REORGNIZAREA JUDICIARA-STUDIU DE CAZ

Vom prezenta un studiu de caz reprezentand un plan de reorganizare complex din

portofoliul de dosare al societatii noastre, complexitatea acestuia constand in:
-apartenenta debitoarei la un grup de 5 firme din care 4 au intrat in insolventa si au
propus plan de reorganizare, societatile avand credite la mai multe banci si calitatea de
cogarant una la cealalta;
-numarul mare de creditori garantati, respectiv 5, dificultatea constand in aplicarea
aceluiasi tratament al creditorilor in cadrul categoriei, desi gradul de acoperire cu
garantii este diferit.
- tratamentul juridic al garantiilor (ma refer la garantia pe stocuri cat si efectuarea unor
operatiuni complexe care s-au facut in perioada de observatie privind stingerea creantei
uneia dintre banci.!ceste aspecte vor fi prezentate in continuarea prelegerii mele de catre
colegul avocat "tefan #umitru.
$n ceea ce priveste primul motiv invocat, dificultatea a constat in faptul generat de
tratamentul insolventei grupului de firme, in sensul ca acesta nu este reglementat in
legislatia din %omania.
!stfel, fiecare din cele 4 societati din cadrul grupului aflate in insolventa figureaza cu
administratori judiciari diferiti, si se afla pe rolul unor instante sau complete de judecata
diferite.
&oate analizele facute de catre creditorii garantati au fost facute consolidat, la nivel de
grup, situatie in care si noi a trebuit sa colaboram cu ceilalti administratori judiciari in
vederea intocmirii planurilor de reorganizare. !cest lucru a fost determinat de faptul ca
cele patru societati au calitatea de cogaranti unele la altele, ceea ce a necesitat inscrierea
creditorilor garantati in tabelul creditorilor fiecaruia dintre cei patru debitori, cu o creanta
sub conditie suspensiva.
'a randul sau, calitatea de cogaranti, cat si garantiile comune aduse de catre intregul grup
la diferite banci a generat dificultati la intocmirea planului de reorganizare, in ceea ce
priveste tratarea creantei sub conditie suspensiva, in sensul ca aceasta a trebuit sa se faca
coroborat cu celelalte planuri de reorganizare.
(reutatea a constat si in faptul ca , desi procedurile s-au desc)is cam in acelasi timp,
datorita termenelor diferite date de instantele de judecata in cele 4 dosare, cat si timpii
diferiti necesari solutionarii contestatiilor la tabelul preliminar,au facut ca planurile de
reorganizare sa fie intocmite si depuse la termene decalate unele de altele.
$n ceea ce priveste numarul mare de creditori garantati, acesta a determinat un sir
lung de negocieri comune, si ulterior separat, acestia neputand sa ajunga la un punct de
vedere comun privind strategia de reorganizare, dat fiind caracterul diferit al creantelor si
garantiilor lor. #esi procedura nu prevede aceasta modalitate, s-a dorit sa fie transparenta,
de aceea s-au adus la aceeasi masa toti creditorii garantati ori de cate ori a fost necesar.
&otusi , in final s-a dovedit ca planul de reorganizare, care la aceasta data este confirmat,
a nemultumit o parte dintre creditorii garantati, din motivele pe care le voi expune in
continuare.

*
PREZENTAREA PLANULUI DE REORGANIZARE
Voi face in continuare o prezentare succinta a planului de reorganizare, oprindu-ma
asupra acelor aspecte mai dificile, legate de tratamentul categoriilor de creante, al
creditorilor din cadrul aceleiasi categorii si respectarea tratamentului correct si ec)itabil
prevazut de art.*+* al., din legea insolventei.
1. PREZENTAREA SOCIETATII DEBITOARE
denumita in continuae! societatea
Societatea a fost infiintata in anul ,+++, ca urmare a separarii activitatii de comercializare
a marfurilor industriale si produselor metalurgice de celelalte activitati ale grupului , fiind
societate pe actiuni cu capital integral privat, care face parte dintr-un grup de 5 firme.
-biectul de activitate principal ./omert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice.
Societatea comercializeaza produse metalurgice precum:
otel beton fasonat
carcase si piloti sudati din otel beton
otel beton crud (neprocesat,
plase sudate
sarme , cuie
profile, tabla

". Cau#e$e cae au %eneat in&o$'enta &ocietatii
!naliza situatiei patrimoniului coroborata cu analiza activitatii desfasurate si a
evolutiei indicatorilor financiari in perioada ,++0-,++1 au scos in evidenta urmatoarele
cauze care au dus la aparitia starii de insolventa:
- adaptare cu intarziere la conditiile de criza pe fondul unui volum de activitate
important in prima parte a anului ,++1 ;
- previzionarea mult prea optimista a cresterii volumului de activitate operational
in anul ,++1;
- efectuarea de investitii realizate cu imprumuturi bancare a caror costuri nu au
putut fi acoperite din lipsa de contracte si 2sau comenzi odata cu reducerea
drastica a investitiilor imobiliare pe piata romaneasca datorata crizei economico-
financiare;.
- 3olitica investitionala a societatii cat si mentinerea capacitatilor de productie
neutilizate care au generat si genereaza costuri financiare (rate si dobanzi la
credite , costuri de exploatare pentru pastrarea si conservarea lor ;
- scaderea brutala a pretului la oteluri in luna august 2008 , respectiv
devalorizarea stocului de materii prime. Preturile la otel beton si in general la
produsele laminate din otel , s-au prabusit de la nivelul de 850-900 Eur/to la
nivelul de 450-475 Eur / to in mai putin de patru saptamani
(reprezentand o scadere de 43 pina la 45%) ; Cum la acea data ,
,
nivelul activitatii era inca unul ridicat, societatea, avand stocuri in
urul a 4!500 to, a su"erit o depreciere a stocurilor si respectiv a
capitalului circulant de apro#imativ $!730!000 Eur;
- scaderea volumului de lucrari in industria de constructii din %omania in a doua
parte a anului ,++1, industria de constructii incepand sa scada dramatic,mai ales in
segmentul constructiilor de locuinte, lucru ce a afectat piata metalului pe mai multe
planuri ;
- diferentele nefavorabile de curs valutar si dobanzi care a condus la inregistrarea
de pierderi din activitatea finaciara;
- pierderea unui nivel important al capitalului de lucru. 3entru a compensa aceasta
pierdere si a continua activitatea la acelasi nivel , s-a decis extinderea liniilor de
credit pe termen scurt, cu impact in cresterea c)eltuielilor financiare care au
condus la cresterea gradului de indatorare.
- reducerea cererii fata de oferta ( a aparut supraoferta atat la nivelul materiei
prime cat si la nivelul producatorilor de otel beton fason si carcase cu impact
direct asupra nivelului preturilor practicate si a marjelor de adaos;
- extinderea termenelor de plata si a recuperarii creantelor de la clienti pe de o
parte si reducerea termenelor de plata de la producatori pe de alta parte. !ceste
strategii au dus la o presiune suplimentara din punct de vedere al cas)-flo4-ului
pentru cei care deserveau acesta piata si cu un impact suplimentar asupra
necesarului de capital de lucru;
-recuperarea cu dificultate a creantelor societatii in conditiile crizei;
In conc$u#ie! cau#e$e cae au %eneat &taea de in&o$'enta a &ocietatii &unt de
natua o(iecti'a! deteminate de conditii$e de ci#a actua$a atat a economiei
omane&ti! cat &i a ce$ei $a ni'e$ mondia$! ceea ce a du& $a &cadeea ceeii &i! im)$icit
a 'o$umu$ui de acti'itate! da &i $a *$uctuatii im)otante a$e )etu$ui ote$u$ui $a ni'e$
inten &i mondia$! %eneand a&t*e$ o $i)&a tem)oaa de $ic+iditati. Ace&te in*$uente
ne%ati'e au du& $a de'a$i#aea &ocietatii int-un temen *oate &cut! ceea ce a
im)iedicat $uaea uno ma&ui de ede&ae in tim) uti$. In ace&te conditii!
de(itoaea &e&i#and &taea de in&o$'enta a &o$icitat de&c+ideea )oceduii ! $uind in
)eioada de o(&e'atie &i in )eioada umatoae toate ma&ui$e de e*icienti#ae a
acti'itatii &i educee da&tica a c+e$tuie$i$o .
Pemi#e$e continuaii acti'itatii
#esi piata in care societatea actioneaza ( constructii si industriala a avut o evolutie
negativa, cele mai mari scaderi inregistrandu-se in zone de constructii rezidentiale si
nerezidentiale , urmata de productia industriala de elemente metalice si constructii
metalice, piata de constructii ingineresti ( infrastructura si energie a ramas insa la un
nivel acceptabil oferind premizele unui volum acceptabil de activitate.
5
3rincipalele contracte de prelucrare a otelului si de carcase sudate au fost semnate cu
santierele de infrastructura ( autostrazi , cai ferate , sosele de centura a caror finantare
este asigurata din *ondui euo)ene &au cedite de $a BERD, BEI si cu piata de energie
eoliana.

-.State%ia de eo%ani#ae &i &u&e de e*inantae a )$anu$ui de
eo%ani#ae
State%ia de eo%ani#ae const6 7n aplicarea urmatoarelor directii:
*. /ontinuarea activitatii societatii urmarind mentinerea productiei in paralel cu
masurile de reducere a c)eltuielilor si eficientizarea productiei( imbunatatirea
fluxului de numerar rezultat din operational, intensificarea activitatii de vinzare
prin largirea pietei de desfacere, optimizarea raportului c)eltuieli fixe 2 volum de
activitate, cresterea productivitatii pe angajat si masina si a volumelor de
productie prin policalificarea operatorilor de masini si crestrea incarcarii pe
fiecare angajat productiv, obtinerea certificarii de producator de elemente
fasonate, fiind la acesta ora singura unitate de profil cu acest tip de certificare din
%omania, etc.
!ctivitatea de productie va ramane principala sursa de venit a societatii , tintele avute
in vedere fiind :
8n volum de activitate de *,++ . *5++ t2luna
marja bruta in jurul a *5 . *5 9,
minimizarea activitatii de trading la volume si gama de produse care sa
asigure o marja medie de :9;
valorificarea ;no4-)o4-ului te)nic;
!ceasta ar asigura o incarcare a capacitatii de productie in jurul a 05 9 din total
capacitate instalata, pentru o perioada care se extinde pe urmatoarele < . *, luni,
urmand ca acesta sa creasca gradual, pe masura ce piata isi va reveni.
$n aceasta etapa societatea se bazeaza pe generarea de profit operational, pastrat in
totalitate in cadrul societatii, pentru recapitalizarea societatii si consolidarea
capitalului de lucru , pe perioada primelor *, luni de la aprobarea planului de
restructurare.
/ontinuarea generarii de profit operational incepand cu anul al doilea al 3lanului de
%eorganizare si repartizarea lui astfel :
- 5+-<5 9 pentru ac)itarea creditelor pe termen lung;
- 55-5+9 pentru cresterea capitalului de lucru al societatii in vederea
acoperirii cresterii de piata si volume;
,. /oncentrarea resurselor societatii pe activitatea de productie si mentinerea
activitatii de trading la un nivel minim ;
5. $ntensificarea activitatii de vanzare prin largirea pietei de desfacere;
4. Valorificarea activelor neproductive ;
"e are in vedere a se actiona in urmatoarele directii:
4
Vanzarea intr-un interval de ,+-5< de luni a activelor care nu genereaza profit
(activele non core bussines si transformarea lor in lic)iditati. %ambursarea
din sumele obtinute a sumelor inscrise in programul de plati, cu respectarea
prevederilor legale.
&ermenul de vanzare este unul mediu , prin acesta evitindu-se vanzarea
activelor la valori apropiate de valoarea de lic)idare (se urmareste
valorificarea acestora la o valoare medie intre valoarea de piata si valoarea de
lic)idare, in functie de gradul de vandabilitate, evitand astfel grutatile impuse
de o eventuala scadere a pretului acestora pe piata in interioarul celor 5 ani de
reorganizare.
5. $nc)irierea de spatii excedentare care nu se pot disponibiliza.
<. %eesalonarea anumitor creante cu acordul creditorilor peste perioada de
reorganizare.
0. !tragerea de finantari din partea unor investitori interesati;%ationamentul acestei
strategii de reorganizare este urm6torul: datoriile pe care le are societatea 7n
prezent nu pot fi ac)itate numai din profitul obtinut 7n urma desf6sur6rii activit6tii
de productie, ceea ce determin6 necesitatea atragerii si altor surse de numerar.
Su&e de *inantae a )$ati$o cae &e e&timea#a a &e e*ectua )e )eioada
eo%ani#aii
"ursele de finantare a planului de reorganizare sunt reflectate in cas) flo4-ul anexat
planului de reorganizare si sunt compuse din :
N.
ct.
Su&e$e de *inantae a )$anu$ui de eo%ani#ae
*. $ncasari din lic)idarea partiala a bunurilor din averea
debitoarei
:.140.5<: 'ei
,. $ncasari din activitatea curenta *,.,+1.15+ 'ei
5. "urse nou atrase *.::5.451 'ei
TOTAL &u&e de *inantae "-../..0-1 Lei

"ursele prezentate sintetic mai sus vor fi utilizate atat la ac)itarea creantelor curente
nascute in perioada de observatie, la sustinerea activitatii pe perioada reorganizarii si la
plata creantelor catre creditori conform programului de plati.
/. Pe#entaea datoii$o &ocietatii! con*om ta(e$u$ui de*initi' a$
ceante$o
5
Sinteza tabel definitiv creditori
Tabel Definitiv
Din care sub
conditie
Sume acceptate
(ron) (ron)
Art.121 alin (1) pct. 2 "Creanele creditorilor
garantai"
27705218.15 0
Art. 123 alin. (2) PUNCT. 2 "Creanele
i!or"te din raport#ri de $#nc%."
11&'085 0
Art. 123 Alin. (2) PUNCT ( "Creanele
)#getare."
877'5(8 0
Art. 123 Alin. (2) PUNCT 7 "Creanele
c*irogra+are"
,3',71'880.8& 33'0&7',&2.21
Art. 123. Alin. (2) PUNCT 8 "Alte creante
c*irogra+are."
17,'53,'081 173'&8,'081.1(
Total Ta)el
268,909,813.18 207,083,773.35
"ituatia creditelor bancare pe termen mediu si lung, si a celorlalte creante garantate
conform tabelului definitiv rectificat era urmatoarea :
N.
ct.
Cedito 2a$oae ceante
*. =!>/! * *4.+15.+05,+0
,. =!>/! , 4.<41.,44,40
5. =!>/! 5 5.*4:.4+1,:*
4. =!>/! 4 5.5*4.4,:,44
5. /%?#$&-% (!%!>&!& 5 41:.+<+,50
Tota$ cate%oie %aantati "1.1.3."14!15
Datoii$e na&cute )e )eioada de o(&e'atie
!cestea sunt in suma de ,057,09.63 lei , rezultate din derularea activitatii curente.
!ceste datorii sunt repartizate in felul urmator ( pe categorii de creditori :
- /reante bugetare (&V! *.0+,.5:5 'ei;
- /reante bugetare (taxe salariale ,:<.:1< 'ei;
- @urnizori de marfa *.,<5.41, 'ei;
- #obanzi capitalizate :+4.*,5 'ei;.
3.Cate%oii$e de ceante cu)in&e in )$anu$ de eo%ani#ae
3lanul de reorganizare prevede 5 categorii de creante:
Ceante %aante , prevazute de !rt.*++, alin.5, lit. a .categorie defavorizata
Ceante$e &a$aia$e , prevazute de !rt.*++, alin 5, lit.b .categorie
defavorizata
Ceante Bu%etae , prevazute de !rt.*++., alin.5, lit.c ,-categorie
nedefavorizata
Ceante c+io%a*ae &ta(i$ite con*om At. 05.! a$in1, prevazute la
!rt.*++., alin.5, lit.d .categorie defavorizata;
Ceante c+io%a*ae prevazute la !rt.*++., alin.5, lit.e .categorie
defavorizata.
<
Tatamentu$ cate%oii$o de cean e de*a'oi#ate6 de&)7%u(ii$e a*eente titu$ai$o
tutuo cate%oii$o de cean e
An opinia noastr6, cu privire la menBionarea 7n cuprinsul planului de reorganizare a
tratamentului categoriilor de creane defavorizate, facem precizarea c6 aceasta implic6
existenBa 7n cuprinsul planului de reorganizare doar a menBiunilor privind desp6gubirile
oferite acestor categorii de creditori, prin raportare la desp6gubirile ce ar putea fi primite
de aceCtia 7n caz de faliment (7n acest sens art.15 alin.(5 lit. b Ci d din lege.
3rin urmare, planul de reorganizare va trebui s6 arate ce desp6gubiri urmeaz6 a fi
acordate acestor categorii de creditori, cu indicarea desp6gubirilor care ar putea fi primite
de aceCtia 7n caz de faliment, urmat de o analiz6 a caracterului acestui tratament,
respectiv dac6 acesta este ec)itabil i corect.
$n practic6, cele expuse mai sus trebuie s6 se reflecte prin planul de reorganizare 7ntr-o
analiz6 detaliat6 prin care trebuie prezentat cDt ar primi fiecare categorie de crean e 7n caz
de faliment, comparativ cu prevederile programului de pl6 i al planului de reorganizare.
3entru a reflecta cDt mai real acest aspect, este necesar6 efectuarea evalu6rii bunurilor din
patrimoniul debitoarei 7n faza premerg6toare 7ntocmirii planului de reorganizare, care s6
reflecte cele dou6 valori conform standardelor interna ionale, respectiv Evaloarea de
pia 6E i Fvaloarea de lic)idareE.
$n cazul falimentului, valoarea bunurilor se calculeaz6 la valoarea de lic)idare.
$n analiza comparativa a incasarilor debitoarei in perioada reorganiz6rii2falimentului,
apar diferen e ce rezult6 din continuarea activit6 ii (reflectate 7n fluxul de numerar,
sume care 7n cazul falimentului dispar prin 7ncetarea activit6 ii. !stfel, putem ob ine
dou6 valori care s6 ne permit6 calculul sumelor care vor fi primite de c6tre categoriile de
creditori i de c6tre fiecare creditor 7n parte din cadrul acestora, 7n cele dou6 stadii ale
procedurii: reorganizare, respectiv faliment. !ceast6 analiz6, 7n opinia noastr6, trebuie s6
fie prezentat6 7ntr-un subcapitol distinct al planului de reorganizare, pentru c6 faciliteaz6
atDt stabilirea cuantumului desp6gubirilor, care ar putea fi primite de creditori 7n caz de
faliment, cDt i stabilirea tratamentului corect i ec)itabil prev6zut6 la art.*+* alin., din
lege.
@6r6 o astfel de expertiz6 nu se poate verifica dac6 toate condi iile legale au fost
7ndeplinite, astfel 7ncDt un plan de reorganizare nu poate fi admis de c6tre judec6torul
sindic.
$nainte de a trece la exemplificarea acestei analize,voi trece in revista modalitatea de
tratare a creantelor sub conditie suspensiva.
Ceante &u( conditie &u&)en&i'a. 8oda$itatea de tatae a ace&toa )in )$anu$ de
eo%ani#ae
#in analiza facuta asupra modalitatii de inscriere a creantelor, pentru ca nu s-a putut face
defalcarea creantei pe garanti2codebitori, creantele inscrise sub conditie suspensiva in
tabelul definitiv de catre creditorii celorlalte 5 societati din grup intrate in insolventa, in
calitate de garanti 2 cogaranti in contractele de credite ale societatii, se regasesc inscrise
de mai multe ori, conform tabelului de mai jos :
Pentu ceanta GARANT PENTRU CREANTA
Suma in&ci&a cedito Banca 1 Banca / Banca - Banca " Cedito TOTAL
0
in ca$itate de co%aant
a$ Gu)u$ui de
Societati Comecia$e
Gaantat 3
Co%aant Societate
Comecia$a 1
,0.451.0*1 005.5,5 "4."1-../"
Societate Comecia$a " ,0.451.0*1 4.:+,.:4< -"."/".353
Societate Comecia$a - *1.*55.5,0 4.:+,.:4< 5.*54.*<1 *.**,.*<* "4."./.1.-
Suma in&ci&a &u(
conditie o &in%ua data
,0.451.0*1 4.:+,.:4< 005.5,5 5.*54.*<1 *.**,.*<* -1."5"."14
Sume in&ci&e &u(
conditie de mai mu$te
oi
4<.515.,45 4.:+,.:4< + + + 31.-04..01
$n aceasta situatie , prin programul de plati al planului de reorganizare s-a previzionat a se
plati o singura data creanta aferenta aceluiasi contract de credit de catre societate in
calitate de garant sau cogarant in functie de modul in care se indeplineste conditia
suspensiva pe parcursul procedurii de reorganizare coroborat cu platile ce se vor face
conform celorlalte planuri ale societatilor din grup, in cuantumul rezultat din tabelul de
mai sus.
$n acesta situatie , pentru a urmari modul in care se indeplineste conditia suspensiva ,
plata acestor creante s-a prevazut a se face in semestrul V$ al planului de reorganizare.

Com)aatie inte &ume$e )e'a#ute a &e )$ati ceditoi$o )in )$anu$ de
eo%ani#ae &i 'a$oaea e&timati'a ce a )utea *i )imita de ace&tia in ca# de
*a$iment
$n cazul in care impotriva societatii s-ar desc)ide procedura falimentului, activele
societatii vor fi valorificate in cadrul procedurii la valoarea lor de lic)idare.
/onform prevederilor art *,* alin.* si art !rt *,5 din 'egea :52,++< sumele vor fi
distribuite in cazul *a$imentu$ui, in ordinea:
*,*.* /)eltuielile aferente vanzarii bunurilor care
constituie garantii cat si c)eltuielile necesare
conservarii si administrarii acestor bunuri
*,*., /reantele garantate nascute inainte de data
desc)iderii procedurii;
*,5.* /)eltuieli necesare procedurii;
*,5., /reantele salariale;
*,5.5 #atoriile aparute dupa desc)iderea procedurii;
*,5.4 /reante bugetare
*,5.0 /reante c)irografare
*,5.: !lte creante c)irografare
#upa cum am explicat mai sus, in ipoteza in care societatea ar intra in procedura
falimentului, vor fi acoperite cu prioritate c)eltuieli de procedura ( onorariu lic)idator,
taxa 8>3$%, c)eltuieli de conservare a bunurilor in valoare de ,.05,.*50,5+ lei ,
:
tinandu-se cont si de datoriile acumulate in perioada de observatie in suma de 4.+50.+15
lei.
-rdinea in care se vor ac)ita creantele in caz de faliment este cea prevazuta de art.*,*
alin.* pentru creantele garantate si *,5 in situatia celorlalte categorii de creante, dupa
cum urmeaza:
N.
ct.
Scenaiu $ic+idae RON
*. /)eltuieli totale aferente procedurii (previzionate ,.05,.*50,5+
,. /reante (arantate *5.5,:.1<1,00
5. /reante izvorate din raporturile de munca **1.+:5,++
4. /reante nascute in timpul perioadei de observatie 4.+50.+15,++
5. /reante =ugetul de "tat :00.54:,++
<. /reante /)irografare 4.5<4.555,4,
0. !lte creante c)irografare +
TOTAL "3.410.144!3.
/onform evaluarii activelor imobilizate , intocmite de catre o societate specializat6,
membru !>?V!%, valoarea de lic)idare a activelor aflate in garantie la banci cat si a
celor libere de sarcini, prezentata sintetic, este de ,5.:01.*::,5+ lei.
#in suma bruta de ,5.:01.*::,5+ lei se scad c)eltuielile aferente procedurii de lic)idare,
deduse pro rata din valoarea de lic)idare a activelor garantate si cea a activelor libere de
sarcini, conform tabelului de mai jos:
RON
Tota$ 'a$oae de $ic+idae acti'e din cae9 "3.410.144!.0
2a$oae de $ic+idae acti'e %aantate 13.1"3.4/1!4.
/)eltuieli aferente procedurii de lic)idare
calculate pro rata
*.51<.:0:,+5
"ume ramase a se distribui creditorilor
garantati
*5.5,:.1<1,00
2a$oae de $ic+idae acti'e $i(ee de &acini 1..13-.-/1!"0
/)eltuieli aferente procedurii de lic)idare
calculate pro rata
*.*55.,51,,0
"ume ramase a se distribui celorlalte categorii
de creante
1.<*:.+:,,+,
3lata datoriilor societatii, comparativ pe scenariile de reorganizare2faliment, se regaseste
mai jos:

2a$oae ceanta
acce)tata in
ta(e$u$ de*initi'
2a$oae de
$ic+idae
: Neta;
2a$oae )o)u&a
)in eo%ani#ae
Pocent din
*a$iment
Pocent din
eo%ani#ae
:on; :on; :on; < <
1
Cean=e$e
ceditoi$o
%aanta=i
"1!1.3!"14.13 1-!3"4!050.11 13!101!01- /4!4-< 31<
Cean=e$e
i#'o>te din
a)otui de
munc7
110!.43... 110!.43... 110!.43... 1..< 1..<
Cean=e$e
(u%etae
411!3/4... 411!3/4... 411!3/4... 1..< 1..<
Cean=e$e
*uni#oi$o
&)ecia$i
1"5!5-1... //!43..00 //!43..00 5!11< 5!11<
Ceante
c+io%a*ae
1-!"1.!/11."1 /!310!5"../1 /!310!5"../1 5!11< 5!11<
TOTAL 1."!504!400./.
10..0...1/!11
"1!-3-!.11./
!vand in vedere caracterul diferit de ac)itare in cadrul procedurii de faliment a
creantelor garantate, lucru care a dus si la crearea de nemultumiri si comentarii
din partea acestor creditori, voi prezenta in continuare, detaliat, simularea
faliment 2reorganizare in cadrul acestei categorii.
8oda$itatea de ne%ociee a de(itou$ui cu ceditoii
!vand in vedere ca legea :52,++< permite acest lucru, negocierea s-a facut prin
doua metode:
-scoaterea in aara procedurii de reorganizare a platii unei parti din
creante in conditii reciproc avanta!oase"
P$ati *a$iment com)aati' cu )$ati$e in eo%ani#ae )entu ceante$e %aantate
2a$oae $ic+idae
acti'e %aantate
RON
Ceanta con*om
ta(e$ de*initi'
Gad de
aco)eie in
*a$iment <
Pocent
)o)u& a &e
di&ti(ui
)in )$anu$
de
eo%ani#ae
Banca 1 1."1/.3/1!14 1/..03..13!.1 31!51< 31<
Banca " ".5/3.3./!-3 /.5/0."//!/1 35!0.< 31<
Banca - 1.154."11 -.1/4./.0!41 35!15< 31<
Banca / ".150.-""!4. 3.-1/./"4!// 3"!11< 31<
Cedito
%aantat 3
"5..45-!41 /04..5.!-1 3"!-4< 31<
*+
-negocierea acceptarii de catre anumiti creditori a unui tratament mai
putin avorabil de ac#itare a creantelor ata de ceilalti din aceeasi
categorie.
3rin planul de reorganizare s-au propus o serie de masuri privind &coateea in a*aa
)eioadei de eo%ani#are a unei parti din creantele creditorilor %aantati . $n acest sens
reprezentantii societatii au negociat conditiile separat, cu fiecare banca in parte.
!ici a intervenit raportul fortelor de negociere, cu rol decisiv in strategia de reorganizare.
8rmare a acestor negocieri, s-a stabilit ca doua dintre banci sa fie platite in afara planului
de reorganizare, dupa cum urmeaza:
$n programul de plati al planului de reorganizare este prevazut a se plati catre (anca 1
suma de ,.*,5.*5+ lei, urmand ca suma de 4.+++.+++ ?ur ( *<.1:5.,++ lei sa se
plateasca in afara perioadei de reorganizare, in termenul si conditiile agreate cu banca ,
cu acordul acesteia (acordul bancii a fost necesar pt. ca se aplica alt tratament in cadrul
categoriei decat al celorlalte creante garantate. "-a obtinut astfel si o rescadentare a
datoriei scoasa in afara planului de reorganizare pe 5 ani cu drept de prelungire inca
5.3ractic banca a acceptat ca prin planul de reorganizare sa se ac)ite doar 1,,,9 din
totalul creantei sale fata de 509 cat urmau sa primeasca ceilalti creditori din categorie,
urmand insa sa primeasca in afara planului de reorganizare un procent mai mare decat ar
fi primit in conditiile impuse prin plan. !vantajul a fost de ambele parti, pt ca astfel
societatea debitoare a eliminat din programul de plati al planului de reorganizare o suma
importanta, marindu-si sansele de reusita a planului, iar banca a castgat un procent mai
mare de recuperare, mentinandu-si in acelasi timp si garantiile.
In ceea ce )i'e&te (anca " , propunerea societatii a fost sa plateascape langa 509 din
creanta garantata si in afara planului suma de ,,+.+++ ?ur ( 154.*:< lei , reprezentand
acordarea unei protectii corespunzatoare garantiilor reprezentand stocurile de marfa.
Pentru ca pana la data intocmirii planului de reorganizare nu s-a obtinut acordul
e$pres al celor 2 %anci, si in conditiile in care nu s-a reusit semnarea contractrelor /
actelor aditionale la contracte in sensul celor mentionate mai sus, s-au prevazut 2
variante de program de plati.&onditia eesntiala era ca bancile sa-si e$prime punctul
de vedere pana cel tarziu la data votarii planului, pentru a se cunoaste varianta care se
va vota.
/eilalti creditori garantati fie nu au negociat cu societatea, fie nu au fost de acord cu
propunerile facute de catre aceasta.
$n ceea ce priveste negocierea accepaterii de catre anumiti creditori a unui tratament mai
putin favorabil de ac)itare a creantelor fata de ceilalti din aceeasi categorie, aceasta s-a
facut cu asociatii societatii, care au renuntat prin planul de reorganizare la plata creantelor
lor.
@ata de cele mentionate, asa cum a reiesit din cele expuse pana acum, s-a intocmit
programul de plati al planului de reorganizare, conform caruia plata creantelor se face
dupa cum urmeaza:
**
5.8oda$itatea de )$ata a ceante$o con*om )o%amu$ui de )$ati
/u exceptia creditorilor garantati si a celor care au renuntat la plata creantelor lor,
toate celelalte categorii de creante se vor ac)ita prin programul de plati al planului de
reorganizare la valoarea care s-ar incasa in cazul falimentului, dupa cum urmeaza:
Cate%oia ceante %aantate
/ategoria de creante garantate detine creante garantate inscrise in tabelul definitiv in
suma totala de ,0.0+5.,*:,*5 lei.
$n cazul falimentului, acesti creditori ar incasa o valoare medie de /4!4- < din creanta
garantata detinuta impotriva averii debitoarei.
3rin planul de reorganizare s-a prevazut plata a 31< din creantele pe care le detin
creditorii garantati.
/onform /onventiei de reesalonare inc)eiata cu banca * prin varianta $$ a 3rogramului
de 3lati , banca accepta reducerea sumelor platite in cadrul categoriei creantelor garantate
pana la suma de *.,11.11, lei ( 1,,,9 din creanta acceptata in tabelul definitiv al
creantelor. $n aceasta situatie banca* si-a exprimat acceptul, conform legii.
Cate%oia ceante &a$aia$e
!ceasta categorie prevazuta de !rt. *++ !lin.5 lit. = din 'egea >r.:52,++< detine
creante inscrise in tabelul definitiv in cuantum total de **1.+:5 lei, creante care ar fi
incasate integral in cazul in care societatea ar intra in faliment. 3rin programul de plati s-a
prevazut plata integrala a acestor creante in ultimul trimestru al planului de reorganizare.
Cate%oia ceante (u%etae
/ategoria de creante bugetare prevazuta de !rt. *++ !lin.5 lit./ din 'egea >r. :52,++<,
detine creante inscrise in tabelul definitiv in suma totala de :00.54: lei.
$n cazul falimentului, creditorilor din aceasta categorie le-ar fi ac)itata creanta integral.
3rin planul de reorganizare se prevede plata integrala a creantelor bugetare. 3lata se va
face in termen de 5+ de zile de la data confirmarii planului de reorganizare, cu
respectarea prevederilor !rt.*+* !lin.* lit.# din 'egea :52,++<, fiind considerata creanta
nedefavorizata.
Cate%oia ceante c+io%a*ae &ta(i$ite con*om at 05 a$in. 1
/ategoria de creante c)irografare prevazuta de !rt.1< !lin.* din 'egea :52,++<, detine o
creanta inscrisa in tabelul definitiv al creantelor in suma de 0,0.*+,,1: %on.
$n cazul falimentului acestor creditori li s-ar distribui <.*<: 9 din creanta detinuta,
respectiv suma de 44.:5+,11 lei .
3rin planul de reorganizare s-a prevazut plata a <.*<: 9 din creanta detinuta de fiecare
creditor in parte in cele < semestre ale perioadei de reorganizare
*,
Cate%oia ce$e$a$te ceante c+io%a*ae
/ategoria de creante c)irografare prevazuta de !rt.*++ !lin.5 lit.? din 'egea :52,++<,
detine o creanta inscrisa in tabelul definitiv al creantelor in suma de 05,,0+,4**.,0
%on(in conditiile in care creantele sub conditie suspensiva inscrise de , sau 5 ori au fost
luate in calcul o singura data.
$n cazul falimentului acestor creditori li s-ar distribui <.*<:9 din creanta detinuta,
respectiv suma de 4.5*1.<,+,4* 'ei .
3rin planul de reorganizare s-a prevazut plata sumei de 4.5*1.<,+,4* 'ei, adica <.*<:9 ,
din creanta detinuta de fiecare creditor in parte in cele < semestre ale perioadei de
reorganizare,
1.Tatamentu$ coect &i ec+ita(i$ a$ cate%oii$o de*a'oi#ate de ceante
/ategoriile defavorizate prin planul de reorganizare sunt:
Ceante %aante
Ceante$e &a$aia$e
Ceante c+io%a*ae &ta(i$ite con*om At. 05.! a$in1
Ceante c+io%a*ae
#in analiza efectuata pe prezentul studiu de caz, rezulta ca s-a respectat intocmai
principiul tratamentului corect si ec)itabil, fiind indeplinite cumulativ conditiile
prevazute de lege, respectiv:
- niciuna dintre categoriile care resping planul (nu este cazul si nicio creanta care a
respins planul, respectiv banca , si banca 4 nu au primit mai putin decat in cazul
falimentului (prin plan au primit 509 fata de 4:,:59 cat ar fi primit in faliment, celelalte
categorii de creante primind cat ar fi primit in faliment;
-nicio categorie sau nicio creanta nu primeste mai mult decat valoarea totala a creantei
sale;
-nu a existat cazul ca o categorie defavorizata sa respinga planul, pt a putea comenta
art.*+* alin., litc.
Conc$u#ii9
In ca#u$ in cae &-a *acut &imu$aea &ume$o inca&ate de cate ceditoii %aantati in
ca# de *a$imet! a'and in 'edee ca e)atitia &ume$o ace&to ceditoi &e *ace in
*unctie de &ume$e inca&ate din 'a$oi*icaea %aantii$o $o! &-au ceat deca$a?e!
)ocentu$ de ecu)eae 'aiind inte 31!5 &i 35!0. In 'edeea a)$icaii ace$uia&i
tatament a$ ceante$o din cadu$ unei cate%oii :at.05 a$in.";! cat &i a$
tatamentu$ui coect &i ec+ita(i$! )in )$an &-a tinut cont &a &e acode un )ocent de
31< *iecaui cedito din acea&ta cate%oie! a&t*e$ incat nicio ceanta &a nu
)imea&ca mai )utin decat in cadu$ *a$imentu$ui.
Ace&t $ucu a ceat nemu$tumii inte ceditoii %aantati! cae au con&ideat ca nu
e&te coect ca unu$ mai )utin %aantat decat a$tu$ &a )imea&ca ace$a&i )ocent )in
)$an. In acea&ta &ituatie! di*eente$e )ana $a $imita a 31< au *o&t )e'a#ute a &e
*5
ac+ita din 'enitui$e inca&ate din )oductie! unii ceditoi %aantati (ene*iciind de
&ume mai mai din ace&te &u&e decat a$tii.
De a&emenea! de(itou$ a $uat in ca$cu$u$ )e#entat in ca&+-*$o@ aneAat $a )$an
'an#aea %aantii$o $a un )et mediu ca$cu$at inte ce$ de )iata &i ce$ de $ic+idae!
)ote?andu-&e a&t*e$ in ca#u$ unei *$uctuatii ne%ati'e a )ietii in )eioada
eo%ani#aii. In acea&ta &ituatie! a'and in 'edee *a)tu$ ca in ta(e$u$ de*initi' a$
ceante$o! ceanta %aantata &-a tecut in $imita 'a$oii de )iata a %aantii$o!
de(itou$ e&te ne'oit )in )$an &a )$atea&ca din 'enitui$e acti'itatii cuente
di*eente$e e#u$tate dinte ce$e doua 'a$oi. Si ace&t $ucu a ceat con*u#ii! mai
)eci& &-a ceat i$u#ia ca ace&t $ucu neinde)tate&te ceditoii %aantati. E&te doa o
i$u#ie! intucat ca$cu$e$e matematice aata ca *iecae dinte ace&ti ceditoi au )imit
in ace&te conditii mai mu$t decat in *a$iment.
Le%ea nu )e'ede in mod eA)e& $a ce 'a$oae &e in&cie ceanta %aantata in ta(e$u$
de*initi' &i nici nu o($i%a ca )in )$anu$ de eo%ani#ae 'a$oaea $a cae &e
'a$oi*ica (unui$e &a *ie cea de )iata.
Acea&ta nedumeie! cae a *acut &i o(iectu$ &u&tineii in *a'oaea in*imaii
)$anu$ui din )atea a " dinte ceditoii %aantati! a *o&t c$ai*icata de cate
?udecatou$ &indic cae a con*imat )$anu$ de eo%ani#ae! moti'and ca ace&ta
intune&te conditii$e $e%a$e de con*imae.
4. Im(unatatiea con&idea(i$a a )o#itiei uneia dinte (anci umae
a &o$utii$o %a&ite in cadu$ )oceduii in&o$'entei! cu a'anta?e &i
)entu cei$a$ti )atici)anti
Situatia de *a)t
=anca a finantat cumpararea unui teren si constructia unei )ale de productie care sa
deserveasca piata din =ucuresti si imprejurimi. &erenul a fost ac)izitionat de catre
societate, banca avea ipoteca pe acest teren insa constructia, desi finantata cu o suma
importanta (elementele prefabricate erau deja realizate, nu a fost montata pe teren pe
motiv ca nu au mai existat bani (sumele necesare erau destul de mici, undeva in jur de
,++,+++ ?8%. /f contractului cu antreprenorul general, materialele ramaneau
proprietatea sa pana la montarea constructiei. 3ractic, )ala era gata si trebuia doar
montata.
#e ce era situatia bancii una dificilaG !vea ipoteca doar pe teren (valoarea acestuia a
scazut nu si pe constructie care, desi fusese finantata de banca, nefiind asamblata pe
teren, nu era in proprietatea debitoarei. !stfel, garantia bancii acoperea doar 5+ 9 din
creanta. $n acest caz, conform planului de reorganizare, banca si-ar fi luat 50 9 din
creanta garantata (adica *0 9 din total creanta iar din restul de 0+ 9 cu care ar fi fost
inscrisa ca si creanta c)irografara, ar fi luat .app. < 9 (adica inca 4,, 9 din total
creanta. !ceste sume s-ar fi luat in 5 ani. 3ierderea . app. 0: 9.
$n urma solutiilor propuse si a negocierilor avute cu banca, cu debitoarea, cu
antreprenorul general si cu ceilalti creditori, situatia bancii s-a imbunatatit considerabil.
*4
So$utia )o)u&a9
i societatea de leasing (din acelasi grup cu banca a cumparat activul teren plus
i s-au transferat drepturile din autorizatia de constructie pentru o suma egala
cu valoarea terenului si a )alei (suma apropriata de creditul acordat de banca;
ii s-a inc)eiat un contract de novatie la contractul de antrepriza prin care noul
beneficiar a devenit societatea de leasing (antreprenorul a fost de acord avand
in vedere faptul ca urma sa-si incaseze si restul de bani si, in plus, elibera si
spatiul in care erau depozitate elementele prefabricate; aceasta urma sa
plateasca si ultima rata astfel incat )ala sa fie asamblata pe teren, crescand
considerabil valoarea acestuia; mai mult, activul fiind scos in afara procedurii,
finantarea a devenit posibila (era destul de greu sa-i convingi sa finanteze in
conditiile in care activul ar fi ramas in continuare in proprietatea debitoarei
care se afla si in procedura insolventei;
iii asociatii debitoarei au infiintat o noua societate care a preluat, printr-un
contract de leasing, activul teren plus )ala aceasta urmand a fi transformata
intr-un proiect de real-estate si inc)iriata iar din veniturile obtinute se vor plati
ratele de leasing. ?ra luat in calcul si un exit in app. 5 ani.
8oda$itatea de ea$i#ae a tan#actiei :din )unct de 'edee te+nic,?uidic;
!cest lucru se putea face prin planul de reorganizare dar mai dura. @iind vorba despre o
operatie care depasea activitatea curenta a societatii, in temeiul art. 41, am convocat un
comitet al creditorilor care a aprobat:
i vanzarea activului catre soc de leasing la pretul stabilit;
ii inc)eierea contractului de novatie;
iii fiind vorba despre vanzarea unui bun ipotecat, a trebuit sa acordam si
protectie corespunazatoare. /e a insemnat aceastaG /a toate sume incasate din
vanzare, se platesc creditorului garantat;
3entru a fi o tranzactie non cas), banca si-a cesionat creanta societatii de leasing pentru
un pret egal cu pretul de cumparare (asa cum am spus, acest pret a fost foarte aproape de
creanta bancii astfel incat pierderea bancii a fost una foarte mica . foarte bine pentru
bilantul lor si s-a realizat o compensare intre pretul pe care leasing-ul trebuia sa-l
plateasca si suma pe care noi trebuia sa o platim creditorului garantat ca si protectie
corespunzatoare (creditorul garantat fiind tot soc de leasing care preluand creanta a
preluat si garantiile. 3ractic, singurii bani care s-au Fscos din buzunarE au fost &V!-ul,
onorariul nostru si cel al notarului.
#in aceasta tranzactie, toata lumea a avut de castigat:
i banca si-a micsorat pierderea la minimum si, practic, si-a recuperat creanta
intr-un timp record (inainte c)iar de propunerea planului de reorganizare;
*5
ii debitoarea a FscapatE de un creditor iar asociatii erau asociati si ai societatii
care a preluat activul in leasing, existand c)iar posibilitatea sa le mai ramana
si niste bani la exit;
iii ceilalti creditori au fost multumiti avand in vedere faptul ca unul dintre ei, cu
o suma importanta, namaiavand bani de incasat, procentul lor de recuperare s-
a majorat;
iv antreprenorul general si-a incasat si ultima rata si a eliberat si spatiul de
depozitare.
0. Gaantii$e )e &tocui. Scute con&ideatii
- alta problema este aceea a %aantii$o )e &tocui. ?xista foarte multe dosare in care
creditorii (in special bancile au acceptat ca si garantie pentru sumele imprumutate
stocurile de materie prima.
- astfel de garantie, permisa de lege, a nascut si naste in continuare in practica foarte
multe probleme avand in vedere faptul ca, de cele mai multe ori, la data desc)iderii
procedurii insolventei, aceste stocuri, fie nu mai exista fie sunt de o valoare mult mai
mica decat cea initiala. Hai mult, in timpul procedurii, continuandu-se activitatea
curenta, este posibil ca stocurile sa sufere noi FdiminuariE, lucru determinat si de nevoia
stringenta de capital de lucru, caz in care nu se mai lucreaza Fpe stocuriE.
!stfel, creditorii cu astfel de garantii se transforma in realitate in creditori c)irografari,
mai ales in ipoteza trecerii la faliment cand ei se indestuleaza cu prioritate din sumele
obtinute din valorificarea bunurilor garantia lor. $ar in ipoteza in care stocurile nu mai
exista si se ajunge si la faliment, din aceasta garantie nu isi mai recupereaza niciun ban.
Homentul la care ne raportam atunci cand trebuie sa stabilim valoarea stocurilor aduse ca
si garantie este acela al desc)iderii procedurii insolventei. $n opinia noastra, aceasta
valoare ar trebui folosita atunci cand se intocmeste tabelul definitiv de creante c)iar daca,
intre timp, pe parcursul perioadei de observatie, valoarea stocurilor scade. !ceasta si
pentru ca, in temeiul legii (atat vec)ea reglementare . titlul V$ din legea nr. 112*111 care
se aplica contractelor inc)eiate inainte de *.*+.,+** cat si >// . art. ,51, garantia se
extinde asupra oricarui bun care il inlocuieste sau in care trece valoarea bunului asupra
caruia poarta garantia.
/a un ultim punct, vreau sa aduc in discutie un alt element controversat, de aceasta data
din punct de vedere al legii insolventei.
?xista doua alin. ale aceluiasi text de lege (art. 41 care, aparent cel putin, se contrazic.
*<
?xista alin. 5 care mentioneaza faptul ca atunci cand instrainezi un bun garantat, trebuie
sa-i acorzi acelui creditor o garantie corespunzatoare care poate consta fie in plata unor
sume de bani fie sa-i aduci un alt obiect in garantie. "tocurile, fiind folosite in procesul de
productie, ajung in cele din urma sa fie instrainate. =anii obtinuti nu poti sa-i dai
creditorului garantat pentru ca nu ai mai avea capital de lucru (care, oricum, este o pb in
situatii de acest gen si nici alta garantie nu mai ai sa aduci in loc (in 11 9 din cazuri ai
garantat la banci cu toate bunurile.
#e asemenea, legea permite continuarea activitatii, evident (art. 41 alin. *. #aca ai opri
activitatea, societatea ar intra *++ 9 in faliment.
"i cum procedezi: pe de o parte vrei sa te reorganizezi si trebuie sa continui activitatea
(ceea ce presupune, de cele mai multe ori, diminuarea stocurilor, pe de alta parte
creditorul garantat vrea protectie corespunzatoare pentru ca-i instrainezi bunurile garantia
sa.
>oi consideram ca textul de lege privitor la acordarea protectiei corespunzatoare (art. 41
alin. 5 trebuie interpretat in sensul ca se aplica numai in cazul prevazut la alin. , al
aceluiasi art. 41 care reglementeaza situatia actelor care depasesc activitatea curenta.
#aca vinzi, spre exemplu un bun garantat (acest lucru neintrand in activitatea curenta tb
sa acorzi protectie corespunzatoare (situatia prezentata mai sus . nu poti vinde un activ si
cu banii luati sa-i folosesti in activitatea curenta iar creditorul garantat sa ramana si fara
garantie si fara bani.
"ituatia noastra este alta . debitoarea foloseste stocurile (garantia unui creditor insa le
foloseste in activitatea curenta, pentru a produce si vinde ceea ce produce si vinde de
obicei. !tata timp cat legea permite continuarea activitatii nu poti sa-l obligi sa nu
foloseasca stocurile.
- singura exceptie . cand nu folosesti stocurile in procesul de productie ci pur si simplu
le vinzi (iar tu nu ai, ca si activitate curenta, trading-ul cu materii prime de natura celor
care constituie stocul garantia bancii.
-ricum, pe acest aspect, acest text de lege nu este foarte clar si, in viitoare reglementare,
cred ca ar trebui clarificata aceasta situatie.
*0