www.referat.

ro

Traficul şi consumul ilicit de droguri

Sediul materiei îl reprezintă art. 2-11 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea
traficului şi consumului de droguri, publicată în M. Of. nr. 362 din 03.08.2000, astfel cum a
fost modificată şi completată ulterior prin Legea nr. 169/2002, Legea nr. 39/2003 şi Legea nr.
522/2004.

Concepte-cheie
Pentru a înlătura orice echivocitate cu privire la înţelesul unor termeni sau expresii, prin
art. 1 din Legea nr. 143/2000 au fost edictate următoarele norme explicative (interpretare
contextuală obligatorie):
a) substanţe aflate sub control naţional - drogurile şi precursorii înscrişi în tabelele-
anexă nr. I - IV care fac parte integrantă din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin
ordonanţă de urgenţă a Guvernului, prin înscrierea unei noi plante sau substanţe, prin radierea
unei plante sau substanţe ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea
ministrului sănătăţii;
b) droguri - plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care
conţin asemenea plante şi substanţe, înscrise în tabelele nr. I - III;
c) droguri de mare risc - drogurile înscrise în tabelele nr. I şi II;
d) droguri de risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III;
e) precursori - substanţele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul
nr. IV;
f) inhalanţi chimici toxici - substanţele stabilite ca atare prin ordin al ministrului
sănătăţii;
g) consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control naţional, fără
prescripţie medicală;
h) consumator - persoana care îşi administrează sau permite să i se administreze droguri,
în mod ilicit, prin înghiţire, fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte căi prin care drogul
poate ajunge în organism;
h1) consumator dependent - consumatorul care, ca urmare a administrării drogului în
mod repetat şi sub necesitate ori nevoie, prezintă consecinţe fizice şi psihice conform
criteriilor medicale şi sociale;
h2) program integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de
droguri - totalitatea serviciilor de sănătate şi a serviciilor de asistenţă psihologică şi socială

1
www.referat.ro

asigurate în mod integrat şi coordonat persoanelor consumatoare de droguri, prin unităţile

medicale, psihologice şi sociale, publice, private şi mixte;
h3) circuit integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de
droguri - totalitatea programelor integrate de asistenţă asigurate consumatorilor şi
consumatorilor dependenţi în vederea ameliorării stării de sănătate în sensul bunăstării fizice,
psihice şi sociale a individului;
i) program terapeutic - totalitatea serviciilor şi a măsurilor medicale şi psihologice
integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru
fiecare consumator dependent, în vederea întreruperii consumului, a înlăturării dependenţei
psihice şi/sau fizice şi/sau a reducerii riscurilor asociate consumului;
j) livrarea supravegheată - metoda folosită de instituţiile sau organele legal abilitate, cu
autorizarea şi sub controlul procurorului, care constă în permiterea trecerii sau circulaţiei pe
teritoriul ţării de droguri ori precursori, suspecţi de a fi expediaţi ilegal, sau de substanţe care
au înlocuit drogurile ori precursorii, în scopul descoperirii activităţilor infracţionale şi al
identificării persoanelor implicate în aceste activităţi;
k) investigatori acoperiţi - poliţiştii special desemnaţi să efectueze, cu autorizarea
procurorului, activităţi specifice, în vederea strângerii datelor privind existenţa infracţiunii şi
identificarea făptuitorilor, şi acte premergătoare, sub o altă identitate decât cea reală, atribuită
pentru o perioadă determinată;
l) program psihologic şi social - totalitatea serviciilor de evaluare, consiliere şi
psihoterapie individuală sau de grup şi a serviciilor şi măsurilor sociale, individualizate prin
evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru fiecare consumator în vederea
înlăturării dependenţei, reabilitării şi reinserţiei lui sociale;
m) circuit terapeutic - ansamblul de programe terapeutice aplicate consumatorului
dependent de droguri în mod complex, multidisciplinar, multisectorial şi continuu, având ca
scop ameliorarea stării de sănătate;
n) evaluare - determinarea caracteristicilor psihologice şi sociale ale consumatorului de
către centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în vederea includerii şi
supravegherii consumatorului într-un program psihologic şi social de către managerul de caz.
Alte concepte decurg din conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute în Legea nr.
143/2000:
a) Deţinere de droguri. Conceptul, în sensul unanim acceptat, are înţelesul de păstrare a
drogurilor, autorul putând deci a primi şi deţine bunul interzis de lege în oricare etapă de la
producerea şi până la consumarea (distrugerea) acestuia.
b) Experimente a drogurilor. Conceptul, în lumina legii, are dublu înţeles.

2
www.referat.ro

Într-un prin sens, prin acest concept trebuie înţelese experienţele – operaţiunile de
dozare, combinare, încercare – efectuate cu produsele şi substanţele stupefiante ori psihotrope
în scopul înzestrării acestora cu calităţile dezirabile persoanei ce le-a comandat. Astfel de
experienţe sunt realizabile, în regulă generală, în mediul şi cu instrumentul de laborator.
Într-un al doilea sens, conceptul are înţelesul de încercare, prin experienţă, de a vindeca
o afecţiune prin tratarea acesteia cu substanţe ori produse stupefiante ori psihotrope.
Constituie infracţiune şi experimentarea substanţelor ori produselor stupefiante asupra
propriului corp, legea nefăcând nici o distincţie în această privinţă.
c) Cultivare în scop de prelucrare a plantelor care conţin stupefiante. Cultivarea
presupune însămânţarea, răsădirea şi îngrijirea de plante – din cele menţionate la lit.m) – în
vederea prelucrării şi a obţinerii , din procesul prelucrării, a unor substanţe stupefiante. Este
necesar – pretinde imperativ legea – ca activitatea de cultivare a plantelor să fie întreprinsă
exclusiv în scopul arătat. Nu va constitui deci infracţiune fapta de a cultiva asemenea plante
pentru a îndeplini funcţii ornamental-decorative sau în oricare alt scop decât al prelucrării în
vederea producerii de droguri.
Prescriere de către medic, fără a fi necesar, a drogurilor de mare risc.
1.- Conceptul prescriere de medicamente ce încorporează droguri are, în sensul voit de
legiuitor, un conţinut complex şi mai larg decât acela utilizat în administraţia sanitară.
Distingem în actul de prescriere, în primul rând, scrierea propriu-zisă a recomandării de
a se administra un astfel de medicament, scriere care se operează într-o modalitate aparte – pe
formulare speciale, cu timbru sec, sau în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat
destinate exclusiv prescrierilor de această natură din unităţile sanitare umane sau veterinare.
În sfârşit – şi acesta este elementul esenţial ce particularizează prescrierea unui
medicament ce conţine droguri – prescrierea, adică reţeta trebuie să intre efectiv în posesia
celui căruia i s-a prescris medicamentul, numai astfel existând posibilitatea folosirii ei de către
titular.
2.- Fără a fi necesar. Prin prescrierea unui medicament ce conţine droguri „fără a fi
necesar” trebuie înţeleasă acea activitate necondiţionat frauduloasă a medicului de a face să
ajungă, în mâinile unei persoane, o reţetă care îi dă acesteia posibilitatea să obţină ilicit
produsul stupefiant. Nu va satisface această cerinţă şi deci nu va constitui infracţiune fapta
medicului de a diagnostica greşit afecţiunea pacientului şi de a-i prescrie, în prelungirea erorii,
un medicament de această natură, sau fapta medicului de a prescrie un asemenea medicament,
deşi potrivit unei şcoli medicale de concepţie diferită era indicată punerea în operă a altor
medicaţii sau mijloace terapeutice.

3
www.referat.ro

3.- Administrare de droguri de mare risc unei alte persoane, fără indicaţie medicală.
Conceptul „administrare”, în contextul legii, are înţelesul de acţiune prin care se introduce în
corpul unei alte persoane o substanţă sau un produs ce conţine droguri. Acţiunea se poate
exprima în diverse modalităţi şi realiza în varii mijloace: injectare – intravenos ori
intramuscular -, aplicare de plasturi ori supozitoare, ingestie alimentară ori oferirea spre
inspirare; în ultimele două modalităţi apare o cooperare activă între autorul infracţiunii şi
individul-victimă, primul aducând şu punând drogul – sub formă de aliment, băutură ori
produs care emană vapori – în condiţii în care secundul le poate mesteca, după caz ingurgita
ori inhala.
Pentru a constitui infracţiunea prevăzută în art.7 din lege, acţiunea de administrare a
drogurilor trebuie a fi efectuată „în afara condiţiilor legale”, căci numai în acest caz fapta
prezintă pericol social.
d) Punerea la dispoziţie a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui loc amenajat pentru
consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri.
Activitatea incriminată presupune, în primul rând, existenţa unui „anumit loc” –
locuinţă, grădină, local, garaj, şalupă, etc – aflat în folosinţa organizatorului, pe care acesta îl
pune la dispoziţia consumatorilor de droguri. În al doilea rând, informarea – directă ori
indirectă – a unui cerc – mai larg ori mai restrâns – de persoane, despre existenţa unui
asemenea loc şi facilitatea oferită de a consuma acolo droguri. În sfârşit, în al treilea rând,
asigurarea ambientului propice scopului şi, de bună seamă, a discreţiei.
Va fi irelevant pentru realizarea infracţiunii în această modalitate dacă drogurile ori
instrumentarul trebuincios (seringi, pipe, plasturi, etc) sunt puse la dispoziţie de organizator,
de furnizori „calificaţi” ori ocazionali, sau aduse de înşişi consumatori, după cum este
irelevant dacă organizatorul pretinde ori primeşte sume de bani sau alte foloase pentru
serviciul prestat ori oficiază gratuit astfel de întruniri, în sfârşit, nu va prezenta importanţă nici
împrejurarea că drogurile sunt consumate de toxicomani în colectiv (simultan) ori individual
(separat).
Conceptul „tolerare” a consumului de droguri presupune şi el, la rândul său, existenţa
unui loc – de tipul celui exemplificat mai sus - aflat în folosinţa sau la dispoziţia autorului
infracţiunii, în care acesta îngăduie administrarea ori autoadministrarea de droguri. Aşadar, în
această modalitate normativă gradul de implicare a autorului infracţiunii este mai redus,
activitatea lui limitându-se la simpla permisiune de a i se folosi „locul” de către toxicomani
pentru a consuma droguri. Nu prezintă importanţă pentru realizarea infracţiunii dacă autorul
îngăduie consumul de droguri mai multor persoane concomitent ori succesiv şi nici dacă – în
deosebire de varianta anterioară – s-a permis drogarea doar a unei singure persoane.

4
www.referat.ro

e) Produse care conţin inhalanţi chimici toxici. Se înţeleg acele substanţe volatile ce se
degajă din anumite produse care, prin aspirare, pătrund în plămâni, determinând tulburări
funcţionale sau leziuni ale unor ţesuturi ce pot provoca intoxicaţia sau chiar moartea (lacuri şi
vopsele, oja pentru unghii, acetona, paste pentru lipit, lichide pentru întreţinerea sobelor şi
burlanelor, bronzul pentru sobe, ş.a.).
f) Precursori, echipamente ori alte materiale. În procesul de obţinere a unor droguri din
alte droguri, ori fabricarea unor droguri sintetice în laboratoarele clandestine sunt necesare
unele substanţe chimice – precursori -, echipamente ori instalaţii speciale, surse de apă
curentă şi căldură, cu ajutorul cărora se pot dezvolta anumite reacţii chimice, controlate,
destinate acelui scop.
S-a anticipat, la începutul analizei, că toate activităţile prevăzute î art.2 la 12 din lege,
mai sus explicate, sunt, de principiu, interzise pe teritoriul României şi, prin consecinţă,
sancţionate penal.
Cu toate acestea , legea permite întreprinderea unora dintre aceste activităţi –
producerea, deţinerea şi efectuarea de operaţii privind circulaţia drogurilor, precum şi
experimentarea acestora, cultivarea, recoltarea şi deţinerea plantelor care conţin stupefiante –
dar numai în scop medical, uman sau veterinar, ştiinţific şi industrial şi cu respectarea
riguroasă a anumitor proceduri. Rezultă, prin urmare, că în cazurile în care activităţile sus-
menţionate sunt întreprinse – prin derogare de la principiu – în conformitate cu dispoziţiile
permisive ale acesteia , de fond şi de formă, ele nu constituie infracţiuni, deoarece sunt
practicate în condiţiile legii.

Texte incriminatorii din Legea nr. 143/2000

Art. 2 - (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia
drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este
închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 3 - (1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de
droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este
închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

5
www.referat.ro

Art. 4 - (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,

transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept,
se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este
închisoarea de la 2 la 5 ani.
Art. 5 - Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau
a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori
tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi
interzicerea unor drepturi.
Art. 6 - (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca
aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la un an la
5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi eliberarea sau obţinerea, cu intenţie, de
droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1)
sau a unei reţete medicale falsificate.
Art. 7 - Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiţiilor
legale, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.
Art. 8 - Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 9 - Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea, transportul,
livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpărarea sau deţinerea de precursori,
echipamente ori materiale, în scopul utilizării lor la cultivarea, producerea sau fabricarea
ilicită de droguri de mare risc, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor
drepturi.
Art. 10 - Organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prevăzute la art. 2 - 9 se
pedepseşte cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora
sporindu-se cu 3 ani.
Art. 11 - (1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dacă este
urmat de executare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau
amendă.
Art. 12 - Dacă faptele prevăzute la art. 2, 6 - 8 şi 11 au avut ca urmare moartea
victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 13 - (1) Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 2 - 7, la art. 9 şi 10 se
pedepseşte.

6
www.referat.ro

(2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor,

precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la alin. (1).

Obiectul ocrotirii penale

Obiectul juridic special al tuturor infracţiunilor reglementate de Legea nr.143/2000 este
constituit din anumite relaţii sociale privind sănătatea publică, respectiv din acele relaţii care
sunt afectate prin producerea, deţinerea, circulaţia drogurilor.
Obiectul material este diferit, în raport cu feluritele infracţiuni prevăzute de lege.
Constituie, astfel, obiect material al infracţiunii:
-drogurile de risc sau de mare risc – în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 2-5;
-reţeta medicului prin care se prescrie, fără a fi necesară din punct de vedere medical,
administrarea de droguri – la infracţiunea prevăzută de art. 6;
-corpul persoanei asupra căreia s-a experimentat ilicit un drog, sau al persoanei căreia i
s-au administrat, în afara condiţiilor legale, droguri de mare risc – în unele variante ale
infracţiunilor prevăzute de art.1 şi art. 4, respectiv art. 7;
-produsele furnizate minorului care conţin inhalanţi chimici toxici – la art. 8;
-precursori, echipamente ori alte materiale utilizate la cultivarea, producerea sau
fabricarea ilicită a drogurilor de mare risc – la art. 9;
-va fi, după caz, obiectul material al infracţiunii la care a participat organizatorul,
conducătorul sau finanţatorul (droguri, precursori, etc) - la art.10.
Infracţiunea prevăzută de art.11 este lipsită de obiect material.

Subiecţii infracţiunii
În regulă generală, subiectul activ nemijlocit (autor) al infracţiunilor reglementate de
Legea nr.143/2000 este necircumstanţiat de text, cu excepţia infracţiunii prevăzute de art. 6, la
care subiectul activ are calitatea de medic - în alin. (1) şi de farmacist - în alin. (2).
Participaţia la săvârşirea infracţiunilor este posibilă în toate formele acesteia – coautorat,
instigare, complicitate.
Subiectul pasiv principal este statul, ca reprezentant al societăţii interesată în păstrarea
sănătăţii tuturor membrilor săi. Subiectul pasiv poate fi, în subsidiar, persoana asupra căreia
se răsfrânge acţiunea ilicită, adică persoana a cărei sănătate a fost periclitată. Pentru a avea
această calitate, textele nu cer ca prin acţiunea făptuitorului să se producă, efectiv, vătămarea
sănătăţii unei persoane.

7
www.referat.ro

Latura obiectivă
Elementul material al infracţiunilor se exprimă printr-o pluralitate de acţiuni , specifice
variatelor modalităţi normative, şi doar prin excepţie în inacţiuni, astfel:
-„cultivare”, „producere”, „fabricare”, „experimentare”, „extragere”, „preparare”,
„transformare”, „oferire”, „punere în vânzare”, „vânzare”, „distribuire”, „livrare”, „trimitere”,
„transport”, „procurare”, „cumpărare”, „deţinere”, „alte operaţiuni” privind circulaţia
drogurilor de risc – art.2, alin.1-, respectiv droguri de mare risc – art. 2 alin. (2).
-„introducere” sau „scoaterea din ţară”, „import” ori „export” de droguri de risc – art. 3
alin.(1) -, respectiv droguri de mare risc – art. 3 alin. (2);
-„punere la dispoziţie” a unui loc amenajat pentru consumul ilicit de droguri – art. 5 teza
I;
-„prescriere”, de către medic, a drogurilor de mare risc – art. 6 alin.(1);
-„eliberarea” de droguri de mare risc pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile
alineatului precedent – art. 6 alin. (2);
-„administrare” de droguri de mare risc unei persoane – art. 7;
-„furnizare” de inhalanţi chimici toxici unui minor – art. 8;
-„producere”, „fabricare”, „import”, „export”, „oferire”, „vânzare”, „transport”,
„livrare”, „trimitere”, „procurare”, „cumpărare”, „deţinere” de precursori, echipamente ori
materiale în scopul utilizării lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicită de droguri de
mare risc – art. 9;
-„îndemnare” la consumul ilicit de droguri – art.11 alin.(1) şi (2).
La infracţiunea prevăzută de art. 5 teza II, elementul material constă într-o inacţiune, şi
anume „tolerarea” consumului ilicit de droguri într-un loc amenajat.
Urmarea imediată a oricăreia dintre acţiunile menţionate constă în crearea unei stări
primejdioase pentru sănătatea publică.
Producerea stării de pericol este inerentă în oricare din ipostazele normative, astfel că
legătura de cauzalitate dintre acţiune şi consecinţă rezultă ex re.
Infracţiunile prevăzute de art. 2 şi 3 au reglementate modalităţile normative tip (simplă)
în alineatele (1), iar modalităţile agravate în alineatele (2), agravarea fiind motivată de natura
obiectului material al acelor infracţiuni – „droguri de mare risc”.
De asemenea, legea instituie o modalitate agravată comună infracţiunilor prevăzute de
art. 2, 6-8 şi 11 în cazul când faptele acolo incriminate au avut ca urmare moartea victimei –
art.12.

8
www.referat.ro

Latura subiectivă
Infracţiunile reglementate de legea analizată se săvârşesc, fără excepţie, cu intenţie –
directă sau indirectă.
Aşadar, participanţii la săvârşirea infracţiunilor trebuie să realizeze că faptele lor sunt
contrare regimului legal al drogurilor şi să urmărească, după caz să accepte, producerea
acestui rezultat.
La infracţiunea prevăzută de art. 5 teza I, intenţia este întotdeauna directă.
Săvârşirea din culpă a infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin.(1) şi art. 4 – ambele în
modalitatea „deţinere” de droguri – este exclusă.
În cazul agravantei prevăzute în art.12 pentru infracţiunile reglementate în art. 2, 6-8 şi
11, forma de vinovăţie este praeterintenţia, deoarece rezultatul mai grav – decesul victimei –
este datorat culpei făptuitorului.
Pentru realizarea infracţiunilor legea nu pretinde existenţa unui anumit scop ori a unui
anumit mobil.

Formele. Modalităţi. Sancţiuni

Formele. Actele preparatorii. Unele acte de pregătire a infracţiunilor – „producerea sau
procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii
infracţiunilor prevăzute la art. 2-7, la art. 9 şi art. 10” - au fost ridicate la rangul şi regimul
juridic al tentativei şi incriminate potrivit art.13 alin. (2).
Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 2-7, la art. 9 şi art. 10 se pedepseşte în
conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1).
Consumarea infracţiunilor survine la momentul executării complete a acţiunilor
incriminate (fabricarea, importul, vânzarea de droguri, înmânarea prescripţiei medicale, etc).
Modalităţi. Traficul ilicit de droguri prezintă mai multe modalităţi normative descrise
de norma de incriminare atât în varianta tip (cultivare, producere, fabricare, experimentare,
extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuţie, livrare cu
orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, deţinere), cât şi în variantele calificate
sau asimilate prevăzute de lege.
Acestor modalităţi normative pot să le corespundă multiple şi variate modalităţi de fapt
determinate de împrejurările în care fapta a fost comisă, de mijloacele de săvârşire folosite, de
calitatea făptuitorului, locul săvârşirii faptei, timpul comiterii acesteia etc..
Sancţiuni. Infracţiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 sunt sancţionate cu pedeapsa
închisorii, unele sancţiuni, pentru formele agravate, având maximul de 20 sau 25 de ani.

9
www.referat.ro

În excepţie, infracţiunile prevăzute de art. 8 şi 11 alin. (2) sunt sancţionate cu

închisoarea alternativ cu amenda.
La unele infracţiuni, dintre cele cu gradul cel mai ridicat de pericol social – art. 2, 3, 5, 9
şi 12 – alături de pedeapsa principală este prevăzută şi pedeapsa complementară a interzicerii
unor drepturi.
Deosebit dispoziţiilor curprinse în art. 75 din Codul penal, s-a instituit, pentru
infracţiunile cuprinse în prezenta lege, un regim propriu de agravare a răspunderii penale,
fiind considerate circumstanţe agravante, potrivit art.14, următoarele împrejurări:
a) persoana care a comis infracţiunea îndeplinea o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii publice, iar fapta a fost comisă în exercitarea acestei funcţii;
b) fapta a fost comisă de un cadru medical sau de o persoană care are, potrivit legii,
atribuţii în lupta împotriva drogurilor;
c) drogurile au fost trimise şi livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav
psihic, unei persoane aflate în cură de dezintoxicare sau sub supraveghere medicală ori s-au
efectuat alte asemenea activităţi interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori
dacă fapta a fost comisă într-o instituţie sau unitate medicală, de învăţământ, militară, loc de
detenţie, centre de asistenţă socială, de reeducare sau instituţie medical-educativă, locuri în
care elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi educative, sportive, sociale ori în apropierea
acestora;
d) folosirea minorilor în săvârşirea faptelor prevăzute la art. 2-11;
e) drogurile au fost amestecate cu alte substanţe care le-au mărit pericolul pentru viaţa şi
integritatea persoanelor.
În cazul circumstanţei agravante prevăzute la lit. c), referitoare la săvârşirea faptelor
într-o instituţie de învăţământ ori în locuri în care elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară
activităţi educative, sportive, sociale sau în apropierea acestora, la maximul special prevăzut
de lege se poate adăuga un spor care nu poate depăşi 5 ani, în cazul închisorii sau maximul
general, în cazul amenzii.
S-a prevăzut şi măsura de siguranţă a confiscării speciale a drogurilor şi a altor bunuri
care au făcut obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 2-10, sau obligarea condamnatului la
plata echivalentului în lei în ipoteza că acestea nu se mai găsesc. De asemenea, sunt supuse
confiscării banii, valorile sau oricare alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor –
art.17.
Legea introduce o cauză de nepedepsire şi o cauză de reducere a pedepsei.
Prima cauză – stabilită prin art. 15 – operează atunci când persoana care, mai înainte de
a fi începută urmărirea penală, denunţă autorităţilor competente participarea sa la o asociaţie

10
www.referat.ro

sau înţelegere în vederea comiterii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-10, permiţând
astfel identificarea şi tragerea la răspundere penală a celorlalţi participanţi.
Beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege – în
conformitate cu dispoziţiile art. 16 – persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute
la art. 2-10, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la
răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri.
Persoana juridică se sancţionează, după caz, cu amenda fie de la 5.000 la 600.000 lei, fie
de la 10.000 la 900.000 lei.

Referate
1. Subiecţii infracţiunilor
2. Elementul material al infracţiunilor
3. Forma de vinovăţie
4. Cauze de nepedepsire şi de reducere a pedepsei

Bibliografie generală
1. Gheorghe Diaconescu, Drept penal. Partea specială. Infracţiuni în legi
speciale şi în legi extrapenale, Edit. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2004, p.109-132
2. Gheorghe Diaconescu, Constantin Duvac, Drept penal. Partea specială. Noul
Cod penal, Curs universitar, vol. II, Editura Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 2006, p. 258-274
3. Traian Dima, Infracţiuni contra sănătăţii publice prevăzute în legi extrapenale
(cu referire la droguri), Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
4. Dreptul nr. 12, 2000, p. 3
5. Dreptul nr. 5, 2004, p. 8 şi 14
6. Revista de Drept Penal nr. 4, 2001, p. 95
7. Resurse documentare pe INTERNET:
Institutul Naţional al Magistraturii - http://www.inm-lex.ro/
Portalul Ministerului Justiţiei (practica judiciară) - http://portal.just.ro/
Baza de date legislativă a Ministerului Justiţiei - http://legislatie.just.ro/
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (incluzând jurisprudenţa Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie) - http://www.scj.ro/adresa.asp

11