1

Problema islamului n Europa

nc de la revoluia iranian de la sfritul anilor 70, problema islamului i provocrile ce se
presupunea c le va aduce Occidentului au devenit de un real interes pentru comunitatea
internaional.

Consideraii generale
Astzi, cnd nu mai puin de 12,2-15 milioane de musulmani triesc n spaiul Uniunii
Europene, aspectele relaionate islamului nu mai sunt doar o problem de politic extern, ci au
devenit probleme de soluionat pe agenda de politic intern att a UE, ct i a majoritii statelor
europene. Creterea numeric fr precedent nregistrat de comunitile islamice din spaiul
european a transformat islamul n cea de a doua religie ca numr de adepi din Europa, dup
cretinism. Dezbaterea privind obinerea statutului de ar membr UE a adugat nc un aspect
important celor relaionate islamului, anume, dac o ar cu o majoritate musulman de 99% din
populaia total poate fi parte constituent a identitii europene. Mai mult de att, accederea sau
dorina de a accede n curnd la structurile europene a multor ri din sud-estul Europei va aduce
n cadrul Uniunii state cu populaii majoritar musulmane sau cu un procentaj important de
populaie musulman din total. Apare astfel ntrebarea: este Islamul din Europa o parte integrant
a unui mediu cultural evolutiv sau o ameninare la adresa societii europene? Au reprezentrile
islamului o influen puternic asupra culturii politice i identitilor naionale i, de asemenea,
asupra atitudinilor vizavi de migraie, securitate i multiculturalism? Pentru a rspunde acestor
ntrebri, propunem o analiz a provocrilor puse att de prezena comunitilor musulmane deja
existente n Europa, ct i de fenomenul imigraiei populaiei musulmane.
Complexitatea noiunii de Islam i rspunsurile eterogene pe care le incit sunt de asemenea
natur nct nu exist o abordare uniform a reprezentrii i construciei sale sociale. Astfel, n
aceast parte a lucrrii noastre, vom aborda aceast complexitate tratnd dimensiunea comparativ
a reprezentrilor islamului, cuprinznd diverse naiuni i regiuni europene. Pentru nceput, ns,
vom face o difereniere necesar, i anume aceea dintre Islam i islamism, pentru o mai bun
nelegere a celor expuse. Islamismul, denumit n literatura de specialitate i Islam politic, este o
teologie politic, o analiz i o critic a aranjamentelor politice din perspectiva religioas. Poate
fi, de asemenea, definit i ca interpretare i folosire a religiei n scopuri politice, ns indiferent de
definirea adoptat, islamismul, dei are conexiuni cu Islamul, este diferit de acesta, principala
diferen constnd n faptul c islamismul este o ideologie politic, pe cnd Islamul este o religie.
Dac islamismul poate fi caracterizat ca fiind centrat pe aspectele pmnteti ale vieii, Islamul
cuprinde n principal nvturi religioase ce aparin transcendentalului. Dar, nu-i aa, orice
experien spiritual, transcendental
1
, ar fi lipsit de sens dac nu ar putea fi exploatat prin
aciune, ceea ce presupune, evident, interaciuni cu ali indivizi sau alte grupuri.
Din acest punct de vedere fiecare religie reprezint o reflecie critic asupra politicului.
Islamismul este doar o interpretare particular a Islamului i suntem de prere c ar constitui o
eroare considerarea religiei perse drept o problem major comparabil cu terorismul, de

1
-, transcendentali, -e, adj. (n filozofia lui Kant) Care se refer la formele apriorice ale
cunoaterii, care premerge experienei i o condiioneaz.
2

exemplu. Islamul nu nseamn terorism, numai din simplul motiv c terorismul este o tactic, nu o
credin, ci o ideologie, sau mai bine spus, un rezultat al acesteia.
n ceea ce privete adepii Islamului, musulmanii, n urma studiului literaturii de specialitate,
opinia pe care ne-am format-o a fost aceea c nu exist, nc, hri definitive i competente ale
distribuiei comunitilor musulmane n Europa sau sisteme care s garanteze numrul precis al
acestora. De asemenea, n urma demersului nostru de cercetare, am identificat drept un aspect
dificil faptul c, n cazul n care ar fi posibil o cartografiere exact a comunitilor, aceasta este
extrem de greoaie din cauza diversitii atitudinilor privind afilierea la Islam; care variaz de la
atitudini negative, de genul refuzului de declarare a religiei sau indiferena fa de aceasta, pn la
atitudini culturaliste. n anii 90 au existat ncercri de a propune tipologii13 ct mai exacte, un bun
exemplu fiind acela al lui Dassetto i Nonneman, din anul 1996, care identificaser urmtoarele
tipuri de afiliere:
tipuri care nu aparin unor forme organizate de islam;
tipuri care manifest atitudini mai mult sau mai puin pregnante de utilitarism, vizavi de
formele organizate ale islamului sau de figurile reprezentative din cadrul acestora;
tipuri care mbrieaz forme misionare sau militante ale islamului.

Aceeai autori noteaz c aceste atitudini se schimb n timp, ca reacie la presiunea social din
exterior, astfel nct adepi care la un moment dat s-au ndeprtat de islam pot deveni credincioi
ferveni ai islamului, situaia invers fiind, de asemenea, posibil.
Un alt aspect dificil, pe care l-am putut identifica n cercetarea noastr, este acela al diversitii
caracteristicilor etnice, lingvistice i culturale ale comunitilor musulmane din Europa, la care se
adaug multitudinea de puncte nodale ale reelei care le leag de celelalte regiuni semnificative
pentru prezena masiv sau majoritar a comunitilor islamice.
n ceea ce privete aceast diversitate a caracteristicilor comunitilor musulmane din Europa i
relaionarea ei cu apartenena la diverse state gazd europene, Amiraux remarca studiind
contextele naionale ale Franei i Germaniei, c exist diferene remarcabile cu privire la
atitudinea academic i politic asupra comunitilor de musulmani stabilite pe teritoriul acestor
state:


3

Statisticile Islamului in Europa

Potrivit unui studiu realizat de Timothy M. Savage, diplomat american specializat in afaceri
europene, 23 de milioane de musulmani traiesc in Europa (5% din populatie). Populatia musulmana s-a
dublat in ultimii 30 de ani. Pina in 2050, musulmanii vor constitui 20% din populatia Europei.

Din ce in ce mai multi incep sa se autodefineasca prin apartenenta la Islam, si nu la tarile de origine, in
special tinerii. Are loc o "reislamizare".

1-2% dintre musulmanii din Europa (250.000-300.000 de persoane) sint implicati in activitati
extremiste. 10% dintre musulmanii din Germania sprijina Islamul radical, cu scopul de a instaura un stat
islamic.

Teroristii sint recrutati dintre tinerii din clasa mijlocie, "reislamizati", care gasesc solidaritate si un
nou sens vietii in grupurile radicale musulmane care cauta recruti.

3/4 dintre musulmanii europeni considera ca valorile Islamului sint compatibile cu cele ale Frantei,
dar numai 1/4 dintre tinerii sub 25 de ani sint de aceeasi parere, arata sondajul Ipsos din 2003.
Unele partide europene au alunecat spre dreapta, cerind restrictionarea imigratiei, dar si masuri
precum interzicerea purtarii valului islamic in scolile publice.

92% dintre cetatenii francezi sint inscrisi pe listele electorale. Francezii musulmani s-au inscris insa
doar in proportie de 37%. Neimplicarea duce la o slaba reprezentare politica.

Musulmanii europeni raspund mult mai rapid la evenimentele internationale care afecteaza
"umma" (comunitatea musulmana universala), precum conflictul palestiniano-israelian, decit la
probleme precum somajul sau educatia.

Statele europene au incercat sa "nationalizeze Islamul". Au creat organizatii speciale, precum
Consiliul Francez pentru Religia Musulmana. Aceste consilii nu sint reprezentative pentru populatia
musulmana, conducind la o si mai mare alienare a musulmanilor. "Islamofobia" se raspindeste in
Europa, europenii vazindu-i pe musulmani ca o amenintare la identitatea colectiva.

Acum, pe buna dreptate, Europa e speriata. In fata ofensivei unei minoritati sustinute de o credinta
puternica si dorinta de revansa, se prezinta o societate europeana profund laicizata, care si-a pierdut
increderea in sine si se simte vinovata pentru toate relele istoriei, o societate care nu poate trece de
dogma multiculturalismului.
Teama se poate ghici din modul in care media relateaza violentele de astazi. Uciderea din bataie a
unui om de catre cagularzi este prezentata drept "prima victima a violentelor urbane". Majoritatea
relatarilor de presa se refera la "tineri". Putini sint "curajosii" care indraznesc sa vorbeasca despre
religia celor care ataca. Si comparati aceasta timiditate cu relatarile indraznete, fara tonuri de gri,
despre militiile "catolice" sau "protestante" care se bat, arunca in aer sau ucid in Irlanda de Nord.





4

Bibliografie:
1. Islamul - http://ro.wikipedia.org/wiki/Islam - din data de 19.05.2014 ora 20.26
2. Islamul n Europa http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/islamul-i-
lumea-cre-tina-o-rela-ie-complicata - din data de 19.05.2014 ora 21.00