Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC


PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE, AUDIT FINANCIAR SI
EXPERTIZA CONTABILA







Proiect la disciplina
AUDITUL I CONTROLUL
SISTEMELOR INFORMAIONALE






Coordonator, Masterand,
Lect. dr. Florin BOGHEAN Rusu Andreea Nicoleta


Suceava 2014
Studiu de caz GHlobal Medical
GHlobal Medical este o companie care produce i distribuie echipament medical i
care ncearc s obin permisiunea de a fi listat la bursa din Londra. Pentru a se conforma
cu reglementrile privitoare la guvernana corporativ, consiliul de administraie GHlobal
Medical a nfiinat un comitet de audit, fr a mai ntreprinde nimic n acest sens. Totodat,
consiliul de administraie al companiei intenioneaz s organizeze o recepie luna viitoare n
care s invite acionarii majoritari, reprezentanii bncilor cu care coopereaz i auditorii
externi pentru a le expune strategia elaborat n vederea accesrii cotaiei la bursa de valori.
eful de misiune al echipei auditorilor externi, dl. Roger Smith, a primit o solicitare
din partea consiliului GHlobal Medical de a furniza cteva sfaturi cu privire la elaborarea
acestei strategii. Dna. Jessica Park, preedinta consiliului, l-a asigurat pe dl. Smith c aceste
servicii de consultan vor fi achitate de ctre companie separat de cele de audit extern. In
plus, dl. Smith abia a aflat c, a primit recent, drept motenire de la o rud ndeprtat, aciuni
GHlobal Medical reprezentnd aproximativ 5% din capitalul acesteia.

CERINE

1. Explicai msurile pe care trebuie s le adopte consiliul de administraie pentru a
se conforma cu reglementrile privind guvernana corporativ necesare accesrii
cotaiei bursiere.

Marea Britanie detine cel mai mare numar de coduri de guvernanta corporativa,
aproximativ o treime din totalul codurilor emise de tarile member ale U.E. si a acceptat si
coduri internationale si paneuropene.
Meritul de a fi elaborat primul Cod de Conducere Corporativa (1992) cu 19
recomandari, i revine lui Sir Adrian Cadbury, presedintele companiei Cadbury, materialul
sau (Report and Code of Best Practice) stnd la baza Codului Bursei Londoneze. Codul
Cadbury stabilea pentru prima oara regulile de baza ale administrarii unei companii pentru a
se obtine cresterea eficientei, concomitant cu un comportament nediscriminatoriu fata de
actionari. n timp, aproape toate companiile transnationale si-au definit propriile coduri de
bune practici, devenind din ce n ce mai transparente fata de actionari, n buna parte datorita
cresterii activismului acestora, dar si pentru ca, fiind listate la bursa, erau interesate sa aiba o
imagine buna fata de furnizorii de fonduri.
Conform Codului Cadbury, Consiliul de administratie ar trebui
1
:
sa se reuneasca in mod regulat, sa detina controlul eficace si total asupra companiei si
sa monitorizeze managementul executiv;

1
K.H. Spencer Pickett-The Internal Auditing Handbook, Second Edition, John Wiley & Sons, III, River Street,
Hoboken, NY 07030, USA, 2006, pp. 21-22
sa includa directori nonexecutivi in masura in care perspectivele acestora sa poata fi
luate in considerare;
sa aiba un program formal, ce trebuie sa cuprinda problemele semnificative ce necesita
decizia consiliului de administratie, astfel incat conducerea si controlul companiei sa
fie bine stabilite
Consiliul de administratie trebuie s se asigure c este meninut o relaie obiectiv i
profesional cu auditorii. ine de datoria consiliului de administraie s prezinte o
evaluare echilibrat i inteligibil a poziiei companiei.

Cum am mentionat mai sus, Consiliul de administraie ar trebui s includa directori
nonexecutivi n masura n care perspectivele acestora s poat fi luate n considerare. Ar
trebui s existe o procedur aprobat pentru directori, n promovare sarcinilor specifice, astfel
nct sa poata primi consiliere profesional independent, dac este cazul, servicii suportate de
companie.
In Marea Britanie, directorii nonexecutivi sunt numiti de Consiliul de administratie
pentru a echilibra puterea directorilor executivi. In acelasi timp, ei sunt perceputi ca o
componenta importanta, independenta si pozitiva a unui Consiliu de administratie eficient.
Consiliul de administratie reprezinta interesele actionarilor intr-o maniera responsabila
si profesionala si trebuie sa fie condus de un director nonexecutiv respectat. Responsabilitatile
acestuia ar trebui sa fie clar definite si criteriile de evaluare ar trebui sa fie implementate
pentru a se asigura remuneratiile corecte pentru o performanta eficace, prin intermediul
comitetului de remuneratie.
Michael Seely, in 1991, relata: companiile publice promoveaza businessul nu pentru
a rasplati creditorii, a incuraja devotamentul lucratorilor sai, a trezi interesul comunitatii unde
ele opereaza sau pentru a produce cele mai calitative produse, ci totul are un singur scop-
imbogatirea actionarilor
2
.
Raportul Smith din Marea Britanie, elaborat de Sir Robert Smith aduce recomandari
Consiliului de administatie in ceea ce priveste codul de buna practica al companiilor cotate la
Bursa. Dintre aceste recomandari enumar: Consiliul de Administratie ar trebui sa stabileasca
un comitet de audit alcatuit din cel putin trei membri, care ar trebui sa fie toti directori non-
executivi independenti. Cel putin unul din membrii comitetului de audit ar trebui sa aiba o
experienta financiara semnificativa, recenta si relevanta.
Comitetul de audit ar trebui sa furnizeze o supraveghere a procesului de guvernanta
corporativa si sa aiba o legatura directa cu actionarii prin intermediul unui raport separat de
raportul anual. Principalul rol si responsabilitatile ar trebui sa fie stabilite in termenii de
referinta scrisi si ar trebui sa includa:
Monitorizarea integritatii declaratiilor financiare ale companiei, verificarea
problemelor de raportare semnificative si a concluziilor incluse;
Verificarea sistemului de control intern al companiei si, doar daca este cerut, in
mod expres, de un comitet de risc sau consiliul de administratie, a sistemelor de
management al riscurilor;
Monitorizarea si verificarea eficacitatii functiei de audit intern a companiei;

2
Michael Seely-Vision of Value-Based Governance, Directors and Boards, 1991
Monitorizarea si verificarea independentei, obiectivitatii si eficacitatii auditului
extern, luandu-se in considerare cerintele de reglementare si profesionale relevante
din Maria Britanie.
Conform Codului Combinat
3
companiile trebuie s in cont de cteva aspecte:
fiecare companie ar trebui condus de un consiliu de administraie eficient, care este
colectiv responsabil de succesul companiei;
ar trebui s fie o separare clar a responsabilitailor de la varful companiei, ntre
conducerea consiliului de administraie i responsabilitatea executiv a conducerii
afacerilor companiei. Nu ar trebui s existe o singur persoan cu drept majoritar de
decizie.
consiliul de administraie ar trebui s includ o stabilitate ntre directorii executivi si
directorii nonexecutivi (in particular, directori non-executivi independenti), astfel nct
nici o persoan sau grup restrns de personae s domine puterea de decizie a
consiliului.
numirea n consiliul de administraie ar trebui s existe o procedur formal, riguroas
i transparent pentru numirea noilor directori n consiliu.
consiliului de administraie ar trebui si se furnizeze, periodic, informaii ntr-o form
i o calitate adecvat,pentru a mbuntii luarea deciziilor.
consiliul de administraie ar trebui s iniieze o evaluare anual, formal i riguroas, a
performanelor proprii,precum i pe cele ale comitetelor i directorilor.
toi directorii ar trebui nscrii pentru realegere la intervale regulate, pentru
continuarea performanelor satisfctoare.
nivelurile de remuneraie ar trebui s fie suficiente pentru atragerea, retinerea i
motivarea calitaii conducerii,dar o companie trebuie s evite pltirea a mai mult dect
este necesar.
Totusi, prevederile Institutului Auditorilor Interni din Maria Britanie si Irlanda
depasesc in anumite privinte Codul Combinat, in sensul ca resping principiul: conformeaza-
te sau explica in favoarea adoptarii unui set de reguli uniforme de guvernanta corporative.

2. Indicai responsabilitile pe care comitetul de audit GHlobal Medical trebuie s
i le asume vis--vis de auditorii externi ai companiei.

In prezent, auditul extern a fost atras de valul riscului si abordare acestuia s-a mutat de
la riscul auditului la riscul afacerii, adica la riscurile cu care se confrunta clientul, in cazul
mentionat White Lab, la mediul de afaceri in care acesta actioneaza si la operatiunile si
procesele de control.
Rolul comitetului de audit este, in prezent, bine inradacinat un cultura de afaceri.
Comitetele de audit au devenit obligatorii pentru majoritatea burselor de actiuni
internationale.
In atentia comitetului de audit trebuie sa intre in primul rand procesele de audit
extern si audit intern, dar si conturile finale din raportarile anuale, sistemul de control intern,
managementul riscurilor, conformitatea cu reglementarile, politicile, legile si procedurile

3
Guvernanta corporativa si managementul riscurilor, editia a II-a, Institutul Auditorilor Interni din Marea
Britanie si Irlanda, pp. 11-12
operationale de lucru, codul de conduita al organizatiei, managementul financiar si investitiile
special atunci cand se impune cercetarea anumitor problem posibile din cadrul organizatiei.
Deasemeni, rolul auditului extern este de a verifica, in mod independent, daca ceea ce pare a
fi real este intr-adevar real. Sarcinile auditului extern si al auditului intern ar trebui sa fie
coordonate pentru a asigura o acoperire adecvata de catre audit si pentru a se minimalize
dublarea eforturilor.
Scandalurile financiare din ultimii ani au generat dezbateri aprinse pe diferite teme
legate de importana guvernrii ntreprinderii, structura comitetelor desupraveghere i
caracteristicile acestora, relaiile dintre comitetele de audit i participanii la procesul de
raportare financiar, raionamentul profesional i rolul celor care l aplic. Se poate aprecia c
exist trei categorii de persoane responsabile cu raportarea financiar dintr-o firm, si anume:
comitetul de supraveghere, incluznd comitetul de audit;
managementul, incluznd aici i auditorii interni;
auditorul extern.
n centrul preocuprilor organismelor de reglementare i mediului academic occidental
se afl, n ultimii ani, comitetul de audit deoarece s-a format convingerea c de
caracteristicile comitetului de audit depinde calitatea rapoartelor financiare. Aceast
preocupare a avut ca rezultat apariia Standardului internaional de audit 260 Comunicarea
problemelor de audit celor responsabili cu guvernana. n acest standard sunt prezentate
informaiile pe care auditorii financiari externi trebuie s le aduc la cunotina persoanelor
responsabile de guvernarea ntreprinderii. Ca parte a acestor consilii de supraveghere,
comitetele de audit sunt supuse unor reglementri tot mai stricte astfel nct membrii lor s
aib cunotine tot mai bune de contabilitate i finane i s dispun de o marj de
independen clar fa de management. Dei ntregul comitet de supraveghere rmne
responsabil pentru supervizarea procesului de raportare financiar, comitetul de audit preia o
parte din sarcinile comitetului de supraveghere.
Principalele responsabiliti ale comitetului de audit includ:
supervizarea tuturor rapoartelor financiare emise de firm (situaii financiare
interimare i finale, alte informaii financiare publicate de ctre firm);
monitorizarea relaiilor cu auditorul extern;
monitorizarea activitii i a resurselor auditorilor interni;
aprecierea msurii n care controlul intern poate identifica i nltura diferite categorii
de riscuri;
supervizarea politicilor i practicilor de prevenire i detectare a erorilor i fraudelor;
supervizarea politicilor i practicilor firmei de respectare a eticii n afaceri.

Tot comitetelor de audit le revine sarcina de a selecta auditorii financiari ai firmei.
Cum de calitatea acestora din urm depinde reputaia membrilor comitetelor de audit, devine
evident preocuparea comitetelor de audit n selectarea unor auditori buni. Un audit de calitate
va servi la protejarea comitetului de audit i a managerilor firmei prin diminuarea anselor
existenei unor denaturri semnificative n situaiile financiare. n acest scop, att managerii
ct i membrii comitetelor de audit trebuie s fie foarte vigileni atunci cnd apreciaz
respectarea cerinelor etice de ctre auditorii financiari. O atenie speciala trebuie acordat
independenei auditorilor financiari, cu deosebire n situaia n care firmele de audit au
ncheiat cu respectivul client i un contract de consultan. n acest sens, fac meniunea c, n
urma falimentelor provocate de fraude financiar-contabile, majoritatea legislaiilor naionale
impun sau mcar recomand, prin codurile de etic ale profesiei de auditor financiar, ca o
firm care furnizeaz unui client servicii de audit financiar s nu ncheie cu acel client i un
contract pentru furnizarea de servicii de consultan.
Responsabilitatea crescnd a comitetelor de audit n procesul de guvernare a
ntreprinderii a condus la apariia de proceduri oficiale care s ghideze munca de
supraveghere pe care o efectueaz comitetele de audit. Asemenea proceduri indic, de regul,
responsabilitile comitetului de audit i natura competenelor membrilor lui, dar pot s mai
cuprind politicile referitoare la angajamentul auditorului extern, modalitile de rezolvare a
conflictelor dintre conducere i auditorul financiar, precum i reguli care stabilesc tipul
lucrrilor, altele dect cele de audit, ce pot fi efectuate de auditor. O regul obligatorie,
impus mai recent, pentru comitetul de audit este aceea de evaluare periodic a propriilor
performane, rezultatul autoevalurii trebuind s fie publicat ntr-un raport anual.
Relaiile comitetului de audit cu ceilali participani la procesulde raportare financiar
n cele mai multe ri funcia de supraveghere i funcia de management sunt separate
n dou componente distincte, cum ar fi un consiliu de supraveghere (n totalitate sau n
principal cu atribuii non-executive) i un consiliu de conducere (cu atribuii executive),
existnd, ns, i ri n care cele dou funcii reprezint responsabilitatea juridic a unui
singur consiliu. n ambele cazuri, fie din structura consiliului de supraveghere, fie din
structura unicului consiliu sunt delegate persoanele care vor forma comitetul de audit, acesta
avnd rolul de a sprijini respectivele structuri n responsabilitile privitoare la raportarea
financiar, ca parte a guvernrii ntreprinderii.Aa cum am artat anterior, o relaie
semnificativ n procesul de raportare financiareste cea dintre comitetul de audit i auditorul
extern al firmei, n sensul c auditorul areobligaia comunicrii problemelor de interes pentru
guvernare persoanelor nsrcinate cuguvernarea.
Responsabilitatea identificrii acestor probleme revine auditorului financiar i ele se
pot referi la [CAFR, 2005]:
sfera auditului financiar i limitrile care pot s apar;
modificarea politicilor i practicilor contabile importante care ar putea s aib un efect
semnificativ asupra situaiilor financiare ale entitii;
efectul potenial asupra situaiilor financiare al oricror riscuri i expuneri
semnificative;
incertitudini importante legate de evenimente i condiii care ar putea duce la ncetarea
activitii;
dezacorduri cu conducerea care ar putea avea un impact major asupra situaiilor
financiare (este important s se specifice dac problema a fost soluionat sau nu);
modificri preconizate ale raportului de audit;
carene semnificative ale sistemului de control intern, incertitudini legate de
integritatea conducerii, precum i fraude care implic managementul.
O condiie esenial pentru ca cei responsabili cu guvernarea ntreprinderii s poat
aciona la timp i eficient este aceea ca informarea s se fac ntr-o manier oportun. De fapt,
comitetul de audit este implicat n procesul de stabilire a formelor de comunicare i a
termenelor la care comunicarea trebuie realizat. Dar, procesul de comunicare nu estencheiat
aici deoarece informaiile au drept destinatar final comitetul de supraveghere imanagerii
firmei. n aceste condiii, membrii comitetului de audit trebuie s se ntlneascori de cte ori
consider necesar cu auditorul extern, cu responsabilii firmei de la diferite niveluri ierarhice i
cu auditorii interni. Scopul acestor ntlniri este acela de a-i asista pemembrii comitetului de
audit n procesul de revizuire a informaiilor financiare relevante i aactivitilor de audit
desfurate n legtur cu acele informaii. n acest fel se va obine un grad rezonabil de
asigurare c fiecare din prile implicate s-a achitat de responsabilitile care i reveneau.
Relaii importante sunt i cele dintre comitetul de audit i responsabilii sistemului
decontrol intern al firmei, precum i cei ai auditului intern. De fapt, comitetului de audit
irevine responsabilitatea monitorizrii activitilor de control i de audit intern. Activitatea de
audit intern nu se mai afl neaprat sub directa monitorizare a managerilor, ci a devenit obiect
de supervizare pentru comitetul de audit. Printre aspectele privitoare la auditul intern care fac
obiectul monitorizrii i supervizrii comitetului de audit pot fi menionate: posibilitatea de
acces direct al responsabilului cu auditul intern la conducerea firmei,primirea cu regularitate a
rapoartelor auditorilor interni, reacia i rspunsurile managerilorla recomandrile auditorilor
interni. n rile n care funcia de audit intern a rmas nsubordinea direct a
managementului, consiliul de supraveghere trebuie s primeasc oscurt informare n legtur
cu cele mai importante constatri ale auditorilor interni. n plus, comitetul de audit decide
dac i n ce mod auditorii interni vor lucra mpreun cu auditoria externi. n situaia n care
firma nu are organizat un serviciu de audit intern, comitetul deaudit trebuie s fac, n fiecare
an, o analiz a necesitii unei astfel de funcii.
O bun guvernare a ntreprinderii presupune ns i o foarte bun colaborare ntre
comitetul de audit, consiliul de supraveghere, consiliul de conducere i manageri.
De fapt, comitetul de audit intern, prin responsabilitile pe care le are, asist consiliul
de supraveghere i cel de conducere s-i pstreze independena necesar fa de
managementul firmei. Acest lucru este posibil deoarece comitetul de audit trebuie s aib
autoritatea, care nu-i poate fi restricionat, n probleme cum ar fi: cutarea i obinerea
opiniei profesionale a unui specialist extern; accesul la resursele i informaiile firmei atunci
cnd are nevoie; desfurarea propriilor investigaii i activiti; consultarea cu auditorul
extern n orice problem considerat important. Toate acestea l plaseaz pe membrul
comitetului de audit pe o poziie important n cadrul firmei, att din punctul de vedere al
celor care supravegheaz activitatea firmei, ct i din punctul de vedere al ateptrilor
acionarilor.