Vitoria Lipan

Mihail Sadoveanu este un scriitor reprezentativ al literaturii romane ,ce se remarca atât
prin activitatea sa literara intensa cat si prin caracterul deosebit al operelor sale. Temele
preferate ale lui Sadoveanu sunt: evocarea trecutului istoric, descrierea naturii si
problemele sociale sau viata celor mulţi si necajiti.
Printre capodoperele sale se număra si romanul „Baltagul” ce are ca tematica prezentarea
problemelor sociale ale locuitorilor unui sat de pe Valea Tarcăului.
Opera are ca sursa de inspiraţie balada Mioriţa de la care împrumuta o serie de motive
cum ar fi ideea transhumantei, motivul animalului credincios, conflictul dintre cei trei
ciobani, credinţele superstiţioase si altele.
Romanul începe din punctul din care se termina balada având ca idee fundamentala
posibilitatea morţii si se încheie cu insasi moartea ciobanului Nechifor Lipan.
Începutul romanului cuprinde o poveste anecdotica legata de mitul facerii din Biblie.
Aceasta poveste tine loc de prolog si sugerează ceea ce ni se va prezenta pe parcursul
romanului si anume viata locuitorilor Moldovei de nord. Lumea infatisata are datele
atemporalitatii deşi acţiunea poate fi aproximata ca desfasurandu-se pe la sfarsitul
secolului al XIXlea si începutul secolului al XX lea. In roman se conturează pe de o parte
lumea celor de la munte si lumea celor de la şes prezentata ca fiind inferioara celeilalte,
iar pe de alta parte scriitorul realizează o diferenţiere intre lumea barbatilor preocupaţii de
treburile gospodaresti si de muncile grele ale casei, si lumea femeilor ce se îngrijeau de
buna desfasurare a gospodăriei si de educaţia copiilor.
Totodată opera se dezvolta pe 2 planuri si anume: viata muntenilor din ţinutul Tarcăului
si viata familiei Lipan din care se detaseaza Vitoria Lipan,personajul principal al
romanului.
Vitoria apare inca de la începutul operei si este caracterizata atât in mod direct de către
autor cat si prin mijloace indirecte ce includ faptele,gandurile,actiunile personajului dar si
părerea celorlalte figurii literare.
Scriitorul ii realizează Vitoriei un portret fizic in care se pune accent pe aspectul ochilor
si culoarea castanie a parului. Astfel ochii sunt prezentaţii ca o oglinda a sufletului ce isi
păstrează puritatea si frumuseţea indiferent de vârsta omului. „Ochii ei caprii,in care
parca se răsfrângea lumina castanie a parului, erau duşi departe(...)Acei ochii aprigi si
inca tinerii căutau zări necunoscute”.
Vitoria este un personaj tipic, dominata la începutul romanului de doua
sentimente:dragostea pentru satul ei si pentru copii si dorinţa de dreptate. Aceste trăiri
sufleteşti o determina sa plece in căutarea soţului dispărut, acest moment marcând
desprinderea ei de legile lumii tradiţionale in care traieste si pornirea ei intr-o calatorie
lăsata de obicei pe seama barbatilor. Astfel ea se transforma intr-o Antigona
moldoveneasca si este comparabila cu personajul Hamlet creat de celebrul dramaturg
britanic William Shaekespeare. Vitoria sfidează tradiţia si legile omeneşti, iar caracterul
sau învingător este sugerat chiar si de numele personajului, forma populara a prenumelui
Victoria ce poate fi asociat izbânzii. Personaj tipic, Vitoria se încadrează perfect in lumea
tradiţionala in care se gaseste. Ea se conduce după regulile naturii si ale datinilor
stramosesti si tratează cu ironie legile omeneşti trecătoare si viata de la câmpie.
Totodată se ingrijeste de bunul mers al gospodăriei si de educaţia copiilor si deşi duce o
viata grea fiind mai tot timpul anului lipsita de sprijinul sotului,ea este mulţumita de
existenta sa si o considera superioara vieţii de la câmpie.
Vitoria isi educa fata in spiritul datinilor stramosesti si ii transmite mai departe zestrea de
superstiţii, iar pe Gheorghita îl invata sa fie un conducător de familie responsabil si un
bărbat demn si corect. Respectând traditile satesti, Vitoria este credincioasa dar si
supersticioasa. Astfel ea se duce la biserica si la preotul din sat pentru sfaturi spirituale si
ajutor din partea sfintilor,dar apelează si la vrăjitoarea satului pentru a afla vesti din
partea lui Nechifor sau pentru a întreprinde cu sufletul curat drumul spre aflarea soţului
sau. Totodată Vitoria crede in vise,interpreteaza elementele naturii,crede ca Vrăjitoarea
are o cateluse posedata, indeplineste o seama de datinii stramosestii pentru a nu-si atrage
ghinionul asupra sa , toate aceste lucruri demonstrând credinţele superstitiose ale Vitoriei
si ale lumii in care traieste. De asemenea ea isi apostrofează fata pentru ca nu respecta
legile traditiei,iar Gheorghita crede ca mama sa ii poate citi gândurile deoarece ea are
experienţa de viata si cunoaşte trăirile sufleteşti din inima băiatului sau. Deşi are un suflet
de copil deoarece mai crede in farmece si vise,Vitoria ca si restul oamenilor din sat este
dârza si înăsprita, dreapta si puternica si poate fi comparata cu un brad, semnul oamenilor
de la munte. Traieste intr-o lume elementara, cu un suflet simplu ce crede in eresuri si
povesti. Totodată Vitoria este generoasa si blânda, cu inima deschisa si calda. Deşi lumea
ei este in general conservatoare ea manifesta interes spre nou si modernism in secvenţa in
care foloseşte telegraful. Deoarece nu are carte, ea apleaza la preot, autoritatea morala din
sat, si îl roagă pe acesta sa-i scrie scrisorile si sa o sfătuiască in privinţa calatoriei sale.
Fragmentul in care Vitoria se hotaraste sa plece in căutarea soţului dispărut reprezintă
îndepărtarea ei de la tipicul femeii munteneşti. In aceasta parte a romanului , Vitoria
poate fi asociata cu un detectiv care descoperă treptat urmele lăsate de soţul sau si ii
decopera in final pe criminalii lui Nechifor. Asociind credinţele in forţele naturii si in
ajutorul dat de Dumnezeu cu inteligenta deosebita si intuiţia geniala, Vitoria porneşte pe
drumul străbătut si de soţul sau, sfidând astfel tradiţia si legile omeneşti, arătându-se
umila sau dârza in funcţie de situaţie si persoanele pe care le intalneste. Ea este insotita si
de Gheorghita, fapt ce duce la o maturizare rapida a băiatului, iar romanul dobandeste un
aspect de Bildunsgsroman.
Vitoria este o buna cunoscătoare de oamenii, calitate complementara a inteligentei. Ea
deduce psihologia fiecăruia si se comporta in conformitate fie linguşind, fie arătându-se
dârza si hotărâta. Ea ştie cum sa obtina informaţiile necesare, e respectuasa fata de
oamenii si de tradiţie si ii asculta cu intelegere, chiar daca nu le urmează sfatul. Este
sociabila atât ca o trăsătura a lumii cat si ca o necesitate pentru a-si atrage bunavointa si
simpatia oamenilor.Vitoria se arata puternica pe tot parcursul drumului, putere ce-si afla
rădăcinile in dragostea ei pentru Nechifor,in dorinţa de dreptate si inteligenta si in faptul
ca mai tot timpul anului este lipsita de sprijinul soţului si nevoita sa se descurce singura.
Ea este inteleapta si echilibrata, cantareste orice si ştie cum sa-si tempereze sentimentele.
In fragmentul când descoperă cadavrul soţului sau, Vitoria are o stăpânire de sine
magistrala si gaseste in adâncul sufletului sau o putere destul de mare pentru a-si duce
misiunea la bun sfarsit si a afla ucigaşii lui Nechifor. In finalul romanului,Vitoria
demonstrează o intuiţie geniala întrucât povesteşte in amănunt cum a avut loc uciderea
soţului sau îngrozindu-i chiar si pe criminali. Prin forţa pe care o degaje Vitoria ii
determina pe ucigaşii soţului sau sa mărturisească dovedind inca o data ca este o buna
cunoscătoare a psihologiei umane.
Ultimul paragraf al romanului sugerează faptul ca indiferent de ce s-ar intampla,viata
merge înainte si ca numai cei puternici vor supravieţui:
„-Vina încoace, Gheorghita,vorbi ea,trezita din nou de griji multe. Vezi de ţesala
caii,dupa moda noua care am aflat-o aici,si-i intareste cu orz, căci drumurile inca nu ni s-
au sfarsit. Facem cu domnu Toma toate socotelile si-i plătim cinstit ,multamindu-i
frumos. Plătim preotilor,oamenilor care s-au ostenit si tuturora.(...)
S-apoi după aceea ne-om întoarce iar la Magura,ca sa luam de coada toate cate am lăsat.
Iar pe sora-ta sa ştii ca nici c-un chip nu mă pot învoi ca s-o dau după feciorul nalt si cu
nasul mare al dăscălitei lui Topor”

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate