Dreptul la un proces echitabil

Accesul liber la justitie

Dreptul de acces la justitie in materie civila
1. Natura juridica a dreptului de acces la justitie
In incercarea de a defini dreptul de acces la justitie, putem afirma ca acesta
reprezinta facultatea oricarei persoane de a introduce, dupa libera sa apreciere, o
actiune in justitie , si obligatia corelativa a statului de a se pronunta asupra acestei
actiuni, prin intermediul instantei competente. Prin urmare din punct de vedere al
naturii juridice dreptul de acces la justitie apare ca o libertate individuala.
1

Conform opiniei unanime a doctrinei, accesul liber la justitie este un drept
fundamental avand ca principala consecinta faptul ca marja de apreciere a statelor
in ceea ce priveste o eventuala ingerinta este foarte restransa
2
.
Accesul la justitie, in Romania, se bucura de o dubla consacrare: atat la nivel
constitutional in art. 21 din Constitutie, cat si la nivel conventional in art. 6 din
C.E.D.O (text care face parte din dreptul intern odata cu ratificarea sa).
Avand in vedere faptul ca art. 6 din Conventie nu enunta expresis verbis dreptul
de acces la justitie, s-a pus intrebarea daca acesta este garantat doar intr-o
procedura pendinte. Problema a fost analizata cu ocazia unui litigiu iar Curtea a
afirmat ca dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor
garantiilor procedurale prevazute de Conventie.
Daca textul s-ar aplica numai cu privire la o procedura deja angajata in fata unui
tribunal, statele ar putea suprima jurisdictiile sau ar putea sustrage competentei

1
Radu Chirita Dreptul la un process echitabil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2008, pag. 128.
2
Idem, pag. 130.
acestora solutionarea anumitor categorii de litigii civile
3
. Care ar mai fi finalitatea
garantarii unui astfel de drept, in cadrul unei actiuni civile in curs, daca persoanele
nu ar putea introduce o astfel de actiune?
Astfel, in conceptia Curtii, lipsa accesului la justitie echivaleaza cu
ineficacitatea tuturor celorlalte garantii de procedura, intrucat ele se grefeaza pe
liberul acces la o instanta
4
. Echitatea, publicitatea si celeritatea unui proces nu mai
prezinta niciun interes in absenta insasi a procesului
5

2. Caracterele dreptului de acces la justitie
Pentru a garanta dreptul de acces la justitie, statele trebuie sa confere acestui
drept doua calitati: efectivitate si accesibilitate.
Garantarea efectivitatii se realizeaza prin instituirea unor tribunale cu o
competenta de plina jurisdictie, care sa permita transarea cauzei pe fond, atat sub
aspectul starii de fapt, cat si sub aspectul starii de drept
6
.
Accesibilitatea este asigurata prin acordarea de facilitati rezonabile, de drept si
de fapt, oricarei persoane, pentru a putea accede la instanta.
Efectivitatea accesului la justitie implica urmatoarele aspecte:
- Accesul la justitie trebuie sa fie eficace, ceea ce presupune ca statul trebuie
sa permita accesul la justitie oricarei persoane pentru ca aceasta sa isi poata
satisface interesele pe care le-a urmarit prin introducerea actiunii;
- Statele au obligatia de a acorda tribunalului o competenta de plina
jurisdictie;
- Statele au obligatia pozitiva de a asigura in mod real posibilitatea oricarei
persoane de a-si sustine cauza in fata unui judecator
7
.
In stransa legatura cu dreptul de acces efectiv la justitie se afla principiul
securitatii raporturilor juridice civile. Potrivit acestui principiu, o hotarare
judecatoreasca definitiva si irevocabila poate sa fie repusa in discutie numai in

3
Corneliu Birsan Conventia europeana a drepturilor omului, Comentariu pe articole, Vol. I Drepturi si libertati,
Ed. C.H.Beck, Bucuresti 2005, pag. 458.
4
Radu Chirita, op. cit., pag. 131.
5
Corneliu Birsan, op. cit., pag. 458.
6
Idem, pag. 132.
7
Radu Chirita, op. cit., pag. 133.
circumstante absolut exceptionale
8
. Daca solutia nu ar beneficia de nicio garantie
ca va ramane definitiva, intreaga procedura judiciara ar fi inutila.
Mai mult decat atat, statele au obligatia de a garanta executarea deciziilor
judecatoresti. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a admis fara rezerve ca
dreptul de acces la justitie implica si dreptul de a obtine executarea silita, daca este
cazul, a hotararilor instantei. Astfel, intr-o cauza dedusa judecatii, Curtea a retinut
incalcarea art. 6 de catre statul roman, pentru ca autoritatea de stat ce detine
imobilele a refuzat sa puna in executare o hotarare judecatoreasca prin care a fost
obligata sa restutie o casa aflata in proprietatea sa, pe motiv ca este inchiriata unui
strain, ce beneficiaza de imunitate de jurisdictie. Curtea europeana a stabilit ca
motivul invocat de autoritatile romane nu putea fi socotit valabil avand in vedere
ca acel contract urma sa ajunga la termen si ca nimic nu impiedica statul sa
transfere proprietatea bunului, chiar asa inchiriat cum era (CEDO, hot. Hirschhorn
contra Romania din 26 iulie 2007).
9

Caracterul non absolut
Existenta unei limitari a dreptului de acces la justitie este unanim recunoscuta la
nivelul jurisprudentei europene . Aceste limitari au rolul de a garanta exercitarea
normala a liberului acces la justitie. Avand in vedere ca este vorba de limitari
aduse unui drept fundamental, acestea pot face doar obiectul unei legi sau a unui
act asimilabil legii, aspect prevazut la nivel constitutional, in art. 53
10
.
Limitele exercitarii dreptului de acces la justitie sunt numeroase si privesc in
general: conditiile de forma, conditiile privind termenele, conditiile cu privire la
taxe ori alte sume de bani necesare deschiderii procedurii, conditiile relative la
existenta unor imunitati, conditiile cu privire la obligativitatea unor proceduri
prealabile s.a.
11

Conditii privind termenele este admisibila instituirea unor termene de
prescriptie ori de decadere pentru sesizarea unei instante. Stabilirea unor astfel de
termene are ca finalitate importanta tocmai garantarea securitatii juridice, prin
punerea oricarei persoane la adapost de plangeri tardive, precum si prin

8
Ibidem.
9
Radu Chirita, op. cit., pag. 140.
10
Idem, pag. 155.
11
Idem, pag. 157.
preintampinarea erorilor judecatoresti, in situatia in care instantele ar fi nevoite
sa se pronunte asupra unor evenimente indepartate in timp si greu de probat
12
.
Cu toate acestea, Curtea a afirmat ca ingerintele in dreptul de acces la justitie
trebuie sa respecte conditii privind proportionalitatea, statele avand obligatia sa
instituie termene de prescriptie speciale pentru litigiile care produc consecinte
importante
13
.
Pe langa cerinta proportionalitatii, termenele trebuie sa fie si rezonabile pentru
ca persoanele in cauza sa aiba un timp suficient raportat la caracteristicile
fiecarui tip de litigiu pentru a actiona
14
.

Dreptul de acces la justitie in materie penala nulla poena sine
judicio drept al inculpatului
Dreptul de acces la justitie al inculpatului cunoaste o acceptie diferita fata de
ideea comuna de acces la justitie. Gratie acestui drept fundamental care ii este
recunoscut, inculpatul se bucura atat de dreptul la initiativa cat, mai mult, de
dreptul ca orice acuzatie indreptata impotriva sa sa isi gaseasca finalul in fata unei
instante
15
.
Este inadmisibil ca o persoana sa fie condamnata penal in lipsa unui proces in
cadrul caruia sa se stabileasca vinovatia sa.
Cu toate acestea, nici accesul la justitie al inculpatului nu este nelimitat. Exista
cazuri in care inculpatul, din considerente de ordin moral, ar avea interesul sa isi
dovedeasca nevinovatia chiar daca nu a fost condamnat. De exemplu, atunci cand o
persoana este achitata ca urmare a faptului ca infractiunea de care fusese acuzata a
fost dezincriminata, legea nu ii permite acesteia sa solicite un proces in care sa isi
demonstreze nevinovatia
16
.


12
Idem, pag. 159.
13
Ibidem.
14
Ibidem.
15
Radu Chirita, op. cit., pag. 266.
16
Idem, pag. 268.