Curgerera eterogena prin medii poroase

17.1. Definitii si generalitati

Starea de saturatie a unei roci defineste caracterul curgerii. Astfel, daca roca
este complet saturata cu o singura faza, curgerea se numeste omogena; daca roca
este saturata cu cel putin doua faze, curgerea se numeste eterogena. n mod
frecvent de produce urmatoarea confuzie: daca n roca exista doua faze, dintre care
una este imobila, saturatia fiind sub cea ireductibila, se considera curgerea ca fiind
omogena. Cel mai evident caz de confuzie este cel al zaca-mintelor de gaze cu
acvifer inactiv, unde curg numai gazele, dar n prezenta apei ireductibile. Curgerea
este, evident, eterogena. rebuie evitata o astfel de eroare.
!ie ca este vorba de o carota sau de un ntreg zacam"nt, exista o anumita
distributie a saturatiilor care este esentiala n stabilirea caracterului curgerii. Cazul
cel mai simplu este cel al curgerii bifazice. #l se nt"lneste n zacamintele de gaze
pe toata durata exploatarii iar n zacamintele de gaze cu condensat si de titei numai
la presiuni superioare presiunii de saturatie, adica pe scurta perioada de timp, la
nceputul exploatarii. $upa aparitia condensatului, respectiv a gazelor iesite din
solutie, curgerea devine trifazica.
%iscarea fluidelor ntr-o carota sau ntr-un zacam"nt are loc prin crearea unei
diferente de presiune motoare ntre capetele carotei sau ntre stratul productiv si
sonda. Sunt patru forte care intervin n procesul miscarii: motoare, de frecare, de
interfata si de gravitatie.
Contributia fiecarei forte variaza n limite foarte largi si nu poate fi surprinsa
cantitativ. Abordarea acestei probleme este de foarte multe ori superficiala, c&iar
simplista. 'rofesorul (. %anolescu a tratat ntr-un mod complex aceast subiect. #l a
propus cuantificarea contributiei fortelor implicate n miscarea eterogena a fost
facuta prin intermediul gradientilor de presiune, sub forma:
)*+.*.,
n care indicii m, f, c si g se refera, n ordine, la cele patru forte mentionate mai sus.
Aceasta relatie poate fi rescrisa, prin mpartirea la membrul st"ng, astfel:
)*+.-.,
n care simbolurile f, c si g reprezinta contributia fractionara a celor trei forte n
procesul curgerii.
Admit"nd mai multe ipoteze simplificatoare, nedetaliabile aici, pe baza
experimentelor proprii sau preluate din literatura de specialitate precum si folosind
anumite estimari, au fost construite ntr-o reprezentare .ozeboom diagramele din
figurile *+.*. si *+.-. pentru un regim /normal/ de exploatare a unui zacam"nt de titei
si pentru un regim /fortat/, adica la debite de extractie peste normal.
!ig. *+.*. #stimarea contributiei celor trei gradienti de presiune
pentru regimul fortat.
!ig. *+.-. #stimarea contributiei celor trei gradienti de presiune
pentru regimul normal.
Au fost luate drept elemente de referinta permeabilitatea absoluta a rocii, k, si
distanta de la sonda la punctul considerat, r. 0or fi date, n continuare, c"teva puncte
de reper pentru ntelegerea acestor diagrame care au n vedere pozitia punctelor pe
diagrama. *, forta de gravitatie este subordonata, contributia ei fiind semnificativa
numai la permeabilitati foarte mari. $e altfel este foarte lesne de observat ca toate
punctele se afla ntr-o pozitie apropiata de latura c-f; -, pentru o permeabilitate data,
pe masura ce distanta de la sonda creste, contributia fortelor de frecare scade
datorita scaderii vitezei de curgere )cu c"t raza este mai mare, dreapta
corespunzatoare este mai apropiata de v"rful c. n mod complementar, creste
contributia fortelor de interfata; 1, la aceeasi distanta de sonda, cu c"t
permeabilitatea absoluta este mai mare, contributia fortelor de intefata este mai mica
deoarece permeabilitatea mare este asociata cu dimensiuni mari ale porilor si,
implicit, cu diferente capilare de presiune mai mici. n acelasi timp, la permeabilitati
mari, efectul gravitatiei este mai mare; 2, n cea mai mare parte din zacam"nt
influenta cea mai mare o au fortele de interfata )spre exemplu, ntr-o zona de drena3
cu raza de -44 m aferenta unei sonde, zona vecina sondei, unde predomina fortele
de frecare - sub 1 m - reprezinta numai 4,4*56 din volumul exploatat, 'entru
detalii, vezi 7*-8.
$esi curgerea eterogena prin medii poroase reprezinta obiectul de studiu al
9idraulucii Subterane, va fi tratat n acest capitol aspectul fizic al problemei.
Ca si n cazul curgerii omogene, se va aborda mai nt"i curgerea la scara
micro si apoi la scara macro.
17.2. Curgerea eterogena la scara micro
:a scara porilor individuali si a retelelor de pori, esentiala este udarea
selectiva a rocii de catre fazele fluide. 'entru simplificare, vom considera curgerea
bifazica n canale cu geometrie regulata n absenta gravitatiei. Se deosebesc patru
regimuri de curgere: curgerea omogena )este cazul porilor n care se afla, temporar,
o singura faza,, curgerea cu interfata, curgerea dopurilor si curgerea inelara.
+*+o*22&
Curgerea cu interfata. n cazul acestui regim se disting doua situatii care se
refera la succesiunea fazelor: faza umezitoare premerge fazei neumezitoare si
invers. n figura *+.1. este prezentat regimul de curgere cu interfata ntr-un capilar
cilindric.

!ig.*+.1. ;lustrarea regimului de curgere cu interfata.
#cuatia de curgere poare fi scrisa, pe scurt, sub forma:
)*+.1,
#xplicit"nd, rezulta expresia:
)*+.2,
notatiile fiind cele cunoscute. Semnul plus corespunde situatiei c"nd faza
neumezitoare dezlocuieste faza umezitoare iar semnul minus situatiei inverse. $in
punct de vedere fizic, semnul minus arata ca forta de interfata are sensul curgerii, ea
nsasi provoc"nd miscarea. $e altfel, c&iar n absenta presiunii motoare, curgerea
are loc prin asa-zisa mbibare libera.
n acest caz, viteza de curgere este determinata de ec&ilibrul dintre forta de
interfata si forta de frecare. n fapt, n astfel de cazuri, viteza de curgere este foarte
mare.
9istereza de udare este prezenta, astfel ca ung&iul de contact masurat n
faza umezitoare este r n primul caz si, respectiv p n al doilea caz, dupa cum este
consemnat si pe figura. #fectul &isterezei este acelasi: limitarea vitezei de curgere.
Astfel, c"nd avem r, termenul al doilea din relatia )*+.2, are o valoare crescuta,
rezult"nd o valoare mai mare pentru<p iar c"nd avem p, acest termen are o
valoare scazuta, ceea ce va face ca efectul de punere n miscare a fluidelor sa fie
diminuat.
'entru alte forme de capilare expresia caderii de presiune este similara, n
sensul ca ea contine aceeasi termeni, doar expresiile pentru evaluarea frecarilor si a
diferentei capilare de presiune sunt diferite. $iferenta ma3ora fata de capilarele
cilindrice )si n general fata de capilarele cu sectiune constanta, este aceea ca
miscarea este nestationara. %odificarea sectiunii duce la sc&imbarea curburii
interfetei si, implicit la variatia diferentei capilare de presiune. %iscarea poate fi
accelerata sau ncetinita, n functie de sensul de variatie a sectiunii transversale.
$aca sectiunea scade, faza umezitoare va avansa mai repede, respectiv se va
retrage mai ncet.
.egimul nestationar este promovat si de v"scozitatea diferita a celor doua
faze, dar ntr-o masura mai mica.
=n caz extrem este acela n care presiunea motoare este egala cu diferenta
capilara de presiune introdusa de interfata )este vorba, evident, de cazul dezlocuirii
cu faza neumezitoare,. ntr-o astfel de situatie miscarea nceteaza. %ai mult, daca
presiunea motoare devine mai mica dec"t diferenta capilara de presiune )pentru
acelasi caz, se produce curgerea n sens invers, adica faza neumezitoare se
retrage, av"nd loc o mbibare libera a fazei umezitoare.
Curgerea dopurilor. #xista diverse mecanisme de fragmentare a fazelor care
curg prin pori. > parte din ele au fost mentionate n paragraful referitor la &istereza
de udare, altele vor fi analizate n paragrafele ce vor urma. n figura *+.2. sunt
prezentate doua dopuri n miscare: =nul de faza umezitoare si unul de faza
neumezitoare.

!ig. *+.2. Curgerea dopurilor.
#cuatia de curgere este urmatoarea, aceeasi pentru cele doua dopuri:
)*+.?.,
#xpresia lui fp este similara cu cea din relatia )*1.2.,:

)*+.5.,
#ste lesne de observat ca relatia )*+.5., este identica cu relatia )*1.*4., care
cuantifica efectul @amin. Asa cum s-a aratat, efectul @amin este unul de fr"nare a
curgerii. Asadar, fie ca este dop de faza umezitoare sau neumezitoare, forta de
interfata rezultanta pentru cele doua interfete este de acelasi sens cu forta de
frecare, cu alte cuvinte, se opune miscarii. Subliniem si aici ca n cazul unei
succesiuni de dopuri efectul de fr"nare a miscarii se cumuleaza.
$aca presiunea motoare este inferioara unei limite determinate de efectul
@amin, dopurile se deformeaza, fara nsa a fi puse n miscare.
%entiunea referitoare la curgerea prin capilare cu sectiune variabila facuta
pentru cazul cugerii cu interfata se pastreaza si pentru curgerea dopurilor.
Curgerea inelara. n cazul acestui regim de curgere, faza umezitoare se
dispune periferic, sub forma unui inel, iar faza neumezitoare sub forma unui nucleu
central, de forma cilindrica cu raza R1 (R1 = r1/ r) ca n figura *+.?.
!ig. *+.?. ;lustrarea curgerii inelare prin capilare cilindrice.
'entru capilarele cilindrice, din motive de simetrie axiala, influenta fortei de
interfata este nula. $ebitele celor doua faze, Qu si Qn, sunt date de relatiile;
)*+.+.,
)*+.A.,
n care H B n/u . %odul n care au fost deduse aceste relatii, precum si alte
detalii n legatura cu acest regim de curgere sunt prezentate n 7?18.
$in punct de vedere fizic, problema trebuie pusa altfel: pentru debite impuse,
n raportul a = Qu/Qn, interfata se stabilizeaza ntrBo anumita pozitie, la distanta
adimensionala R* de axul tubului, data de expresia:
)*+.C,
'entru aceasta pozitie a interfetei, saturatia capilarului n cele doua faze este
data de relatiile:
)*+.*4.,
)*+.**.,
> prima remarca referitoare la regimul de curgere inelara este aceea ca este
nestabil. $atorita ariei mari a interfetei, deci a unei energii de suprafata mari, fazele
tind sa se dispuna sub forma de dopuri, caz n care aria interfetei scade simtitor. > a
doua remarca se refera la cazul n care v"scozitatea fazei neumezitoare este mult
mai mare dec"t cea a fazei umezitoare. 'entru aceeasi presiune motoare, debitul de
faza neumezitoare n prezenta inelului de faza umezitoare este mult mai mare dec"t
n absenta lui. Spre exemplu, pentru H = ?4, la Sn B 4,?, debitul de faza
neumezitoare este de cca. o !uta de ori mai mare n prezenta inelului de faza
umezitoare dec"t n absenta lui )pentru detalii, vezi anexa ?,. > a treia remarca este
aceea ca debitul de faza umezitoare dispusa inelar nu este influentat de
v"scozitatea fazei neumezitoare. %ai mult, daca n spatiul ocupat de faza
neumezitoare ar fi faza umezitoare )curgere omogena,, debitul de faza umezitoare
din interorul inelului ipotetic este acelasi. > a patra observatie este aceea ca inelul
de faza umezitoare nu poate fi imobil n timp ce faza neumezitoare curge. Acest fapt,
demonstrat at"t teoretic c"t si experimental n 71-8, vine sa infirme o parere destul de
rasp"ndita. ;mobilitatea fazei umezitoare este posibila, dar n capilarele necilindrice
unde aceasta se dispune pendular n zonele periferice.
Capilarele cilindrice ca modele de pori sunt departe de a descrie exact
curgere eterogena prin porii reali. otusi, regimurile de curgere descrise mai sus si
fortele care intervin n fiecare caz se pastreaza.
Curgerea eterogena prin retele de pori. Suplimentul de complexitate care
apare la descrierea curgerii n retele de pori fata de cea din porii individuali este data
fenomenele care se petrec atunci c"nd interfata a3unge n nodurile retelei. 'roblema,
n ansamblui ei, este mult pre complicata pentru a fi tratata n aceasta lucrare. $e
altfel, ea nu este pe deplin elucidata. n continuare vor fi tratate c"teva situatii
simple, dar cu impactul cel mai mare n procesul curgerii eterogene.
"rima configuratie care va fi luata n discutie este un Duartet de pori cilindrici
ca n figura *+.5. )se mai numeste si dublet de pori pentru a marca existenta
dispuneri /n paralel/ a doi pori. Se pot considera mai multe combinatii de raze ale
celor patru pori. 'entru exemplificare vom considera relatia: r1 # r- # r2 # r*.
!ig. *+.5. ;lustrarea conceptului de dublet de pori.
a, $e%locuirea fa%ei ume%itoare (drena&ul). Asa cum a fost mentionat n
capitolele anterioare, o faza neumezitoare patrunde ntr-un capilar numai daca
presiunea motoare depaseste diferenta capilara introdusa de interfata. 'entru acest
caz vom considera ca presiunea motoare este superioara diferentei capilare de
presiune corespunzatoare capilarului 1 care este si cea mai mare, raza fiind cea mai
mica. n figura *+.+. este prezentata succesiunea de pozitii ale interfetei n cei patru
pori n cursul dezlocuirii.
!ig. *+.+. #volutia dezlocuirii fazei umezitoare ntr-un dublet
de pori cu dimensiunile din fig. *+.5.
$upa cum se poate vedea, viteza de avansare a interfetei n capilarul ' este
mai mare dec"t cea din capilarul 1 din doua motive: primul, cel mai important, este
ca diferenta capilara de presiune, care se opune avansarii, este mai mica n capilarul
-; al doilea motiv este acela ca frecarea este mai mare n capilarul 1, de raza mai
mica.
Asadar, consecinta acestei evolutii este formarea unui dop de faza
umezitoare n capilarul mai fin. :ungimea dopului este cu at"t mai mare cu c"t
contrastul de viteze este mai mare, adica cu c"t raportul r-/r1 este mai mare. Aceasta
consecinta este de o importanta cov"rsitoare pentru curgerea eterogena prin medii
poroase: c"nd o faza neumezitoare patrunde ntr-un dublet de pori se creaza o
discontinuitate n faza dezlocuita prin formarea unui dop. 'unerea n miscare a
acestui dop este, practic, imposibila datorita efectului @amin astfel nc"t curgerea
prin porul respectiv este blocata. $aca se are n vedere structura rocilor colectoare,
asa cum a fost descrisa n capitolul + unde s-a aratat ca gradul de interconexiune al
porilor este mult mai mare dec"t (, valoare corespunzatoare dubletului de pori,
fenomenul descris mai sus este mult mai amplu. .elatiile de calcul pentru curgerea
prin reteaua de pori cu doi pori n paralel ca si generalizarea pentru n pori n paralel
sunt prezentate n 71-8.
'entru cazul simplu al egalitatii v"scozitatilor celor doua faze, raportul dintre
lungimea dopului si lungimea capilarului este dat de relatia 71-8:
)*+.*-.,
Acest raport poate fi c&iar unitar, adica ntreg capilarul ram"ne ocupat cu faza
dezlocuita )faza umezitoare,, daca presiunea motoare nu depaseste diferenta
capilara de presiune aferenta capilarului mai ngust. 'ractic, interfata ocoleste
capilarul mai fin.
b, $e%locuirea fa%ei neume%itoare ()m*i*area). 'entru patrunderea fazei
umezitoare ntr-un dublet de pori nu este necesara o presiune motoare. Aici se
manifesta fenomenul de mbibare libera mentionat mai sus. $aca se aplica, totusi, o
presiune motoare, procesul decurge n acelasi fel, cu deosebirea ca se realizeaza cu
o viteza mai mare. Succesiunea pozitiilor interfetei este prezentata n figura *+.A.
!ig. *+.A. #volutia dezlocuirii fazei neumezitoare ntr-un dublet
de pori cu dimensiunile din figura *+.5.
Spre deosebire de situatia anterioara, interfata se deplaseaza cu viteza mai
mare n capilarul 1. #xplicatia rezida n aceea ca dintre cele doua forte care
guverneaza curgerea, forta de interfata si forta de frecare, prima este cu mult mai
mare dec"t cea de a doua.
.ezultatul procesului de mbibare descris mai sus este analog cu cel de
drena3: fragmentarea fazei dezlocuite si formarea unui dop, de data aceasta, de faza
neumezitoare n capilarul mai larg. Curgerea prin acest capilar este blocata, cu
sanse mici de a fi deblocata. 'unerea n miscare a acestui dop prizonier poate fi
facuta prin aplicarea unei presiuni motoare suficient de mari pentru depasirea
diferentei de presiune introdusa de efectul @amin. 9otar"toare n acest caz este si
dimensiunea capilarului 2. n general, n zacaminte nu sunt disponibile presiuni
motoare suficient de mari dec"t n apropierea sondelor.
$aca se are n vedere ca formele porilor reali sunt departe de a fi descrise de
modelul analizat, n sensul ca sectiunile transversale nu sunt constante, iar porii au
lungimi diferite, este clar ca cele doua procese, de drena3 si de mbibare sunt mai
complexe. Cu toate acestea, sensul n care ele se desfasoara este acelasi, dupa
cum acelasi este si rezultatul: fragmentarea fa%ei de%locuite !i formare unor dopuri,
cel mai pro*a*il imo*ile.
Cele doua procese descrise mai sus reprezinta, n acelasi timp, explicatii
convingatoare pentru existenta saturatiilor ireductibile, at"t pentru faza umezitoare
c"t si pentru faza neumezitoare )vezi cap. *2.,.
> observatie importanta referitoare la cele doua procese descride anterior
este aceea ca faza umezitoare se bloc&eaza n spatii nguste, pe c"nd faza
neumezitoare n spatii largi. $esi mecanismul blocarii este diferit, trebuie subli-niata
analogia cu microcapcanele capilare reprezentate de constrictii pentru faza
umezitoare si spatiul dintre constrictii pentru faza neumezitoare.
> alta observatie se refera la omisiunea gravitatiei care 3oaca un rol
important, c&iar daca este secundar. !ara a intra n detalii, mentionam faptul ca
procesul de fragmentare a fazei dezlocuite ram"ne principala consecinta a
dezlocuirii ntr-un dublet de pori.
%ecanismele de formare a dopurilor de faza dezlocuita si de prindere a lor n
microcapcane capilare reprezinta bune exemple pentru formarea saturatiilor
ireductibile.
Curgerea eterogena prin retele de pori a reprezentat un subiect atractiv, at"t
teoretic c"t si experimental, pe modele. :ucrarile sunt prea numeroase pentru a fi
citate aici. > mare parte a lor sunt discutate de autor n 71-8.
Aplicatia 1.
Sa se determine viteza medie de avansare a interfetei ntr-un capilar cilindric cu raza de
*44 Em si lungimea de *4 mm n pozitie orizontala ocupat de un gaz, care se pune n contact cu
un vas cu apa care uda perfect capilarul. Se dau: a=*4
-1
'aFs si +=+4 mGHm.
Ra!pun!.
Iin"nd seama ca apa are o v"scozitate mult mai mare dec"t gazele )cu circa doua
ordine zecimale de marime,, pe masura ce interfata avanseaza, viteza scade datorita cresterii
caderii de presiune prin frecare. 'entru aproximatie, se negli3eaza v"scozitatea gazului si se
considera ca viteza medie este atinsa c"nd interfata a a3uns la 3umatatea capilarului. $in
egalitatea caderii de presiune prin frecare cu diferenta capilara de presiune, rezulta:

'entru datele problemei, se obtine: ,=-4 cmHs.
Aplicatia 2.
Sa se studieze efectul contrastului de v"scozitate, H, si al fractiei din aria transversala
ocupata e faza neumezitoare asupra debitului acestei faze la curgerea inelara ntr-un canal
cilindric sub un gradient de presiune constant.
Ra!pun!.
'entru comoditatea calculului se va calcula raportul Qn/Qn-, adica raportul debitelor de
faza umezitoare n prezenta, respectiv n absenta inelului de faza umezitoare. !olosind relatia
)-.A.+., ca atare si pentru R*B* si tin"nd cont ca raportul ariilor transversale este egal cu
saturatia, deci ste valabila relatia )*+.*4.,, se poate scrie:

Aplicatia numerica este prezentata n tabela urmatoare.
H/.n,/ - -,'0 1 1 '0 0- 21 31 4- 1--
1 4 4,4? 4,4C 4,4A 4,22 4,+? 4,A+ 4,C5 4,CC *,44
' 4 4,4* 4,42 4,*5 4,A* *,-? *,11 *,-+ *,*+ *,44
0 4 4,-? 4,*4 4,1C *,C2 -,+? -,+* -,-4 *,5C *,44
1- 4 4,4? 4,-4 4,++ 1,A* ?.-? ?,4- 1,+1 -,+2 *,44
0- 4 4,*4 4,24 *,?2 +,?5 *4,-? C.51 5,C* 2,11 *,44
1-- 4 4,?4 *.C* +,5A 1+,?5 ?4,-? 25,2A 1*,22 *A,2* *,44
'-- 4 *,44 2,42 *?,15 +?,54 *44,-? C-,?5 5-,C* 15,C* *,44
$in analiza datelor este usor de remarcat cresterea importanta a capacitatii de curgere
pentru faza neumezitoare la curgerea inelara pentru contraste mari de v"scozitate, mai ale n
apropierea valorii .n=?46. Spre exemplu, un inel de faza umezitoare cu v"scozitatea de *m'aFs
si cu grosimea de sub 146 din raza cilindrului, va face ca debitul de faza neumezitoare cu
v"scozitatea de -44 m'aFs sa fie de cca *44 ori mai mare dec"t daca acest inel ar lipsi.
17.3. Curgerea eterogena la scara macro
$escrierea curgerii eterogene se face prin extinderea legii lui $arcJ scrisa
initial pentru curgerea omogena. $upa legea lui $arcJ pentru curgerea eterogena
unidimensionala, debitul fiecareia din fazele prezente n roca, Qi este dat de relatia:
)*+.*1.,
n care 5 este aria bruta a rocii, perpendiculara pe directia de
curgere, <p/6 gradientul de presiune care genereaza curgerea,i v"scozitatea
dinamica a fazei, iar ki permeabilitatea efectiva a rocii pentru faza i.
'ermeabilitatea efectiva are aceeasi dimensiune cu permeabilitatatea ab-
soluta. =nitatea de masura este m
-
, respectiv $arcJ )* $ B *4
-*-
m
-
,.
$in punct de vedere fizic, aceasta proprietate are o conotatie cu mult mai
complexa. #a depinde de foarte multi parametri, ntre care: starea de saturatie
)numarul de faze si saturatia n fiecare faza,, sensul de variatie a saturatiei,
umidivitatea fazei n raport cu celelalte faze, &istereza de udare, structura spatiului
de pori, n special indicele structural de dificultate, distributia poro-meritica si gradul
de interconexiune. $intre acestia, efectul cel mai mare asupra permeabilitatii efective
l au saturatia si capacitatea de udare a rocii pentru fazele prezente.
'ermeabilitatea efectiva variaza ntre valoarea zero, c"nd faza respectiva nu
curge, ceea ce se nt"mpla la saturatii inferioare saturatiei ireductibile ).i 7 .
8
i, si
valoarea permeabilitatii absolute c"nd saturatia n faza respectiva atinge valoarea
maxima ) .i = *,.
$eoarece limitele de variatia ale permeabilitatii absolute sunt foarte largi
)c"teva ordine zecimale de marime,, a fost introdus un parametru normalizat,
denumit permea*ilitatea relati,a a rocii pentru fa%a i. $in comoditate, se spune
adesea permeabilitatea relativa pentru faza i. n sc&imb, sintagma /perme-abilitatea
fazei i9 e!te cu desav"rsire eronata. 'rin definitie, permeabilitatea rela-tiva, kri, este
data de relatia:
)*+.*2.,
$in punct de vedere fizic, permeabilitatea relativa kri, reprezinta o masura a
rezistentei pe care o opune roca la curgerea fazei i n prezenta a una sau mai multe
faze.
'ermeabilitatea relativa depinde de aceiasi parametri ca si permeabilitatea
efectiva. n sc&imb, domeniul de variatie se ngusteaza foarte mult: 4 7 kri 7* sau,
altfel scris, 4 7 kri 7*446.
$educerea unei expresii analitice pentru permeabilitatea relativa, din
considerente fizice, este imposibila datorita complexitatii fenomenului curgerii
eterogene. n aceste conditii, s-a recurs la realizarea unei serii mari de experi-mente
pentru a stabili tendintele statistice.
n cele ce urmeaza va fi considerat cazul cel mai simplu: curgerea bifazica n
conditiile unui contrast mare de umidivitate a fazelor. 0ariabila considerata va fi
saturatia n faza respectiva cu sensul de scadere de la .i = * la .i = .
8
i, satu-ratia
ireductibila.
!ac"nd un numar mare de experimente pentru mai multe nisipuri consolidate si neconsolidate, cu permeabilitati absolute cuprinse ntre *+ $ si 2? $, %usKat s.a. 7+18,
folosind un gaz si un lic&id, adica o faza umezitoare )lic&idul, si o faza neumezitoare )gazul, au facuta reprezentarea din figura *+.C.
endinta punctelor experimentale este concretizata prin curbele din figura.
$esi rocile folosite au permeabilitati mult mai mari dec"t ma3oritatea rocilor
colectoare, s-a constatat ca alurile curbelor se pastreaza si pentru roci cu perme-
!ig. *+.C. 'ermeabilitati relative pentru nisipuri
cu permeabilitatea absoluta cuprinsa ntre *+ $ si 2? $ 7C18.
abilitati absolute mai mici. $e aceea, aceste curbe au fost denumite si sunt
cunoscute sub denumirea de cur*e tipice de permea*ilitate relati,a pentru doua
faze cu contrast mare de umidivitate.
n continuare vor fi reprezentate si vor fi analizate cele doua curbe tipice de
permeabilitate relativa )fig. *+.*4.,.
'entru a explica alurile destul de diferite ale celor doua curbe, trebuie avuta
n vedere complexitatea fenomenului de curgere. Sa mentionam, mai nt"i, faptul ca
permeabilitarea efectiva )deci si cea relativa, reprezinta un parametru macroscopic,
dar este efectul combinat al tuturor regimurilor de curgere care au loc la scara micro
)curgere cu interfata, sub forma de dopuri, inelara, omogena,. 'onderea fiecarui
regim de curgere se modifica odata cu variatia starii de saturatie.
n cele ce urmeaza, vor fi evidentiate componentele cele mai ale procesului
de curgere, privite, n egala masura, la scara macro si la scara micro.
'rima observatie, comuna pentru ambele curbe, este aceea ca
permeabilitatea relativa pentru fiecare faza scade pe masura ce saturatia n faza
respectiva scade. #xplicatia este simpla: prin scaderea saturatiei ntr-o anumita faza,
scade numarul de pori, respectiv fractia din volumul de pori prin care aceasta curge.
n consecinta, debitul cumulat prin acesti pori scade, ceea ce este ec&ivalent cu
scaderea permeabilitatii pentru faza n discutie.
A doua observatie, tot comuna, extrem de importanta, este ca pe masura ce
saturatia ntr-o faza scade, scade si gradul de continuitate al fazei respective.
Scaderea gradului de continuitate conduce la amplificarea influentei fortelor de
interfata, n special prin aparitia dopurilor si blocarea lor n zona constrictiilor )cele de
faza umezitoare, sau n spatiile dintre constrictii )dopurile de faza neumezitoare,.
Llocarea dopurilor n zonele de variatie mare a sectiunii este amplificata de efectul
@amin.
A treia observatie, valabila pentru ambele curbe este aceea ca ele
ating abscisa )permeabilitatea relativa se anuleaza, nu la saturatie nula, ci la
saturatia ireductibila. n acel moment, curgerea fazei respective nceteaza, datorita
pierderii complete a continuitatii, ceea ce este specific saturatiilor inferioare saturatiei
ireductibile. Alfel scris, de la kri =* la .i= *, permeabilitatea relativa scade la kri = 4
la .i = .
8
i.

!ig, *+.*4. Curbe tipice de permeabilitate relativa.
Cur*a permea*ilitatii relati,e pentru fa%a ume%itoare prezinta un prim
domeniu, n zona saturatiei mari, n care scaderea este foarte accentuata,
supraproportionala, fata de scaderea saturatiei. !enomenul cel mai important care
se produce aici este blocarea constrictiilor cu dopuri de faza neumezitiore. ;lustrarea
fenomenului este prezentata n figura *+.**.
!ig. *+.**. Llocarea dopurilor de faza neumezitoare.
$in punctul de vedere al volumului )deci al saturatiei,, dopurile de faza
neumezitoare reprezinta foarte putin. n momentul n care un astfel de dop a3unge
ntr-o constrictie el introduce o diferenta capilara de presiune, cu at"t mai mare cu
c"t curbura partii din fata )din constrictie, este mai mare, adica, cu c"t raza
constrictiei este mai mica )v. rel. *1.**., cap. *1.,:
)*1.**.,
$aca diferenta de presiune disponibila )care face posibila curgerea, nu este
suficienta, dopul respectiv nu trece prin constrictie, bloc"ndu-se si, n acelasi timp,
bloc"nd curgerea fazei umezitoare prin spatiul respectiv. Aceasta blocare este, de
cele mai multe ori, partiala, datorita neregularitatii conturului constrictiei )n desenul
din figura este prezentat un capilar cu geometrie regulata. n realitate, formele, deci
si conturul constrictiei, sunt neregulate,. C&iar si asa, capacitatea de curgere a
spatiului periferic ramas liber este extrem de scazuta datorita dimensiunii foarte mici.
$aca, nsa, presiunea disponibila este suficient de mare, dopul scapa din constrictie
si se deplaseaza mai departe. 'robabilitatea de a se uni cu un alt dop si de a nt"lni
o constrictie nca mai mica este suficient de mare pentru ca deplasarea lui sa
nceteze la un moment dat. n acelasi timp, blocare dopurilor la intrarea n constrictii
este favorizata de existenta porilor conectati n paralel cu constrictia. $aca prin porii
conectati n paralel cu constrictia n cauza are loc o curgere omogena, ceea ce este
foarte probabil la saturatii mari, apropiate de unitate, caderile de presiune sunt mici,
mai mici dec"t diferenta de presiune care ar pune n miscare dopul.
Cumularea efectului de blocare ntr-un numar mare de constrictii conduce la
suprimarea curgerii printr-un numar mare de pori, efectul fiind scaderea drastica a
permeabilitatii pentru faza umezitoare.
"entru a )ntelege mai *ine efectul de *locare a con!trictiilor cu dopuri de fa%a
neume%itoare, !a ne imaginam !ituatia )n care roca e!te !aturata complet cu titei la o pre!iune
!uperioara pre!iunii de !aturatie. 6a )nceput, c:nd !e initia%a proce!ul de nucleatie, apar
micro*ule de ga% care, pe ma!ura ce pre!iunea !cade, capata un ,olum din ce )n ce mai mare
prin tran!ferul de ma!a prin interfata lic;id-ga%, prin coale!centa mai multor micro*ule !i prin
de!tindere ela!tica. <ulele re!pecti,e ,or fi antrenate de titei p:na c:nd a&ung )n %ona
con!trictiilor unde e!te foarte pro*a*il !a !e *loc;e%e. "e ma!ura ce pre!iunea !cade, numarul
de *ule de ga% cre!te, ca !i ,olumul lor. =fectul de *locare !e amplifica !i permea*ilitatea pentru
titei !cade dra!tic.
.evenind la explicatiile de ordin general, sa subliniem ca pe masura ce
saturatia n faza neumezitoare creste, dopurile devin din ce n ce mai lungi, creste
gradul de continuitate a fazei neumezitoare, iar rezistenta capilara pe care o
genereaza este din ce n ce mai mica. )Sa mentionam faptul ca efectul de blocare a
unui dop scurt este comparabil cu cel al unui dop lung. Acesta din urma, de forma
unui ganglion, traverseaza mai multe constrictii, fara ca acestea sa influenteze
curgerea, dec"t n masura n care constrictiile influenteaza curgerea omogena,
influenta cuantificata prin permeabilitatea absoluta,. n felul acesta, panta curbei
devine din ce n ce mai mica, scaderea permeabilitatii pentru faza umezitoare fiind
datorata, n special, scaderii saturatiei n faza umezitoare. 'rin urmare, ceea ce
trebuie evidentiat la curba permeabilitatii relative pentru faza umezitoare este modul
cum ea cuantifica masura n care faza neumezitoare st"n3eneste curgerea fazei
umezitoare. Cu alte cuvinte, prezenta cresc"nda a fazei neumezitoare, care are
tendinta de a se plasa n zona centrala a porilor, face ca faza umezitoare sa curga
cu mare dificultate, c&iar daca ea ocupa cea mai mare parte a porilor.
.evenind la exemplul de mai sus, cel al iesirii gazelor din solutie, trebuie
mentionat ca la valori foarte mici ale saturatiei n gaze, c"nd acestea au dimen-siuni
foarte mici si sunt antrenate de titei, scaderea debitului fazei umezitoare este
proportionala cu scaderea saturatiei, ceea ce face, ca pe un domeniu mic se
saturatii, scaderea permeabilitatii relative pentru faza umezitoare sa urmeze
diagonala patratului n care sunt ncadrate curbele de permeabilitate relativa.
>bservatia nu este valabila pentru alte perec&i de fluide. 'articularitatea mentionata
mai sus se refera strict la un lic&id si la gazele iesite din solutie si, de aceea, nu este
consemnat pe curba tipica a lui kru.
Cur*a permea*ilitatii relati,e pentru fa%a neume%itoare )fig. *+.*4., prezinta,
n zona saturatiei mari, un umar, adica o scadere minora n comparatie cu scaderea
saturatiei. Acest domeniu corespunde saturatiei mici n faza umezitoare, sub
saturatia ireductibila. :a saturatii mici, faza umezitoare este dispusa pendular )fig.
*+.*-.,, ocup"nd partile periferice ale porilor, micro- rugozitatile, porii fund de sac,
adica acele parti din spatiul poros cu contributie nesemnificativa la procesul de
curgere, c&iar atunci c"nd curgerea este omogena. $ebitul de curgere a fazei
neumezitoare ntr-un por n care se gaseste o fractie mica de faza umezitoare
dispusa pendular va fi imperceptibil mai mic dec"t debitul aceleiasi faze n absenta
fazei umezitoare. Altfel spus, permeabilitarea efectiva pentru faza neumezitoare va fi
apropiata de permeabilitatea absoluta.
!ig. *+.*-. $ispunerea fazai umezitoare la saturatii mici.
C&iar nainte de atingerea saturatiei ireductibile n faza umezitoare, permeabilitarea
pentru aceasta faza ncepe sa scada perceptibil, semn al st"n3enirii curgerii al fazei
neumezitoare. n acest domeniu de saturatii, se produce coalescenta elementelor de
volum dispuse pendular si se formeaza dopuri de faza umezitoare. >data cu
formarea dopurilor, ncepe procesul de blocare a constrictiilor cu
aceste dopuri. >bturarea acestora este totala, caile
respective fiind oprite pentru curgerea fazei neumezitoare )fig. *+.*1.,.
>data amorsat procesul de formare a dopurilor de faza umezitoare acesta se
amplifica datorita faptului ca faza umezitoare se regaseste pretutindeni n roca, iar
cresterea de saturatie nu trebuie sa fie prea mare pentru ataritia unui dop, o parte
importanta a volumului lui provenind din microrugozitatile vecine constrictiei.
!ig. *+.*1. Llocarea constrictiilor cu faza umezitoare.
Acest fenomen se regaseste pe curba permeabilitatii relative pentru faza
neumezitoare printr-o scadere dramatica a acesteia, ncep"nd din zona saturatiei
ireductibile n faza umezitoare. C&iar daca dopurile de faza umezitoare se afla n
miscare, st"n3enirea curgerii fazei neumezitoare este importanta.
n continuare, pe masura ce saturatia n faza umezitoare creste, aceasta
capata continuitate, rezistenta capilara introdusa de ea se micsoreaza, iar panta
curbei pentru faza neumezitoare scade. 'e acest domeniu, influenta cea mai mare o
are scaderea saturatiei, efectul dopurilor diminu"nd treptat.
"entru a )ntelege mai *ine modul )n care ,aria%a permea*ilitatea rocii pentru fa%a
neume%itoare, !a con!ideram ca%ul unei roci !aturate cu un !i!tem de ga%e cu conden!at la o
pre!iune !uperioara pre!iunii de !aturatie. >n ace!t domeniu de pre!iune curgerea e!te
omogena. "rin !caderea pre!iunii !u* cea de !aturatie, !e ,a conden!a un lic;id (fa%a
ume%itoare). 5ce!t lic;id ,a fi, mai )nt:i, !u* forma unor picaturi fine (ca pe un geam a*urit) care
,or capata o anumita continuitate pe !uprafata rocii dar, datorita ariei mari a interfetei (deci a unei
energii de !uprafata mari), ,a capata tendinta de aglomerare !u* forma unor mici ,olume pla!ate
)n microrugo%itati !i )n %ona contactului dintre granule (di!punere pendulara). =!te u!or de intuit
ca efectul ace!tui lic;id a!upra curgerii ga%elor e!te ne!emnificati,. "rin !caderea pre!iunii,
cantitatea de lic;id ,a cre!te, depa!ind ,olumul rugo%itatilor, a!tfel ca ,or aparea dopuri care ,or
a,ea efectul de!cri! mai !u!.
?entiune importanta: curbele tipice de permeabilitate prezentate mai sus, la
modul general si pentru doua cazuri ipotetice, reprezinta o modalitate de a surprinde
particularitatile celor doua curbe si nu un instrument de lucru. Cele doua curbe nu se
vor gasi ca atare n urma unor experimente de laborator realizate cu un scop practic
bine definit.
$e cele mai multe ori, din ratiuni practice, curbele de permeabilitate relativa
se reprezinta doar ntre saturatiile ireductibile. Cu exceptia exemplelor mentionate
mai sus )nceputul iesirii gazelor din solutie si condensarea retrograda,, saturatiile
rocii colectoare n fluidele de zacam"nt de afla n acest domeniu )ntre saturatiile
ireductibile n cele doua faze,. $eterminari la saturatii n titei sub valoarea saturatiei
ireductibile n-au sens, cu exceptia cazului dezlocuirii cu caracter miscibil si, de cele
mai multe ori, nici atunci.
!ata de curbele tipice de permeabilitate relativa, curbele reale prezinta
distorsiuni mai mari sau mai mici, n functie de particularitatile sistemului format
din roca si cele doua fluide si, ntr-o anumita masuri, de conditiile de lucru, mai
precis de gradientii de presiune aplicati, fara a-si pierde aspectul. Cele doua curbe
se reprezinta pe acelasi grafic, ca n figura *+.*2.

!ig. *+.*2. Curbe reale de permeabilitate relativa.
@nfluenta capacitatii de udare !i a ;i!tere%ei de udare a!upra cur*elor de
permea*ilitate relati,a. n discutia anterioara privitoare la curbele de permeabilitate
relativa s-a avut n vedere un contrast mare de umidivitate ntre faze si a fost omisa
&istereza de udare, prezenta c"nd fluidele sunt n miscare. !luidele de zacam"nt
prezinta caracteristici de udare foarte diverse. $e aceea se impune studiul acestei
influente.
n alta ordine de idei, &istereza de udare se manifesta, asa cum a fost aratat
n capitolul *1, printr-o aparenta modificare locala a capacitatii de udare. =ng&iul de
contact masurat n faza care a udat mult timp suprafata solida devine mai mic dec"t
ung&iul de contact masurat n faza dezlocuitoare nou aparuta n locul fazei prezenta
initial. Acest fapt este evident c"nd faza dezlocuita este umezitoare, dar poate avea
loc c&iar si atunci c"nd faza dezlocuita este faza neumezitoare.
!ie ca este vorba de capacitati de udare intrinsec diferite, fie ca este vorba de
&istereza de udare, problema poate fi tratata n acelasi mod, mai precis, trebuie dat
raspunsul la urmatoarea ntrebare: cum de modifica alura curbelor de permeabilitate
relativa n functie de contrastul de umidivitate. .aspunsul a fost dat de colectivul
:aboratorului de !izica Macamintelor, (. %anolescu si #. Soare nca din anul *C5-
7C28, confirmat de alte cercetari n domeniu, cum este cea a lui %c$ugall si Sorbie n
anul *CC? 7**28: ntre formele extreme ale curbelor specifice unui contrast maxim de
umidivitate exista o gama larga de perec&i de curbe pentru contraste de udare
diferite.
$aca, printr-un procedeu oarecare s-ar sc&imba gradat capacitatea de udare
a celor doua fluide, astfel nc"t faza initial umezitoare s-ar transforma n faza
neumezitoare si, evident, invers pentru cealalta faza, curbele si-ar sc&imba
treptat alura, de la o extrema la alta, cum este aratat n figura *+.*?. 7C28. =n
astfel de experiment, pentru un domeniu limitat de sc&imbare a capacitatii de udare
a fost realizat de :i si !irozabadi 7**?8.
!ig. *+.*?. =nitatea naturii curbelor de permeabilitate relativa.
Asadar, &istereza de udare fiind ec&ivalenta cu o umidibilitate scazuta pentru
faza dezlocuitoare si cu una crescuta pentru faza dezlocuita, curbele de
permeabilitate relativa vor fi deplasate n sensul acestei sc&imbari. 9istereza de
udare se manifesta at"t la scaderea saturatiei ntr-o anumita faza, c"t si la
modificarea sensului de variatie, adica la cresterea saturatiei n faza respectiva.
$oua exemple de curbe de permeabilitate relativa determinate pentru scopuri
practice sunt prezentate n figura *+.*5.: una pentru cazul udarii preferentiale de
catre apa, cealalta pentru cazul contrar.
$upa cum este lesne de observat, punctele experimentale se gasesc ntr-un
domeniu limitat de saturatii, acela care intereseaza n calculele de evaluare de
!ig. *+.*5 Curbe de permeabilitate relativa pentru o roca
udata preferential de apa si alta udata preferential de titei.
simulare si de proiectare a exploatarii zacam"ntului iar curbele pentru krt sunt
extrapolate pe domeniul saturatiilor mari.
:a sc&imbarea sensului de variatie a saturatiei, se manifesta si asa-
zisa ;i!tere%a de de%locuire. n figura *+.*+. sunt prezentate doua curbe pentru
doua sensuri de variatie a saturatiei. Curbele sunt, evident, afectate si de &istereza
de udare a carei influenta nu se poate separa de cea a &isterezei de dezlocuire.
!ig. *+.*+. ;nfluenta combinata a &isterezei de udare si a celei
de dezlocuire asupra curbelor de permeabilitate relativa.
Se poate lesne observa ca la aceeasi saturatie .u, permeabilitatea kru este
mai mare sau c&iar mult mai mare n domeniul saturatiei mari atunci c"nd saturatia
creste dec"t atunci c"nd saturatia scade. Cu alte cuvinte, istoria procesului are o
nsemnatate cu totul deosebita.
$intre mecanismele care determina aceasta diferenta l vom invoca pe cel
mai important: gradul diferit de continuitate a fazei umezitoare pentru cele doua
sensuri de variatie.
:a scaderea saturatiei .u, faza umezitoare si pierde treptat si destul de rapid
continuitatea, ceea ce este ec&ivalent cu nmultirea interfetelor. Aceasta produce, fie
o crestere a rezistentei la curgere datorita efectului fortelor de interfata, fie o blocare
n microcapcane capilare. Asa cum s-a aratat mai sus, faza neumezitoare este, la
nceput, discontinua, st"n3enind n mod serios curgerea fazei umezitoare, ceea ce
face ca permeabilitatea relativa pentru faza umezitoare sa aiba valori mici.
:a cresterea saturatiei n faza umezitoare, ncep"nd de la saturatia
ireductibila, se produce coalescenta cu faza umezitoare existenta de3a n
microcapcanele capilare, crescnd destul de rapid gradul de continuitate al acesteia.
Sund doua efecte immediate: punerea treptata n miscare a fazei umezitoare initial
imobile si un numar redus de interfete, deci un efect scazut al rezistentelor capilare.
.ezultatul este un debit sporit de faza umezitoare, adica o permeabilitate relativa
superioara.
17.4. Determinarea experimentala a permeabilitatior relative
ntre cele mai dificile, daca nu cea mai dificia problema practica din ingineria
zacamintelor de &idrocarburi este ridicarea experimentala a curbelor de
permeabilitate absoluta. Sunt mai multe explicatii pentruaceasta, ntre care:
- determinarea nedistructiva a starii de saturatie pe tot parcursul
experimentului. Sunt mai multe posibilitati, masuratori de rezistivitate, bilant de
volume, tomografia computerizata cu raze X s.a. !iecare are limitari. $e departe,
cea mai exacta este ultima, cu marele avanta3 de a obtine o distributie spatiala a
saturatiilor, pe ntregul volum al probei, dar este fosrte costisitoare.
- dificultatea, daca nu imposibilitatea de a varia starea de saturatie dupa
dorinta, mai ales n ceea ce priveste uniformitatea distributiei spatiale de-a lungul
probei. Caderea de presiune masurata la capetele probei se refera la mai multe stari
de saturatie n cuprinsul probei si, implicit, la regimuri de curgere diferite )mai exact
la pondere diferita a regimurilor de curgere la scara micro,. %ontarea mai multor
prize de presiune de-a lungul probei rezolva partial problema. Singura situatie
favorabila este atunci c"nd se foloseste titei cu gaze n solutie la presiuni mari si se
scade n mod controlat presiunea, urmata de iesirea gazelor din solutie aproape
uniform de-a lungul probei.
- reproductibilitatea foarte redusa a experimentelor, c&iar c"nd sunt conduse
n acelasi mod. #fectele de capat, adica influenta disproportionata a fortelor de
interfata la capetele probei fata de restul ei, este o sursa importanta a
nereproductibilitatii.
- dificultatea realizarii unor debite foarte mici, de ordinul a sub * cm
1
Hora, care
sa asigure viteze de curgere asemanatoare cu cele din zacam"nt si nu cu cele din
apropierea sondei. Artificiile experimentale sunt dificile si costisitoare, mai ales prin
timpul mare de realizare a experimentelor. !olosirea curenta a unor viteze mari de
curgere distorsioneaza rezultatele, n sensul ca se obtin curbe diferite prin
modificarea vitezei de curgere, inclusiv valori diferite pentru saturatiile ireductibile,
uneori cu peste *46.
- existenta unui numar mare de metode si variante face relativ dificila
optiunea pentru una sau alta din metode, pentru a modela c"t mai bine conditiile din
zacam"nt. n plus, laboratoarele nu dispun, n general de mai multe tipuri de aparate
pentru a putea opta. .elativ recent )*CC2, %c'&ee si Art&ur 7*-A8 au facut un studiu
comparativ al rezultatelor obtinute de cinci dintre cele mai prestigioae laboratoare si
au constatat difernte semnificative, inacceptabil de mari pentru nevoile practice.
$intre recomandarile studiului retinem: aducerea probei de roca la conditiile de
umidibilitate initiala este esentiala si permite lucrul la presiuni si temperatura
ambianta fara distorsionarea rezultatelor; alegerea celei mai potrivite metode pentru
determinarea saturatiei initiale n apa, adica a dezlocuirii dinamice; alegerea vitezei
de curgere n concordanta cu scopul urmarit. Spre exemplu, pentru determinarea
saturatiei initiale n titei se recomanda cele mai mici viteze, de ordinul zecilor de
microni pe secunda; alegerea celei mai potrivite metode de prelucrare si de
interpretare a rezultatelor, n concordanta cu metoda folosita si cu conditiile de lucru.
$intre metodele folosite de-a lungul timpului pentru determinarea
permeabilitatilor relative, trei au capatat o extindere larga:
*. ?etoda ne!tationara consta n in3ectarea apei sau gazelor ntr-o carota
aflata la starea initiala de saturatie din zacam"nt si monitorizarea caderii de presiune
i a debitelor produse. %etoda se bazeaza pe teoria lui LucKleJ-:everett de dezlouire
nemiscibila 7*148 si metoda @o&nson-Lassler-Geumann 7*-C8 pentru calculul
permeabilitatilor relative din datele experimentale.
Avanta3ul metodei consta n simplitatea )relativa, aparaturii si rapiditatea
)relativa, determinarilor. $ezavanta3ele sunt legate de neliniaritatea miscarii datorita
apofizelor care se formeaza sau a segregarii gravitationale, de formarea unui banc
de titei daca raportul v"scozitatilor este favorabil )v"scozitate mare a fazei
dezlocuitoare, care mpiedica interpretarea rezultatelor si de crearea unei saturatii
mari n faza umezitoare la capatul de iesire al probei nt"rziind curgerea acestei
faze.
-. ?etoda !tationara este cea mai precisa. Aceasta consta n in3ectarea celor
doua sau trei faze de interes la debite controlate p"na la obtinerea regimului
stationar )pastrarea constanta a caderii de presiune si a starii de saturatie,.
$ezavanta3ul principal consta n timpul mare de desfasurare a experimentului )multe
zeci de ore pentru o combinatie de debite,. Aceasta metoda poate fi combinata si cu
metoda nestationara pentru datele de presiune de p"na la atingerea regimului
stationar.
1. %etoda centrifugarii seamana ntr-o anumita masura cu metoda de ridicare
a curbelor de presiune capilara descrisa n cap. *?. #c&ilibrarea centrifugii trebuie sa
fie perfecta, iar viteza i volumele dezlocuite masurate cu mare precizie. Avanta3ul
metodei este rapiditate, masurarea simultana pentru mai multe probe )p"na la sase,.
$ezavanta3ul ma3or este acela ca de poate ridica curba de permeabilitate relativa
numai pentru faza dezlocuita. 'entru cealalta faza trebuie sc&imat sensul dezlocuirii.
Aplicatia 3.
Sa se determine starea de saturatie la care permeabilitatile relative pentru titei si gaze
sunt egale, folosind coreltia lui CoreJ 7*-58 cunosc"nd saturatiile ireductibile: .t8 = 4,-?, .g8=4,-?
si permebilitatile reltive la punctele finle )permebilitatile corespunzatore saturatiilor ireductibele ale
fazelor perec&e, k8rt=4,*1 si k8rg=*.
Ra!pun!.
Corelatia lui CoreJ este data prin relatiile:


n care . este saturatia normalizata si este data de relatia:
.
n cazul de fata, este clar ca faza umezitoare este titeiul.
$in eglitatea celor doua permeabilitati rezulta o ecuatie de gradul patru n .,

care are radacina . =4,++4-.
$in expresi saturatiei normalizate rezulta: . = 4,51?. %ai departe, .t = 51,?6.
Aplicatia 4.
Sa se verifice rezultatul aplicatiei anterioare prin reprezentarea grafica a curbelor de
permeabilitate relativa folosind aceeasi corelare.
Ra!pun!.
$"nd diferite valori pentru saturtii, se obtin curbele din figura 7**A8.
!ig. *+.*A. Curbe de permeabilitate relativa