ei descoperi +i celebra abra, b!rcua de lemn cu care sunt
transportai pasaerii pe r9ul Dubai.

;osc0eea ?umeira0 . I se mai spune +i ;area ;osc0ee. %e
a(l! 6n 2ur Dubai +i are cel mai 6nalt minaret din lume, cam )&
de m 6n!ltime. ?umeira0 reprezint! cel mai important loc de
ru!ciune din emirat. ;inaretele sale emene, ar0itectura
islamic! modern! +i luminile care o 6n4!luie noaptea o (ac s! (ie
unul dintre cele mai (otora(iate puncte turistice din Dubai.
~ 11 ~
%e oranizeaz! dimineaa tururi ale mosc0eii pentru turi+ti +i cei care nu sunt de reliie
musulman!, 6n c9te4a zile din s!pt!m9n!. Eurul dureaz! cam o or!. Dac! meri cu copilul,
acesta trebuie s! aib! cel puin " ani. Preul unui tur este de apro5imati4 1& dir0am. Este necesar
s! te descali c9nd intri 6n mosc0ee +i s! (ii 6mbr!cat 6n 0aine c9t mai decente.
Parcul Al ;umzar. Cu o supra(a! de apro5imati4 #& de 0ectare, este una dintre cele mai
(rumoase zone pentru amatorii de plimb!ri +i rela5are. Poi (ace plaC! sau un r!tar cu prietenii.
Ai piscine, mici cabane, locuri de Coac! pentru copii. PlaCele cu nisip auriu, du+urile, bunalou1
urile, am(iteatrul, r!dinile 4erzi, toate alc!tuiesc un loc 6n care atmos(era este e5trem de
rela5ant!, unde at9t adulii, c9t +i copiii pot petrece c9te4a ore (oarte pl!cute.
<r!dina zooloic! din Dubai este cea mai 4ec0e r!din! zooloic! nu numai din
Emiratele Arabe Unite ci +i din Peninsula Arabic!.
=ocalizat! 6n ?umeira0, r!dina zooloic! a Dubai1ului este un punct de atracie (oarte
popular, 6n mod special pentru (amilii. Bacilit!ile moderne pe care le o(er! precum +i
di4ersitatea mare de specii indiene G incluz9nd lupul arab care este pe cale de dispariie, pisica
s!lbatic! <ordon +i sinura colonie din lume 6n capti4itate, %ocotra CormorantsHO tot aici
6nt9lnim o am! lar! de p!s!ri de preerie, nou! specii de pisici iant +i (oarte multe specii de
primate al!turi de multe mami(ere arabe. <r!dina Dooloic! 6ncearc! s! creeze pentru animale
acela+i mediu ca +i cel din s!lb!ticie, o(erindu1le posibilitatea s! se simt! ca +i 6n libertate.
De+ertul 1 sa(ari 6n de+ert, 6n care 4ei a4ea parte de o ade4!rat! a4entur! cu ma+inile de
teren. Pe dune se oranizeaz! curse de ma+ini, plimb!ri pe c!mila, sJi pe nisip.
%c0i 6n plin! 4ar!
Pentru pasionaii de sc0i, 6n Dubai e5ist! una dintre puinele p9rtii arti(iciale in1door din
lume, a(lat! 6ntr1un soi de lob, 6n cadrul unui comple5 de di4ertisment uria+. Mntreaa
construcie se 6ntinde pe o supra(a! de $$."&& de metri p!trai +i are ne4oie de 7.&&& de tone de
z!pad!, a+ezat! 6ntr1un strat de "& de cm, pentru a (unciona la capacitate ma5im!, adic! 1."&&
de 4izitatori simultan. Mntr1o zi obi+nuit! pe p9rtie sosesc 6n Cur de '."&& de persoane, 6n zilele
de 49r( aCun9ndu1se p9n! la ".&&&.
%c0iorii !sesc la p9rtie toate materialele necesare3 costume, cl!pari, sc0iuri de toate
dimensiunile. Copiii +i 6ncep!torii au la dispoziie o p9rtie proprie, iar 6n zona sosire e5ist!
baruri cu ceai (ierbinte, restaurante +i maazine.
Lild Ladi Lorld
Cel mai (ascinant afua1parJ din lume este amplasat 6n Dubai, 6ntre 0otelurile 2urC Al
Arab +i ?umeira0 2eac0 /otel.
~ 1$ ~
Parcul ac4atic NLild LadiN este unul dintre cele mai (ascinante parcuri tematice de ap!
proiectate 4reodat!. Mntins pe " 0ectare Lild Ladi are (orma unei oaze, pune la dispoziia
(amiliilor de turi+ti o multitudine de acti4it!i de petrecere a timpului liber.
Proram de 4izitare3 6n lunile septembrie, octombrie, martie, aprilie, mai intre orele3 111
1#, 6n noiembrie, decembrie, ianuarie, (ebruarie3 111, +i 6n iunie, iulie, auust3 11$1.
Atracii3 roller coaster1ul ac4atic A;aster 2lasterF, ALadi Las0F Gun spectacol de sunete
+i culoriH, NBossil *ocJN +i ABlood *i4erF, topoanele *in *ides Gcu cascade +i trasee
impresionanteH, %ummit %ure +i *us0doKn *a4ine Gcurse rapide ce au +i o di(eren! de ni4el de
1)&m, care se termin! 6ntr1o piscin! imens!H, ?umeira0 %ceira0 Gun topoan de ''m pe care 6l
4ei cobori cu ,&Jmg0H, sur(in pe Lipeout +i *iptide BloK*iders, r9ul A?u0ahs ?ourneyF Gde
'7&mH, A2reaJers 2ayF Gcea mai mare piscin! din :rientul ;iClociuH, A?u0ais D0oK j =aoonF,
cu peste 1&& de Cocuri ac4atice, topoane +i mult! mult! distraciek
Adresa3 ?umeira0 2eac0 *oad, 6ntre 0otelurile ?umeira0 +i 2urC Al Arb
Leb3 KKK.KildKadi.com
%ouJs Gsau pieele tradiionaleH
%unt pre(eratele celor care ador! t9ruiala, turi+tilor +i (otora(iilor. Cea mai 4estit! dintre
ele este piaa de aur cu str!duele sale 6nuste pe care sunt 6n irate maazinele ce
comercializeaz! aur Gde la br!!ri la inele, l!ni+oare so(isticate toate la preuri ie(tineH.
Mntr1una dintre pieele tradiionale cump!r!torii pot !si mirodenii precum scori+oara,
t!m9ia +i bine6neles (ructe uscate, 6n timp ce o am! lar! de specii de pe+te este o(erit! spre
49nzare 6n spaii special amenaCate.
In centrul pieei 2ur Dubai se a(l! strada Al Ba0idi unde se 49nd cele mai noi modele de
produse electronice, ec0ipament (otora(ic +i obiecte casnice la preuri competiti4e. In alte piee
pot (i cump!rate materiale te5tile, carpete +i co4oare, ceramic! tradiional! +i produse de
pani(icaie.

~ 1' ~
:ra+ele scu(undate
=ocalizate la ura de 4!rsare a CreeJ1ului, au (ost create c9nd olarii +i es!torii au 6nceput
s!1+i dez4olte meseriile. Aici turi+tii se pot 6ntoarce 6n timp pentru a e5perimenta c9te4a din
6ndeletnicirile 4ec0i ale localnicilor.
:ra+ul scu(undat a (ost parte a unui plan de a trans(orma 6ntreaa zon! din %0inda0a
6ntr1un microcosmos cultural, red9nd 4iaa din Dubai cu muli ani 6n urm!.
Planeta maic!
%e a(l! 6n incinta mall1ului Deira City Centre +i este un loc unic dedicat copiilor care
!sesc aici posibilit!i de a Cuca tenis, pin1pon, boKlin, Cocuri electronice, etc.
Londer =and
%e 6ntinde pe o supra(a! de 1, 0ectare +i cuprinde numeroase posibilit!i de distracieO
capabil s! !zduiasc! ,,&&& de 4izitatori 6n acela+i timp, parcul dispune de toboane de 4itez!,
toboane uraan, etc. E5ist! +i un cinematora( subac4atic +i totodat! putei 4iziona o 4arietate
de spectacole 6n ap!.
Encounter Done
%ituat 6n mall1ul din La(i, este un centru de di4ertisment at9t pentru copii c9t +i pentru
aduli. Popularul Crystal ;aze prezint! un num!r mare de camere de roaz! precum +i (ascinante
(ilme '1D. Erenuleele roazei creeaz! o atmos(er! at9t de autentic! incit 4izitatorii tr!iesc pentru
c9te4a momente 6ntr1o lume imainar!.
%0eiJ0 Dayed *oad
Dubai Lorld Erade Centre este rezultatul celui mai modern centru de a(aceri care se
ridic! 6n (aa str!zii %0eiJ0 Dayed. Eurnurile ultramoderne de sticl! +i oel re(lect! imainea
cosmopolitan! +i international! a Dubai1ului de ambele parti ale autostr!zii spre Abu D0abi.
%atul turistic Al 2oom
A(lat l9n! CreeJ ParJ, cu o capacitate de $&&& locuri, ca(enele, restaurante, parc de
distractie, un lac +i un mic port care !zduie te " b!rci, putem spune c! datorit! unei ar0itecturi
traditionale este un edi(iciu impun!tor al ora uluiO mai mult dec9t at9t o(er! ser4icii de
autoser4ire precum +i cabane +i un 0otel de " stele construit sub (orma unui 4apor.
Parcurile +i r!dinile
De Cur 6mpreCurul Dubai1ului se a(l! numeroase parcuri +i r!dini o(erind o atmos(er!
lini titoare di(erit! de 4iata de ora . Mn mod special pentru (amiliile cu copii e5ista locuri
atracti4e pentru picnic +i zone de Coac! precum +i multe alte (acilit!ti. Cele mai mari parcuri sunt
?umeira0 2eac0 ParJ, Al ;anzar, ;us0ri(, Dubai CreeJside +i %a(a ParJ +i multe altele mai
mici, (iind pl!cute oaze de 4erdeata.
~ 14 ~
Deira CreeJside
Este un rup de cl!diri moderne, distincte +i impresionante, care se a(l! l9n! podul
;aJtoum +i care 6nlobeaz! turnul Etisalat, Departamentul Economic de Dez4oltare, Camera de
Comert +i Industrie, 2anca -ationala din Dubai.
Eurnul Etisalat, datorit! sistemului de iluminare, seam!n! cu o iantic! mine de ol(
4!zut! 6n lumina noptii. Cl!direa 6n care se a(l! Departamentul Economic de Dez4oltare se
6nalt! pe " ni4ele, care se 6mbin! delicat constructia de sticla a eamurilor cu u ile din lemn. In
4ecin!tate se a(l! Camera de Comert +i Industrie care este 6n contrast cu Departamentul
Economic de Dez4oltare, (iind un turn cu o (atada din eamuri albastre, simbol al prosperit!tii
Emiratelor +i totodat! o 4iziune pentru 4iitor.
=9n! aceasta, se a(l! cl!direa municipal! care o(er! o imaine de neuitat datorit!
ecranelor str!b!tute de Cocurile (eerice ale apei.
Cursuri de ol(
C0iar daca nu sunt ni te Cuc!tori (oarte buni de ol(, cluburile de ol( merita 4izitate o
data pentru spectaculoasa lor ar0itectura, cat +i pentru bo!tia de 4erdeata care te (ace s! uiti ca
te a(li 6n de+ert. Eoate detaliile despre aceste curse de ol( se !sesc 6n sectiunea sport.
In 0otelul /atta Bort puteti a4ea o e5perienta unica Cuc9nd un ol( intr1un peisaC muntos.
ImpreCurimile orasului
De la mare la munte, Dubai1ul are o (rumusete naturala +i (oarte 4ariata. Desertul care
m!soar! o mare parte din Emirate, apro5imati4 ' ,&& Jm p!trati, contine plat(orme st9ncoase,
dune 6nalte de nisip, pietre +i 4eetatie rara. In trecut, izolat +i uitat, acum desertul o(er! o
(ascinant! +i accesibil! e5perient! pentru 4izitatori, cu o arie mare de oportunit!ti recreati4e de la
sa(ari p9n! la sc0iul pe nisip.
Un num!r mare de str!zi str!bate acum s!lb!ticia 6nsotind a ez!rile +i oazeleO datorit!
iriatiilor orice arie mai mare este trans(ormat! 6n 4erde prin culti4area de leume +i (uraCe.
De1a lunul muntelui /aCar !sim r!dini cu iz4oare naturale care parca sunt un manet
pentru p!s!riO a (ost 6mbun!t!tit +i sistemul de iriatie prin construirea unor noi canale.
1.4. Informatii utile
:ra locala3 <;E l4
;oneda locala3 dir0amul GAEDH di4izat 6n 1&& de ls. Cele mai bune rate de sc0imb sunt
la casele de sc0imb 4alutar, care sunt (oarte r!sp9ndite 6n special 6n pietele traditionale GsouJsH
+i 6n centrele comerciale. : ama lara de c!rti de credit este acceptata pe teritoriul Emiratelor
ca +i cecurile de c!l!torie Gde pre(erinta 6n dolari americani sau 6n lire sterlineH. AE;1urile se
6nt9lnesc aici 6n num!r mare. Proramul de lucru al b!ncilor este intre &,3&& +i 1'3&& de s9mb!ta
p9n! Coi, dar unele b!nci sunt desc0ise +i intre 173&& +i $&3'&.
=imba3 araba Go(icialaH, enleza
Clima3 subtropical!, arid!. %oare +i cer senin aproape tot timpul anului. Iarna plou! (oarte
rar. In ianuarie $4 rade Celsius, 6n iulie 41 rade Celsius.
Electricitate3 $$& +i $4& .olti, "&/z.
~ 1" ~
Cod tele(onic international3 &&#)1. Codul intern pentru Dubai este G&H4.
2ac i 3 maCoritatea 0otelurilor +i restaurantelor ad!ua o ta5a de ser4iciu de 1&8 la nota
de plata.
Duty1(ree3 Cei care c!l!toresc 6n Emiratele Arabe nu trebuie s! pl!teasc! ta5e 4amale la
introducerea 6n tara a 4&& de ti!ri, trabucuri 6n 4aloare de ',&&& de dir0ami, $ J de tutun +i
par(um de uz personal 6n 4aloare de ',&&& de dir0ami. Cantitatea de alcool permis! 6n Emirate
4ariaz! 6n (unctie de ora 3 6n Dubai de e5emplu ec0i4alentul a $4 de sticle de bere sau 4 litri de
oricare alt! b!utur! alcoolica.
-ote pri4ind documentele de intrare 6n tara3 Eoate persoanele care tranziteaz! Emiratele
Arabe Unite trebuie s! detin! un pa aport 4alabil ' luni de la intrarea 6n tara G4alabil 7 luni
pentru ederile ce dep! esc 7& de zileH +i toate celelalte documente de c!l!torie con(irmate.
Pozele din pa aport trebuie s! (ie color +i c9t mai recente.
%!n!tate3 asiurarea medical! este recomandat!
~ 17 ~
Potentialul turistic natural
2.1. Clima
Clima3 subtropical!, arid!. %oare +i cer senin aproape tot timpul anului. Iarna plou! (oarte
rar. In ianuarie $4 rade Celsius, 6n iulie 41 rade Celsius.
Dubai1ul are un climat subtropical, ast(el 6nc9t trebuie 4izitat mai ales intre lunile
noiembrie +i martie. De+i multi turi+ti cred c! 6ntr1o tar! islamic! nu e5ist! 4ia! de noapte,
Dubai e un ora+ ultramodern. 2a c0iar i se spune @Ibiza pentru cei (oarte boatiF. 2arurile de
noapte sunt mereu pline, mai ales 6n serile de Coi, c9nd 6ncepe KeeJ1endul aici, +i (iecare are
orc0estra +i D?. Eransportul p9n! la 0otel nu e o problem! +i nici mersul pe Cos, deoarece
in(racionalitatea e un (enomen str!in de Emirat.
Climat. :ra ul Dubai este situat pe o (9 ie de coast! m!rinita de de+ert +i este (oarte
cald +i umed 4ara. .remea mai r!coroas!, mult mai pl!cuta, este din septembrie p9n! la
6nceputul lui mai Gnotiunea de m pl!cuta n (iind totu i relati4!, 6ntruc9t temperaturile medii
zilnice sunt peste '&oC 6n octombrie1ianuarie +i martie1maiH. Mn perioada mai septembrie,
soarele este arz!tor +i temperatura poate aCune +i la "&oC 6n oras +i c0iar mai mult 6n de+ert.
C!ldura, 6mpreun! cu umiditatea de ,&1#&8 6n apropierea coastei, sisteaz! e(ecti4 orice
acti4itate e5terioara 4ara, 6n timpul zilei.
Ianuarie +i (ebruarie sunt 6n eneral lunile cu cele mai multe precipitatii, 6ns! nu
6ndeaCuns. Mn unii ani nu plou! mai mult de c9te4a minute, 6ns! ocazional, spre 4est, pot ap!rea
+i (urtuni cu ploi torentiale.
Pri4it la 6nceput ca un paradis al milionarilor, 6n ultima 4reme Dubai1ul a atras din ce 6n
ce mai multi turi ti, ratie di4ersit!tii sale. Pentru multi este o destinatie e5otic! de 4ar!. Pe de
alta parte, daca 4rei s!1i petreci concediul de iarn! 6ntr1o ora+ cu o clima subtropical!, Dubai1ul
este aleerea per(ect!. Perioada indicat! pentru turi ti se 6ntinde din noiembrie 6n martie.
~ 1) ~
2.2. Relief i geologie
*elie(ul Emiratelor Arabe Unite este alc!tuit din c9mpie litorala Coasa, de ertica acoperit!
cu nisipuri +i s!r!turi, !rmul (iind 6nsotit de insule de corali.
Emiratele sunt situate 6n Peninsula Arabic!, a49nd ie+ire la <ol(ul :man +i <ol(ul Persic,
are rani! terestr! cu Arabia %audit! +i :man
EAU are o supra(a! de ,$.,,& Jmp, inclusi4 ar0ipelaul cu cele $&& de insule, a c!rui
supra(a! este de ".#&& Jmp.
De+i apro5imati4 7"8 din supra(aa !rii este acoperit! de de+ert, EAU are un relie( 4ariat
reprezentat de c9mpii (ertile, 4ai +i muni G/aCar +i ?ebel /azi(H. %udul +i 4estul !rii sunt
acoperite de de+ert, cele mai mari oaze (iind Al Ain, situata la 17& Jm spre est de Abu D0abi +i
=iKa 6n sud14est. ;unii /aCar, acoper! partea estic!, continu9ndu1se cu o c9mpie (ertil!, iar
;unii ?ebel /a(iz se situeaz! l9n! Al Ain GAbu D0abiH. Cel mai 6nalt punct este ?abal Dibir,
1."$)m.
;untii /aCar (ac parte dintr1un sir de munti din partea de nord1est a :manuli +i despart
coasta Coasa a :manului de platoul de ertic 6nalt.
Abu D0abi este capitala Emiratelor Arabe Unite +i centru administrati4 al emiratului cu
acela+i nume. Predomin! e5ploatarea +i prelucrarea petrolului, metaluria, cimentul +i masele
plastice. Posed! o termocentral! G1'& ;LH +i un aeroport.
2.3. Natura ocrotit
Mn ultimii '& de ani ora ul Dubai s1a dez4oltat (oarte mult 6ns! , cum era de a teptat, toate
aceste sc0imb!ri au determinat sc0imb!ri +i 6n r9ndul speciilor de plante +i animale care locuiau
6n zona, at9t pe uscat cat +i 6n mare.
Mn locul 4eetatiei +i1au (!cut aparitia imense cl!diri, blocuri de beton, str!zi, iar 4eetatia
ce le 6nconCoar! este de (apt adusa (ie de a(ara, (ie crescuta 6n sere, (ie modi(icare 6nc9t s! arate
cat mai (rumos, ast(el 6nc9t plantele oriinale au 6nceput s! (ie pe cale de disparitie.
ei animalele au a4ut de su(erit, desiur, iar num!rul lor a sc!zut de la an la an, (iind 6n
pericol de disparitie.
Eoate aceste aspecte (iind cunoscute de conduc!torii emiratului s1au construit numeroase
parcuri. Dar din cauza urbaniz!rilor masi4e nu prea mai e5ista animale s!lbatice pe care s! le
proteCeze.
Cele mai mari parcuri sunt ?umeira0 2eac0 ParJ, Al ;anzar, ;us0ri(,Dubai CreeJside +i
%a(a ParJ +i multe altele mai mici, (iind pl!cute oaze de 4erdeata.
~ 1, ~
Aproape toata (auna +i (lora Dubai1ului Gprezentate in continuareH este in pericol +i e5ista
destul de putine oranisme care ar putea in(luenta dez4oltarea masi4a a ora ului +i a zonelor
6nconCur!toare.
C0iar daca e5ista oranizatii ecoloice care tra un semnal de alarma asupra e(ectelor
masi4elor dez4olt!ri, conduc!torii 6ncearc! mai mult sa minimizeze impactul, nicidecum sa
renunte la proiectele care (ie se a(la in constructie, (ie doar in proiect, deoarece in4estitiile deCa
(!cute sunt (oarte mari.
=a 6nceputul anului $&&, se a(la in proiect c0iar +i o insula ecoloica.
Ast(el3
1 Eurnurile mici de statur! sunt r!sp9ndite ca o pa4!z! la raniele ora+ului, pentru a
(eri de soare blocurile 6n care locuiesc oamenii. Umbra bine(!c!toare 4a reduce
consumul de enerie electric!, deoarece locuitorii 4or (olosi mai puin aerul
condiionatO
1 Insula, de (orm! p!trat!, 4a (i racordat! la sistemele de transport ecoloice ale
ora+ului principal, respecti4 metroul +i transportul pe cablu, 6n ondole. Mn rest, pe
toate str!zile ei se 4a circula numai pe Cos, cu bicicleta sau cu rolele, importul
ma+inilor (iind interzis.
1 De alt(el, insula 4a (i o realizare ar0itectonic! demn! de renumele lui >ool0aas,
urm9nd s! 6mbine (ormele enerice cu cele (antastice.
1 Insula 4a (i 6mp!rit! 6n mai multe zone identice, 6n care se 4or a(la blocuri 6nalte, cu
terase spiralate, pe care 4or (i plantate c9te4a mii de specii de (lori. Erotuarele 4or (i
mobile +i se 4or @6ncol!ciF 6n Curul blocurilor, sub (orm! de sc!ri rulante e5terioare.
1 Prin centrul insulei 4a trece un bule4ard care 4a (i copia identic! a celebrului C0amps
Elysqes, din Paris. : mulime de parcuri 4or (i @strecurateF printre cl!diri, izolate de
restul ora+ului prin ziduri, imit9nd cunoscuta r!din! @Cornic0eF din 2eirut.
2.4. Vegetatia i fauna
Blora +i (auna din Dubai nu este la (el de r!sp9ndit! ca 6n alte p!ri ale lumii, cu toate
acestea, e5ist! o uimitoare 4arietate de plante +i creaturi aici. In Dubai de (lora +i (auna 4ariaz!
intre tipurile care au reu+it s! supra4ieuiasc! 6n de+ertul +i climatul arid.
%pre est, 6n munti, se !sesc o specie de salc9mi +i di(erite ierburi s!lbatice.
Dintre animalele pe cale de disparitie putem aminti3
:ry51ul Arabic specie de antilope,
care se pot recunoa te prin coarnele drepte,
specia cea mai micaO
~ 1# ~
Caracal G=yn51ul Persian sau A(ricanH
(elina de dimensiuni medii +i isi trae numele
de la culoarea neara a urec0ilor, de la
cu4antul turc NJaraJulaJN, ce 6nseamn! @urec0i
nereF, (oarte rapida.
%triped /yena mami(er omni4or din
(amilia 0ienelor, mai tr!ie te 6n A(rica,
:rientul ;iClociu, PaJistan +i India. -u mai
e5ist! 6n Europa.
.
<ordonis Kildcat se poate intalni in
tarile orientului miClociuGarabiceH. .ariantele
scotiene ale subspeciei este de(init ca
4ulnerabila. Mn %cotia mai bine de ,&8 s1au
domesticit prin 6mperec0erea cu pisicile
domestice.
.ulpea de de+ert este de m!rimea unei
pisici de casa bine crescuta, are urec0i (oarte
mari +i blana portocalie, (oarte deasa, care ii
permite sa se camu(leze in de+ert. Mn 49r(ul
cozii are un smoc neru, +i este scurta. Animal
rapid, dar nu prea rezistent.
Desert monitor poate atine p9n! la 1
metru 1 specie de reptila care se o putem !si
in A(rica de -ord +i .estul Asiei.
~ $& ~
%and sJinJ1 mai este numita +i @Blorida
sand sJinJF, m!soar! de la 1& la 1' cm.
Aceste animale m!n9nc! ne4ertebrate, lar4e,
termite +i p!ianCeni.
%piny tailed aama se 6nt9lne te in
-ordul A(ricii +i %eneal, in Eipt. Poate
suporta c!lduri mari. C9nd le este cald culorile
corpului de4in mai str!lucitoare +i mai 4izibile,
iar c9nd le este rece se 6nneresc, 6+i t9r!sc
coada c9nd se simt ameninai. Er!iesc p9n! la
1$ ani.
<encJo
%aKscaled 4iper Mn medie aCune la
4" centimetrii, ma5im 7& centimetrii, se
!se te Mntr1o 4arietate de medii.
Crab plo4er acesta pas!re se poate
6nt9lnii pe insulele de coasta ale :ceanului
Indian, unde se 0r!ne te cu crabi +i alte
animale mici.
~ $1 ~
%ocotra Cormorant 6l putem 6nt9lni in
<ol(ul Persic +i coastele de sud1est ale
<ol(ului Persic +i sud1estul coastei Peninsulei
Arabe. %e mai poate 6nt9lni ocazional pe
coastele ;!rii *o ie. Primul specimen a (ost
6nreistrat in Insula %ocotra, de unde +i
numele.
.eetatia3
Date palms @P0oeni5 dactyli(eraF este
(oarte intens culti4ate pentru (ructe dulci. Din
cauza istoriei de culti4are luna, nu se stie
e5act unde s1a culti4at prima data, dar se
estimeaz! c! este oriinar din in oazele
de ertice din -ordul A(ricii.
I-C=UDEPICEU*E
N0ttp3ggKKK.cruisesr(un.comgimaesgDatePalm
s.CpN rs ;E*<EB:*;AEI-EE
Acacia este un en de plante care
cuprinde apro5imati4 "&& de specii de arbori +i
de arbu+ti din (amilia leuminoaselor,
r!sp9ndii 6n zona tropical! +i cea subtropical!.
Unele specii, datorit! (lorilor lor (rumoase,
albene sau albe, +i a mirosului lor pl!cut, sunt
culti4ate ca plante ornamentale sau pentru
industria par(umului Gde e5emplu, Acacia
farnesianaHO altele sunt (olosite pentru
e5traerea umei arabice Gprecum Acacia
arabicaH sau a taninului.
~ $$ ~
/yacint0 1 se poate intalnii in area
desertica a Emiratelor arabe, in(loresc dup ace
ploua, adica in perioada iernii.
<0a( 1 Copac, r!d!cinile p!trund 6n
p!m9nt p9n! la ad9ncimi de ,& de metri 6n
c!utarea apei. %e pare ca este pe cale de
disparitie.
Mn plus mai sunt a(ectate reci(urile de corali, at9t (izic Gsc0imb!ri de clim!, e(ectul
deplas!rilor 6n lar a constructiilor, na4elor c are tranziteaz! zonele de corali, acti4it!tile
oamenilor 6n eneralH, cat +i bioloic prin 6mboln!4iri, pescuit e5cesi4, +i introducerea unor
specii e5otice.
Conduc!torii Dubai1ului sunt preocupati +i de ap!rarea (aunei s!lbatice, mai ales la
presiunile asociatiilor ecoloiste, deoarece este a(ectata din ce 6n ce mai mult de dez4oltarea
e5plozi4a a ora ului +i pentru ca ar putea pierde o importanta atractie turistica.
Mn Dubai mai putem 6nt9lnii copaci numiti 0a( tree, care cresc 6n reiuni de ertice +i 6n
sud estul Arabiei, iar pentru decenii acest copac a (ost sursa de 0rana, ad!post, combustibil +i
medicament. Mn ultima perioada, din cauza dez4olt!rilor masi4e +i cre terea populatiei este pe
cale de disparitie.
Mn eneral, toata populaia din mare este a(ectata.
2roa tele testoase marine 6 i depun ou!le +i eclozeaz! pe plaCele din Dubai.
2.. !i"rografia
*aul Dubai 6mparte ora ul 6n doua p!rti. Euri tii pot lua Abra Gmic ta5i de apaH pentru a
4edea portul 4ec0i al Dubai1ului. : croaziera spre Podul Al 1;aJtoum, o plimbare la debarcader
reprezint! incursiuni 6n 4iata portuar! a ora ului.
~ $' ~
Dubai CreeJ sau >0or Dubai este un ol( cu apa s!rat!, prelunit mult spre ora ul Al
Ain. Dubai CreeJ 6mparte ora ul Dubai de la %ud 1 .est spre -ord 1 Est 6n Deira +i 2ur Dubai.
Dubai CreeJ a (ost drenat pentru a (i accesibil 4apoarelor de dimensiuni mari, de comert
sau croaziera.
Mn Dubai CreeJ se poate obser4a 4iaa de zi cu zi a portului care, de+i modernizat!, +i1a
p!strat aspectul +i obiceiurile de alt! dat!. .ase mai mici sau mai mari 6nc! aduc 6n port m!r(uri
din toat! lumea, care sunt c!rate tot de 0amali, cu spin!rile 6nco4oiate. E5trem de atracti4! ar (i o
plimbare cu barca pe Canalul Dubai CreeJ, ce 6mparte ora+ul 6n dou!3 Deira +i 2ur Dubai,
(iecare cu muzeele ei de art! oriental!, mosc0ei +i mall1uri. Pentru a e5plora aceste p!ri ale
ora+ului 6n pro(unzime, este ne4oie de o ma+in! sau de un ta5i, deoarece, 6n Dubai, trotuarele
sunt destul de rare.
Dubai1ul e 6mp!rtit 6n mai multe Aora eleF care sunt ca ni te oaze3 Dubai %ports City,
Dubai International City, Dubai =aoons, Dubai ;arina, 2urC Dubai DoKntoKn, Deira, Balcon
City, ?ebel Ali, Dubailand.
~ $4 ~
3. Potentialul turistic antropic
3.1. #otentialul cultural istoric
3.1.1. Vestigii
;uzeul Dubai3
;uzeul Dubai, cu (iurile de ceara, o(er!
o (ascinanta incursiune 6n istoria ora ului din
4remea beduinilor, a c!ut!torilor de perle +i a
piratilor, perioada care a precedat era petrolului.
A (ost construit 6n Curul anului 1),) +i este cea
mai 4ec0e constructie a ora ului. A (ost reno4at
6n 1#)1 pentru a (i utilizat ca +i muzeu. Mn muzeu
sunt reconstruite scene din 4iata araba Gcase
traditionale, mosc0ee, o piat!, animale din de+ert
+i din mareH.
Mn plus, mai sunt e5puse arte(acte descoperite 6n timpul e5ca4!rilor ce s1au (!cut 6n
emirat.
Casa eicului %aeed
*ezidena o(icial! a eicului %aeed Al
;aJtoum, conduc!tor al Dubai1ului G1#1$11#",H +i
bunicul actualului conduc!tor, eicul ;o0ammed bin
*as0id Al ;aJtoum, care a (ost restaurata s! stea
mandr! din nou pe malul r9ului Dubai. Casa dateaz!
din anul 1,#7 +i !zduie te colectii rare de (otora(ii
istorice, monezi, timbre +i documente cu 6nreistr!ri
ale istoriei emiratului.
3.1.2. Locuri i monumente istorice
2astaJiya3 o 4izit! 6n 4ec0iul
cartier 2astaJiya reprezint! o 6ntoarcere
6n timp la zilele dinainte de aparitia
electricit!tii +i aerului conditionat, c9nd
aerul din traditionalele case era r!cit cu
aCutorul turnurilor de aer.
~ $" ~
.ec0iul Dubai era renumit c9nd4a pentru aceste turnuri de aer care erau repartizate pe
ambele maluri ale ol(ului.
Cartierul 2astaJiya este ast!zi 6n primul r9nd o atractie turistica +i se remarca prin
ar0itectura araba speci(ica.
%ituare3 2urC Dubai
3.1.3. Etnografie i folclor
=ocalnicii sunt (oarte m9ndri de traditiile +i obiceiurile lor, iar reliia constituie
(undamentul 4ietii socialeGde cel Putin " ori pe zi ai s! auzi , 6n orice parte a Dubai1ului te1ai
a(la, c0emarea la ru!ciuneH. -ati4ii Dubai1ului se di(erentiaz! prin 4esmintele speci(ice3 poart!
o 0ain! lun! +i alb! numita Jandura, iar pe cap o p9nz! alb! sau cadrilat!, tinuta de un cerculet.
Acestea sunt utra +i misla0. : 0ain! dintr1un material mai scump este purtat! deasupra, 6n
cazul e4enimentelor mai importante.
Bemeile au o 0aina near! dintr1un material u or, cu m9neci luni 1 abaya 1 +i un 4oal pe
cap 1 s0eyla, ce ar trebui s! le acopere 6ntre p!rul, ast(el incit doar (aa s! (ie 4izibil!. Pe
dedesubt (iecare e liber s! poarte orice, cu toate c! pantalonii brodati sunt lenCeria traditionala.
De i costumatia creat! dup! riorile reliiei musulmane ar (i trebuit s! acopere doamnele 6n
6ntreime, ne(iindu1le permis s! apar! 6n alte 0aine sau cu capul descoperit dec9t 6n (aa
(amiliei, se poate 4edea 6ntr1o r!mad! de locuri publice doamne +i domni oare subtiri,
6mbr!cate 6n Ceansi +i tricou peste care au abaya des(!cuta +i (lutur9nd sau proasp!t con4ertitele
doamne cu pielea alba, 6n4elite complet 6n neru.
Eot 6n costumatia traditionala intr! +i un soi de masc! din metal sau piele ce acoper!
sprincenele, nasul +i pometii, purtat! 6n special de beduine 1 adic! populaia oriinar!, c!ci la
baz! arabii din Emirate erau pescari, pescuitori de perle,cresc!tori de capre sau comercianti. %pre
deosebire de Arabia %audita, unde c0iar +i rezidentii trebuie s! poarte abaya, iar (aa trebuie s!
(ie acoperit! complet G6n a(ara oc0ilorH, codul 4e+mintelor 6n Dubai este rela5at,liber. Mn
celelalte emirate e ti s(!tuit s! ai 0aine mai decente, 6n special dac! e ti (emeie Go (ust! peste
enunc0i +i ce4a mai putin! transparen!H.
%e mai p!streaz! obiceiul s0is0ei 1 pipa aceea luna cu (urtun din care tra +i (emei +i
b!rbati deopotri4!, +i, traditional, ser4itul curmalelor +i al ca(elei. -untile sunt (astuoase3
re edintele sunt 6mbr!cate 6n lumini +i se risipesc Jilorame de m9ncare, iar in4itatii isi e5pun
ultimele modele de toalete +i biCuterii sub abaya.
3.1.4. Religia
*eliia o(iciala este cea islamica, de aceea b!uturile alcoolice nu se comercializeaz! dec9t
la 0oteluri. Este considerata o o(ensa consumarea alcoolului 6n public +i se pedepse te con(orm
leilor locale.
Anumite substante din medicamentele prescrise 6n a(ara Emiratelor pot (i considerate
substante interzise pe teritoriul acestui stat, de aceea este necesara declararea lor la
~ $7 ~
Departamentul Anti1dro din cadrul ;inisterului %!n!t!tii al Emiratelor Arabe. Consecintele
nedeclar!rii acestora sunt ra4e. Persoanele care tranziteaz! teritoriul Emiratelor trebuie s! aiba
o tinuta 4estimentara decenta +i un comportament adec4at Gnu se (umeaz!, nu se bea +i nu se
m!n9nc! 6n publicH, 6n special 6n timpul s!rb!torii *amadanului Gde la r!s!ritul soarelui p9n!
la apus pe durata zileiH.
Bemeile trebuie s! poarte 4e+minte care s! le acopere picioarele +i bratele. ConcubinaCul,
adulterul +i 0omose5ualitatea sunt interzise +i ileale 6n Emirate, +i este considerat! o o(ens! s!
se 6nCure, s! se (ac! esturi nepotri4ite sau de a(ectiune 6n public. In eneral 6n Emirate se
accept! +i se tolereaz! turi tii occidentali dar ace tia trebuie s! respecte leile locale.
:ra 1 stat 6n care tr!iesc circa 1"& de nationalit!ti, Dubai1ul e remarcabil de lipsit de
con(licte etnice +i reliioase. Dup! cum 4ede lucrurile eicul ;o0ammed, b!t!liile reliioase +i
etnice pot (i considerate aproape preistorice, de 4reme ce lobalizarea se e5tinde +i cre+terea
economic! se mentine.
%!rb!torile laice +i deci cu data (i5a , sunt putine 3
$ Decembrie ziua nationalaO
7 Auust Accession Day O
1 Ianuarie Anul -ou.
%!rb!torile reliioase , dintre care *amadanul tine o lun!, nu au dat! (i5!. %ectorul pri4at
nu lucreaz! numai 6n ziua 6n care s!rb!toarea cade, spre deosebire de sectorul de stat care
s!rb!tore te 6nc! minim o zi , sau doua. In *amadan institutiile publice au proram zilnic redus.
=a (el +i companiile pri4ate care au un num!r mare de salariati musulmani. In eneral este
indicat! e4itarea e(ectu!rii de 4izite de a(aceri 6n perioada respecti4!.
Eimp de apro5imati4 '& de zile, musulmanii aduli trebuie s! posteasc! din zori p9n!
dup! apusul soarelui. Aceasta 6nseamn! abstinena de la m9ncare, b!utur!, (umat +i relatii
se5uale 6n inter4alul menionat.
C!l!torii, (emeile ra4ide, (emeile care al!pteaz! +i bolna4ii pot am9na postul, urm9nd s!1
l in! ulterior. Mn aceast! lun!, considerat! a iert!rii +i a milei, musulmanii nu trebuie s! mint!, s!
Cineasc!, s! blesteme. *eliia islamic! stabile+te postul ca un miCloc de puri(icare, un e5erciiu
de autocontrol +i o do4ad! de credin!.
Eolerana Dubai1ului poate (i +i un lucru bun. Pe l9n! barurile +i cluburile de noapte,
e5ist! mosc0ei, biserici +i temple 0induse +i, pentru un ora+ cu at9t de multe reliii +i naionalit!i
a(late 6n concuren!, este surprinz!tor de lipsit de con(licte etnice. N-u +tiu cine este sunnit +i
cine este +iit, +i nici nu m! intereseaz! 1 a spus +eicul ;o0ammed. Dac! munce+ti temeinic, dac!
nu1i deranCezi 4ecinul, atunci e5ist! un loc pentru tine 6n Dubai.F
3.1.5. Srbtori traditionale
1. Ianuarie3 Dubai %0oppin Besti4al este cel mai mare (esti4al de cump!r!turi din lume,
de4enit cunoscut +i pe plan international datorita neocierilor care au loc acolo,
promotiilor, spectacolelor li4e precum +i preturilor cele mai mici din lume
~ $) ~
Dubai %0oppin Besti4al GD%BH, cunoscut 6n lumea araba ca =ayali Dubai, a (ost initiat 6n
1##7 de c!tre u4ern. =a 6nceput a4ea ca scop promo4area comerciala. Ast!zi, Dubai
%0oppin Besti4al este un centru cultural, de s0oppin +i de entertainment care atrae
oameni din 6ntreaa lume. Dubai1ul pre!te te promotii, 49nz!ri +i discount1uri de p9n! la
)"8 pentru m!r(uri +i produse ale unor branduri internationale.
$. Aprilie3 E5pozitia internationala de biCuterii
'. %eptembrie octombrie $&&,3 *amadan1ul cea mai mare s!rb!toare reliioas! a
musulmanilor, ce are loc pe perioada a '& de zile calendaristice
*amadan1ul, a noua lun! din calendarului islamic, celebreaz! perioada 6n care pro(etul
;u0ammad a primit re4elaia coranic!.
4. $ decembrie3 Diua nationala se s!rb!tore te c9 tiarea independentei 6n (ata ;arii
2ritanii.
Pe $ decembrie Emiratele s!rb!toresc ziua nationala. Este ziua 6n care, acum ') de ani, )
emirate autonome s1au unit intr1un stat (ederal, a49nd o moneda +i constitutie unica.
De ziua nationala localnicii 6+i decoreaz! ma inile +i ies la plimbare pe corso Gpe
?umeira0 2eac0 *oad, una dintre zonele rezidentiale (oarte bune ale Dubai1uluiH. Adopt!
decoratiuni dintre cele mai 4ariate, de la panlici +i steulete p9n! la ma ini 4opsite e(ecti4 6n
culorile nationale, ma ini a49nd lipite abtibilduri pe caroserie, stelute, inimioare, cerculete etc,
ma ini a49nd pozele liderilor pictate pe caroserie sau (olii cu imainile liderilor aplicate pe
(erestre, (iecare 6ncerc9nd s!1+i 6ntreac! 4ecinul la decorarea ma inii.
Partea neati4! a acestei s!rb!tori o constituie num!rul mare de accidente. De i politia
(ace apel la populatie s! aib! riCa, 6n ziua asta parc! toti arunc! pe (ereastr! cele mai
~ $, ~
elementare reuli de siuranta rutier!. %tau a ezati pe capotele ma inilor, ie iti prin trape sau pe
eamuri, accidentele (iind ine4itabile.
4. Besti4alul International de Bilm Dubai
a (ost lansat 6n anul $&&4O re(lect9nd caracterul cosmopolit +i multicultural al Dubai1ului,
(esti4alul prezint! o lara 4arietate de (ilme de scurt sau lun metraC, documentare din toata
lumea.
E4enimentul se des(! oar! intre 1 +i ' decembrie $&&,, 6n Dubai.
Cea de1a "1a editie anual! a Besti4alului International de Bilm I:- este un e4eniment
internaional ce promo4eaz! con tiinta lobala +i unitatea prin puterea (ilmului.
3.1.6. nstitutii de cultur i art
Dubai1ul nu are o traditie cultural!, a a c! maCoritatea arti tilor se NproducNprin 0oteluri
de 41" stele. E5pozitiile de arta sau (otora(ie, concertele sunt !zduite de mall1uri sau di4erse
reprezentante de companii. Dubai1ul 6ncearc! s! compenseze prin altele pentru a (i considerat 6n
r9ndul metropolelor lumii.
Cea de1a treia editie a e5pozitiei de arta contemporana Art Dubai, cea mai importanta din
:rientul ;iClociu, s1a desc0is anul acesta Mntr1o atmos(era destul de trist! din cauza crizei
economice mondiale, 6ns! se pare c! 4a (i bene(ic! pentru amatorii de arta care nu au 4enituri
prea mari.
Deci de alerii de art! 4or (i desc0ise pentru miile de 4izitatori, de colectionari +i de
responsabili de muzee din lumea 6ntrea!, mai ales ca editiile anterioare au a4ut parte de un
succes (!r! precedent.
Intre 1, +i $$ martie, Art Dubai reune te )& de alerii selectionate din '"& de candidate.
E5pozitia a de4enit Nun e4eniment esential 6n lumea artei, demonstr9nd c! Dubai are de acum
6nainte un statut de centru al artelor moderne +i contemporaneN, potri4it unuia dintre
oranizatori.
Emiratul Dubai s1a impus, 6n ultimii ani, +i pe piata operelor de art!, dup! ce a cunoscut o
dez4oltare turistic! +i imobiliar! semni(icati4!. Comertul cu piese de art! a dus la cre terea
preturilor acestora +i la o dez4oltare a pietei arabe +i iraniene cu $&)8 6n ultimii ani.
=ucr!rile prezente au (ost estimate la zeci de milioane de dolari.
~ $# ~
3.2. #otentialul te$no%economic i socio%"emografic
3.2.1. Situatia i !olitica economic
Mn plan (inanciar +i comercial, metropola o(er! un paradis (iscal in4estitorilor. Companiile
str!ine pot trans(era tot 4enitul 6n tara de oriine. -u e5ist! ta5e corporati4e sau pe 4enit.
%istemul bancar este e5celent. =eislatia (a4orizeaz! bunurile +i proprietatea. E drept c! str!inii
nu au dreptul s! detin! propriet!ti 6n Dubai Gacestea le sunt doar cesionate pe zeci de aniH +i nu
pot detine companii 6nreistrate acolo 1 pot doar ac0izitiona licenta de la un localnic, c!ruia ii
re4ine un procent important din c9 ti. Pro(itul imens pe care 6l poate (ace un in4estitor (ace 6ns!
ca acestea s! par! incon4eniente minore.
EAU bene(iciaz! de resurse importante de 0idrocarburi, localizate mai ales 6n emiratul
Abu D0abi G#,"8 din rezer4ele mondiale de petrol brut, pe locul 4 de aze naturaleH. Cele )
emirate din componena Bederatiei dispun de resurse ineale, de unde +i mari disparit!ti 6n
dez4oltarea economica. Abu D0abi +i Dubai sunt cei doi piloni ai EAU. Dubai +i %0arCa0 se
e4identiaz! ca (iind motoarele industrializ!rii +i a di4ersi(ic!rii economice a !rii.
Emiratul Abu D0abi prezint! o economie orientata 6n mod esential c!tre industria
0idrocarburilor. Abu D0abi dispune de asemenea +i de unele capacitati industriale , concentrate
6n petroc0imie , prelucrarea azelor naturale , desalinizarea apei de mare +i producerea eneriei
electrice. *elati4 recent 6n Emiratul Abu D0abi s1a pus 6n (unctiune un important comple5
petroc0imic la *uKais , ce produce etalina +i polietelina.
Emiratul Dubai, ale c!rui rezer4e petroliere ar urma s! se epuizeze 6n urm!torii 1" ani a
pus +i pune cu succes 6n practica un model propriu de dez4oltare economica , orientata catre
comertul reional +i international, ser4icii, turism +i industrializare bazat! pe productie cu
important! 4aloare 6n Dubai, cu zona sa liber! ?ebel Ali , una din cele mai importante zone
libere din lume , constituie o placa comerciala turnata intre Asia +i :ccident. DU2A=GDubai
Aluminium Co.H situat de asemenea 6n ?abel Ali ,
reprezint! cel mai eloc4ent model de di4ersi(icare
economica, realiz9nd circa 48 din productia
mondial! de aluminiu primar.
Emiratul %0arCa0 urm!re te acela i obiecti4
ca +i Dubai, resursele sale petroliere +i aze(iere
(iind insu(iciente pentru asiurarea unei dez4olt!ri
sustinute.
Celelalte din -GACaman , BuCaira0 , Umm Al
IuKain +i *as Al >0aima0H r!m9n 6nc! destul de
dependente de (inant!rile ce le sunt alocate de la
buetul (ederal.
~ '& ~
-ecesitatea di4ersi(ic!rii economice +i industriale 0ideaz! principalele orient!ri ale
politicii economice promo4ate de conducerea emiratez!.
:biecti4ul principal este acela al promo4!rii acti4it!tii de productie +i ser4icii, prin
intermediul trans(erului de te0noloie +i AJnoK 0oKF, 6ncuraC9nd asocierea capitalului pri4at
local cu cel str!in. In stadiul actual dez4oltarea industriala este 4izibila 6n c9te4a sectoare,
respecti4 constructiile metalice, productie de materiale de constructii, industria aro1alimentar!
+i con(ectii.
Paralel asist!m la o dez4oltare semni(icati4! a sectorului ser4iciilor, 6n mod particular a
ser4iciilor (inanciare +i a turismului. In anul $&&& s1a creat o 2ursa de .alori ;obiliare, cu dou!
sedii, unul 6n Abu D0abi +i cel!lalt 6n Dubai.
%ursa3 ;inisterul Plani(icariigEAU
Cre terea economica 6nreistrata an de an este in(luentata 6n mod direct de e4olutia
pretului mondial al petrolului. In anul $&&' , ca urmare a unui pret mediu al petrolului ridicat ,
EAU a mentinut un ritm poziti4 al cre terii economice de ",$8. *itmul de cre tere al populatiei
se situeaz! la un ni4el 6nalt 6n ultimii ani, datorat 6n primul r9nd unui (lu5 imirationist sustinut,
dar +i unei rate mari de cre tere demora(ic! natural!. PI2glocuitor este unul dintre cele mai
6nalte din lume , (iind 6n anul $&&' de 1#.&&&U%D.
In(latia este nesemni(icati4!, situ9ndu1se la
4alori de 1,"1$8gan , con(orm ci(relor o(iciale
comunicate de 2anca Centrala. Con(orm altor surse
in(latia ar (i mai mare , de peste 48gan.
2anca Centrala este constant e5cedentara.
E5portul EAU s1a ridicat 6n ultimii ani la 4#,7 miliarde
U%DGanul $&&$H +i "",, miliarde U%DGanul $&&'H.
.eniturile din e5portul petrolului se ridic! la 1,1$&
miliarde anual. *ee5portul se ridic! unde4a la 1$11'
miliarde U%D pe an, EAU (iind al treilea ree5portator
mondial dup! %inapore +i /on >on. Mn aceea i
perioad! importurile s1au ridicat la '",$ miliarde U%DGanul $&&$H +i ') miliardeGanul $&&'H.
%oldul de cont curent este de reul! poziti4, (iind de 11,# miliarde U%DGanul $&&$H +i de
14,, U%DGanul$&&'H.
%ituatia (inanciar! a tarii este (oarte bun!, EAU dispun9nd de numeroase acti4e 6n
str!in!tate, estimate la 1"&1'&& miliarde U%D, 6n timp ce rezer4ele 4alutare se situeaz! constant
la 1'114 miliarde U%D 6n ultimii ani.
Datoria e5tern! a tarii este de $&,) miliarde U%D +i este compus! 6n cea mai mare parte
din anaCamentele pe termen scurt.
~ '1 ~
3.2.2. "ediul economic #n Emiratele $rabe %nite
;ediul in4estitional 6n EAU
EAU se situeaz! la Cum!tatea drumului intre Europa +i Asia, intr1un ansamblu reional 6n
plin! e5pansiune economic! +i care 4a num!ra 6n urm!torii $& de ani peste '&& milioane
locuitori +i reprezint! un pol de stabilitate politica 6n reiune.
Absenta (iscalit!tii directeGcu e5ceptia companiilor petroliere (iziceH, libera
con4ertibilitate a monezii nationale la o paritate nesc0imbat! la '& de ani (a! de dolarul
american, libera repatriere a capitalului in4estit +i a pro(ilului constituie tot at9tea elemente de
atractie pentru in4estitorii str!ini.
Borta de munc!Gde reul! de pro4enienta asiatic!H este abundent! +i ie(tin! G#&8 din (orta
de munca sunt e5patriati, mai ales asiaticiH.
EAU dispun de in(rastructuri moderne +i per(ormante inclusi4 de 7 aeroporturi
internationale +i de mai multe porturi maritime, printre care +i ?ebel Ali cel mai mare port
arti(icial din lume.
Printre elementele restricti4e ale mediului in4estitional se numara obliati4itateaGcu
e5ceptia in4estitiilor realizate 6n zonele libereH de a a4ea un partener local maCoritar Gminim "18
din capitalul unei societ!tiH +i imposibilitatea lu!rii 6n proprietate de c!tre str!ini a terenurilor +i
constructiilor.
Biscalitatea 6n EAU
Impozitul pe pro(it se aplic! numai companiilor petroliere +i de aze naturale,
petroc0imiei +i b!ncilor. Impozitul pl!tit de companiile petroliere este discutat direct de c!tre
acestea cu conducerea emiratelor unde sunt 6nreistrate. 2!ncile 6 i neociaz! ni4elul
impozitelor la momentul obtinerii licentei de (unctionare. Mn practica sunt c9te4a e5emple de
b!nci ce au obtinut scutire de la acest impozit.
Impozitul pe 4eniturile indi4iduale nu e5ist! 6n EAU.
Impozitul (unciar nu e5ist! 6n EAU. Mn principiu dreptul la proprietate imobiliar! este
rezer4at numai nationalilor emiratezi , cu e5ceptia c9tor4a emirate din nord care dau acest drept
+i altor cet!teni din !rile membre ale Consiliului de Cooperare al <ol(ului.
Ea5ele 4amale au un ni4ele eneral de "8 Gse practic! acela i ni4el 6n toate cele 7
emirate ale Uniunii .amale a <CCH, aplicabil la 4aloarea CjB a m!r(urilor. %unt c9te4a e5ceptii
ca de e5emplu tutunul +i alcoolul care sunt ta5ate cu 1&&8.
*eimul importurilor 6n EAU
Aspecte tari(are3 6n absena unei retele (ero4iare +i tin9nd cont de di(icult!tile de acces
pe cale rutiera, importurile se e(ectueaz! cu predilectie pe cale maritim! sau pe cale aerian!.
EAU au 1" porturi comerciale, dintre care 7 sunt de prima importana pentru comertul
international O 7 aeroporturi internationale.
~ '$ ~
Principalele porti de intrare, at9t pe cale aerian! c9t +i pe cale maritim!, a importurilor
destinate EAU sunt Dubai +i %0arCa0. Mn a(ara ta5ei 4amale de "8, urm!toarele rupe de produse
sunt scutite de ta5e de import. Produsele aricole +i industriale de oriine naturala, bunurile 6n
tranzit, e antioanele comerciale, piese +i ec0ipamente pentru na4ele comerciale etc. Produsele +i
ec0ipamentele importate de administratia +i ser4iciile publice, ministere (ederale, departamente,
ambasade +i consulate, oranizatii medicale +i de caritate, spitale publice etc.
Aspecte netari(are3 pentru c9te4a cateorii de produse este necesar! obtinerea unei licente
de importGunele pesticide de uz aricol, unele produse audio14ideo +i produsele pentru uz
casnicH. Unele produse sunt pro0ibite la import sau sunt supuse unor restrictii de 49nzare pe
moti4e reliioase sau politiceGboicotarea Israelului +i tuturor produselor de pro4enienta israelian!
sau care (ac trimitere direct! la aceast! ar!H.
Mn a(ara produselor mentionate, pro0ibite sau cu acces controlat prin licenta de import nu
e5ista cote cantitati4e de import, pentru nici un (el de produs.
.!muirea este obliatorie +i se (ace 6n punctul de intrare pe teritoriul emiratez. In
principiu odat! cu 6n(iintarea Uniunii .amale a <CC se consider! punct de intrare a m!r(ii 6n
EAU primul punct de intrare 6n zona <CC. .!muirea 6n interiorul !rii sau pe loc nu este
autorizat! dec9t 6n cazuri cu totul e5ceptionale +i cu implicarea unor costuri suplimentare.
.!muirea se (ace de reul! 6n $4 la 4,0. Mn cazuri e5ceptionale +i numai pentru cele (!cute pe
cale aeriana, se poate (ace 4!muirea +i 6n reim de uren!, 6n 1$0. Eoate porturile +i
aeroporturile EAU dispun de toate ec0ipamentele de desc!rcare +i stocare cele mai moderne.
Documentele de e5peditie in principiu acestea G(actura, certi(icate de oriine, a4iz de
e5pediere etc.H trebuiesc 4izate 6n tara de unde pro4in , 6nainte de e5peditia lor de c!tre Camera
de Comert +i Industrie +i apoi lealizate la ambasada unei tari arabe. In practica aceste pre4ederi
nu sunt aplicate la e5peditiile pe cale aerian! G(actura oriinal! (iind considerat! ca (iind
su(icient!H, dar e5ist! ansa ca respectarea lor s! (ie solicitat!.
3.2.3. &o!ula'ia i a(e)rile umane
*ezidentii Gadic! str!iniiH reprezint! maCoritatea populatiei Emiratelor, doar )&&1,&&.&&&
din '., milioane, populaia estimata 6n $&&&. A adar 6ti poate lipsi (amilia, dar nu te simti str!in
caci toti sunt 4eniti de pe alte meleauri aici, iar localnicii sunt toleranti, de i 6+i p!streaz! portul
+i caracteristicile cu m9ndrie. ei (iindc! tot 4orbeam de populatie, maCoritatea zdrobitoare +i 6n
continua cre+tere este din India, PaJistan, BilipineO dar ai s! !se ti +i rezidenti arabi1sirieni,
iraJieni, libanezi, iranieni sau sud1a(ricani, canadieni, c0inezi, ru i, europeni.
Populaia este de asemenea intr1o e5pansiune considerabila. In doar un an, apro5imati4
$#$.&&& de oameni au de4enit rezidenti 6n Dubai, 6n timp ce populaia Emiratelor a crescut de
la 1,1'& milioane 6n $&&" la 1,4$$ milioane 6n $&&7. Aceasta 6nseamn! c! 6n anul $&&7, $4.'''
persoane s1au ad!uat lunar la populaia Dubai1ului, adic! ,&& zilnic +i apro5imati4 '' pe ora.
%e estimeaz! c! stabilitatea 6n cre terea populatiei +i a turismului 4a persista multi ani de
acum 6nainte. Cererea pe piata imobiliar! 4a r!m9ne tot timpul mare +i se preconizeaz! o sc!dere
~ '' ~
a num!rului de proprietatea disponibile (ata de cel al proprietarilor construite p9n! 6n anul $&1&
G+i posibil +i dup! aceeaH.
Mn numai cinci ani, intre 1##" +i $&&&, populaia Dubai1ului a crescut cu $"8 +i atine
acum ni4elul de 1,7 milioane de oameni. ;aCoritatea sunt str!ini care 4in s! munceasc! la toate
ni4elurile societarii, de la munci domestice p9n! la manaement de 49r(. In $&&), Emiratele per
ansamblu a4eau doar ,74.&&& de cet!teni, comparati4 cu cei ',7 milioane de muncitori str!ini.
@De i dez4oltarea in(rastructurii a (ost rapid!, num!rul de str!ini sositi 6n ora , a (ost
cople itorA, spune >0an de la Citiroup.
ei 6n plan politic, localnicii au 6ncercat s! anticipeze +i s! pre4in! posibilele probleme. ei
nu le1a (ost reu, a49nd modelul at9tor metropole care s1au dez4oltat treptat +i care, spre
deosebire de Dubai, au a4ut de luptat, de1a lunul istoriei lor, cu numeroase neaCunsuri. De pild!,
6n metropola din Emirate, munca titanic! pe care o presupune un ast(el de e(ort de modernizare 1
178 dintre macaralele acti4e pe lob sunt 6n Dubai o (ac, 6ntr1o m!sura cople itoare, indienii
+i paJistanezii Gcare alc!tuiesc 7&8 din populatieH, c0inezii ori alti asiatici, *usii +i uneori c0iar
rom9nii.
Pentru pre6nt9mpinarea unei imiratii masi4e, sc!pata de sub control, care i1ar cople i pe
cei numai $"&.&&& de localnici GaCun i s! reprezinte oricum sub $&8 din populatieH, leea
permite muncitorilor s!1+i aduc! (amiliile cu ei doar 6n cazul 6n care (ac do4ada unui 4enit de
peste ,&& de dolarigluna, care s! le asiure 6ntretinerea (!r! ca ei s! ri te s! de4in! o po4ar!
pentru stat.
Piata imobiliar!
Una dintre insulele din proiectul E0e Lorld lanseaz! propriet!ti cu preuri 6ntre 1 7&& &&&
de euro +i ' &&& &&& de euro. Poti s! ai casa ta 6n miClocul apei, s! te bucuri de lini te +i 6n
acela i timp s! dai o (u! cu barca p9n! 6n centrul zomotos al metropolei, dac! 4rei s! te
bucuri de (ream!tul ora ului +i al cluburilor din Dubai. ei asta la 1& &&& de euro pe m$.
~ '4 ~
3.2.4. E*olutia +ubai,ului
1990...
2003...

2007...
~ '" ~
In ceea ce pri4e te ino4atiile ar0itecturale, tr!im intr1un secol nebun. Desin1ul comple5,
mi51ul de stiluri +i di4ersitatea liniilor caracterizeaz! tot mai multe constructii, care uneori par s!
s(ideze leile ra4itatiei.
Ast(el, ar0itectii zilelor noastre se 6ntrec 6n cele mai bizare +i (ascinante concepte de
cl!diri. Prezentam c9te4a dintre proiectele e5tra4aante ale lumii, care ne1au atras atentia 6n
mod special.
Dubai are 1"1$"8 din
toate macaralele din lume.
Portul din Dubai. C9nd 4a
(i terminat, 4a (i cel mai mare
ora din lume, la marinea apei.
Eotul a (ost construit 6n
ultimii " ani, inclusi4 insulele
care arat! ca un palmier.
Unele din cele mai 6nalte
cl!diri de pe malul marii 6n
Dubai au peste 1&& etaCe.
Alte lucruri nebune 1
%istemul ;etro din Dubai, c9nd
4a (i complet, 4a (i cel mai mare
sistem de metrogtren automat din
lume.
Aeroportul central
international din Dubai 4a (i cel
mai mare 6n lume, bazat pe 4olumul de pasaeri. In Dubai sunt mai multi lucr!tori G4eniti acolo
s! lucreze 6n constructiiH dec9t sunt localnici care tr!iesc acolo.
~ '7 ~
3.2.. #roiecte "e &iitor 'n imagini
~ ') ~
~ ', ~
Cel mai interesant dintre proiecte3
: piramid! 6n care 4or locui un milion de oameni, o piramida iantica, numita Diurat,
anunt9nd ca o ast(el de constructie 4a (i amplasat! 6n Dubai. Mntinsa pe $,' Jilometri p!trati,
piramida 4a putea (i locuit! de apro5imati4 un milion de persoane.
Un ziurat era un tip de templu 6nt9lnit 6n ;esopotamia +i Iran, a49nd (orma unei
piramide cu mai multe ni4ele.
In templele ziurat din ;esopotamia, oamenii nu a4eau acces +i nu se des(! ura nici1o
ceremonie, ele (iind ridicate 6n cinstea zeilor.
Un alt proiect 6ndr!znet este Dubai ;arinaGCosH
~ '# ~
Mntr1ade4!r paradis, pentru cei ce 6 i pot permite asemenea lu5. Iar o(erta imobiliara este
(oarte 4ariat!.
~ 4& ~
Bibliografie:
1. LiJipedia
$. KKK.mars0al.ro
'. %o(t1ul <oole Eart0
4. KKK.in4ia.ro
". nm.nationaleorap0ic.com
7. cultureartsdubai.ae
). KKK.1$1.ro
,. KKK.Cbr.ae
#. KKK.Cumeira0islands.ae
1&. KKK.burCdubai.com
11. KKK.dubailand.ae
1$. aoptaminunealumii.blospot.com
1'. KKK.Kall1street.ro
14. KKK.Jeruco4.ro
1". KKK.KildKadi.com
17. KKK.0iltondubaicreeJ.com
1). 0ttp3ggKKK.cultures.aegabout.0tm
1,. KKK.lalsatinternational.ro
1#. KKK.dubaicityuide.com
$&. Publicatii presa, comunicate
$1. KKK.youtube.com
$$. KKK.cat0ouse1(cc.or
$'. KKK.dubaitouristuide.com
~ 41 ~